Ordine publică şi Justiţie — progrese şi dificultăţi (2010–2014)

Promisiuni electorale pentru perioada 2010–2014

PLDM

Nu a făcut promisiuni în acest domeniu.

PDM

Nu a făcut promisiuni în acest domeniu.

PL/PLR

• Reforma sistemului judecătoresc şi a organelor de drept în corespundere cu standardele internaţionale şi angajamentele Republicii Moldova, excluzînd dreptul constituţional de numire în funcţie a Procurorului general de către Parlament, fapt ce ar corespunde exigenţelor Consiliului Europei;
• Elaborarea şi implementarea Strategiei Securităţii Rutiere pentru anii 2011 — 2020, conform cerinţelor Comisiei Europene.

Acţiuni întreprinse relevante promisiunilor electorale

Prin Legea Nr. 231 din 25.11.2011, a fost aprobată Strategia de reformare a sectorului justiţiei pentru anii 2011–2016 (SRSJ). Obiectiv general declarat constituie: edificarea unui sector al justiţiei accesibil, eficient, independent, transparent, profesionist şi responsabil faţă de societate, care să corespundă standardelor europene, să asigure supremaţia legii şi respectarea drepturilor omului şi să contribuie la asigurarea încrederii societăţii în actul de justiţie. SRSJ a fost concepută pentru a atinge următoarele rezultate generale: un sector al justiţiei echitabil, calitativ, responsabil, cu zero toleranţă faţă de corupţie, care ar asigura dezvoltarea durabilă a ţării şi ar răspunde nevoilor justiţiabililor, precum şi un cadru instituţional de coordonare a acţiunilor de reformă şi a asistenţei partenerilor de dezvoltare în sectorul justiţiei. Pornind de la pilonii SRSJ, se urmăresc următoarele direcţii strategice.

În vederea implementării SRSJ, prin Hotărîrea Parlamentului Nr. 16 din 16.02.2012, a fost aprobat un plan de acţiuni.

SRSJ, între mai multe acţiuni adresate organelor de drept, prevede revizuirea procedurii de numire şi demitere a Procurorului general şi stabilirea unor criterii clare, transparente şi obiective de selectare a candidaţilor pentru această funcţie. În vederea realizării acestei acţiuni, prin Legea Nr. 122 din 03.07.2014, a fost aprobată Concepţia de reformă a Procuraturii (CRP). CRP se declară bază conceptuală pentru elaborarea unor proiecte de legi specifice activităţii organelor Procuraturii, fiind fundamentată pe următoarele principii şi scopuri:

• instituirea standardelor din ţările europene/comunitare în organizarea şi activitatea sistemului organelor Procuraturii;
• consolidarea activităţilor de planificare strategică în organizarea, coordonarea şi desfăşurarea activităţii Procuraturii;
• excluderea din domeniile de competenţă a procurorului a majorităţii activităţilor care nu ţin de procedurile penale;
• precizarea competenţelor procurorului în cadrul procesului penal şi determinarea exactă a raporturilor dintre procuror, în calitate de subiect cu un rol principal în procesul penal, şi organele de urmărire penală;
• specializarea procurorilor;
• asigurarea caracterului individual în procesul de luare a deciziilor de către procuror şi excluderea practicilor de contrasemnare a actelor procurorului;
• micşorarea numărului de procurori ierarhic-superiori;
• limitarea considerabilă a controlului repetat al legalităţii actelor procesuale în cadrul Procuraturii;
• repartizarea uniformă şi echitabilă a volumului de muncă între procurori;
• alocarea raţională a resurselor bugetare pentru activitatea Procuraturii şi a organelor de autoadministrare a procurorilor.

CRP abordează probleme şi propune soluţii ce ţin de: locul şi rolul Procuraturii; organizarea şi activitatea sistemului organelor Procuraturii; independenţa funcţională şi răspunderea procurorilor; garanţiile sociale ale procurorilor.

