Categoria “Comunicaţii şi Infrastructură”

PL regretă că continuă politica de compromitere a liberalilor. Apelurile făcute sunt pentru a manipula cetăţenii. Începînd cu ziua de întîlnire a preşedinţilor PLDM, PD şi PL, liberalii sunt pentru crearea unei alianţe între aceste trei partide. PL conştientizează ce înseamnă pentru RM cursul european. Acest curs european nu se poate derula pozitiv în cazul la noi reformele sunt mimate: în justiţie, în economie, în toate celelalte domenii.

Ce ţine de învinuirea dusă PL-ului că nu vrem să cedăm Ministerul Transporturilor, este un balon ca şi cu funcţia de preşedinte. Am spus că Ghimpu nu vrea să fie preşedinte, am spus că vreau o guvernare pentru oameni. S-a spart balonul. Se spune că Şalaru vrea să fie ministru la Transporturi, eu ştiu că altcineva vrea să fie. Este un alt balon care se va sparge în cîteva zile. Cea mai mare problemă este Procuratura Generală. De ce ei vor Ministerul Transporturilor? Andrian Candu, în calitate de ministru al Economiei, a declarat că este gata să cedeze Căile Ferate Rusiei. Adică au cedat aeroportul, vor să concesioneze CFM şi apoi să dăm şi Republica Moldova în gestiune?

Eu bancuri cu privire la această stradă [Alecu Russo] nu vreau, că am băgat 100 milioane lei. Am lăsat un stîlp în mijlocul trotuarului, este pista pe unde vor merge bicicliştii şi ca aceştia să dea cu capul în pilon. Mai ales că este exact cînd vii din deal de la str. Sadoveanu, exact în vale la str. Dimo… Mort-cop să găsiţi rezolvarea… Este lista de cele 10 probleme pe care am enunţat-o eu, dar care cu siguranţă nu este tot. Fără rezolvarea acestor probleme nu discutăm despre recepţionarea lucrărilor… Mie îmi pare rău că eu, un nespecialist, trebuie să mă duc şi să dau cu nasul pe unul pe altul, în baza a ceea ce am văzut în altă parte în Europa sau după mine.

Primarul general al municipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă a identificat o lista de cel puţin 10 obiecţii faţă de bulevardul Alecu Russo, care a fost renovat. Lucrările încă nu sunt încheiate şi acestea nu vor fi recepţionate pînă cînd antreprenorul nu va înlătura neajunsurile. În topul nemulţumirilor enumerate de Chirtoacă se numără rămînerea unui pilon în mijlocul pistei pentru biciclişti, borduri prea înalte, care trebuie coborîte, fîntînile de canalizare, care trebuie ridicate, lipsa unei “pente douce” în preajma complexului comercial “Pan-Com”, necesitatea corectării marcajul rutier pe str. Bogdan Voievod, folosirea eficientă a spaţiului pentru parcare.

În anul 2014, pentru reabilitarea drumurilor au fost alocate peste 1.3 miliarde de lei prin Fondul Rutier şi au fost atrase resurse externe de la partenerii de dezvoltare.

Totul a fost legal [în procesul de organizare a licitaţiilor de achiziţie a lucrărilor de reabilitare a două bulevarde din Chişinău]. Dacă nu faci nimic, te critică, dacă ai făcut ceva, îţi găsesc alte motive pentru a te discredita. Am fost informat că vor fi operate percheziţii la domiciliu la mine, la fratele meu, precum şi acasă la părinţi. Consiliul Municipal a blocat nu o singură dată mai multe proiecte de interes public.

O comisie de anchetă, formată de Consiliul Municipal Chişinău pentru investigarea desfăşurării licitaţiei de achiziţie a lucrărilor de reabilitare a bulevardului Ştefan cel Mare şi Sfînt, a bulevardului Costache Negruzzi şi a străzii Vasile Alecsandri l-a acuzat la începutul săptămînii pe Dorin Chirtoacă de protecţionism în selectarea cîştigătorului licitaţiei în cadrul proiectului finanţat de BERD, care a oferit Primăriei Chişinău un credit de 22 de milioane de euro pentru reabilitarea a 6 străzi centrale din capitală. Dorin Chirtoacă a respins în mod repetat acuzaţiile aduse de către unii consilieri municipali, susţinînd că toate aceste acuzaţii au conotaţie politică şi reprezintă un atac asupra Primăriei capitalei.

Vom investi foarte mult în infrastructura, în materialul rulant, în locomotive, vagoane, dar şi în locuri de muncă. Suntem la etapa finală de negocieri cu băncile europene pentru obţinerea a 100 mil. euro investiţii pentru modernizare. Sigur că vor fi introduse şi multe tehnologii noi — vom lansa modernizarea vagoanelor aici la Chişinău, aceleaşi bilete electronice la care se lucrează acum şi pe care le vom implementa de la anul viitor… Nu vom înstrăina activele Căilor Ferate… Democraţii propun extinderea construcţiilor şi realizarea unei linii de cale ferată de mare viteză România — Moldova — Ucraina.

Să nu văd rapăn în unităţile de transport. Ele trebuie să fie curate şi îngrijite, chiar dacă sunt vechi. Să nu se întîmple ca în Bucureşti, unde un an, doi sau chiar de patru ani de cînd e adus troleibuzul. O să mă duc şi o să verific personal… [În Europa] chiar dacă tramvaiele au 40–50 de ani, iar scaunele sunt din vremea lui Papură-Vodă, totul e curat.

