Realizările autorităţilor în domeniul de sănătate (2010–2014)

Promisiunile electorale făcute în 2010 de către partidele aflate la guvernare

Partidul Democrat din Moldova (PDM) a făcut cele mai multe promisiuni măsurabile în domeniul sănătăţii, axîndu-şi platforma pe următoarele subiecte:

  1. Oferirea de facilităţi în domeniul sănătăţii pentru diferite grupuri de cetăţeni. În acest domeniu s-a reuşit asigurarea medicală din contul Guvernului a persoanelor care îngrijesc de persoane cu dizabilităţi de grad sever apărute în diferite circumstanţe care necesită îngrijire şi/sau supraveghere permanentă din partea altei persoane; şi a persoanelor înregistrate oficial în calitate de şomer, indiferent dacă acestea beneficiază sau nu de ajutorul de şomaj, printre care sunt şi mamele neîncadrate în cîmpul muncii care îngrijesc copii pînă la 3 ani înregistrate oficial în calitate de şomer. Una dintre promisiunile neîndeplinite de PDM în acest domeniu este cea de a ieftini poliţele de asigurare medicală pentru tinerii de pînă la 30 ani.
  2. Generarea şi asigurarea resurselor necesare pentru sistemul de sănătate. În acest domeniu sunt înregistrate cîteva rezultate pozitive, dar care nu un caracter durabil şi continuu. De exemplu, doar în prima jumătate a mandatului s-au redus preţurile la medicamente, dar acest rezultat este practic anulat de lipsa progreselor în a doua jumătate a mandatului. De asemenea, nu s-a reuşit o majorare esenţială a salariilor medicilor, care pe fonul ratei inflaţiei şi măririi indicelui preţurilor de consum rămîn a fi de 2 ori mai mici decît salariile din domeniile activităţilor financiare, de asigurări şi a tehnologiilor informaţionale. La capitolul investiţii în medicină, în ultimii 2 ani de mandat s-a reuşit finalizarea mai multor proiecte de modernizare a infrastructurii instituţiilor medico-sanitare publice, din contul creditelor şi granturilor oferite de partenerii internaţionali, alocaţiilor din bugetul de stat şi din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală.
  3. Sănătatea publică. În acest domeniu, cu toate că au fost înregistrate realizări ce ţin de promovarea unui mod sănătos de viaţă şi accent pe profilactica maladiilor, totuşi se consideră nesatisfăcătoare performanţa în îndeplinirea promisiunii de a reduce numărul fumătorilor şi incidenţa alcoolismului.

Partidul Liberal/Partidul Liberal Reformator a făcut un şir promisiuni măsurabile în domeniul sănătăţii. Acestea vizează:

  1. Finanţarea sistemului de sănătate şi plata prestatorilor de servicii medicale. În acest domeniu s-a reuşit compensarea într-o mică măsură a medicamentelor pentru persoanele cu venituri mici. Cu toate acestea, a fost înregistrate progrese nesatisfăcătoare în promovarea şi dezvoltarea sistemelor private de asigurare medicală şi mărirea salariilor personalului din sistemul de sănătate care este doar proporţional cu mărirea indicelui preţurilor de consum şi a inflaţiei.
  2. Generarea şi asigurarea resurselor necesare pentru sistemul de sănătate. În acest domeniu sunt înregistrate rezultate pozitive datorită multiplelor proiecte de dezvoltare a infrastructurii şi dotarea cu echipament a instituţiilor medico-sanitare publice, din contul creditelor şi granturilor oferite de partenerii internaţionali. Aici se înscriu şi progresele în crearea facilităţilor pentru medicii de familie din mediul rural, pentru care au fost renovate circa 25% din centrele de sănătate, care au fost şi dotate cu echipament medical şi automobile, din contul fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală. De asemenea a fost reinstituit serviciul de ambulanţă aeriană, dar acesta rămîne încă neutilizat.
  3. Calitatea serviciilor medicale. Din păcate una din cele două promisiuni făcute de PL/PLR în acest domeniu sunt greu de măsurat: accesul liber al cetăţenilor la servicii medicale calitative. Mărirea calităţii serviciilor acordate mamei şi copilului, a fost realizată satisfăcător reieşind din principalii indicatori ai mortalităţii mamelor şi copiilor pînă la 5 ani.

Partidul Liberal-Democrat din Moldova (PLDM) nu a făcut promisiuni electorale în privinţa sistemului de sănătate. Cu toate acestea, în fruntea Ministerului Sănătăţii a fost numit un membru al PLDM, care a fost ajutat de-a lungul mandatului de viceminiştri — reprezentanţi ai celor 3 partide din coaliţia de guvernare. Astfel, în rezultatul sintezei promisiunilor electorale, acestea s-au regăsit printre acţiunile incluse în Programele de activitate al Guvernului instituit de Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE) şi, ulterior, de Coaliţia Pro-Europeană (CPE).