CRP conţine propuneri referitoare la procedura de numire a Procurorului general — numirea acestuia de către Preşedintele RM la propunerea Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Se propune alegerea candidatului prin concurs deschis, la care pot participa procurori şi alte persoane eligibile. Legea urmează să prescrie exhaustiv criteriile de eligibilitate, una din condiţiile propuse fiind — cu 3 ani înainte de numirea în funcţie, candidatul să nu fi fost membru al vreunui partid şi să nu fi desfăşurat orice altă activitate politică. Potrivit CRP, Preşedintele RM ar putea refuza motivat candidatura propusă. Propunerea repetată a aceleiaşi candidaturii (făcută cu votul a 2/3 din numărul membrilor CSP) ar obliga Preşedintele RM de a emite decretul de numire în funcţie.

În acelaşi timp, cu referire la organele de drept, au fost aprobate şi un şir de documente de politici publice în vederea reformării unora (Concepţia de reformare a Ministerului Afacerilor Interne şi a structurilor subordonate şi desconcentrate ale acestuia, aprobată prin Hotărîrea Guvernului Nr. 1109 din 06.12.2010; Strategia de consolidare instituţională a Centrului Naţional Anticorupţie, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului Nr. 232 din 25.10.2012; Strategia de reformare a Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova şi Planul de acţiuni pentru implementarea acesteia pentru anii 2014–2018, aprobate prin Hotărîrea Parlamentului Nr. 230 din 10.10.2013). Întru implementarea acestor documente de politici publice au fost elaborate un şir de acte normative, unele fiind şi adoptate.

În partea ce ţine de securitatea traficului rutier, prin Hotărîrea Guvernului Nr. 1214 din 27.12.2010, a fost aprobată Strategia naţională pentru siguranţă rutieră. Scopul principal al Strategiei constă în reducerea procentuală treptată a numărului deceselor şi a răniţilor grav, printr-o îmbinare de măsuri de siguranţă rutieră pasivă şi activă cu privire la factorul vehicul, precum şi în îmbunătăţirea infrastructurii rutiere şi a comportamentului participanţilor la trafic prin educaţie, prin creşterea gradului de conştientizare, acordarea de licenţe, precum şi prin respectarea reglementărilor de circulaţie. Obiective declarate: constituirea unei baze pentru o politică de siguranţă rutieră eficientă şi durabilă; întărirea controlului asupra aplicării normelor rutiere; dezvoltarea şi educarea comportamentului participanţilor la trafic; protecţia celor mai vulnerabili participanţi la trafic — pietoni, copii şi biciclişti; o infrastructură mai sigură; reducerea gradului de severitate şi a consecinţelor accidentelor rutiere.

Nivelul de eficienţă în realizarea promisiunilor electorale

Potrivit Raportului anual (2013) privind gradul de implementare a Strategiei de reformă a sectorului justiţiei pentru anii 2011–2016, din cele 258 de acţiuni scadente la data de 31.12.2013: 154 (ce reprezintă 60% din totalul de acţiuni) sînt realizate; 79 (30%) sînt realizate parţial; 19 (8%) sînt nerealizate; 6 (2%) au fost calificate ca acţiuni desuete. Pentru comparaţie, din cele 157 de acţiuni scadente la data de 31.12.2012: 87 (56%) au fost realizate; 49 (31%) au fost realizate parţial; 21 (13%) nu au fost realizate. Comparînd gradul de implementare a SRSJ în anul 2013 cu cel din 2012, se constată o dinamică pozitivă, însă care nu este spectaculoasă.

În procesul de implementare a SRSJ, au fost înregistrate succese, dar şi insuccese. Potrivit unui studiu specializat, deşi se are la îndemînă soluţii, nu s-a decis asupra optimizării hărţii judecătoreşti. Deşi a fost introdus un nou sistem de evaluare a performanţelor judecătorilor, acesta are carenţe serioase. A fost reformată instituţia judecătorilor de instrucţie, însă impactul acţiunilor întreprinse ar putea fi subminat prin deficienţele cadrului normativ şi practicilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) în acest domeniu. CSM, ale cărui competenţe au fost consolidate, a stabilit drept prioritate respectarea principiului distribuirii aleatorii a dosarelor. Deşi Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor conţine un modul statistic performant, pînă în anul 2013, acesta nu genera date credibile, nefiind utilizat de către toate instanţele. În anii 2013–2014, au fost majorate salariile judecătorilor cu mai mult de 100%, acestea urmînd să crească cu cîte 10% în anii 2015 şi 2016. În acelaşi timp, judecătorii beneficiază anual de ajutor material, premii unice, îndemnizaţii. Dezechilibrat, îmbunătăţirea condiţiilor de salarizare nu a fost sincronizată cu eficientizarea mecanismului de atragere la răspundere disciplinară a judecătorilor, noua versiune a legii cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor urmînd a fi pusă în aplicare începînd cu anul 2015.