Proiectul de modernizare a întreprinderii “Căile Ferate din Moldova” este unul de perspectivă… Urmează că în următorii ani să fie dusă la capăt aceasta reformă, să fie investit foarte mult în infrastructura, în materialul rulant, în locomotive, vagoane. Sigur că vor fi introduse şi multe tehnologii noi, aceleaşi bilete electronice la care se lucrează acum şi care vor fi în anul viitor… Principala sarcină este stabilitatea şi oferirea serviciilor respective. Vor fi investiţii in infrastructura care nu au fost timp de 30 de ani în acest domeniul, prin procurarea a 11 locomotive moderne şi modernizarea infrastructurii drumului.

Ne dorim ca Portul fluvial Ungheni să beneficieze de mai multe investiţii, inclusiv în modernizarea echipamentului şi a navelor. Vrem să avem siguranţa că această ramură va creşte, iar noi, cei care muncim în acest domeniu, să avem garanţia zilei de mîine. Vrem să avem locuri de muncă stabile şi bine plătite… În ultimul an şi jumătate, am depus eforturi deosebite pentru relansarea navigaţiei interne şi dezvoltarea porturilor din Moldova. Astăzi, transportul fluvial, care nu a mai existat în Moldova timp de 25 de ani, reprezintă o oportunitate reală pentru creşterea economiei Moldovei prin oferirea căilor alternative mult mai ieftine de export şi import al mărfurilor. Vom continua să investim în această ramură, care aduce şi locuri de muncă noi, o dovadă a acestui fapt fiind dinamica înregistrată într-un singur an de Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti.

Crearea facilităţilor pentru investiţii pentru ca întreprinderea dumneavoastră să activeze cît mai mult, să susţineţi acele investiţii care sunt în industria de construcţii. Totul se reduce la posibilitatea de avea un loc de muncă aici, acasă.

De ce a durat mult timp [modificarea traseelor microbuzelor]? Pentru că a trebuit să creăm mai multe alternative pentru pasageri. A fost suplinit transportul de mare capacitate. Pe rută au fost puse în circulaţie 20 de autobuze şi 50 de troleibuze plus cele 14 asamblate în 2014. Vom continua să suplinim parcul de troleibuze şi autobuze. Şoferii de microbuze sunt obligaţi să respecte dispoziţia care conţine regimul de activitate, orarul, itinerarul, modul de organizare etc… Totuşi atît timp cît microbuzele nu pot asigura securitatea călătorilor, rolul acestora trebuie să fie secundar. În zona Pieţei Centrale, microbuzele vor fi redirecţionate pe străzi adiacente pentru a fluidiza traficul rutier.

Primarul municipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă, a semnat la 17 octombrie o dispoziţie privind modificarea reţelei rutelor de microbuz. De la 1 noiembrie 2014 toate rutele de microbuz urmează să-şi modifice traseele în aşa fel încît să nu mai circule pe străzile din centrul Capitalei, precum şi de pe străzile principale din toate sectoarele. Şoferii de microbuze vor avea o limită de viteză de 50 km/h. De asemenea, aceştia vor avea dreptul să ia doar 7–10 pasageri în picioare, iar aceasta în funcţie de modelul microbuzului. Unităţile de transport vor circula potrivit unui orar stabilit de la ora 6:00 pînă la ora 23:00. Timp de două săptămîni transportatorii urmează să se adapteze orarului de circulaţie şi noului regulament. Potrivit sursei, cei care nu vor respecta condiţiile impuse vor trebui să rezilieze contractul. De asemenea, acesta a admis faptul că aceste modificări vor prevedea şi cheltuieli mai multe pentru călători pentru că vor fi nevoiţi să schimbe mai multe unităţi de transport pentru a ajunge la destinaţie.

Un drum modern le oferă oamenilor nu doar comoditate, ci şi posibilitatea de a se deplasa mai rapid şi mai ieftin, un stimulent pentru a rămîne în satul de baştină şi a porni o afacere, ceea ce înseamnă şi locuri de muncă. Toate aceste acţiuni şi tot sprijinul extern de care beneficiază ţara noastră au un singur scop — un viitor demn şi prosper al Moldovei şi al cetăţenilor ei. Aceasta este Moldova de mîine, pe care ne-am propus să o edificăm împreună.

Pe 16 octombrie 2014, Premierul Iurie Leancă a participat alături de ambasadorul SUA în Republica Moldova, William Moser, la inaugurarea şoselei Sărăteni-Soroca, reconstruită în cadrul Programului Compact, finanţat de Guvernul SUA prin intermediul Corporaţiei Provocările Mileniului. Reparaţia drumului a inclus reparaţia şi construcţia a 14 poduri, construirea trotuarelor, a canalelor de colectare a apelor pluviale şi a staţiilor de autobuz, dar şi iluminarea traseului prin localităţi, instalarea parapetelor din metal, a indicatoarelor rutiere şi a obiectelor reflectorizante pe porţiunile periculoase. A fost construită o intersecţie denivelată — prima în ţară, din ultimele două decenii. Specialiştii prognozează că, odată cu reabilitarea acestui traseu, va creşte numărul de călători, al afacerilor în zonă şi, respectiv, al locurilor de muncă. Pe durata executării lucrărilor, companiile de construcţie şi de supraveghere au contractat 1277 de persoane, dintre care 70 la sută — cetăţeni moldoveni. Proiectul a costat o sută de milioane de dolari. În total, prin intermediul Programului Compact, Republica Moldova a beneficiat de proiecte în valoare de 262 milioane de dolari. Contractul cu Fondul Provocările Mileniului a fost semnat în anul 2010 de Iurie Leancă, în perioada exercitării funcţiei de ministru al Afacerilor Externe, în cadrul unei vizite întreprinse la Washington.

