Declaraţii din ianuarie 2014

Concetăţenii noştri găgăuzi trebuie să reziste provocărilor şi să judece cu înţelepciune situaţia în care se află. Istoria nefericită a anilor 90 nu trebuie repetată şi nici nu poate fi repetată. […] Regiunea autonomă găgăuză face parte din Republica Moldova şi la bune şi la rele. Indiferent ce vă spun unii lideri de la Comrat. […] Aceeaşi oameni şi aceleaşi grupuri de interes care v-au furat în ultimii ani, aceeaşi oligarhi care au dus-o bine şi o vor duce şi în continuare vă folosesc în această provocare.

…

Îndeplinirea Acordului de Asociere şi Liber Schimb ar forţa în sfîrşit oligarhii de la guvernare şi din opoziţie să îşi ia mîna de pe justiţie, de pe vamă, de pe structurile de forţă. Ar forţa guvernarea de la Chişinău să se conformeze legii. Iată cui îi foloseşte această provocare. Cetăţenii din Găgăuzia nu trebuie să devină instrumente de şantaj în mîinile oligarhilor de la Chişinău, Kremlin şi Comrat.

Avem de a face cu o tentativă de destabilizare a situaţiei în sudul ţării şi ferma mea convingere este că responsabilitate pentru situaţia creată o poartă comuniştii. Vreau să amintesc că această formaţiune nu doar a susţinut deschis ideea referendumului, ci şi a întreprins anterior anumite acţiuni, ce au format o bază pentru astfel de manifestări. Am în vedere toate acele acţiuni de nesupunere civică, organizate de comunişti în 2010: aşa-numitul congres civic din 2011, campania de subminare a simbolurilor statului (încercarea de a înlocui drapelul de stat cu bicolorul inventat de ei), subminarea activităţii instituţiilor statului (boicotarea şedinţelor Parlamentului), dezbinarea pe criterii etnice a societăţii, promovarea separatismului etc. Toate acestea au creat o anumită stare de spirit, au dat impuls anumitor tendinţe şi, astăzi, ceea ce vedem în UTA Găgăuzia reprezintă şi un rezultat al activităţii “fructuoase” a comuniştilor în vederea discreditării statului, a instituţiilor de stat.

…

Orice partid politic serios trebuie să pună mai presus decît orice interesele statului, ale cetăţenilor, indiferent de faptul că se află în opoziţie sau la guvernare. Comuniştii, care de nenumărate ori s-au declarat patrioţi şi statalişti, au picat acest test, lucru care s-a văzut clar în ultimii ani. Nu ştiu dacă ei pot fi numiţi măcar oportunişti politici, mai degrabă e vorba de o grupare ghidată de interese înguste, care nu are nimic în comun cu interesele statului. Sper că oamenii au văzut şi au înţeles acest lucru şi vor face concluziile de rigoare. Soarta ţării şi încrederea oamenilor nu poate fi încredinţată unor aventurieri politici, care sînt gata să distrugă totul în jur doar pentru a-şi atinge scopurile lor înguste.

Găgăuzia caută că “bată la poarta” Chişinăului oficial cu două mesaje. Mai întîi, regiunea este categoric împotriva cursului politicii externe a Republicii Moldova. Şi doi, Găgăuzia nu intenţionează să mai suporte în continuare nesocotirea statutului ei juridic special.

…

La sfîrşitul anului trecut, Moldova a parafat Acordul de Asociere cu UE la Vilnius, care, între altele, presupune şi liberalizarea relaţiilor comerciale prin intermediul semnării Acordului de Liber Schimb. Şi aici ne punem următoarea întrebare: ce ar putea vinde mica noastră regiune agrară ţărilor UE, în care subvenţiile pentru un hectar de teren arabil se ridică la cîteva sute de euro? Oare nu se va întîmpla aşa că după usturoiul din China, cartofii din Polonia, roşiile din Turcia vom fi inundaţi cu vinuri spaniole şi merele franţuzeşti?

Mai mult decît atît, astăzi în societatea găgăuză există senzaţia că relaţiile cu EU se fortifică pe contul instigării în societatea moldovenească a rusofobiei şi a deteriorării relaţiilor cu Rusia, care reprezintă piaţa tradiţională pentru desfacerea producţiei de fructe şi legume şi a celei vinicole, ce provin de la întreprinderile din sudul Moldovei.

Noi nu înţelegem, de ce ar trebui să alergăm după efemerul vis european dacă în Est are loc un proces de integrare nu mai puţin interesant, Uniunea Vamală, în cadrul căreia ţara noastră — iar alături de ea şi regiunea noastră — ar putea ocupa un loc respectabil.

…

Puterea centrală aplică politica de momire şi de intimidare. Mai întîi, Procuratura Generală iniţiază dosare penale contra tuturor deputaţilor Adunării Populare, care au votat pentru referendum. Deputaţii primesc citaţii să se prezinte la procurori pentru a depune mărturii în calitate de învinuiţi. La Chişinău se declanşează o campanie de presă antigăgăuză, ne sunt atribuite etichetări de “separatişti”, “agenţi ai Kremlinului”, “coloana a cincea în Moldova” etc.

