Reformarea domeniul educaţiei (2010–2014)

Promisiuni electorale pentru perioada 2010–2014

Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE) şi succesoarea acestei Coaliţia Pro-Europeană (CPE) a avut un plan amplu de reformare a sistemului de educaţie din Republica Moldova, avînd la bază promisiunile electorale, mai mult sau mai puţin cuantificabile, ale componentelor majorităţii guvernante:

PLDM

• ajustarea sistemului educaţional din Moldova la standarde europene;
• majorarea burselor studenţeşti;
• majorarea îndemnizaţiilor la naştere şi pentru creşterea copilului;
• facilitarea accederii tinerilor în funcţii publice.

PDM

• ridicarea prestigiului profesiei de pedagog, sporirea considerabilă a nivelului de remunerare a muncii a cadrelor didactice;
• garantarea autonomiei instituţiilor de învăţămînt;
• utilarea sălilor de studii cu tehnică modernă;
• modernizarea condiţiilor de trai în căminele studenţeşti;
• facilitarea procesului de practică de licenţă pentru studenţi;
• educaţie incluzivă prin asigurarea accesului persoanelor cu dizabilităţi la educaţie;
• oferirea granturilor de 100,000 de lei pentru susţinerea tinerilor întreprinzători;
• reducerea cu 25% pentru călătoriile în transportul public pentru studenţi.

PL/PLR

• perfecţionarea cadrului legislativ în domeniul educaţiei cu racordarea lui la normele europene;
• asigurarea autonomiei instituţionale;
• descentralizarea şi depolitizarea sistemului educativ;
• asigurarea accesului la învăţămînt al tuturor copiilor de vîrstă şcolară şi garantarea şanselor egale de a învăţa;
• îmbunătăţirea condiţiilor din grădiniţe, şcoli şi universităţi;
• salarii mai mari cadrelor didactice şi stoparea abandonării profesiilor pedagogice;
• finanţarea sistemului educaţional cu pînă la 10% din PIB;
• informatizarea şi internetizarea tuturor instituţiilor de învăţămînt din republică;
• renovarea căminelor şi asigurarea studenţilor cu cămin, stimularea construcţiilor căminelor private;
• suplimentarea numărului de locuri la buget în instituţiile de învăţămînt superior de stat;
• construcţia locuinţelor de ipotecă pentru tineri cu venituri mici;
• acordarea reşedinţei în baza carnetului de student.

Documente de politici adoptate ca urmare a sintezei promisiunilor electorale

• Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova “Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare”, care prevede: reforma învăţămîntului general, vocaţional şi superior; adoptarea unui nou Cod al Educaţiei;
• Strategia naţională de dezvoltare “Moldova 2020”, adoptată de Parlament prin Legea Nr. 166 la 11 iulie 2012, care stabileşte 7 priorităţi pe termen mediu, printre care “Racordarea sistemului educaţional la cerinţele pieţei forţei de muncă în scopul sporirii productivităţii forţei de muncă şi majorării ratei de ocupare în economie”;
• Strategia de dezvoltare a învăţămîntului vocaţional/tehnic pe anii 2013–2020, adoptată prin Hotărîrea Nr. 97 a Guvernului la 1 februarie 2013.

Realizări concrete în domeniul educaţiei în perioada 2010–2014

La 7 iulie 2014 Parlamentul a aprobat în lectură finală Codul Educaţiei, cu votul a 55 de deputaţi. Autor al proiectului este Ministerul Educaţiei, care şi-a propus o nouă abordare a procesului de educaţie, menită să modernizeze sistemul de învăţămînt în contextul procesului de integrarea europeană a Republicii Moldova, în conformitate cu Procesul de la Bologna. În acest sens, Codul Educaţiei va contribui şi la implementarea Strategiei Educaţiei 2020, abordînd de o manieră consecventă problemele de acces, relevanţă şi calitate a educaţie. Printre elementele de bază inovatorii ale Codului educaţiei se numără:

• Asigurarea drepturilor şi garanţiilor sociale pentru cadrele didactice. Aceste drepturi includ reducerea duratei zilei de muncă în primii trei ani de activitate didactică după absolvirea instituţiei de învăţămînt (75% a normei didactice pentru un salariu de funcţie), precum şi facilităţi pentru cadrele didactice care activează în mediul rural;
• Consolidarea autonomiei instituţiilor de învăţămînt, deopotrivă cu creşterea responsabilităţii publice a acestora, lucru realizabil prin crearea organelor colective de conducere şi administrare. Directorii şcolilor urmează să fie desemnaţi în bază de concurs, pentru cel mult două mandate cu durata de 5 ani fiecare (cu excepţia instituţiilor de învăţămînt general pentru care interdicţia privind limitarea mandatelor directorilor lipseşte), însă fără obligativitatea posedării studiilor pedagogice. Profesorii urmează să fie evaluaţi anual. Pentru învăţămîntul superior va fi creat un Consiliul de Dezvoltare Strategică Instituţională, iar la nivelul învăţămîntului general — Consiliul de Administraţie al instituţiei de învăţămînt;
• Modificarea sistemului de estimare şi notare a cunoştinţelor în învăţămîntul primar prin utilizarea descriptorilor. Notele vor putea fi substituite cu calificative: “excelent”, “foarte bine”, “bine”, “satisfăcător”, “nesatisfăcător”, “admis”, “respins”, acestea avînd menite să stimuleze elevii. În învăţămîntul universitar, sistemul de notare de zece puncte poate fi înlocuit cu cel în baza literelor (A, B, C, D, E, FX, F), calificativele recomandate în Sistemul European de credite transferabile. Universităţile fi gradate pe categorii, în funcţie de nivelul studiilor pe care îl vor putea oferi;
• Extinderea duratei învăţămîntului obligatoriu pînă la vîrsta de 18 ani, începînd din 2018, va începe cu învăţămîntul preşcolar — grupa pregătitoare şi va finaliza cu învăţămîntul liceal sau învăţămîntul profesional tehnic (secundar sau postsecundar). Învăţămîntul pentru copiii şi elevii cu cerinţe educaţionale speciale va fi gratuit la toate etapele, se va organiza în instituţii de învăţămînt general, în instituţii de învăţămînt special sau prin învăţămînt la domiciliu. Printre obiective se numără formarea facultăţii de a învăţa să înveţi, dezvoltarea capacităţii de comunicare eficientă în cel puţin două limbi de circulaţie internaţională (din 2018 statul va asigura condiţii de formare şi dezvoltare a competenţelor de comunicare în limbile engleză, franceză şi rusă în toate instituţiile publice de învăţămînt general) formarea abilităţilor antreprenoriale;
• Constituirea structurilor noi de evaluare şi asigurare a calităţii studiilor pe diferite trepte — Inspectoratul Şcolar Naţional şi Agenţia Naţională de Asigurare a Calităţii în Învăţămîntul Profesional.

Pentru aplicarea adecvată a Codului Educaţiei va fi nevoie de mijloace financiare adiţionale, cheltuielile publice pentru educaţie vor atinge ponderea de 7–8% din PIB. Doar extinderea duratei învăţămîntului obligatoriu va costa, potrivit estimărilor, în jur de 400 de milioane de lei anual, iar măsurile de susţinere a tinerilor specialişti vor necesita circa 61 de milioane de lei pe an.

Evoluţia cheltuielilor publice şi a salariilor în sectorul educaţiei

Statistici relevante pentru reformarea sistemului de educaţiei

Ca urmare a proceselor demografice şi a celor de optimizare a reţelei instituţiilor de învăţămînt general:

• numărul total al instituţiilor de învăţămînt s-a micşorat cu ~9% faţă de 2009;
• numărul instituţiilor de învăţămînt primar şi secundar general s-a redus cu ~9%, faţă de 2009;
• numărul de instituţii de învăţămînt preşcolar a fost în creştere cu ~5.7%, faţă de 2009
• rata de cuprindere în învăţămîntul general obligatoriu pentru persoanele din grupa de vîrstă 7–15 ani s-a diminuat cu ~0.5%, faţă de 2009;
• numărul elevilor în învăţămîntul secundar profesional este în descreştere cu 6.8% faţă de 2013.
• urmarea a reorganizării, din 2013 funcţionează circa 200 de şcoli de circumscripţie, după ce numai în 2013 au fost reorganizate 35 de instituţii şcolare.

Factorii demografici au avut un impact şi asupra numărului de studenţi:

• la începutul anului de studii 2013–2014, numărul de studenţi în instituţiile de învăţămînt mediu de specialitate, din cele 45 de colegii, s-a micşorat cu ~5%.
• la începutul anului de studii 2013–2014, numărul studenţilor din instituţiile de învăţămînt superior s-a micşorat cu ~15%.

Asigurarea corectitudinii în organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat:

• în 2013 doar 68.28% dintre absolvenţi au promovat examenul de BAC (18,993 elevi din 27,730 înscrişi), cifră fiind cu circa 10% mai mare decît cea de dinaintea sesiunii suplimentare — 59.65%. (În contrast, rata de promovare în anul 2011 şi 2012 a fost de 92.32% şi respectiv de 88.3%).
• în 2014, după sesiunea suplimentară de bacalaureat numărul candidaţilor care au susţinut examenul a crescut cu 2,988, ajungînd la 15,478 sau circa 56% din numărul candidaţilor admişi la examen. În total, la examenul de bacalaureat 2014 au fost admişi 27,604 candidaţi.

Peste 700 de profesori au abandonat sistemul de învăţămînt doar în anul 2014, iar în grădiniţe mai rămîn 130 de locuri vacante. Aceasta în pofida faptului că tinerii specialişti, absolvenţi ai instituţiilor de învăţămînt superior universitar, trebuie să beneficieze de o primă în mărime 30 mii de lei, 7 mii lei din care trebuie să fie achitaţi în termen de o lună de la data angajării în funcţie, iar restul — la expirarea unui an şi a 3 ani de activitate în funcţie.

