Cele trei coşuri pentru negocieri în format “5+2”

În perioada 17–18 aprilie 2012, la Viena, a avut loc o rundă de negocieri în format “5+2”. În cadrul negocierilor părţile au căzut de acord asupra textul documentului care constituie baza organizatorică a funcţionării formatului curent de negocieri şi care stabileşte principiile generale pe care se vor baza viitoarele negocieri oficiale. Au fost concretizate aspecte privind elaborarea agendei rundelor, periodicitatea reuniunilor, rolul grupurilor de lucru privind măsurile de consolidare a încrederii, modalitatea formalizării rezultatelor negocierilor. Cea mai importantă realizare a ţinut de structurarea procesului de negocieri pe aşa-zisele coşuri, care includ probleme:

• social-economice, stabilindu-se direcţii importante ca libertatea de circulaţie a populaţiei, procedurile vamale, problemele sferei bancare, ale sferei sănătăţii, educaţiei;
• de drept general şi umanitare şi drepturile omului;
• de reglementare politică amplă, inclusiv chestiuni instituţionale, politice şi de securitate.

Diplomaţia transnistreană a evidenţiat printre succesele întrunirii:

• înţelegerea între reprezentanţii Chişinăului şi Tiraspolului privind desfăşurarea negocierilor “pe bază de egalitate şi respect reciproc”;
• garantarea fiecărei părţi a dreptului de a avansa orice propunere şi a pune în dezbatere orice chestiune pe care aceasta o consideră importantă pentru procesul de negocieri;
• convenirea că în înţelegerile realizate de părţi trebuie determinate mecanismele care să le asigure îndeplinirea;
• convenirea că aspectul privind garanţiile pentru înţelegerile încheiate va fi parte a negocierilor la toate etapele procesului de tratative.

Ulterior, a urmat interpretarea diferită a conţinutului înţelegerilor de la întrunirea din 17–18 aprilie 2012. Astfel, viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Eugen Carpov, a precizat că înţelegerile nu se referă la statutul egal al părţilor în procesul de negocieri, ci la drepturile egale ale ambelor părţi. Drepturile respective vizează libertatea de propunere a subiectelor pentru discuţii, avansarea iniţiativelor pentru rezolvarea conflictului transnistrean. Formula identificată presupune că negocierile se poartă în baza principiului egalităţii şi al respectului reciproc dintre toţi participanţii formatului “5+2”. Adică, decizia adoptată se referă la egalitatea părţilor la masa de negocieri. Oricine poate să vină cu iniţiative, propuneri care să fie discutate, dacă acestea sunt conectate la procesul de reglementare a conflictului transnistrean, care să fie discutate în cadrul negocierilor. Acest principiu nu poate servi drept precedent pentru stabilirea statutului juridic al actorilor participanţi şi nu poate prejudicia rezultatul final al acestor negocieri.

S-a mai precizat că a fost adoptată decizia privind activitatea grupurilor de lucru cu statut permanent pentru consolidarea măsurilor de încredere. Grupurile de lucru vor deveni parte din mecanismul negocierilor în formatul “5+2” şi vor fi menite să asigure rezolvarea unor probleme cu caracter practic, pînă acum grupurile respective funcţionînd fără a avea o legătură directă cu tratativele în formatul “5+2”. Procesul de negocieri este îndreptat spre apropierea populaţia de pe ambele maluri, pentru a contribui la ridicarea nivelul de încredere, la soluţionarea anumite probleme social-economice, scopul fiind crearea unei atmosfere pozitive pentru abordarea elementelor de substanţă, care se vor referi la reglementarea politică a conflictului transnistrean. Federalizarea nu este parte a procesului de negocieri în format “5+2”, acest concept nu a fost abordat pe agenda discuţiilor.

Explicaţiile viceprim-ministrului moldovean, Eugen Carpov, au provocat reacţia Ministerului Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, care s-a declarat îngrijorat în legătură cu “tentativele negociatorilor moldoveni de a interpreta compromisul de la negocierile pentru reglementarea transnistreană în formatul «5+2» nu în mod extins şi unilateral — exclusiv în propriul beneficiu, subminînd integritatea înţelegerii încheiate”. Reprezentantul special al MAE rus, Alexandr Lukaşevici, a subliniat că o asemenea abordare poate afecta considerabil avansarea măsurilor de încredere în regiune prin subminarea înţelegerilor privind regulamentului negocierilor, iar regulamentul conţine o chestiunea fundamentală — privind egalitatea părţilor implicate în conflict, în procesul de negocieri.