…

Din informaţia pe care o posedăm, în regiune deja au sosit forţe suplimentare ale organelor de drept şi ale serviciilor speciale. Cu ce scop au fost aduşi aici, putem doar presupune. Doar MAI a refuzat în mod oficial să asigure ordinea la secţiile de vot, această funcţie fiind preluată de către autorităţile locale şi de gărzile populare. Tocmai de aceea pentru efectuarea cu succes a referendumului este extrem de importantă prezenţa unor observatori locali şi străini, precum şi ai reprezentanţilor presei, aspecte asupra cărora ne şi concentrăm atenţia în prezent.

…

Cea optimistă (consecinţă) ar fi următoarea. Referendumul va trece în linişte, cu un rezultat uşor de prezis. Puterea centrală trece sub tăcere şi ignorează consultarea populară. Cea pesimistă: provocări, ciocniri şi tentative de a intimida prin intermediul structurilor de forţă şi al judecăţilor pe liderii de la Comrat.

…

… în Găgăuzia nu există nici un fel de tendinţe separatiste. Găgăuzii sunt patrioţi ai Moldovei şi cetăţeni loiali ai ţării noastre. Sper cu toată sinceritatea că la o astfel de destrămare a ţării noastre nu se va ajunge niciodată.

Ei (autorităţile din autonomia găgăuză) nu sunt în drept să facă referendumuri. Ei au dreptul, după Constituţie, să facă referendumuri pe probleme locale. Puterea, coaliţia actuală, e vinovată, pentru că ei trebuie să fie stăpîni în ţara asta. Aici nu poate oricine să facă ce vrea pe acest pămînt şi din oamenii ăştia. Aici trebuie să funcţioneze legea.

…

Da ce, Transnistria a fost formată după declaraţiile lui Băsescu sau ale lui Ghimpu făcute în acei ani? Sau pînă la declaraţiile lui Băsescu la Comrat era normal?… ei (cei de la Comrat) deja lucrau în privinţa asta.

…

… noi avem această “bubă” nu de azi, ci din 1812, de cînd a fost ocupat acest teritoriu şi de cînd au fost aduşi cetăţeni şi a fost populat pămîntul acesta. Şi ei în loc să mulţumească acestui pămînt, ei se ridică împotriva noastră. Iată unde e problema.

Cu siguranţă, decizia Curţii Constituţionale din 5 decembrie 2013, prin care a fost constituţionalizată Declaraţia de Independenţă, pune punct din unghiul de vedere juridic pe problema limbii oficiale din RM şi problema identitară, civilizatoare şi istorică — suntem români, vorbim limba română, istoria noastră este cea a românilor, iar în 1940 şi 1944 am fost ocupaţi de imperiul sovietic.

…

După decizia CC din 5 decembrie 2013 este imperios necesar să fie creat un Departament de politici lingvistice, fie pe lîngă Ministerul Educaţiei, fie pe lîngă Ministerul Culturii. Astfel de organisme există şi sunt recomandabile conform modelului de state, unde există confruntări lingvistice, în virtutea circulaţiei mai multor limbi.

Aceste lucruri (referendumurile din U.T.A. Găgăuzia) nu produc efecte juridice sau politice la nivel de ţară. Este o situaţie regretabilă. Pot să vă mai spun că a fost administrată această situaţie prost. [...] Problemele trebui să fie rezolvate la timp. Pentru că o problemă care nu e rezolvată la timp se transformă într-o problemă mare şi devine să fie rezolvată mai greu.

Am întreprins vizita reprezentativă la Comrat nu pentru a îmbuna pe cineva, nu pentru a bloca aşa-numitele referendumuri. Noi astăzi am mers acolo cu un mesaj de deschidere.

…

… referendumurile din Găgăuzia nu vor avea finalitate… Este rolul judecăţilor, organelor de drept să stabilească în ce măsură sunt legale sau ilegale aşa-numitele referendumuri.

…

… într-adevăr declaraţiile preşedintelui României au turnat mută benzină în focul care încetişor s-a aprins în Găgăuzia… pe lîngă faptul că noi avem o problemă şi la nivel de ţară: se confundă procesul de integrare europeană, ideea europeană cu ideea unirii, pe care încearcă s-o promoveze, în ultima perioadă, preşedintele Băsescu… nu ne ajută astfel de declaraţii.

…

…. nu este cazul de a organiza referendumuri în urma unor declaraţii (ale preşedintelui Băsescu). Vă spun şi acum că în cadrul UE astfel de subiecte cum ar fi pierderea statalităţii Republicii Moldova nici nu pot să existe şi nimeni nu înţelege care este sensul unor astfel de declaraţii. Nici în România, la modul serios, astfel de declaraţii nu sunt luate în consideraţie.

…

Eu nu cred că domnul Băsescu doreşte rău Republicii Moldova. Mi-aş dori foarte mult ca dumnealui cu mai multă atenţie să urmărească evoluţiile din ţara noastră şi să analizeze care este impactul unor astfel de declaraţii asupra procesului de integrare europeană, asupra coeziunii societăţii moldoveneşti şi per ansamblu eu sper să ajungă la o concluzia că, într-adevăr, astfel de declaraţii nu-şi găsesc locul.