Realizări concrete în domeniul sănătăţii în perioada 2010–2014

Principalele rezultate ale guvernării în perioada 2010–2014, în conformitate cu planul de activitate a Guvernului, sunt analizate mai jos în baza unor acţiuni măsurabile pentru care sunt disponibili indicatori monitorizaţi anual:

  • A crescut nivelul de finanţare pentru ocrotirea sănătăţii atît din contul fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală (AOAM) cît şi din bugetul public naţional. De asemenea, în perioada 2010–2014 în sectorul de sănătate au fost lansate 63 de proiecte finanţate de partenerii internaţionali de dezvoltare cu un buget total de 91,5 milioane euro.
  • Creşterea preţurilor la medicamente a fost menţinută la un nivel acceptabil (+6.7%) in comparaţie cu anul 2010, luînd în calcul creştere cu 22.7% a ratei inflaţiei şi cea de 32.6% a salariul mediu nominal. Pentru reducerea preţurilor la medicamente Ministerul Sănătăţii a continuat aprobarea şi înregistrare a preţurilor de producător la medicamente (HG 525/2010). Astfel, în 2011 preţurile la medicamente s-au micşorat în comparaţie cu 2010, iar începînd cu 2012 acestea au început a creşte conform următorului ritm: 2012: +1.4%; 2013: +4.2%, iar în primele 8 luni ale 2014: +4.2%.
  • A fost modernizată infrastructura instituţiilor medico-sanitare publice (IMSP), acestea beneficiind de echipamente medicale performante achiziţionate atît din bugetul de stat, fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală, cît şi din granturi şi donaţii. Respectiv, au fost modernizate 8 spitale republicane, inclusiv printr-un parteneriat public-privat; 3 spitale municipale; 15 spitale raionale, inclusiv unul printr-un parteneriat public privat; peste 60 centre de sănătate din zona rurală; 11 centre de sănătate publică; 2 centre de transfuzie a sîngelui; şi mai multe staţii de asistenţă medicală urgentă.
  • Au fost construite/ reparate capital peste 60 Centre de Sănătate din zona rurală; s-a construit un bloc chirurgical nou modern la Spitalul Clinic Republican (SCR); s-a renovat capital secţia de imagistică din cadrul SCR printr-un proiect de parteneriat public-privat; a continuat reconstrucţia blocului curativ nr. 2 a SCF “Vorniceni”; s-a reconstruit blocul 4 şi secţia de terapie intensivă ale Centrului Naţional Ştiinţifico — Practic de Medicină Urgentă; au fost efectuate reparaţii în alte 10 spitale; s-a construit clădirea Centrului regional de transfuzie a sîngelui, or Cahul.
  • Promovarea autonomiei instituţionale în cadrul asistenţei medicale primare a reuşit prin contractarea directă de către CNAM a celor circa 160 Centre de Sănătate din zona rurală din totalul de 260 de centre, astfel că la finele anului 2013 deja 210 centre erau contractate direct de CNAM, iar pentru 2014 au fost contractate 234 centre. Prin această reuşită surse financiare de la CNAM, achitate pe cap de locuitor aflat pe lista medicului de familie, sunt transferate direct pe contul centrelor de sănătate din zona rurală şi medicii de familie nemijlocit decid cum să le utilizeze, fără să depindă de directorii fostelor centre ale medicilor de familie (policlinici) raionale.
  • S-a completat numărul şi conţinutul categoriilor de persoane pentru care Guvernul are calitate de asigurat. Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală (nr. 1585 din 1998) a fost modificată în 2013 (prin Legea Nr. 77 din 12.04.2013) şi stabileşte din 01.07.2013 că Guvernul va avea calitatea de asigurat pentru: a) toate persoanele care îngrijesc persoane cu dizabilităţi de grad sever apărute în diferite circumstanţe (din copilărie, afecţiuni generale, boli profesionale) etc. care necesită îngrijire şi/sau supraveghere permanentă din partea altei persoane; b) toate persoanele înregistrate oficial în calitate de şomer, indiferent dacă acestea beneficiază sau nu de ajutorul de şomaj. Inclusiv s-a ajustat conceptul asigurărilor medicale la condiţiile prezenţei masive a diasporei din Republica Moldova peste hotarele ţării. Astfel, au crescut mai mulţi indicatori cheie monitorizaţi de CNAM, în timp ce ponderea cheltuielilor fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală (AOAM) în PIB a scăzut. Suplimentar, majoritatea programelor naţionale au fost trecute de la bugetul de stat la fondurile AOAM pentru a majora numărul şi accesibilitatea medicamentelor pentru populaţie:

    Indicatorii cheie monitorizaţi de CNAM2010201120122013Creşetere comparativă 2010–2013
    Cota persoanelor asigurate din total populaţie80.8%80.6%82.1%83.2%2.4%
    Nr. persoanelor fizice care se asigură individual33,54852,69951,78059,18376%
    Veniturile fondurilor AOAM (mil. lei)3,424.43,636.63,870.04,161.022%
    Ponderea cheltuielilor fondurilor AOAM în PIB4.7%4.4%4.5%4.3%-0.4%
    Mărimea primei de AOAM în sumă fixă (lei), adică preţul unei poliţe achitate de persoanelor fizice care se asigură individual (lei)2,478.02,772.02,982.03,318.034%

  • S-au îmbunătăţit serviciile acordate mamei şi copilului, fiind realizate un şir de măsuri ce ţine de fortificarea infrastructurii secţiilor de ginecologie, obstetrică şi pediatrie; dotarea lor cu echipament medical performant; instruirea specialiştilor, inclusiv în cadrul proiectelor finanţate de partenerii internaţionali de dezvoltare. În consecinţă au fost îmbunătăţiţi indicatorii statistici: rata gravidelor luate la evidenţă în primele 12 săptămîni a crescut de la 76% în 2010 pînă la 80% în 2013; rata complicaţiilor sarcinii, naşterii şi lăuziei au fost micşorate de la 48.9 în 2010 la 47.6 în 2013 cazuri la 1,000 locuitori; mortalitatea infantilă s-a redus de la 11.7 (2010) la 9.5 (2013) cazuri/1,000 născuţi vii; mortalitatea copiilor sub 5 ani s-a redus de la 13.6 (2010) la 11.9 (2013) cazuri la 1,000 născuţi vii; mortalitatea maternă a oscilat de la 44.5 (15.3 în 2011 şi 30.4 în 2012) pînă la 15.8 cazuri la 100 mii născuţi vii.
  • Din 2013 se finanţează un proiect amplu de informatizare a asistenţei medicale primare prin elaborarea şi implementarea la nivel naţional al unui sistem informaţional cu ajutorul căruia medicina de familie va fi automatizată şi se estimează că se va reduce timpul de aşteptare pentru pacienţi, se vor reduce costuri importante cu întocmirea de documente, va permite medicilor să-şi organizeze activitatea mult mai eficient. Acest sistem a fost deja testat şi pilotat urmînd a fi implementat la nivel naţional pînă la finele anului curent.
  • A sporit rolul sectorului medical privat în finanţarea şi prestarea serviciilor, prin contractarea de către Compania Naţională de Asigurări în Medicină (CNAM) a unui număr mai mare de instituţii private care prestează servicii cetăţenilor în baza poliţelor de asigurare medicală obligatorie (de la 21 instituţii private în 2010 la 32 în 2012 la 58 în 2014). De asemenea, au fost dezvoltate proiecte de parteneriat public-privat (PPP), fiind semnate în acest sens 4 contracte de PPP în domeniul sănătăţii.
  • Au fost înregistrate realizări semnificative în implementarea Programului naţional privind securizarea transfuzională şi autoasigurarea cu produse sangvine (aprobat de Guvern prin hotărîrea Nr. 134 din 27.02.2012), inclusiv cu renovarea capitală a Centrului regional de transfuzie a sîngelui din Cahul. De exemplu, din numărul total al donatorilor 47% sunt voluntari (crescînd de la circa 20 mii voluntari în 2010, pînă la circa 37 mii în 2013), iar asigurarea ţării cu produse sanguine este realizată la 100%.
  • S-a reuşit renovarea şi dotarea Laboratorului pentru Controlul Calităţii Medicamentelor din cadrul Agenţiei Medicamentelor şi Dispozitivelor Medicale, fiind fortificat sistemul de control al calităţii medicamentelor.
  • S-au implementat mai multe activităţi de prevenire şi dezvoltare în domeniul serviciilor de sănătate mintală bazate pe principii comunitare, inclusiv crearea a circa 27 Centre comunitare de sănătate mintală, determinarea costurilor pentru aceste servicii, aprobarea indicatorilor de performanţă şi strategiei de dezvoltare şi a programului naţional 2012–2016, iar din 2014 cu suportul partenerilor internaţionali a început implementarea acestor servicii în 4 raioane pilot.
  • A fost iniţiat din 2012 screening-ul pentru identificarea pacienţilor cu patologii cardiovasculare şi oncologice. Iar din 2013 în cadrul asistenţei medicale primare s-a introdus plata pentru atingerea indicatorilor de performanţă, care sunt accentuate pe profilaxie, în mărime de 15% din suma totală achitată anual de către CNAM. Astfel, s-a orientat accentul pe prevenirea bolilor şi depistarea lor în stadiile timpurii pînă la apariţi agravărilor şi complicaţiilor.