Reformarea organelor Procuraturii constituie o restanţă majoră a SRSJ, nefiind încă adoptate acte normative relevante domeniului, inclusiv — nici în partea ce ţine de revizuirea procedurilor de numire şi demitere a Procurorului general şi stabilirea unor criterii clare, transparente şi obiective de selectare a candidaţilor pentru această funcţie. Restanţa a cauzat ratarea a 1,8 milioane EUR din suportul bugetar oferit de către Uniunea Europeană pentru reformarea justiţiei.

Reformarea organelor de drept este inconsecventă. A fost adoptată Legea Nr. 320 din 27.12.2012 cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului, structura de organizarea Poliţiei deviind substanţial de la Concepţia de reformare a Ministerului Afacerilor Interne şi a structurilor subordonate şi desconcentrate ale acestuia organizarea. În procesul de reformare a Centrului Naţional Anticorupţie, autoritatea a fost plasată sub controlul Parlamentului, pentru ca ulterior, în scurt timp, să fie readusă în subordinea Guvernului. Procesul de reformare a Serviciului de Informaţii nu este unul public vizibil, proiecte de legi relevante nefiind adoptate de Parlament.

În partea ce ţine de siguranţa rutieră, urmare a reorganizării Ministerului Afacerilor Interne, a fost înfiinţat Inspectoratul Naţional de Patrulare. A fost creat Centrul de Monitorizare şi Control al Traficului. Sistemul permite captarea numărului de înmatriculare a automobilelor care trec prin zona de supraveghere, inclusiv imaginea şoferului, şi stabileşte viteza medie de deplasare a mijlocului de transport. Potrivit Raportului de activitate a Ministerului Afacerilor Interne pentru anul 2013, în 2013 s-a redus numărul accidentelor rutiere, fiind înregistrate 2,603 accidente rutiere (cu 4.0%, mai puţin decît în anul precedent — 2,713) soldate cu 295 de decese (-33.0%, a.p. 442) şi 3,221 traumatizate (-9.2%, a.p. 3,510). Totuşi, această reducere nu este una spectaculoasă, dacă comparăm aceste statistici cu statisticile referitoare la accidentele rutiere din anul 2009 (2,603 în anul 2013 comparativ cu 2,755 în anul 2009). În anul 2013, cea mai mare pondere a accidentelor rutiere constituie: tamponarea pietonilor; ciocnirea mijloacelor de transport; tamponarea obstacolelor; inversiunea mijloacelor de transport; tamponarea cicliştilor. Din numărul total al accidentelor rutiere înregistrate în anul 2013, 880 de cazuri au fost calificate ca infracţiuni.

În pofida eforturilor depuse şi bugetelor alocate (inclusiv din asistenţa externă), acţiunile întreprinse în domeniu sînt percepute rezervat de către public, cu excepţia utilizării camerelor video în asigurarea securităţii traficului rutier — acţiune public susţinută.

Statistici şi percepţii relevante domeniului

Nivelul de implementare a Strategiei de reformă a sectorului justiţiei
(Raportul anual (2013) privind gradul de implementare a Strategiei de reformă a sectorului justiţiei pentru anii 2011–2016, acţiuni scadente la 31.12.2013)

Bugetul alocat Judiciarului (cheltuielile potrivit legilor bugetelor de stat anuale)

Bugetul alocat pentru Menţinerea ordinii publice şi securitatea naţională (cheltuielile potrivit legilor bugetelor de stat anuale)

Nivelul de încredere în Justiţie
(Barometrul opiniei publice, aprilie 2014)

Nivelul de încredere în Poliţie
(Barometrul opiniei publice, aprilie 2014)

Accidente rutiere
(Raportul de activitate a Ministerului Afacerilor Interne pentru anul 2013)

Opinia privind camerele de supraveghere video a traficului rutier
(Barometrul opiniei publice, aprilie 2014)