Nu e corectă abordarea, cînd spuneţi că pe subiectul referendumului aţi atins punctul din care nu vă puteţi devia. Atunci cînd veţi lua decizia cu privire la referendum, vă rog să vă gîndiţi şi la consecinţe. Ce va urma? Aşa şi nu am înţeles care vor fi consecinţele practice ale referendumului. La finele anului vom avea alegeri parlamentare şi cetăţenii vor avea posibilitatea pentru a se expune asupra strategiei de dezvoltare a ţării, integrarea europeană sau aderarea la Uniunea Vamală.

…

Cetăţenii noştri trebuie să se expună atunci cînd sunt informaţi. Oamenii nu ştiu ce prevederi au Acordul de Asociere cu UE pentru că nici nu l-au văzut. Dl Dudoglo a declarat că Acordul de Asociere va duce la prăbuşirea economiei Găgăuziei!? Ce a stat la baza acestor declaraţii? Ce noi suntem sinucigaşi? Ce noi ne dorim prăbuşirea economiei RM? Dacă vreţi să ştiţi opinia cetăţenilor, haideţi mai întîi să-i informăm, ca să aibă posibilitatea să ia decizii raţionale, în cunoştinţă de cauză.

…

Noi trebuie să avem o abordare raţională, constructivă. Eu cred că pînă în prezent s-au făcut multe pentru satele din Găgăuzia, desigur multe mai trebuie de făcut, dar trebuie să vedem şi rezultatele deja obţinute.

Suntem convinşi că trebuie să schimbăm puţin, nu doar puţin, ci chiar mai mult viziunea. Acest dialog, aceste discuţii sunt foarte importante. Consider că acele momente care există, acolo unde apar întrebări, acolo unde trebuie de soluţionat probleme concrete, suntem obligaţi să le rezolvăm împreună. Cred că trebuie să acţionăm ca nişte cetăţeni ai unui stat. Consider că asta aşteaptă cetăţenii de la noi, indiferent unde locuiesc, în autonomie sau în alte raioane ale ţării.

Ne unesc nu doar problemele, ci şi dorinţa noastră comună de a locui într-o ţară prosperă. Este foarte important ca cetăţenii să fie informaţi. În acest sens, Guvernul a publicat pe pagina sa oficială şi varianta în limba rusă a Acordului de Asociere şi cel de Liber Schimb, ceea ce vă va permite să vă informaţi corect şi să vă convingeţi că acest Acord este în interesul RM, iar afirmaţiile contrarii sunt absolut nejustificate. Cel mai corect va fi ca cetăţenii R Moldova, inclusiv cei din regiunea găgăuză, să se pronunţe asupra vectorului ţării atunci cînd vor avea loc alegerile parlamentare.

Noi încercăm să reluăm negocierile fiindcă nu avem nici o bază acum să continuăm acest blocaj. Încă nu avem un răspuns. Aşteptăm răspunsul de la Moscova. Vom merge la prima dorinţă de a discuta în continuare.

…

Am avut recent o discuţie cu ministrul agriculturii a Federaţiei Ruse, la Berlin. În ceea ce priveşte colaborarea interministerială noi suntem în continuă discuţie şi chiar am discutat stabilirea datei următoarei şedinţe a colegilor la Moscova. În schimb, cu Rospotrebnadzor avem nevoie să reluăm discuţiile.

Dar nu asta este pierderea cea mai mare (vînzări ratate de circa 20 de milioane de dolari). Cea mai mare pierdere este lovirea în imaginea acestui produs care are un nume bun, care este de calitate. Este discriminarea celor care au muncit zeci de ani la înfiinţarea plantaţiilor vitivinicole, care se mîndresc cu acest nume. Este şi o lovitură în mîndria noastră naţională. Aceasta este marea noastră pierdere.

Cred că unica şansă pentru rezolvarea acestei situaţii este dialogul, altă alternativă în viziunea noastră nu există. Cu regret astfel de dialoguri urmau să aibă loc la nivelul puterii centrale cu participarea Comratului încă anul trecut. Din cauza lipsei unui astfel de dialog, nu au avut loc consultări. Trebuia să se comunice cu cetăţenii şi înainte de parafarea Acordului de Asociere cu UE.

…

Este dreptul oamenilor de a se expune asupra politicii externe. Nu înţelegem de ce guvernarea se teme să asculte propriul popor. În unele ţări europene se organizează zeci de referendumuri. În viziunea noastră, ceea ce face actuala guvernare este o crimă împotriva propriului popor. Este un drept natural al locuitorilor din Găgăuzia să desfăşoare aceste referendumuri.

…

Noi în Adunarea Populară a Găgăuziei nu avem majoritatea. Acolo însă unanim s-a votat pentru aceste referendumuri. Da, noi, comuniştii, susţinem ,vrem astfel de referendum şi în alte localităţi. Chişinăul, înloc să poarte dialog, intentează dosare penale pe numele deputaţilor găgăuzi. În anii 89–92 tot prin intentarea dosarelor penale împotriva celor de la Tiraspol au provocat vărsare de sînge.