Cu ce drept, cine a împuternicit comisia să expună puncte de vedere din partea BERD? Cînd BERD a trimis oficial o scrisoare, iată este acolo puteţi să o citiţi că este desfăşurată în conformitate cu procedura BERD. Dumneavoastră asumaţi-vă răspunderea pentru aventura în care aţi băgat CMC. Vreţi aventuri, poftim faceţi. Nu vreţi să fie reparat Ştefan cel Mare, spuneţi asta deschis pentru că ceea ce faceţi pune sub semnul întrebării reparaţia bulevardului.

Consilierii municipali nu au votat proiectul de finanţare din partea BERD, în sumă de 22 de milioane de euro pentru reabilitarea bulevardelor Ştefan cel Mare, Negruzzi şi a străzii Vasile Alecsandri. Potrivit comisiei de anchetă din cadrul CMC, licitaţia de selectare a companiei care urma să efectueze lucrări de reparaţie a fost făcută cu încălcări. Potrivit raportului prezentat de comisia de anchetă, licitaţia privind reabilitarea străzilor din Chişinău, ar fi avut loc cu mai multe încălcări. Reprezentanţii comisiei au propus anularea dispoziţiei finale prin care proiectul de reabilitare a străzilor din centrul oraşului a fost cîştigat de o companie din România, şi au cerut efectuarea unei licitaţii noi. Veceaslav Bulat, preşedintele comisiei de anchetă, consilier PLR, a specificat că procedura de licitaţie s-a realizat cu derogări de la prevederile documentaţiei de licitaţie şi a recomandat unităţii de implementare a proiectului şi Direcţiei transport să iniţieze de urgenţă o procedură de modificare a contractelor de împrumut. El a mai propus să fie abrogată dispoziţia prin care a fost constituită comisia de evaluare, constituită o nouă comisie în care să fie reprezentanţii Consiliului Municipal, să fie negociată reevaluarea ofertelor. Primarul Dorin Chirtoacă a calificat raportul ca fiind o acţiune politică. Acesta a susţinut că licitaţia s-a desfăşurat în conformitate cu normele cerute de finanţatori, care au fost de acord cu rezultatele licitaţiei.

Fiecare participant la trafic poartă vina pentru accidentul pe care îl comite. Faptul că se comit accidente este grav, faptul că nu se respectă disciplina în trafic este grav, problema este cum obţin oamenii permisele şi de ce ei circulă aşa cum circulă.

După un şir de accidente rutiere tragice în municipiul Chişinău, administraţia locală refuză să-şi asume vina pentru haosul din transportul public din Capitală. Unii consilieri municipali afirmă că responsabili de implementarea reformelor în transportul public sunt reprezentanţii direcţiei transport. Potrivit lor, în Consiliul Municipal circulă cîteva ciorne de strategie. Un proiect de strategie a nimerit în ordinea de zi a Consiliului venind nu din partea direcţiei Transport ci din partea comisiei de profil a Consiliului. Există îngrijorarea că nimic nu se va întîmpla, pur şi simplu se va bifa că iată s-a mai aprobat o strategie. Problema reformării transportului public urmează încă să fie aprobat de consilierii municipali.

Avem angajamentul şi sunt convins că în maximum doi ani vom avea toate elementele necesare pentru a putea achiziţiona gaz doar din România, eventual dacă vom constata în faza respectivă că vor fi preţuri mult mai convenabile şi am motive să cred că aşa va fi.

Premierul român s-a arătat convins că România poate asigura necesităţile de gaz ale Republicii Moldova, iar garanţia pentru cetăţenii Republicii Moldova este că în trei, patru sau cinci ani de acum încolo, dacă va fi o criză energetică dinspre Rusia, prin gazoductul Iaşi-Ungheni, din România se va putea asigura consumul de gaze. Ex-director al ANRE, Victor Parlicov afirma însă că gazoductul Iaşi-Ungheni nu poate asigura securitatea energetică a Republicii Moldova, iar conducta poartă mai mult un caracter simbolic. Ex-directorul ANRE susţine că gazoductul Iaşi-Ungheni nu este cea mai bună soluţie pentru Republica Moldova în condiţiile în care costurile reale cu staţiile de compresare şi modernizarea celor de la Ungheni în regim revers costă peste 200 mil. euro. Cu resurse mult mai reduse Republica Moldova putea să modernizeze două staţii una de la Vulcăneşti şi alta de pe teritoriul României pentru a primi gaz în regim revers, exact cum a făcut Ucraina.

Vom face drumuri de ocolire la oraşele principale: Comrat şi localităţile cele mai mari. Antreprenorul cred că este foarte motivat să facă lucrările la timp, pentru că în fiecare zi de întîrziere se calculează penalitate.