Dificultăţi în domeniul sănătăţii în perioada 2010–2014

Dificultăţile şi acţiunile nerealizate de către guvernare în perioada 2010–2014, în conformitate cu promisiunile electorale şi planul de activitate a Guvernului, sunt analizate mai jos în baza unor acţiuni măsurabile pentru care sunt disponibili inclusiv şi indicatori monitorizaţi anual.

  • Nu a fost realizată diminuarea diferenţelor dintre zonele rurale şi urbane, prin direcţionarea investiţiilor spre mediul rural. Totuşi dacă comparăm evoluţia investiţiilor din fondul de dezvoltare al Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină (CNAM), atunci în zona urbană procentul (%) sumelor alocate a crescut comparativ cu zona rurală;
  • De asemenea, indicatorii de activitate a asistenţei medicale primare, spitaliceşti şi de urgenţă pre-spitalicească înregistrează o creştere a diferenţei dintre zona urbană faţă de cea rurală, adică în zona urbană populaţia utilizează mai mult serviciile medicale faţă de zona rurală;
  • Nu s-a înregistrat practic nici un progres în restructurarea reţelei de spitale publice (regionalizarea cu crearea spitalelor regionale; raţionalizarea spitalelor din capitală; reorganizarea serviciului oncologic; etc.), fiind comasate doar 2 spitale în unul. În plus, în defavoarea realizării aceste activităţi din programul de guvernare, la începutul anului 2013 Parlamentul a suspendat mai multe acte normative ale Ministerului Sănătăţii ce vizau reorganizarea mai multor spitale aflate în capitală. Parlamentul a hotărît că mai întîi este nevoie de aprobat un document strategic de reformare şi/sau reorganizare a sistemului de sănătate.
  • Nu s-au soldat deocamdată cu careva rezultate nici îmbunătăţirea politicilor de formare, motivare şi plasare în cîmpul muncii a cadrelor medicale, pentru stoparea exodului de cadre din sistemul de sănătate, înregistrîndu-se chiar o micşorare a asigurării cu cadre medicale a populaţiei:
  • Majorările de salarii aplicate medicilor în perioada 2011–2014 nu sunt esenţiale, ţinînd cont de faptul că Indicele preţurilor de consum şi Rata inflaţiei a fost de 22.7%, iar Salariul mediu nominal a crescut cu 32.7%, în aceeaşi perioadă. Astfel, salariul medicilor s-a mărit cu 21% în 2013 faţă de anul 2010 (2010: 3,981.36 lei; 2011: 4,134.21 lei; 2012: 4,404.12 lei; 2013: 4,873 lei), dar rămîne a fi de 2 ori mai mic decît salariul din domeniile activităţilor financiare, de asigurări şi a tehnologiilor informaţionale. Abia începînd cu 2014 medicii rezidenţi din cadrul serviciului de asistenţă medicală primară primesc pe lîngă bursa de studiu de 900 lei şi un salariu de medic începător. Iar prin modificarea Regulamentului privind salarizarea angajaţilor din IMSP încadrate în asigurările obligatorii de asistenţă medicală, din iulie 2014 salariul medicilor pentru prima categorie au fost mărit cu circa 21%
  • Cu toate că incidenţa alcoolismului a scăzut de la 120.9 bolnavi (în 2010) la 87.7 bolnavi (în 2013) la 100 mii populaţie, coborînd pe al doilea loc în lume după volumul consumului de alcool pe cap de locuitor (16.8 litri), conform ultimului raport al OMS, totuşi 61.9% din populaţie este consumatoare curentă de alcool (adică au băut alcool în ultimele 30 de zile) şi 19.5% din populaţie a fost antrenată în consumul episodic abuziv de alcool, adică mai mult de 6 băuturi la o ocazie (conform studiului STEPS din 2013 realizat de OMS).
  • Numărul femeilor fumătoare s-a triplat comparativ cu anul 2010, iar numărul total al fumătorilor a scăzut nesemnificativ (doar cu 1%). Acţiunile întreprinse nu sunt prompte şi nu au impact la nivel naţional, inclusiv nu s-au aprobat amendamentele la legea cu privire la controlul tutunului.
  • Nu s-a reuşit modificarea şi completarea cadrului legislativ pentru sporirea rolului autorităţilor administraţiei publice locale în definitivarea procesului de descentralizare prin implementarea mecanismelor de contribuţie financiară la nivel local pentru modernizarea instituţiilor medicale teritoriale.