Preşedintele Băsescu a anunţat un nou proiect de ţară pentru România: unirea cu Moldova

La 27 noiembrie 2013, în cadrul unei emisiuni "La vîrf" de la postul TVR 1, Preşedintele României, Traian Băsescu, a declarat că următorul proiect politic pentru România, după integrarea în NATO şi Uniunea Europeana, este unirea cu Republica Moldova. Potrivit Preşedintelui Băsescu:

Declaraţia Preşedintelui Băsescu a fost făcută într-un context relevant, dat fiind faptul că a doua zi şi-a început lucrările summit-ul UE de la Vilnius, dedicat Parteneriatului estic, în cadrul căruia Republica Moldova a parafat Acordul de Asociere cu UE. Astfel, coincidenţa voită sau întîmplătoare a lansării proiectului unionist al Preşedintelui Băsescu odată cu parafarea Acordului de Asociere a Republicii Moldova cu UE transformă cele două proiecte – unirea şi integrarea europeană, într-un fel de "proiecte siameze". Evoluţiile ulterioare au lăsat senzaţia că declaraţia unionistă a Preşedintelui Băsescu a fost una concertată:

• La 1 decembrie 2013 Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a participat la parada militară consacrată Zilei Naţionale a României, în Piaţa Arcului de Triumf din Bucureşti.

  Preşedintele Nicolae Timofti a depus, împreună cu preşedintele României, Traian Băsescu, coroane de flori la Arcul de Triumf, monument care evocă jertfa eroilor care au înfăptuit unitatea naţională a României. Este pentru prima dată când preşedintele Republicii Moldova participă la un ceremonial militar cu prilejul Zilei Naţionale a României.

  În mesajul de felicitare adresat Preşedintelui Traian Băsescu cu ocazia Zilei Naţionale a României, Preşedintele Nicolae Timofti a menţionat:

  Ziua Naţională a României îmi oferă ocazia fericită de a Vă transmite sincerele mele felicitări şi urări de bine pentru Excelenţa Voastră şi pentru întregul popor român. Convorbirile pe care le-am purtat cu Dumneavoastră la întâlnirile noastre la Chişinău, Bucureşti şi cu alte ocazii, m-au convins că între ţările noastre există un interes statornic şi reciproc pentru dezvoltarea unor relaţii speciale, determinate de unitatea noastră de istorie, limbă şi cultură.

• La 5 decembrie, Curtea Constituţională a Republicii Moldova a adoptat Hotărîrea nr.36 privind interpretarea articolului 13 alin. (1) din Constituţie în coraport cu Preambul Constituţiei şi Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova, potrivit căreia

  în sensul Preambulului Constituţiei, Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova face corp comun cu Constituţia, fiind textul constituţional primar şi imuabil al blocului de constituţionalitate. În cazul existenţei unor divergenţe între textul Declaraţiei de Independenţă şi textul Constituţiei, textul constituţional primar al Declaraţiei de Independenţă prevalează. Hotărârea este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

  Astfel, prin interpretarea Constituţiei de către CC, limba română, menţionată în Declaraţia de independenţă, a devenit limba oficială a Republicii Moldova, eludînd articolul 13(1) din Constituţia Republicii Moldova, care afirmă că:

  Limba de stat a Republicii Moldova este limba moldovenească, funcţionînd pe baza grafiei latine

• La 5 decembrie, Preşedintele Traian Băsescu a făcut o declaraţie de presă, în care a menţionat că:

  în Uniunea Europeană vom fi două state cu limbă oficială româna… Moldova are un avantaj uriaş pentru că va putea beneficia de documentaţia României pentru Uniunea Europeană.

  De asemenea, Traian Băsescu a mulţumit "Curţii Constituţionale din Moldova şi iniţiatorilor demersului, doamna Ana Guţu, deputat, şi partidului dlui Mihai Ghimpu".

• Hotărîrea Curţii Constituţionale nr.36 din 5 decembrie 2013 se bazează pe opinia scrisă a Preşedintelui Republicii Moldova, care subliniază că

  denumirea ştiinţifică a limbii de stat în Republica Moldova este un lucru cert, aceasta continuând să fie o problemă de ordin politic… naţiunea română este organizată în două state româneşti: România şi Republica Moldova. În cazul Republicii Moldova, sunt culese roadele unei ideologii perfide, diseminate pe parcursul a zeci de ani, care se bazează pe conceptul "existenţei a două naţiuni, a două limbi, a două istorii diferite". Preşedintele Republicii Moldova consideră că problema denumirii limbii oficiale a statului, determinată de problema identităţii lingvistice a naţiunii titulare, a generat o profundă scindare în cadrul populaţiei Republicii Moldova. Republica Moldova trebuie să-şi rezolve neîntârziat problemele lingvistice, denumirea oficială a limbii de stat urmând să fie determinată doar prin prisma adevărului ştiinţific, fără imixtiunea politicului.

• La 11 decembrie 2013, Preşedintele Băsescu a revenit la proiectul unirii, afirmînd:

  Categoric, mă voi ocupa de acest proiect, va fi unul din proiectele în care îmi voi pune resursele după terminarea mandatului, eu cred în acest lucru, România are nevoie de Moldova şi Moldova are nevoie de România… Nu îmi e ruşine de ce am spus şi nu mă deranjează nici daca un politician sau altul spune: vai, cum am putut spune aşa ceva, îi întărim pe comunişti. Nu, comunişti sunt toţi aceia care joacă între Moscova şi Bruxelles, cum face Ianukovici… De ăştia sunt şi în România şi în Moldova, dar nu e un proiect care să se poată face mâine sau poimâine. Nu aş duce mai departe discuţia, iar vor fi tot felul de interpretări… În România, 70% din populaţie vrea unirea, în Moldova procentul e sub 50%. Procesul e fundamentat de dorinţa oamenilor… Când nu voi mai angaja statul român, mă voi dedica unui proces de explicare, de ce trebuie să se întâmple… Uitaţi-vă cât de greu le e să-şi găsească identitatea, nu exista popoare care să poată supravieţui fără identitate, iar identităţile artificiale nu pot fi asimilate. Nu poţi spune eu sunt moldovean, vorbesc limba moldovenească, eu învăţ istoria Moldovei… Identitatea e cel mai de preţ lucru al unui popor, iar dincolo de Prut nu e altă identitate decât cea pe care o avem noi.

• La 13 decembrie 2013, Preşedintele Traian Băsescu a semnat un decret de decorare a 5 deputaţi din Republica Moldova cu Ordinul Naţional "Steaua României", pentru "remarcabila contribuţie personală la recunoaşterea limbii române ca limbă oficială a Republicii Moldova". Ordinul Naţional "Steaua României" în grad de Mare Cruce le-a fost conferit deputaţilor Ana Guţu (Partidul Liberal Reformator) şi Valeriu Munteanu (Partidul Liberal). Ordinul Naţional "Steaua României" în grad de Mare Ofiţer le-a fost conferit deputaţilor PL Corina Fusu, Boris Vieru şi Gheorghe Brega.

• La 31 decembrie 2013, vorbind despre priorităţile pentru 2014, Preşedintele Traian Băsescu a declarat:

  Cred că 2014 trebuie să fie anul în care să afirmăm cinstit şi deschis că Moldova e pământ românesc şi că nu s-a născut odată cu pactul Ribbentrop-Molotov această ţară, ci are o istorie, cultură, limbă legate de România şi de poporul român.