…

Guvernarea s-a purtat în raport cu U.T.A. Găgăuzia ca un elefant în magazinul cu porţelan. Aceasta a scos tunurile şi se ascunde după procuratură şi instanţa de judecată. Dacă se va purta în continuare aşa, este pericolul ca Moldova să se întoarcă la ceea ce a fost în anii 90 pe Nistru.

…

Este necesar ca guvernarea să coboare din cer şi să se ocupă de interesele cetăţenilor, să nu-i fie frică de a consulta poporul. Mecanismul cu promisiuni, dar şi cu intentarea dosarelor nu este eficient, oamenii vor să se expună.

Democraţia presupune dreptul la exprimare. Nu poţi să penalizezi pentru folosirea acestui drept. Ori, asta se întîmplă la momentul de faţă. […] Consecinţele juridice sunt mai puţin importante pentru cei de la guvernare, pentru ei contează mai mult consecinţele politice.

…

De ce nu consultăm toţi cetăţenii în această problemă, la scară naţională? Majoritatea oamenilor cred că noi trebuie să mergem în altă direcţie decît spre UE. Iniţiativa de organizare a unui referendum vine de jos şi a fost susţinută de liderii de la nivel local, coordonat sau necoordonat cu cei de la nivel central. Asta mai puţin contează.

…

… un referendum este un exerciţiu democratic şi dacă există un grup de oameni care vor să facă acest referendum, acest referendum trebuie să aibă loc.

Subiectele politice care sunt acolo cu aceste două referendumuri preconizate pentru 2 februarie, le vom discuta. Ne dăm seama că ele au un pronunţat caracter electoral, ţin de evoluţiile şi din regiune, dar nu numai… forţe politice de la Chişinău se implică direct în situaţia din autonomie, deputaţii din fracţiunea PCRM sunt foarte activi acolo în teritoriu la acest subiect, reprezentanţii altor forţe politice zilele trecute au participat şi agită lumea acolo.

Cred că acest subiect este unul artificial, fiindcă nu este pusă sub semnul întrebării independenţa, suveranitatea Republicii Moldova, atunci nu văd care este sensul unui referendum legislativ la acest subiect. De asemenea, nu se pune întrebarea privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, deci nu văd sensul altui, celui de-al doilea referendum consultativ. Ele sunt utilizate politic şi umflate artificial.

Avem o situaţie ieşită din comun, cînd forţe politice iresponsabile, care pun în capul mesei doar interesele lor electorale, fac tot posibilul pentru a deturna Republica Moldova de pe calea integrării europene, semănînd zîzanie între cetăţeni, manipulîndu-i şi încercînd să creeze continuu noi şi noi focare de instabilitate.

…

În autonomia găgăuză avem o tentativă clară de subminare a legislaţiei în vigoare. Cei care umblă cu ideea unui referendum, pe data de 2 februarie, sfidează deschis legislaţia R. Moldova, depăşindu-şi competenţele. Această situaţie ne dovedeşte, încă o dată, că se impune o analiză serioasă a legislaţiei şi o reglementare mult mai clară a competenţelor factorilor de decizie locali, atunci cînd este vorba de chestiuni de interes naţional.

…

Republica Moldova îşi va urma calea de dezvoltare aleasă — calea democraţiei, calea reformelor, calea integrării europene, iar toate încercările de a ne abate de pe acest drum sunt sortite eşecului. Suntem mai decişi, ca oricînd, să apărăm viitorul Republicii Moldova. Trebuie să construim împreună ţara noastră, iar aceasta necesită multă responsabilitate.

Referendumul pe care autorităţile din Găgăuzia planifică să-l organizeze pe data de 2 februarie va avea loc şi va fi unul perfect legal, iar cetăţenii din regiune vor avea posibilitatea de a-şi exprima opinia vizavi de direcţia pe care urmează să o parcurgă Republica Moldova.

…

În organizarea acestui referendum noi nu vedem niciun pericol pentru statalitatea Republicii Moldova. Guvernul de la Chişinău intenţionat creează impedimente pentru desfăşurarea referendumului, intentînd dosare penale. Acest dosar penal este o provocare organizată de cineva de la Chişinău şi susţinută de Bucureşti, unde se fac declaraţii antistatale în adresa Republicii Moldova. Noi nu sîntem un stat românesc, ci un stat multietnic şi multicultural… de ce preşedintele României, Traian Băsescu, se implică în treburile interne ale altui stat?

…

Referendumul se va desfăşura şi voinţa poporului va fi exprimată, chiar dacă rezultatele lui nu vor fi recunoscute de autorităţile de la Chişinău. Însă rezultatele acestui referendum vor servi drept exemplu şi pentru alte regiuni ale ţării, care, de asemenea, ar putea organiza astfel de acţiuni democratice.

L-am rugat pe dl Ianioglo să transmită un mesaj foarte punctual şi precis colegilor şi politicienilor de la Comrat. Cetăţenii fie de la Taraclia, fie de la Comrat sau Cimişlia au nevoie de rezolvarea problemelor sociale, economice, de infrastructură, locuri de muncă. Acestea sunt probleme reale. Însă acest referendum consultativ nu are nimic comun cu problemele reale din regiune, este un exerciţiu care poate doar tensiona situaţia în sudul din Republica Moldova. L-am rugat să transmită acest mesaj de a ne axa pe problemele reale.