Ministrul Vasile Botnari a inspectat mai multe drumuri aflate în reconstrucţie. Drumul Hînceşti-Lăpuşna va intra, de mîine, în reparaţii. Pentru reabilitarea celor 37 de kilometri de şosea vor fi cheltuite aproape 19 milioane de euro, iar banii provin din fonduri europene. Reparaţia va dura pînă în septembrie 2016.

Am avertizat compania de necesitatea finalizării lucrărilor pe partea de carosabil pînă la finele acestui an. Avem speranţa că antreprenorul este suficient de motivat să se grăbească, luînd în considerare că zilnic îi sunt calculate penalităţi pentru întîrziere… Proiectul de reabilitare a celor 86 km al drumului Chişinău-Giurgiuleşti prevede şi amenajarea trotuarelor, bordurilor, şanţurilor de evacuare a apei, iluminatului public în satele de pe traseu. Iată că parteneriatele noastre cu instituţii europene au beneficii concrete şi pentru locuitorii UTA Găgăuzia.

Ministrul Transportului şi Infrastructurii Drumurilor, Vasile Botnari, a efectuat, pe 9 octombrie, o vizită pe sectoarele de drum aflate în reabilitare de pe traseul naţional M3 Chişinău-Giurgiuleşti. El a atenţionat compania ce repară traseul Chişinău-Giurgiuleşti ca lucrările să fie finalizate pînă la începutul sezonului rece, astfel încît să nu mai existe dificultăţi în trafic. Potrivit ministrului, finanţarea proiectului este asigurată de partenerii europeni şi nu va fi admisă tergiversarea nejustificată a lucrărilor. Reabilitarea traseului Chişinău-Giurgiuleşti a început în martie 2013. Primii 55 de km pe segmentul Comrat-Ciumai, cu o investiţie de 25 mil. euro, urma să fie finalizată deja în 2014. O altă porţiune de 31 km de drum pe segmentul Ciumai-Slobozia Mare, costul căreia se ridică la 18,8 mil. euro, va fi practicabilă în 2016.

În era informaţională, cînd oamenii scriu tot mai puţine scrisori iar presa scrisă este înlocuită de cea electronică, viitorul Poştei este în dezvoltarea unor servicii noi, solicitate de populaţie, cum este cel al transferurilor băneşti… Ne propunem să creăm o Bancă a Poştei Moldovei. Avînd în vederea reţeaua capilară de oficii poştale, aceasta ar putea deveni o instituţie financiară puternică şi de încredere în rîndurile populaţiei… Pe lîngă strategii şi politici, ne-am propus să facem acţiuni concrete pentru a îmbunătăţi viaţa oamenilor. Ne dorim ca cetăţenii să resimtă creşterea economică în buzunarele lor. Ne propunem ca salariile angajaţilor Poştei Moldovei să le ajungă pe cele din domeniul IT.

Ministrul Pavel Filip a anunţat că a intrat în vigoare acordul privind transferurile băneşti din Italia la un comision de numai 5 euro. Potrivit lui Pavel Filip, deja au fost făcute primele 5 transferuri din această ţară şi în curînd se vor porni transferurile prin reţeaua oficiilor poştale din Spania şi Portugalia. Între serviciile pe care Poşta poate miza pentru dezvoltarea sa viitoare se numără curieratul rapid, transportarea trimiterilor poştale la destinaţie în orice colţ al ţării, dezvoltarea serviciilor financiare şi prestarea serviciilor electronice la oficiile poştale în baza principiului ghişeul unic.

Nu există pericole iminente, ci doar am discutat pentru a preveni situaţiile grave, ce trebuie să facem mai departe. Republica Moldova se află între două ţări care sunt cel mai atacate din lume — Ucraina şi România. Slavă Domnului, Moldova nu este în topul ţărilor cel mai afectate în lume. Nu s-a întîmplat nimic grav în Moldova, se lucrează pentru prevenirea atacurilor cibernetice.

Republica Moldova rămîne încă o ţară foarte uşor de manipulat şi foarte uşor de deraiat prin pîrghiile pe care le-a păstrat fostul centru imperial şi prin controlul pe care îl are asupra unor deputaţi, unor fracţiuni şi prin marele capital care este introdus aici pentru ca asemenea lucruri să aibă succes. Avem fracţiunea comunistă care lucrează, avem tînăra gardă ieşită tot din comunişti, care este coloana a V-a a lui Dodon… Încă din anii ’90 am atras atenţia că acest instrument important cum este mass-media este cedat în mîinile altui stat. Am ajuns şi la ziua cînd Consiliul Naţional de Securitate se întruneşte să discute acest lucru. Dacă am fi avut o lege a lustraţiei în anii ’90 şi la putere nu venea în post de preşedinte forţa care să servească altui stat, nu am fi ajuns la această stare.

Este un lanţ de sate care vor fi aprovizionate cu apă potabilă din rîul Prut. Nu a fost nevoie de furarea sondelor ci, folosim aceste rîuri în Moldova. Noi nu doar dezvoltăm aceste proiecte şi aprovizionăm cu apă, dar mai obligăm ca să se creeze asociaţii care pe parcurs să le transmitem aceste reţele, să le întreţină, dar şi să plătească acele cheltuieli care apar.

Marcel Răducan a mai declarat că ministerul pe cere-l conduce îşi propune să construiască locuinţe sociale în raioane, case destinate tinerilor specialişti.

