Principalele concluzii pe marginea îndeplinirii de către partidele aflate la guvernare a promisiunilor electorale făcute în 2010 în domeniul economiei şi a finanţelor

Promisiunile electorale făcute în 2010 au ţintit cele mai acute probleme economice ale Republicii Moldova: eradicarea sărăciei, crearea de noi locuri de muncă bine plătite, reîntoarcerea migranţilor de peste hotare, etc.

Distribuţia promisiunilor electorale făcute în 2010 de către partidele aflate în perioada 2010–2014 la guvernare

PLDM

• Crearea unui ghişeu unic pentru iniţierea afacerilor;
• Crearea a 100 000 locuri noi de muncă bine plătite.

PDM

Nu au fost făcute promisiuni măsurabile.

PL/PLR

• Creştere economică durabilă în mărime de 7–10% anual;
• Creşterea veniturilor populaţiei astfel ca salariul mediu să se dubleze în următorii 4 ani;
• Creşterea gradului de transparenţă a administrării resurselor financiare ale statului;
• Modalităţi mai simple pentru iniţierea/ încetarea afacerilor;
• Reducerea monopolurilor şi a ponderii economiei subterane;
• Îmbunătăţirea climatului de afaceri pentru investitori şi antreprenori;
• Dobîndirea statutului de ţară cu economie de piaţă liberă şi funcţională;
• Revenirea cetăţenilor aflaţi peste hotare;
• Asigurarea stabilităţii cursului de schimb valutar şi un nivel redus al inflaţiei;
• Liberalizarea şi demonopolizarea pieţei factorilor de producţie agricolă;
• Mai multe pieţe de desfacere pentru produsele agro-alimentare;
• Alinierea Moldovei la proiecte ce ţin construcţia conductelor de tranzit de petrol şi gaz din ţările Asiei Centrale spre ţările Europei de Sud-Est prin Republica Moldova;
• Descentralizarea financiar-fiscală şi asigurarea durabilităţii finanţelor publice locale;
• Mai multe facilităţi pentru tinerii specialişti din mediul rural;
• Reducerea sărăciei;
• Reducerea numărului şomerilor;
• Impozite pe venit mai mici şi excluderea acestuia pentru persoanele cu un un venit mai mic decît coşul minim de consum;
• Acordarea creditelor pentru studii şi rambursarea acestora în condiţii avantajoase;
• Semnarea Acordului de Liber Schimb cu UE.

Principalele documente analizate:

• Legea Nr. 161 din 22.07.2011 prin care a fost implementat ghişeul unic în desfăşurarea activităţii de întreprinzător;
• Hotărîrea de Guvern Nr. 972 din 18.10.2010 privind Programul de Atragere a Remitenţelor în Economie “PARE 1+1”;
• Legea Nr. 160 din 22.07.2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător;
• Hotărîrea de Guvern Nr. 778 din 04.10.2013 cu privire la unele măsuri de implementare a ghişeului unic în desfăşurarea activităţii de întreprinzător;
• Hotărîrea de Guvern Nr. 765 din 25.09.2013 cu privire la aprobarea Foii de parcurs privind acţiunile Guvernului în vederea eliminării constrîngerilor critice în calea mediului de afaceri pentru anii 2013–2014;
• Legea Nr. 267 din 01.11.2013 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (amendamentele la Legea Nr. 397-XV din 16 octombrie 2003 privind finanţele publice locale);
• Codul Fiscal al Republicii Moldova;
• Acordul de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană;
• Planul de acţiuni pentru anii 2014–2016 privind susţinerea reintegrării cetăţenilor reîntorşi de peste hotare;
• Strategia de Dezvoltare a învăţămîntului vocaţional/tehnic pe anii 2013–2020;
• Rapoartele Curţii de Conturi pentru anii 2010, 2011, 2012 şi 2013;
• Rapoartele de activitate ale Ministerului Economii pentru 2010, 2011, 2012 şi 2013.