…

Sper că, colegii de la Comrat vor reacţiona prompt şi pozitiv la această deschidere a Guvernului de la Chişinău. Nu trebuie să substituim problemele reale cu aceste iniţiative care nu-mi dau seama ce au în comun cu interesele Republicii Moldova. La finele acestui an în Republica Moldova, pentru cei care poate încă nu ştiu, vor avea loc alegeri democratice, parlamentare, cei care eventual cred că Republica Moldova ar trebui să-şi aleagă altă opţiune decît integrarea europeană nu au decît să încerce să convingă cetăţenii din Republica Moldova, cei care votează de corectitudinea opţiunii lor. Pentru asta există exerciţiul democratic şi legitim.

Pe 2 februarie, în Găgăuzia va avea loc un eveniment politic extrem de important: referendumul cu privire la viitorul integraţionist al ţării noastre. În mica autonomie, puterea şi politicienii de toate nivelurile au luat o decizie serioasă — să ofere cuvîntul poporului şi să execute decizia aprobată de popor.

…

Întreaga Moldovă, întregul popor este pregătit de mult să răspundă la întrebarea ce ţine de atitudinea faţă de cursul de politică externă, pe care îl menţine actuala guvernare, faţă de politica pseudoeuropeană, prin care în ultimii patru ani este camuflată dictatura criminală, tortura socială, falimentarea economiei naţionale, renunţarea la suveranitatea şi independenţa moldovenească. Anume din aceste considerente referendumul din Găgăuzia este primul succes, prima victorie, care, fără îndoială, va însufleţi întregul popor moldovenesc la lupta cu actualul regim?!

…

Partidul Comuniştilor din Republica Moldova consideră că în situaţia dată pentru Moldova, pentru poporul moldovenesc, nu există nici un fel de alternativă dintre Est şi Vest. Moldova trebuie să aleagă altceva: între pierderea rapidă a independenţei şi modernizarea rapidă în cadrul Uniunii Vamale.

…

Anume din aceste considerente, Partidul Comuniştilor îi cheamă pe toţi locuitorii autonomiei să participe activ la referendum şi să voteze pentru aderarea cît mai urgentă a Republicii Moldova la Uniunea Vamală “Rusia-Belarus-Kazahstan”.

…

Sîntem convinşi că experienţa Găgăuziei va însufleţi întregul popor al Moldovei la victorie, la atacul decisiv asupra dictaturii oligarhice, la salvarea independenţei moldoveneşti şi restabilirea suveranităţii constituţionale a poporului moldovenesc.

Federaţia Rusă încearcă prin toate pîrghiile pe care le are la îndemînă să influenţeze situaţia din RM mai bine zis s-o destabilizeze. Este jocul geopolitic care se face în această parte a lumii, dar Federaţia Rusă trebuie să înţeleagă că Republica Moldova este un stat suveran, iar orice imixtiune în treburile interne ale ţării cad sub incidenţa dreptului internaţional.

Referitor la acest referendum s-a pronunţat atît CEC cît şi instanţa de judecată de la Comrat, astfel încît subiectul referendumului nu poate fi tema unui referendum local.

Urmărim cu multă atenţie ceea ce se întîmplă în autonomia găgăuză. Sigur că aceste evoluţii au un context pronunţat electoral. În aceste evoluţii sunt implicate forţe politice de la Chişinău. Nu doar activişti PCRM sunt foarte activi acolo, ci şi deputaţii comunişti. După ce a dat greş cu revoluţia de catifea, PCRM crede că poate să testeze astfel de lucruri acolo.

Este o tensionare artificială a situaţiei din cauza unei guvernări proaste de la Chişinău. Atunci cînd Chişinăul a determinat politica externă a ţării, trebuia consultată opinia cetăţenilor, inclusiv a autonomiei. Oficialii de la Chişinău au devenit vasali ai Occidentului.

Bine, acest referendum nu va fi recunoscut. El nu face altceva decît să creeze confuzie. Pentru Partidul Democrat, ca şi pentru celelalte partide, care sunt în coaliţia de guvernare, este o problemă care trebuie abordată cu calamitate, dar şi principial.

Pentru Ministerul Apărării este esenţial să se înţeleagă că reformarea sectorului de securitate şi apărare nu este doar responsabilitatea instituţiei, pe care o conduc. Ea implică o serie de structuri ale statului, cum ar fi Serviciul de Informaţii şi Securitate, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei, Consiliul Suprem de Securitate şi organizaţii neguvernamentale. Iată de ce este vital ca toate părţile să conştientizeze rolul care le revine şi să-şi conjuge eforturile pentru realizarea acestui obiectiv.

Noi vedem că aşa cum se mişcă procesul de negocieri în formatul “5+2” astăzi rezultat nu aduce. Trebuie să vedem care sunt plusurile şi minusurile, care sunt plusurile şi ofertele Chişinăului şi care este situaţia de facto şi perspectivele pentru regiunea transnistreană. Astăzi auzim voci diverse din regiunea transnistreană despre divorţ civilizat, despre separare, despre o aşa-numită egalitate între Chişinău şi Tiraspol.