Este primul an cînd din Fondul Rutier au fost alocaţi mai mult de 400 de milioane pentru localităţile din ţară. În primul rînd ca să fie reparate drumurile cu menire socială: drumurile care merg spre grădiniţe, şcoli, centre medicale ca să poată să beneficieze copii noştri, oamenii în etate şi toţi restul.

Vasile Botnari a declarat că pînă în anul 2020 vor fi reabilitaţi 2000 de kilometri de drumuri naţionale. În prezent, o prioritate sunt căile de acces locale.

Acum cetăţenii Republicii Moldova cînd merg să-şi perfecteze paşaportul nu trebuie să prezinte nici un act, decît buletinul de identitate. Şi încă un lucru care nu exista înainte. Printr-un simplu telefon poţi invita oficiul mobil la birou, sau acasă şi-ţi perfectează actele fără a merge tu la biroul de documentare.

Avem deja studiile de fezabilitate pentru construcţia a 5 linii de interconectare. Începînd de anul viitor, vom aduce conducta de gaz Iaşi-Ungheni pînă la Chişinău. E o alternativă care ne permite să nu mai depindem de un singur furnizor. Misiunea noastră este să ne interconectăm la toate conductele posibile ca să existe şi o concurenţă pe piaţă, să existe competiţie şi să existe o siguranţă că pînă la consumator ajunge acel gaz. Şi energia regenerabilă devine foarte importantă. Avem un angajament pentru UE ca pînă în 2020 să creăm premisele necesare ca cel puţin 20% din curentul electric utilizat să fie obţinut din sursele regenerabile. Credem că din 2015 vom avea o răbufnire de dezvoltare a proiectelor de energie alternativă.

Gestionez acest domeniu de un an şi patru luni, perioadă în care s-a lucrat într-un ritm intens. Ca rezultat, iată că avem schimbări vizibile în domeniul nostru. Dacă în 2013 am avut şantiere deschise pentru 300 de kilometri de drumuri, în acest an am depăşit această cifră. La moment, avem în lucru peste 400 de kilometri de drumuri naţionale, iar în proces de achiziţie sunt încă cca 125 km de drum. Important este că din acest an am început să reparăm şi drumuri locale, din sate şi oraşe, proiect pentru care am alocat din Fondul Rutier, în premieră, 419 milioane de lei. […] Cu toate progresele din ramurile de transport, ne dăm seama că mai sunt multe lucruri de făcut şi suntem hotărîţi să avansăm. Fiecare leu investit în drumurile Moldovei, în căile ferate şi în transportul rutier, aerian se va întoarce întreit prin creşterea economică a ţării.

Paşaportul biometric, un document de călătorie modern şi sigur, a devenit cartea de vizită a cetăţenilor noştri în plecările lor peste hotarele Moldovei. Toţi cetăţenii ţării noastre care călătoresc cu paşaportul biometric sunt beneficiarii direcţi ai eforturilor ministerului. Acest lucru înseamnă familii reunite, înseamnă acces neîngrădit în cele mai dezvoltate ţări din lume, înseamnă vacanţe în Europa pentru cetăţenii Moldovei.

Ministrul Pavel Filip a mai menţionat printre realizări faptul că Moldova are o mare viteză de Internet în comparaţie cu ţările dezvoltate. În majoritatea localităţilor este disponibil Internetul mobil, iar în 70% din acestea există fibră optică. Sectorul IT este unul din cele mai dinamice din Moldova şi în ultimii ani a înregistrat o dezvoltare rapidă, devenind unul de importanţă economică pentru Republica Moldova cu un volum de 7.7 mld. lei în 2012 şi o cotă de 8.7% în Produsul Intern Brut. Prin intermediul Poştei Moldovei, cetăţenii pot transfera bani din Italia contra unui comision de 5 euro, iar în scurt timp serviciul va fi disponibil şi pentru Spania şi Portugalia. Eliberarea rapidă a paşapoartelor biometrice este contribuţia tehnică a ministerului condus de reprezentantul PDM la călătoriile fără vize în Europa.

Una din priorităţi a fost alimentarea cu apă potabilă. Am construit de la zero 145 de km de apeduct. Au fost construite şi două staţii de tratare şi purificare a apei… Avem 4 puncte de colectare a deşeurilor, sunt o mîndrie pentru că putem să le lăsăm generaţiilor viitoare un mediu curat şi o sănătate mai bună. În 97 de regiuni au fost amplasate containere pentru colectarea deşeurilor.

Ministrul Marcel Răducan a mai menţionat printre realizările ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor: deschiderea incubatoarelor de afaceri unde au fost create noi locuri de muncă; construirea la Căuşeni a uni centru de tineret şi sport, cel mai modern complex sportiv din ţară; construirea a 30 de km de canalizare în 29 de localităţi de care beneficiază 200,000 de cetăţeni; construirea a 50 de kilometri de drumuri regionale de care beneficiază 215,000 de cetăţeni.

Nu avem motive de îngrijorare. Acum trei săptămîni primeam la nivel total 60 la sută din Ucraina şi restul de la Cuciurgan. Acum Ucraina a redus exportul de energie electrică, iar nivelul s-a mărit de la Cuciurgan. Ucraina este în căutarea aceluiaşi cărbune din Africa de Sud şi Australia, care este de un anumit tip. Centrala de la Cuciurgan poate să ne asigure şi 100%, dar nu este nevoie. Există şi alte alternative, regimuri insulare de la aceleaşi CET 1 şi CET 2. Dacă se opreşte furnizarea curentului electric din Ucraina, apoi cei de la Cuciurgan ne asigură.

