Categoria “Ecologie”

Abia în 2013 Ministerul Mediului a elaborat proiectul Strategiei Naţionale de gestionare a deşeurilor în Republica Moldova (2013–2027) în conformitate cu care Guvernul va trebui să stabilească cadrul legal şi instituţional necesar pentru a sprijini alinierea treptată a practicilor noastre de gestionare a deşeurilor la cele ale Uniunii Europene. Pînă la adoptarea cadrului legal menţionat, reciclarea deşeurilor rămîne o problemă presantă, statisticile arătînd că unui locuitor al Republicii Moldova îi revine anual 370 kg de deşeuri. Reciclarea deşeurilor a început să devină o practică uzuală doar în municipiul Chişinău, unde în 2012, întreprinderea municipală Regia “Autosalubritate” a instalat primele tomberoane pentru colectarea selectivă a deşeurilor — sticla, hîrtia şi plasticul urmau a fi selectate de către cetăţeni şi, mai apoi, reciclate de către autorităţi. Pe lîngă tomberoanele instalate de Regia “Autosalubritate” în Chişinău au apărut şi tomberoane de colectare selectivă a unor întreprinderi private specializate pe colectarea şi reciclarea, în special, a materialelor din plastic. Unele companii, recurg nu doar la colectarea deşeurile din plastic, dar şi la procurarea acestora. Preţul unei tone de deşeuri din plastic variind între 220 şi 250 de dolari. Pentru procurarea tomberoane de colectare selectivă a sticlei şi a hîrtiei, municipalitatea a cheltuit €160 de mii. În prezent, în capitală sunt instalate 1,000 astfel de containere.

La 20 august 2011 a fost adoptată hotărîrea Guvernului nr. 626 cu privire la aprobarea Programului de conservare şi sporire a fertilităţii solurilor pentru anii 2011–2020. În conformitatea cu cel mai recent studiu al Institutul de Agrochimie şi Protecţie a Solului “Nicolae Dimo” s-a constat:

• Lipsa datelor complete, veridice şi generalizate privind terenurile agricole care determină imposibilitatea unei monitorizări adecvate a acestora. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare (MAIA) şi Ministerul Mediului (MM) nu deţin informaţii sub forma unei baze de date complexe, care să cuprindă indicatorii de caracterizare agro-fizică a solului, climei, reliefului, de utilizare a terenurilor. Totodată, nu sunt estimate riscurile privind diversele procese de degradare şi poluare a terenurilor agricole, fapt ce are o conotaţie negativă asupra bunei implementări a politicilor de utilizare durabilă a acestora;
• Capacitatea instituţională subdezvoltată şi integrarea insuficientă în planurile de dezvoltare locală a măsurilor de protecţie şi conservare a terenurilor şi ecosistemelor aferente acestora;
• Lipsa unui cadru legislativ-normativ uniform, al cărui obiectiv l-ar constitui protecţia funcţiilor solului şi utilizarea durabilă a terenurilor agricole în Republica Moldova;
• Fragmentarea sporită a terenurilor agricole, care determină o dezvoltare lentă a sectorului agrar şi, implicit, lipsa de sustenabilitate în utilizarea acestora;
• Deficienţa unui monitoring ecologic eficient care ar determina implementarea unor activităţi necesare păstrării pe termen lung a fertilităţii solurilor, precum şi evitării acţiunilor de poluare a acestora.

Actualmente, Fondul Forestier al Republicii Moldova ocupa o suprafaţă de 419.2 mii ha (12.4% din teritoriul ţării). Gestionarea Fondului Forestier a înregistrat în ultimii ani mai multe carenţe:

• transparenţa activităţii Agenţiei Moldsilva pentru aşa domenii sensibile, cum ar fi licitaţiile forestiere, achiziţiile publice, atribuirea terenurilor în arendă, administrarea bugetului, etc. practic nu este asigurată sau este una de formă;
• procesul de dare în arendă nu este pus la punct, la baza dării în arendă au stat cererile de la solicitanţi şi nu iniţiativa Agenţiei, aceasta s-a efectuat fără a avea un plan cu proiectele ce se doresc a fi implementate, iar s-a bazat pe un cuantum mediu de arendă, fără a se lua în consideraţie valoarea amplasării terenului;
• pădurile comunale se dezvoltă lent, iar suprafeţele forestiere existente gestionate de autorităţile publice locale sunt ameninţate de o serie de factori care le ameninţă dezvoltarea şi existenţa. Printre cei mai importanţă se enumeră tăierile ilicite, poluarea cu deşeuri menajere, capacităţile limitate sau lipsa capacităţilor în cadrul autorităţilor publice locale de a gestiona eficient fonul silvic;
• numărul încălcărilor legislaţiei silvice este în creştere în ultimii ani însă considerăm sancţiunile mici şi alţi factori descurajează conformarea.