De fapt, trebuie să ne uităm la realităţi. Iar realităţile, avînd în vedere că procesul de negocieri este în cadrul unui format internaţional, le stabilesc inclusiv actorii care participă atît în calitate de mediatori, cît şi observatori.

Pentru mine astăzi fundamentul pe care trebuie să construim reglementarea conflictului transnistrean este poziţia statelor membre ale OSCE din care fac parte şi Federaţia Rusă, şi Ucraina, ca şi mediatori în proces. Ultimii doi ani, reuniunile ministeriale ale miniştrilor de externe OSCE au adoptat declaraţii referitoare la situaţia din Republica Moldova şi negocierile în formatul “5+2”. Toate statele membre au reconfirmat atît caracterul teritorial integru suveran al Republicii Moldova, cît şi necesitatea elaborării unui statut juridic special pentru regiunea transnistreană ca parte componentă a Republicii Moldova, fapt care corespunde prevederilor constituţionale care prevede un statut special pentru raioanele din estul Republicii Moldova.

Evident că prezenţa armatei străine pe teritoriul Republicii Moldova şi, în cazul dat, în regiunea transnistreană, nu este un factor care să favorizeze negocierile noastre pentru reglementarea conflictului transnistrean. Poziţia Chişinăului este univocă: trupele ruse, care nu au nicio acoperire, care vin în contradicţie cu principiul neutralităţii Republicii Moldova, trebuie retrase.

Pe de altă parte, există trupele ruseşti care participă în mecanismul de pacificare şi care trebuie să vină cu o contribuţie pozitivă procesului de reglementare. Aici noi aşteptăm o poziţie foarte clară din partea Federaţiei Ruse referitor la rolul acestor trupe care acţionează în cadrul acestei misiuni de pacificare, împreună cu militarii de la Chişinău şi Tiraspol.

Noi aşteptăm imparţialitate, neutralitate şi reacţii prompte, atunci cînd este nevoie de o asemenea reacţie, cînd există anumite elemente de neînţelegeri între reprezentanţii Chişinăului şi Tiraspolului. Atunci rolul mediatorilor este vizibil şi deseori sigur că este spaţiu pentru mai bine, pentru rolul acestor trupe care trebuie să asigure pacea şi liniştea.

Pentru că situaţia respectivă se află în aria de responsabilitate a procuraturilor militare, atît de la Chişinău, cît şi din Federaţia Rusă. Dumneavoastră ştiţi cum s-a procedat cu soldatul, parte a unităţii de pacificare rusă, care a fost, de fapt, protagonistul acestui incident. El a fost de urgenţă retras în regiunea Breansk, unde este înregistrată această unitate militară. Şi de acolo procuratura rusă a condus investigaţiile asupra acestui caz. Există o comunicare între procuratura militară din Republica Moldova cu cea din Federaţia Rusă, dar cred că nu este suficientă. Eu vedeam conlucrarea respectivă ca un grup de anchetă comun, care să vină la faţa locului, să prezinte toate detaliile acestui caz şi cele deţinute de Federaţia Rusă, şi cele care sunt la dispoziţia procuraturii moldoveneşti. Şi, în baza unei anchete imparţiale, să fie stabilit adevărul.

Eu pot să vă spun că procuratura din Republica Moldova a făcut toate demersurile care erau necesare în această situaţie şi o reacţie adecvată la aceste demersuri nu a fost primită.

Faptul că nu se soluţionează conflictul transnistrean este un element care frînează procesul de avansare a Republicii Moldova pe toate domeniile, pentru că existenţa unui conflict din start este un aspect negativ. Un investitor serios dintr-o ţară occidentală face o analiză foarte detaliată a situaţiei ţării în care vrea să investească şi, dacă are garanţii de securitate, atunci vine. Şi la noi, dacă există conflict, dacă există trupe militare, fără aprobarea guvernului statului respectiv… Trupe militare străine, ruseşti care staţionează. Evident că, dacă mai există incidente sau situaţii care tensionează relaţia între malul stîng şi malul drept, evident că avem o anumită doză de instabilitate pe care trebuie să o depăşim. Noi în permanenţă încercăm să promovăm în relaţia cu cei de la Tiraspol un mesaj constructiv, de apropiere. Noi trebuie să contribuim ca să ridicăm gradul de încredere între cele două maluri. Şi aceasta se poate produce, atunci cînd noi vom exclude liniile de divizare.

Spre regret, la momentul actual, cei de la Tiraspol încearcă să construiască noi bariere, de la adoptarea unor acte, aşa-numite normative, cum ar fi despre aşa-zisa frontieră a regiunii transnistrene, pe care noi nu o acceptăm şi nu o vom accepta, despre utilizarea aşa-zisei legislaţii a altor state, despre posibila utilizare a valutei sau a însemnelor de stat ale altor state.

Vedeţi cîte idei de promovare apar în Tiraspol şi sunt plasate, aşa, pentru consumul societăţii din stînga Nistrului. Şi evident că, şi cetăţenii de acolo, locuitori din regiunea transnistreană, nu au o viziune clară asupra perspectivelor acestei reglementări, cînd sunt intoxicaţi în permanenţă cu informaţii de genul acesta.