Primele livrări de gaze naturale către Republica Moldova prin conducta Ungheni-Iaşi, exclusiv pentru consumatorii raionului Ungheni, vor fi posibile în cel mai apropiat timp… Actualmente, la Staţia de Măsurare Gaze Ungheni se efectuează lucrări de finalizare privind verificarea şi reglarea utilajului în vederea asigurării securităţii şi siguranţei livrărilor. Totodată, în faza finală se afla procedurile legale privind transmiterea la balanţa IS “Vestmoltransgaz” a gazoductului şi a Staţiei de Măsurare Gaze “Ungheni”. Astfel, livrările de gaze către consumatori vor demara după încheierea tuturor procedurilor respective, imediat ce va fi obţinută licenţa şi vor fi stabilite tarifele pentru transportare… Pana la sfîrşitul anului 2014, cu sprijinul Băncii Europene pentru Reconstrucţie si Dezvoltare, va fi elaborat studiul de fezabilitate pentru conducta de gaze Ungheni-Chişinău, proiectul tehnic va fi realizat în 2015, iar lucrările de construcţie vor demara în 2016. Bugetul total al proiectului este de aproximativ 70 milioane Euro. În prezent, suntem la etapa identificării surselor de finanţare pentru construcţia conductei Ungheni-Chişinău, fiind purtate discuţii inclusiv cu donatorii şi instituţiile financiare internaţionale. Uniunea Europeana deja şi-a exprimat disponibilitatea de a aloca 10 milioane Euro pentru realizarea proiectului respectiv.

Volumul total al livrărilor gazelor prin gazoductul Iaşi-Ungheni va constitui aproximativ 1–3% din consumul total de gaze al Republicii Moldova.

Este de înţeles interesul Poştei Moldovei de a optimiza procesele tehnologice şi de a rentabiliza activitatea economică. Această sarcină rămîne în faţa oricărei întreprinderi de stat, nu numai a Poştei. Dar este o abordare nepermisă ca aceste obiective să fie urmărite prin măsuri care afectează presa.

Ministrul Pavel Filip a criticat serviciile economice ale întreprinderii Poşta Moldovei, după ce instituţia a propus o serie de proceduri de rentabilizare economică, care afectează negativ situaţia economică a ziarelor din Republica Moldova. El a dat asigurări redacţiilor de presă, că vocea lor a fost auzită, s-a intervenit în mod firesc în favoarea ziarelor şi a cititorilor acestora, şi nu trebuie să mai existe niciun motiv de îngrijorare pe acest subiect. În consecinţă, serviciul de presă al MTIC, a anunţat că procedura de distribuţie a ziarelor de către Poşta Moldovei rămîne neschimbată şi urmează a fi doar îmbunătăţită pe baza unei comunicări mai bune şi corecte dintre distribuitor şi instituţiile de presă.

Deocamdată, avem construită conexiunea, putem începe importurile, dar va trebui să mai construim un gazoduct, Ungheni-Chişinău, iar România — două staţii de comprimare, pentru a ne pregăti tehnic de importuri mai mari.

Tehnologiile şi internetul au devenit parte integrantă a vieţii noastre şi reprezintă un catalizator-cheie al productivităţii şi creşterii economice. Totodată, datorită acestor elemente sunt diminuate corupţia şi costurile actului de guvernare. Acestea ajută cetăţenii să fie mai informaţi şi mai competitivi în noile realităţi economice. Însă, pentru a fi pregătiţi să folosim avantajele oferite de tehnologiile moderne, trebuie să edificăm o economie bazată pe inovaţii şi pe cunoaştere. Prin crearea Centrului de Excelenţă în domeniul Tehnologiei Informaţiei, Guvernul îşi propune să contribuie la abilitarea cetăţenilor Republicii Moldova cu toate capacităţile necesare pentru a trăi şi activa într-o societate digitală, într-o lume care, graţie tehnologiilor, se află într-o continuă mişcare.

Autogara de Nord are solicitări din partea transportatorilor mult mai mari decît putea deservi şi se impunea deja de mai mult timp extinderea capacităţilor. Din acest motiv existau nemulţumiri din partea transportatorilor, care aveau timp limitat pentru îmbarcarea pasagerilor. În acelaşi timp, cele 1.2 hectare nu erau utilizate, devenind o adevărată gunoişte. Pînă la finele lui octombrie va fi finalizată construcţia peronului acoperit şi amenajat cu locuri de aşteptare, astfel ca să oferim confortul necesar călătorilor şi transportatorilor […] Anul acesta, vom finaliza prima etapă a proiectului, iar către anul viitor vom extinde infrastructura gării şi vom construi o nouă clădire cu sală de aşteptare, ghişee, utilităţile publice etc. Pentru aceasta vom apela şi la credite, costul investiţiei fiind estimat la cca 13 milioane de lei.