Rapoarte analitice de bază:

• Raportul “Doing Business 2014”, Banca Mondială;
• Raportul Global al Competitivităţii 2014–2015, Forumul Economic Mondial;
• “Despre cum se pierd banii publici: Monitorizarea executării Hotărîrilor Curţii de Conturi pe anul 2013”, Expert-Grup, 2014;
• MEGA: Analiza Creşterii Economice din Moldova, ediţia 10, Expert-Grup, 2014;
• Indicele Libertăţii Economice — 2014, Fundaţia Heritage;
• “Al treilea raport cu privire la Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului. Republica Moldova”, PNUD Moldova, 2013.

Sursa datelor:

• Biroul Naţional de Statistică
• Banca Naţională a Moldovei
• Baza de date a Băncii Mondiale privind rapoartele Doing Business
• Baza de date ONU privind comerţul extern de bunuri

Principalele progrese înregistrate:

• Reducerea sărăciei monetare. În perioada 2010–2013, rata sărăciei absolute s-a redus de la 21.9% la 12.7%, iar rata sărăciei extreme s-a redus de la 1.4% la 0.3%.
• În perioada 2010–2014, situaţia macroeconomică din ţară a rămas relativ stabilă. Produsul Intern Brut, în 2010–2013, a înregistrat o creştere medie de 5.5%, ponderea deficitului de cont curent în PIB s-a redus de la 7.9% la 4.8%, iar Indicele Preţurilor de Consum, faţă de anul precedent, a fost redus de la 7.4% la 4.6%.
• Ameliorarea condiţiilor iniţierii afacerii. Potrivit indicelui Doing Business, Republica Moldova a avansat de la poziţia 93 în 2013 la poziţia 81 în 2014, graţie reducerii numărului de proceduri necesare iniţierii afacerii (de la 7 la 6), a timpului (de la 9 la 7 zile) şi a costului aferent acestor proceduri (de la 5.7% la 5.4% din venitul mediu per capita).
• Încurajarea reîntoarcerii migranţilor moldoveni. În cadrul programului PARE 1+1, în perioada 2011–2013 a fost acordate 313 granturi în volum total de 57.6 milioane lei sau, în medie, circa 184 mii lei per proiect.
• Diversificarea pieţelor de desfacere. În perioada 2010–2013, Indicele de Concentrare Herfindahl-Hirschmann pentru exporturile de produsele agro-alimentare practic s-a redus în jumătate, iar ponderea Federaţiei Ruse în calitate de cea mai importantă piaţă de desfacere a produselor agro-alimentare moldoveneşti s-a redus de la 26.4% în 2010 la 14.1% în 2013.
• Sporirea autonomiei financiare a autorităţilor publice locale. În 2013 au fost adoptate o serie de amendamente la Legea privind finanţele publice locale care vin să modifice esenţial mecanismul de relaţii inter-bugetare dintre autorităţile publice centrale şi locale. Modificările respective urmează să intră în vigoare plenar din 2015, fapt ce va permite consolidarea autonomiei financiare a autorităţilor publice locale şi sporirea eficienţei utilizării resurselor bugetare la nivel local.
• Reducerea numărului şomerilor. În perioada 2010–2013, numărul şomerilor calculaţi după metodologia BIM a diminuat de la 92 mii la 63.1 mii persoane. În acelaşi timp, numărul şomerilor înregistraţi la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă s-a diminuat de la 40,719 persoane în 2010 la 20,873 persoane în 2013.
• Negocierea şi intrarea în vigoare a Acordului de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Autorităţile au negociat, semnat şi ratificat Acordul de Asociere cu UE într-un ritm relativ rapid, pe parcursul anilor 2013–2014. Astfel, de la data de 1 septembrie au intrat în vigoare prevederile Acordului respectiv.