Structurile de la Tiraspol au ales cea mai nepotrivită ţintă pentru atacuri. Cînd este vorba de elevi, cînd este vorba de şcoli, de corpul didactic, profesoral al unor instituţii de învăţămînt, în opinia mea, aceste colective sunt cele mai neputincioase pentru ca să îşi apere drepturile legale pe care le au şi libertăţile. S-a găsit modalitatea de a alege unele şcoli, care se află în totalitate în regiunea transnistreană şi care beneficiază mai greu de asistenţa structurilor constituţionale de la Chişinău.

Am adresat mai multe mesaje celor de la Tiraspol să înceteze hărţuirea în raport cu aceste instituţii, să revină la masa de negocieri. Noi avem grupuri de lucru pentru educaţie, care au fost reanimate, doi ani în urmă, şi care au menirea să asigure buna funcţionalitate a acestor şcoli. Am adresat mai multe scrisori şi răspunsuri foarte clare nu sunt, de ce anume aceste şcoli, acum, sunt atacate de structurile de forţă din Transnistria, de aşa-numitele autorităţi de acolo. Se solicită plata unor taxe de pe salarii. Se solicită prezentarea unor rapoarte.

Poziţia noastră este clară. În primul rînd, trebuie excluse orice acţiuni unilaterale, orice obstacole care continuă în procesul educaţional pentru aceste şcoli. Doi: să se aşeze experţii responsabili de situaţia în jurul şcolilor, atît de la Chişinău, cît şi de la Tiraspol, la masa de discuţii, să elaboreze anumite soluţii de compromis acceptate de ambele părţi. Noi nu am fi împotriva unei cooperări pentru a asigura o activitate mai bună a acestor şcoli. Dar să o facem împreună, conştientizat că aceste acţiuni vin în interesul şcolilor şi nu vin să obstrucţioneze procesul de învăţămînt.

Vedem o opoziţie puternică faţă de noul regim de comerţ cu Uniunea Europeană. Tiraspolul spune nu DCFTA […] Dar uitaţi ce avem pînă astăzi: toate companiile care doresc să aibă o relaţie cu piaţa europeană o au în baza Acordului de preferinţe comerciale autonome oferit Republicii Moldova, inclusiv pentru companiile din regiunea transnistreană. Astăzi exporturile pe piaţa europeană din partea companiilor din regiunea transnistreană este în jur de 50% sau împreună cu exporturile de pe malul drept noi avem circa 70% de exporturi care vin spre Vest, nu spre Est. Deci, realităţile denotă că oportunităţi pentru comerţ există mai multe în spaţiul Uniunii Europene decît pe alte linii. Deci, avînd rezultatul respectiv pozitiv, la etapa actuală… De ce se consideră că nivelul următor va fi unul în detrimentul regiuni transnistrene? Este o declaraţie strict politică, lansată de liderii de acolo, fără acoperire juridică şi economică. Noi avem studii făcute de experţi independenţi din partea unor state cu pondere, cum ar fi Germania, care arată foarte clar în cifre şi dovezi că Acordul nou de comerţ cu Uniunea Europeană va fi benefic companiilor din regiunea transnistreană, doar că trebuie să respectăm aceleaşi reguli. Şi regulile nu sunt îndreptate împotriva companiilor malului stîng sau malului drept. Ele sunt nişte reguli normale de conduită, cînd trebuie să respecţi procedurile, după care să poţi să corespunzi standardelor internaţionale, stabilite nu de un jucător faţă de alt jucător, ele sunt standardele acceptate de comunitatea internaţională.

2013 a fost unul suficient de dificil, marcat de diverse evoluţii atît pe plan intern, pe plan regional, dar şi pe plan geopolitic european. Pe de o parte, în Republica Moldova, am avut parte de suficiente dificultăţi, pe care sper şi sunt convins că le-am depăşit. Mă refer la crizele politice, constituţionale, prin care am trecut, timp de cîţiva ani. Pe de altă parte, vedem ce se întîmplă în Ucraina, vedem ce se întîmplă în statele Parteneriatului Estic, care a fost influenţa summit-ului de la Vilnius asupra regiunilor noastre, percepţiile marilor actori internaţionali asupra acestor evoluţii. Pe de altă parte, vedem şi un dialog care nu tot timpul este uşor între Moscova şi Bruxelles, la nivel geopolitic. Şi, din punctul acesta de vedere, fiecare aspect influenţează situaţia din Republica Moldova.

…

Pentru ca să avem premisele respective, în primul rînd, trebuie să avem, cel puţin, o coincidenţă de interese şi de voinţă politică din partea marilor actori, este vorba de Federaţia Rusă, Ucraina, OSCE, Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii şi, nu în ultimul rînd, Republica Moldova, atît Chişinăul, cît şi Tiraspolul. Atunci cînd va exista o voinţă să ne aşezăm la masă şi să nu discutăm orice fel de subiecte, excluzînd partea politică şi de securitate, şi instituţională, adică acel Coş III, cunoscut de toată lumea, atunci noi vom putea să avansăm.

Ucraina are un rol foarte important în acest proces. Ucraina este statul vecin cu care avem 1 220 de kilometri de frontieră, dintre care circa 460 este segmentul transnistrean al acestei frontiere. Avem o comunicare pe toate domeniile cu Ucraina. Ucraina a fost preşedintele în exerciţiu al OSCE. A fost un an unde Ucraina s-a manifestat ca un adevărat mediator, încercînd să ajute părţile în conflict să apropiem poziţiile noastre şi să găsim un compromis la subiectele care erau incluse pe agendă.