Evenimente relevante pentru domeniul educaţiei

• Potrivit formulei algoritmice de distribuirea a funcţiilor ministeriale între componentele AIE, funcţia de ministru al Educaţiei i-a revenit PLDM;
• La 24 iulie 2012, ex-ministrul Educaţiei, Mihail Şleahtiţchi a fost revocat din funcţie. Revocarea a fost precedată de o interpelare parlamentară, la care, pe 29 martie 2012, Mihail Şleahtiţchi a oferit explicaţii în Legislativ cu privire la introducerea în programa şcolară a cursului unic “Istoria Românilor şi Universală”. Un alt motiv pentru revocare a fost scandalul legat de procurarea unui lot de autobuze pentru elevi, în cadrul politicilor de optimizare a instituţiilor de învăţămînt ţară;
• La 24 iulie 2012 a fost semnat decretul prezidenţial de numire în funcţia de ministru al educaţiei a doamnei Maia Sandu, care a şi început, de fapt, reformele în educaţie;
• Prin Ordinul Ministerului Educaţiei Nr. 410 din 20 mai 2013 a fost interzisă colectarea banilor în scopul organizării examenelor de absolvire în învăţămîntul preuniversitar. Potrivit documentului, toate cheltuielile legate de organizarea şi desfăşurarea examenelor de bacalaureat sunt acoperite de către stat.
• La 7 februarie 2013 Republica Moldova a semnat un Acord de finanţare cu Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare privind realizarea proiectului de Reformă a Educaţiei în Moldova, după ce Consiliul Directorilor Executivi al Băncii Mondiale a aprobat la 25 ianuarie 2013 acordarea unui imprumut in valoare de $40 milioane pe o perioadă de cinci ani. Proiectul Reforma Sectorului Educaţiei trebuie să finanţeze patru domenii principale: implementarea standardelor de asigurare a calităţii pentru şcolile funcţionale; introducerea unor programe de formare şi de remunerare a profesorilor şi a directorilor de şcoală; îmbunătăţirea sistemelor de evaluare a elevilor; şi îmbunătăţirea calităţii datelor şi a sistemelor de management.
• La 10 iulie 2013 şi 18 iulie 2014, opoziţia parlamentară a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) a iniţiat moţiuni simple de cenzură împotriva ministrului Educaţiei, Maia Sandu. Nemulţumirile PCRM au fost provocate de politicile de reformare a domeniului educaţiei, în special, continuarea procesului de optimizare a instituţiilor de învăţămînt şi noile reguli de susţinere a examenilor de bacalaureat. Critici severe au fost formulate şi de către PL.
• În aprilie 2014 sindicatele din ramura educaţiei eu organizat acţiuni de protest, în cadrul cărora şi-au exprimat atitudinea faţă de activitatea Gurenului în domeniul educaţiei, înaintînd un şir de revendicări, printre care — majorarea salariilor cadrelor didactice cu 50%; stabilirea cuantumurilor salariale, raportate la minimumul de existenţă; majorarea sporurilor salariale pentru deţinătorii de titluri ştiinţifice; majorarea cuantumurilor burselor studenţeşti etc. În consecinţă, Guvernul a adoptat decizia de majorare cu 20% salariile celor peste 120 mii de cadre didactice, cu începere de la 1 septembrie 2014. O parte din resursele necesare ~200 milioane lei au fost obţinute de pe urma optimizării reţelei de instituţii de învăţămînt.
• La 5 august 2014 Curtea de Apel Chişinău a adoptat decizia de repunere în funcţie a ex-şefului Direcţiei Generale învăţămînt preşcolar, primar şi secundar-general a Ministerului Educaţiei, Valentin Crudu, demis în 2012 de ministrul Maia Sandu. În urma unei revizii financiare din 2012, s-ar fi arătat că banii alocaţi într-un proiect de reformare a instituţiilor rezidenţiale, sprijinit de UNICEF şi gestionat de Valentin Crudu, ar fi fost cheltuiţi nejustificat. Ministerul Educaţiei va ataca decizia la Curtea Supremă de Justiţie.

Estimări de bilanţ

1. Percepţia calităţii educaţiei şi a eforturilor guvernării în domeniul de referinţă

2. Percepţia combaterii copiatului la BAC

1. La examenele de BAC există multă corupţie
2. Decizia de a instala camere de luat vederi în centrele de examinare sunt necesare pentru a combate copiatul la BAC
3. Camerele de luat vederi la centrele de BAC nu ajută la combaterea copiatului şi doar stresează copii

3. Percepţia politicilor de optimizare a instituţiilor de învăţămînt

1. În Moldova descreşte numărul de copii şi sunt tot mai multe şcoli care au un număr mic de copii
2. În şcolile cu număr mic de elevi este foarte dificil să fie asigurate studii de calitate
3. Şcolile cu un număr mic de elevi nu trebuie închise în nici un caz