Principalele regrese înregistrate:

• Sectorul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii a rămas fragil. Ponderea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (IMM) în total angajare s-a diminuat: de la 58.8% din numărul total de angajaţi în 2010 la 56.8% în 2013. Astfel, numărul de angajaţi în cadrul IMM-urilor s-a diminuat cu 3.6%, de la 309,434 în 2010 la 298,430 persoane în 2013.
• Transparenţa bugetară a rămas scăzută. Potrivit Indicelui Transparenţei Bugetare, calculat de către Expert-Grup în 2012, Republica Moldova a acumulat doar 51 din 100 de puncte, ceea ce corespunde unui nivel scăzut de transparenţă bugetară. Totodată, faţă de anul 2010, indicele s-a diminuat cu 1 punct (60 puncte în 2010), iar poziţia ţării în clasament s-a diminuat de la 23 (din 94 ţări în 2010) la 29 (din 100 ţări în 2012).
• Obţinerea documentelor cu caracter permisiv rămîne o constrîngere majoră pentru sectorul privat. Una din cele mai acute probleme ţine de obţinerea permiselor pentru construcţii, care durează, în medie, 291 zile, iar costul cărora reprezintă circa 65% din venitul mediu per capita, ceea ce plasează ţara noastră pe locul 174 din 189 ţări incluse în clasamentul Doing Business.
• Corupţia a devenit principalul impediment pentru activitatea antreprenorială. Conform Raportului Global al Competitivităţii, 22% din managerii întreprinderilor au identificat corupţia drept principalul impediment, fiind pe locul 1 din lista altor constrîngeri pentru derularea afacerilor.
• Problema concentrării activităţii economice a rămas una acută. Conform Raportului Global al Competitivităţii pentru 2014–2015, Republica Moldova figurează pe locul 99 din 144 de ţări la capitolul intensităţii concurenţei locale, cea mai gravă problemă fiind atribuită eficienţei politicii anti-monopol (locul 133 din 144 ţări).
• Perpetuarea tendinţelor migraţioniste. În perioada 2010–2013, numărul de moldoveni de peste 15 ani aflaţi la muncă sau în căutarea unui loc de muncă peste hotare a crescut cu 21.5 mii persoane (de la 311 mii la 332.5 mii persoane), sau cu circa 5.4 mii pe an (echivalentul unui sat mediu moldovenesc).
• Problema ocupării tinerilor specialişti din mediul rural a rămas una acută. În perioada 2010–2013 ponderea tinerilor (15–34 ani) din spaţiul rural din numărul total al populaţiei ocupate a rămas practic neschimbat (circa 30%), iar numărul total a crescut cu doar 4.8 mii persoane. În schimb, numărul tinerilor din sate aflaţi la muncă sau în căutarea unui loc de muncă peste hotare a crescut de peste două ori (cu 10.2 mii persoane) comparativ cu creşterea numărului tinerilor ocupaţi din sate.

Concluzie

Per ansamblu, progresul în implementarea promisiunilor electorale în domeniul economiei şi finanţelor poate fi considerat mai curînd nesatisfăcător. Astfel, din cele 20 de promisiuni majore analizate, 11 au primit calificativul de “nesatisfăcător”, 5 — “satisfăcător”, 3 — “bine” şi doar 1 — “excelent”.

Cauzele majore ţin pe de o parte de faptul că autorităţile trebuie să dea dovadă de mai multe consecvenţă şi responsabilitate în implementarea angajamentelor asumate. O constrîngere majoră în acest sens ţine de capacităţile instituţionale, financiare şi de resurse umane limitate la majoritatea autorităţilor publice. Pe de altă parte, problemele abordate de către partidele politice în perioada electorală au fost extrem de complexe, iar soluţionarea acestora necesită timp şi, în special, un efort consolidat din partea mai multor instituţii publice. O barieră majoră în acest sens este nivelul înalt de politizare a instituţiilor, care este observat nu doar la nivel de leadership, dar şi la nivele operaţionale.

Drept rezultat, constatăm că în Republica Moldova lipsesc instituţii care ar putea fi numite “campioni ai schimbării” în diverse domenii, majoritatea preferînd o paradigmă mediocră de activitate.

Sursa: FMI

Sursa: FMI

Sursa: FMI

Sursa: FMI