La elaborarea unor documente de politici am inclus lucruri importante preluate de la colegii noştri din Coreea, în special în Strategia Moldova Digitală 2020. Vrem ca în Republica Moldova să avem o societate informaţională dezvoltată, iar industria IT să fie cît mai atractivă pentru investitori…

Această nouă abordare simplifică la maximum sistemul de impozitare şi scuteşte întreprinderile IT de cheltuieli suplimentare pentru menţinerea propriilor servicii contabile.

Conducta Iaşi-Ungheni este una simbolică şi are menirea de a ne asigura securitatea energetică. Aţi văzut că ţeava este funcţională cînd a fost aprinsă flacăra la Ungheni… Sigur că ne-am dori un preţ mai mic pentru gazul achiziţionat, dar deocamdată ne convine prelungirea contractului în condiţiile în care Moscova e deranjată de pachetele energetice doi şi trei care presupun separarea livrărilor de distribuţie.

Cele 100 de milioane de lei rezervate din Fondul Rutier pentru reabilitarea drumului Orhei-Rezina se propune a fi redirecţionate la suplinirea lucrărilor de reabilitare a drumurilor locale ce asigură accesul la instituţiile de menire social-economică, dar şi pentru întreţinerea de iarnă a drumurilor publice.

În sfîrşit la Ministerul Transporturilor au apărut viziuni cu privite la rezolvarea acestei probleme a Chişinăului. Personal aş prefera ca şoseaua de centură să fie transmisă municipalităţii pentru a fi inclusă în programul de reabilitare a drumului. Dincolo de aceasta, acum nu este cazul să tragem plapuma de la unii la alţii, faptul că proiectul a apărut pe agenda ministerului consider că este bine. Vorba ceea: mai bine mai tîrziu decît nicioadată. Acum trebuie să găsim soluţia optimă pentru finalizarea construcţiei şoselei de centură. Este deja construită în proporţie de 50% […] Sunt lucruri de abordat în cadrul dezbaterilor publice anunţate de minister. Un grup de lucru de la Primărie trebuie să participe activ. Este un proiect vital pentru municipalitate, unul strategic. Deja este presiune asupra oraşului din cauza că şoseaua de centură nu are capacitatea de a scoate traficul greu din oraş.

Eu ca ministru responsabil de domeniul drumurilor consider că decizia finală privind traseul centurii Chişinăului trebuie luată doar în urma unor consultări publice cu experţii din domeniu, autorităţile locale, în primul rînd ale primăriei Chişinău, dar şi a primarilor din suburbii. Desigur, ne interesează şi opinia cetăţenilor, a celor care se vor folosi de această şosea. Vom face public conceptul elaborat, pe marginea căruia îi invit pe cei interesaţi să se expună.

Investiţia pentru primele trei sectoare ale centurii, care vor intra în reabilitare totală din anul viitor, se ridică la 52 milioane de euro, bani oferiţi anterior de către băncile europene pentru realizarea programului de reabilitare a drumurilor. Subiectul discuţiilor în ambele proiecte va fi drumul de ocolire a părţii de sud-est al capitalei, două sectoare dintre care la moment nu există şi urmează să fie construite de la zero. În urma consultărilor, trebuie să decidem care va fi traseul şi să trecem la elaborarea studiului de fezabilitate. În ambele cazuri vom construi o şosea cu patru benzi de circulaţie şi intersecţii denivelate pentru a fluidiza şi securiza traficul.

Obiectivul nostru este să construim un drum de ocolire modern, care să corespundă cerinţelor europene, pentru a uşura traficul în oraş. Existenţa unei centuri a Chişinăului va permite redirecţionarea integrală a transportului de tranzit, dar şi accesul mai uşor la destinaţie pentru chişinăuieni, ocolind centrul oraşului.

Chiar de Ziua Independenţei Moldovei, pe 27 august, a fost inaugurat gazoductul Iaşi-Ungheni în prezenţa prim-ministrului României, Victor Ponta, a prim-ministrului Republicii Moldova, Iurie Leancă, a comisarului european pentru energie Günther Oettinger. A fost un eveniment, evident, plin de simbolism, dar şi benefic sub aspect practic şi pragmatic. În premieră, Moldova va avea o sursă alternativă de aprovizionare cu gaze naturale. Deocamdată vorbim de cantităţi destul de modeste, dar proiectul va fi continuat. Gazoductul urmează a fi extins pînă în capitală, iar în cea de-a treia parte a proiectului, acesta va cuprinde toată ţara. Este un proiect strategic pentru asigurarea viitorului stabil şi independent al ţării.

Rusia rămîne un partener important în domeniul energetic pentru Republica Moldova. Cea mai mare parte a gazelor naturale este în continuare procurată din Federaţia Rusă. Moldova îşi achită foarte responsabil toate plăţile pentru consumul gazelor naturale şi aceste plăţi nu sunt deloc mici în comparaţie chiar cu mai multe state din Europa Centrală şi de Est. Atunci cînd se vorbeşte despre anumite angajamente şi obligaţii contractuale, Republica Moldova este cea care le onorează în mod exemplar.

Eu tare sper că nu vom ajunge la sistări în livrarea gazelor naturale, cu toate că nu ţine aici doar de relaţia dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă. Este şi ceea ce se întîmplă în Ucraina […] Pe de o parte, este vorba de aceste interconectări pe dimensiunea gazului natural, este prima etapă realizată. Deoarece, pentru a avea capacitate de asigurare cu întreg necesarul de gaze naturale, urmează să implementăm următoarele două etape. Este vorba şi de construcţia staţiei de compresare şi pompare a gazului natural, dar şi de continuarea construcţiei gazoductului de la Ungheni pînă la Străşeni, în aşa fel încît să avem capacitatea necesară pentru furnizarea gazului natural în cantitatea necesară pentru întreg consumul pentru Republica Moldova. Este proiectul bine stabilit, inclusiv la capitolul timp, avem în faţă cel mult doi ani de zile pentru ca să avem realizat acest obiectiv.