…

Noi vedem care este atitudinea Moscovei faţă de procesele care s-au produs la Vilnius. Am fost martorii deciziilor de a renunţa la semnarea documentului de asociere din partea Ucrainei. Evident că suntem îngrijoraţi, pentru că exista o mişcare paralelă dintre Chişinău şi Tiraspol, cînd negociam aceleaşi acorduri cu Uniunea Europeană. Erau perspective să obţinem regim de călătorii fără vize, atît pentru Chişinău, cît şi pentru Kiev, pentru cetăţenii celor două state. Şi, în acest fel, evoluţiile pe plan de apropiere de Uniunea Europeană pentru ambele state erau mai uşoare.

Acum lucrurile se schimbă şi orientarea geopolitică a Ucrainei cumva este într-o căutare de un vector strategic. Pentru că, dacă pînă nu demult era integrarea în UE, acum se caută un compromis între structurile care încă nu au apărut din spaţiul euroasiatic şi structurile confirmate şi care oferă o perspectivă foarte clară de la Bruxelles. Sperăm că partenerii noştri de la Kiev vor face o alegere judicioasă, care să corespundă intereselor poporului ucrainean, care merită o perspectivă europeană şi care a făcut un efort enorm pentru ca să ridice standardele, aşa cum o facem şi noi la Chişinău.

Ideea federalizării este un concept care există în lume şi foarte multe state federale demonstrează că există posibilitatea ca ele să se dezvolte foarte bine şi să asigure acele libertăţi şi drepturi pentru cetăţeni, din toate punctele de vedere. Dar referitor la Republica Moldova, această idee apare cu regularitate, în anumite perioade. Şi memorandumul Kozak a fost o încercare de a stabili un statut federal, după care a existat şi o comisie parlamentară, care elabora documentaţia, un proiect de nouă Constituţie a unui aşa-numit stat “federal” Republica Moldova. Dar nici memorandumul Kozak, nici această comisie nu au avut succes. Trebuie să ne punem întrebări de ce s-a întîmplat acest lucru, pe cît de fezabilă pentru Republica Moldova este ideea federalizării? Acum, din nou, apare în spaţiul mediatic această idee, promovată de anumite forţe politice. Noi intrăm în anul 2014 care este un an electoral. Vom avea alegeri parlamentare. Şi fiecare partid politic îşi creează o platformă de pe care să încerce să cîştige voturile alegătorilor. Ca şi responsabil de negocierile în formatul “5+2”, aş lăsa toate aspectele politice, electorale, lansate de anumite partide, şi m-aş referi la subiecte legale, pragmatice pe care trebuie să le promovăm. Nu putem să discutăm despre un proiect de federalizare la momentul actual. Noi trebuie să deschidem discuţiile pe Coşul III care înseamnă aspecte instituţionale, politice şi de securitate pentru reglementarea conflictului transnistrean.

Avem o conjunctură din partea actorilor internaţionali care vin în sprijinul reglementării pe principiile pe care le-am enunţat. Avem un contact foarte strîns cu cei de la OSCE, cu cei ide la Uniunea Europeană, cu Statele Unite ale Americii. Promovăm o relaţie strînsă şi cu partenerii noştri din Federaţia Rusă pentru că este foarte important să îi apropiem de poziţiile pe care le vedem noi ca posibile pentru soluţionarea conflictului. Astăzi nu e secret că poziţiile Tiraspolului foarte des coincid sau sunt apropiate cu viziunile partenerilor de la Moscova. Nu ştiu dacă este întîmplător sau nu acest lucru, dar oricum semne de întrebare apar. Şi atunci trebuie să avem mai multă claritate despre poziţia Federaţiei Ruse. Federaţia Rusă este un sprijinitor al proceselor din regiunea transnistreană, mă refer, în primul rînd, la calitatea de donator al unor sume importante de bani care vin de la Moscova pentru a sprijini viaţa din stînga Nistrului, regiunea transnistreană nu plăteşte pentru gazul pe care îl consumă şi foloseşte banii pentru necesităţile interne. Federaţia Rusă acordă un ajutor fiecărui pensionar, lunar în valută. Toate aceste aspecte fac ca influenţa Federaţiei Ruse, deopotrivă cu participarea în cadrul misiunii de pacificare, cu prezenţa trupelor militare ale Federaţiei Ruse, evident că, fac ca rolul acestei ţări în regiunea transnistreană să fie unul foarte înalt. Probabil, populaţia are şi un nivel de credibilitate pentru poziţia Federaţiei Ruse, mai înalt, atîta timp cît ajutorul vine de acolo. Aceasta nu exclude ajutoarele din alte surse care vin şi din partea Uniunii Europene, şi din partea OSCE-ului. Sunt o mulţime de proiecte care vin în ajutorul populaţiei din stînga Nistrului, nu mă refer la cercurile politice de acolo, dar pentru populaţie ajutorul umanitar este stimulat în permanenţă, inclusiv de către noi.