Se pune accentul pe valorificarea bibliotecilor ca centre culturale importante, multifuncţionale de la ţară. Transformarea acestora din nişte depozite de carte veche, în localuri în care se vorbeşte despre noile tehnologii. Am văzut în foarte multe sate persoane de vîrsta a treia persoane care vin să comunice prin Skype cu nepoţii lor.
Evenimentele culturale pe care le-a promovat Ministerul Culturii au contribuit la îmbunătăţirea vieţii spirituale ale familiilor din Moldova. Numărul spectacolelor şi concertelor a depăşit cifra de 250 numai în prima jumătate a anului curent, dintre care 35 au fost o premieră absolută. Doar la Festivalul iei au participat cca 7 mii de oameni, iar la festivalul Internaţional de Muzică Mărţişor — numărul vizitatorilor a depăşit 31 de mii.
Ministrul Monica Babuc a menţionat printre realizările ministerului Culturii: organizarea mai multor Festivaluri cum ar fi cel al iei, al portului popular, Gala portului popular de iarnă, “Meşterul Manole” de la Criuleni şi “La Nistru, la mărgioară” de la Anenii Noi; conectarea la internat a 68 de instituţii săteşti în 2013, iar în 2014 numărul acestora va ajunge pînă la 300; publicarea cărţilor operelor lui Ion Druţă, Bogdan Petriceicu Haşdeu şi Dumitru Matcovschi, etc.
Cei 10 mln de lei vor fi un colac de salvare. Banii vor fi alocaţi pentru noi producţii cinematografice ale unor cineaşti talentaţi, care în prezent fac filme în alte părţi, dar nu pentru Republica Moldova.
Credeţi că guvernarea va reuşi să adopte legea bugetului pentru 2015 înainte de începerea oficială a campaniei electorale la 30 septembrie 2014?
Partidul Liberal pledează pentru elaborarea şi adoptarea unei noi Constituţii a Republicii Moldova, conformă cu standardele europene în materie constituţională. Noua Constituţie va permite: consfinţirea limbii române ca limbă oficială.
Limba română a fost consfinţită în calitate de limbă oficială, dar nu pe calea adoptării unei Constituţii noi sau a modificării articolului 13 din Constituţia în vigoare. Obiectivul urmărit de PL a fost realizat prin sesizarea Curţii Constituţionale (CC), care prin hotărîrea din 5.12.2013 a decis că limba oficială a Republicii Moldova este limba română, în timp ce limba moldovenească este o limbă falsă, chiar dacă articolul 13 din Constituţie o declară în mod expres limbă oficială. De fapt, echivalenţa semantică a sintagmelor limba română şi limba moldovenească fusese demult stabilită de legislaţia Republicii Moldova, iar aşteptările erau ca hotărîrea CC ar consacra acest lucru, înlăturînd motivele pentru discordii şi permiţînd, deopotrivă, valorificarea prevederilor celor aproximativ 2000 de tratate internaţionale, la care Republica Moldova este parte, perfectate în limba moldovenească, precum şi asimilarea aquis communautaire în limba română. După hotărîrea CC din 5.12.2013, practic toate acordurile Republicii Moldova, cu mici excepţii, sunt recunoscute ca fiind întocmite într-o limbă falsă.
Adoptarea unui nou Cod al Audiovizualului care ar reglementa: asigurarea independenţei financiare reale a Companiei “Teleradio-Moldova”, inclusiv prin elaborarea şi adoptarea unor bugete pentru o perioadă mai mare decît cea a guvernării, introducerea taxei pentru audiovizualul public, care va implica cetăţenii în responsabilizarea audiovizualului public.
La 22 ianuarie 2014, deputaţii grupului PL au înregistrat în Parlament un proiect de lege, intitulat “Codul Audiovizualului al Republicii Moldova”. Documentul a fost avizat de experţii Consiliului Europei, Uniunii Europene de Radioteleviziune, Misiunii OSCE din Republica Moldova, fiind supus dezbaterilor în cadrul unor audieri parlamentare publice. Nota informativă a autorilor conţine următoarele argumente:
Stabilirea salariilor lucrătorilor muzeelor, bibliotecilor, arhivelor şi altor instituţii de cultură la nivelul salariului mediu pe republică.
Salariile lucrătorilor din sfera culturii au rămas cele mai mici în raport cu alte categorii de salariaţi din Republica Moldova. La mijlocul anului 2014, salariul mediu lunar pe ţară era de aproximativ 4,000 lei, iar salariul mediu al lucrătorilor din sfera culturii era de aproximativ 1,500 lei. De la 1 septembrie 2014 salariile lucrătorilor din cultură au crescut 20%, iar de la 1 octombrie cu alte 10–15%.
În vederea susţinerii oamenilor de artă, abia în 2013 Ministerul Culturii a revenit la procedura de achiziţionare a lucrărilor artiştilor din mijloace bugetare. Au fost procurate pentru fondurile Muzeului Naţional de Artă 26 de pînze ale pictorilor autohtoni, în sumă de 240,000 de lei.
Privatizarea şi darea în arendă a instituţiilor de cultură din localităţile rurale doar cu păstrarea specificului activităţii acestora.
Reconstrucţia şi revigorarea activităţii caselor şi căminelor culturale.
În perioada 2011–2014 au fost reparate şi renovate aproximativ 100 case de cultură, cu toate acestea mai mult de 500 de case de cultură necesită o reparaţie capitală, însemnînd necesitatea unor investiţii de miliarde de lei, ceea ce la moment bugetul de stat nu poate acoperi.
Informatizarea tuturor bibliotecilor şi completarea fondurilor de carte în limba română.
În Republica Moldova există 1,218 biblioteci publice şi 119 muzee. Ministerul Culturii nu a dispus de fonduri suficiente pentru a dota adecvat aceste instituţii cu cărţi noi şi echipamentul necesar. Totuşi, ministerul Culturii a susţinut programul “Novateca”, care are o durată de cinci ani, urmărind scopul de a facilita transformarea bibliotecilor din Republica Moldova în instituţii comunitare vibrante. Cu îndrumarea bibliotecarilor instruiţi şi cu susţinerea partenerilor comunitari, cetăţenii se vor bucura de acces gratuit la tehnologii moderne precum şi de servicii inovatoare de bibliotecă proprii nevoilor moderne de informare. Programul Naţional Novateca a fost precedat de o etapă de evaluare intensă a sectorului de biblioteci publice din Moldova şi de un program-pilot cu durata de doi ani, care au fost, la fel, finanţate de Fundaţia Bill şi Melinda Gates. Pe parcursul a doi ani de program-pilot, Novateca a dotat 68 de biblioteci publice din 12 raioane ale ţării, cu circa 300 de calculatoare şi echipament periferic, şi a instruit 243 de bibliotecari în domeniul utilizării calculatoarelor şi creării noilor servicii de bibliotecă. În acelaşi timp, au fost testate programe de formare a competenţelor bibliotecarilor în domeniile advocacy şi parteneriate, precum şi facilitate diverse oportunităţi de schimb de experienţă şi cunoştinţe între bibliotecarii cu spirit inovator.