Prin intermediul întreprinderii de stat “Gări şi Staţii Auto”, subordonată ministerului, am iniţiat un plan de renovare şi modernizare a tuturor gărilor auto din ţară, pentru a le oferi călătorilor condiţiile şi confortul necesar. Pentru renovarea gării din Străşeni a fost valorificată o investiţie de 1 mil.lei. Anul acesta, vor mai fi inaugurate trei clădiri după modernizare — în Călăraşi, Floreşti şi Ungheni. Vom continua în acest tempou, astfel ca să ajungem să modernizăm întreaga reţea de gări din Moldova, care a ajuns în stare deplorabilă.

La moment capacităţile tehnice ale gazoductului Iaşi-Ungheni, ţinînd cont de posibilităţile de export din România sunt de cca 30–50 mln. metri cubi, adică în cel mai bun caz cca 4% din consumul Republicii Moldova. Mai mult ca atît, aceste volume pot asigura doar locuitorii raionului Ungheni şi nu pot fi transportate pîna la Chişinău sau în alte raioane ale ţării deoarece reţelele magistrale şi presiunea livrărilor din România nu permit tehnic acest lucru.

De la 1 septembrie 2014 gazul românesc va trece Prutul, iniţial într-o primă cantitate, asigurînd astfel o sursă de alternativă. Vorbim despre faptul că într-un an şi jumătate, maximum doi ani, vom avea un sistem perfect interconectat şi atunci vom putea cumpăra gaze sau din Est, sau din Vest — de acolo de unde vor fi condiţiile mai bune. Astăzi, în România, energia este mai ieftină cu aproximativ 40 la sută. În doi ani sunt convins că vom avea şi o interconectare de energie electrică. Vreau să menţionez că aceste proiecte nu sunt îndreptate împotriva altcuiva, ci sunt în interesul Republicii Moldova, a consumatorilor. Evenimentul de astăzi se încadrează în obiectivul nostru de integrare europeană.

Pentru aceste drumuri se oferă garanţie de minim 10 ani, iar dacă vor apărea defecte, acestea vor fi remediate din contul companiilor care le reabilitează.

Producătorii agricoli au apreciat beneficiile modalităţi de transportare de alternativă, deschisă odată cu redarea navigabilităţii rîului Prut. La momentul actual, Portul Fluvial Ungheni a recepţionat deja solicitări pentru transportarea a cca 200 de mii tone de cereale. Planificăm să exportăm pe rîu în acest an cel puţin 300 de mii de tone […] Cerealele vor fi transbordate din barje direct pe nave maritime. Din septembrie, această operaţiune va putea fi efectuată la mila 71 pe Dunăre, la o distanţă de doar 15 km de la Cîşliţa-Prut. Aceasta va permite exportul grînelor în mai multe ţări pe cale maritimă.

Situaţii cînd cursele aeriene sunt reţinute pentru mai multe ore, iar pasagerii rămîn blocaţi în aeroporturi nu trebuie să existe. Compania [Air Moldova] urmează să implementeze în acest scop un Plan de măsuri urgente, realizarea căruia va fi monitoriza strict […] Pentru cazurile de întîrzieri mari, pasagerii trebuie să fie despăgubiţi de către companie, în funcţie de timpul de aşteptare, aşa cum prevede legislaţia în domeniu. Toate compensaţiile trebuie achitate în termen cît mai scurt.

Deja de azi [15 august 2014], drumul naţional Hînceşti-Cimişlia intră în reparaţie. În 2013, a fost finalizată reabilitarea porţiunii de drum de la Chişinău pînă la Hînceşti, iar acum vom continua pînă la Cimişlia. Planificăm să continuăm în 2015 cu reabilitarea acestui traseu pînă la Basarabeasca […] Pînă la finele anului planificăm să mai semnăm alte 6 contracte, astfel ca să avem în lucru cca 500 km de drum.

Reţeaua feroviară din Moldova necesită investiţii enorme atît în înnoirea materialului rulant — a vagoanelor de pasageri, vagoanelor marfare, a locomotivelor — dar şi a infrastructurii. Vă anunţ că suntem, în acest scop, la o etapă finală pentru obţinerea finanţării de 100 milioane de euro din Băncii Europene pentru Reconstrucţii şi Dezvoltare şi Băncii Europene pentru Investiţii. Planificăm să începem modernizarea liniilor de cale ferată cît mai rapid.

Avem experienţa proiectelor precedente, cînd din cauza mobilizării lente a companiilor au fost înregistrate mari întîrzieri la reabilitarea drumurilor. La momentul semnării contractelor, companiile au fost avertizate că nu vom admite tergiversări. Nu vom accepta scuze că nu se reuşeşte şi îi vom taxa pe cei care vor depăşi termenii anunţaţi. Suntem dispuşi să mergem pînă la rezilierea contractelor, dacă şantierele nu vor fi deschise în termenii stabiliţi.