Formatul “5+2”
În cadrul consultărilor dintre reprezentanţii părţilor conflictului transnistrean şi cei ai mediatorilor din partea OSCE, Federaţiei Ruse şi Ucrainei, consultări ce au avut loc la 26–27 septembrie 2005 la Odesa, Uniunea Europeană şi SUA au fost invitate să participe la procesul de negocieri în calitate de observatori. Statutul de observator al UE şi SUA a fost stabilit în baza unui protocol al OSCE cu privire la drepturile şi obligaţiile observatorilor în procesul de negocieri. Potrivit acestuia, observatorii au dreptul să participe la şedinţele oficiale, au dreptul să i-a cuvîntul în timpul acestora, mai pot să intervină cu întrebări. Observatorii însă nu pot semna documentele adoptate în cadrul procesului de negocieri şi nu participă la luarea deciziilor. Astfel, noul format al negocierilor a fost din start unul asimetric, fiind denumit “5+2”.
Tot atunci părţile au căzut de acord să reia procesul de negocieri la 27–28 octombrie 2005, în Chişinău şi Odesa, în formatul nou “5+2”. La Odesa părţile au discutat şi problema monitorizării frontierei moldo-ucrainene, cea a monitoring-ului internaţional al complexului militar-industrial al Transnistriei, precum şi perspectivele organizării unor alegeri democratice în Transnistria. Reprezentantul Rusiei le-a înmînat participanţilor un document cu propunerile Rusiei în problema transnistreană. Acesta din urmă reprezenta un nou plan de reglementare rus care, potrivit şefului departamentului de externe de la Tiraspol, Valeri Liţkai, urma să constituie subiectul principal al următoarelor runde de negocieri. Liţkai a calificat noul plan drept un “document serios şi elaborat, care a apărut în urma a patru luni de consultări cu toate părţile”. Documentul conţinea circa 75% din planul Kozak şi circa 15–20% din planul Iuşcenko, preluînd aproape în întregime elementele de bază ale planului Kozak. Întrebat despre reacţia părţii moldoveneşti faţă de plan, Liţkai a spus doar că conţinutul acestuia nu corespunde în mod categoric cu cel al documentelor adoptate recent de către Parlamentul Moldovei în problema transnistreană.
Este de remarcat că în ajunul consultărilor de la Odesa Preşedintele Voronin declara hotărît că Republica Moldova va accepta reluarea negocierilor în problema transnistreană doar în cazul în care UE şi SUA se vor alătura formatului de negocieri ca participanţi cu drepturi depline. Partea moldovenească s-a arătat mulţumită de rezultatele consultărilor de la Odesa. În cadrul unei întrevederi cu Comisarul pentru Relaţii Externe şi Politică Europeană a Uniunii Europene, Benita Ferrero-Waldner, aflată în vizită la Chişinău cu prilejul deschiderii Delegaţiei Comisiei Europene în Moldova, preşedintele Voronin a declarat că participarea UE şi SUA în calitate de observatori la negocierile în problema transnistreană este un succes la care Moldova a rîvnit în ultimii ani. Voronin şi-a exprimat speranţa că prin măsurile conjugate ale autorităţilor moldoveneşti şi ale comunităţii internaţionale se apropie momentul reintegrării teritoriale a Moldovei şi a dat asigurări că autorităţile moldoveneşti vor depune toate eforturile pentru a conlucra constructiv şi eficient cu toţi participanţii la tratative.
Şeful departamentului de externe de la Tiraspol, Valeri Liţkai, a explicat acceptarea de către Tiraspol a deciziei de a invita UE şi SUA să adere la procesul de negocieri prin “schimbarea situaţiei geopolitice în jurul Transnistriei”, mai exact schimbarea de atitudine faţă de această problemă la Kiev şi în special la Moscova. Potrivit lui Liţkai prin decizia de a include UE şi SUA în procesul de negocieri, Moscova a încercat să evite situaţia în care acestea au împiedicat realizarea planului Kozak în noiembrie 2003. Includerea UE şi SUA în procesul de negocieri a fost prevăzută expres în noul plan rus, a mai declarat Liţkai, şi asta cu scopul că participînd la negocieri în calitate de observatori, aceştia trebuie să fie la curent cu ce se întîmplă, ceea ce va lipsi partea moldovenească de posibilitatea de a juca cartea contradicţiilor dintre Rusia şi vest în favoarea sa. În plus, Liţkai a mai notat că participarea UE şi SUA la negocieri va permite informarea din prima sursă a acestora cu privire la conţinutul convorbirilor, şi nu prin prisma poziţiei părţii moldoveneşti.