Categoria “Economie şi Finanţe”

Vom cere categoric ca acest document [raportul Comisiei parlamentare de anchetă pentru investigarea situaţiei de la BEM, Banca Socială şi Unibank] să fie făcut public. Considerăm că toată populaţia trebuie să cunoască toată situaţia. Dacă nu se întorc aceste 8 miliarde la BEM, atunci sunt convertite în datorie de stat către BNM şi se transformă în datorie externă şi internă. Cel puţin conducerea BNM trebuie demisă in corpore şi deschise dosare penale. Organele de anchetă n-au întreprins nicio acţiune, deşi SIS-ul a preîntâmpinat în repetate rânduri. Se vede că s-a lucrat în echipă pentru a scoate aceşti bani.

Noi nu mai suntem la guvernare din 2013, iar BNM este o instituţie independentă, care nu se supune politic. Adevărul este că premierul Leancă a semnat acea dispoziţie secretă privind creditul de la BNM, iar Drăgăuţanu nu ia singur din capul lui hotărârile de la BNM, ci consiliul de administrare. Cât priveşte tranzacţiile ilicite, trebuia să intervină organele de drept. (…) Eu nu apăr pe nimeni şi, dacă se constată de comisie că, în cazul dat, Drăguţanu este vinovat, eu şi fracţiunea noastră vom vota pentru demiterea lui. Dar cred că responsabili de situaţie se fac acei care au fost la putere atunci: PLDM, PDM şi foştii “prieteni”ai mei (PLR). Apare întrebarea, de ce organele de drept nu au urmărit, unde se duc banii?

Eu sunt sigur că după percheziţia asta toţi cei care au semnat nici unul nu mai este în Republica Moldova. Toţi au fugit. Eu nu înţeleg un singur lucru. De ce odată ce ai făcut percheziţii nu ai reţinut pe nimeni? Până astăzi nimeni nu a fost reţinut.

Este imposibil ca o înşelătorie de asemenea proporţii să fi fost posibilă fără implicarea conducerii de vîrf. Vlad Filat şi Vlad Plahotniuc, care de mai mulţi ani se luptă pentru sferele de influenţă în economie, nu pot fi credibili cînd spun că nu au ştiut ce se întîmplă. Şi fostul premier Leancă a ştiut atunci cînd a semnat dispoziţia secretă privind împrumutul de la Banca Naţională pentru a acoperi deficitul de la Banca de Economii. (…) Atîta timp cît la conducerea ţării se află alianţa dintre PLDM, PDM şi PCRM, va fi imposibil de elucidat furtul de la BEM. Dar mai rămîne speranţa că astfel de crime nu au termen de prescripţie şi mai devreme sau mai tîrziu autorii acestui furt de proporţii vor trebui să răspundă.

Audierea raportului comisiei s-ar putea face cu uşile închise. La dispoziţia noastră sunt puse documente cu caracter secret şi strict-secret. Toată lumea are necesitatea să afle însă s-a decis pe cazul dat. Trebuie să discutăm cu organele abilitate. (…) Sper să reuşim la timp să facem raportul şi deja vedem cînd Parlamentul decide să audieze raportul comisiei. (…) Este deschis dosar penal deschis pe dispariţia documentelor sau arderea acestora, nu ştim dacă intenţionată. Ministerul lucrează asupra acestui caz şi rugămintea noastră a fost să dea orice informaţie disponibilă care nu afectează secretul anchetei.

Banii au fost scoşi prin patru firme. Informaţia a fost confirmată în cadrul comisiei de anchetă de cei de la Banca Naţională, dar şi cei de la CNA şi Procuratura Anticorupţie. Cele 13 miliarde au fost scoase şi convertite în valută şi au ajuns în zonele off-shore din Marea Britanie şi apoi cele din zona ţărilor Baltice. (…) Banca Naţională a acordat 10 miliarde de lei pentru a astupa această gaură şi ca să nu fie probleme la deponenţi. (…) Eu am solicitat să-mi fie oferite denumirile acestor firme, pe ce conturi au ajuns banii, dar membrii comisiei de anchetă Oleg Reidman şi Serghei Sîrbu le-au spus celor de la CNA şi Procuratură, care prezintă aceste date, să nu-mi fie oferite aceste informaţii. (…) Mi-au spus că o să-mi intenteze dosare penale, dacă vorbesc prea mult despre situaţia creată în sfera financiar-bancară. Răducan şi Sîrbu mi-au spus de dosare în caz de divulgare a informaţiei secrete.

Acum se confirmă, că Banca Naţională, pe 28 noiembrie 2014, aprobă decizia secretă de a deschide linia de credit către aceste bănci, cu 0,1%. Adică se scot 13 miliarde de lei, iar în paralel, Banca Naţională acordă 10 miliarde de lei pentru a astupa gaura, să nu fie probleme la deponenţi, bani furaţi din buzunarul nostru. Şi toate aceste lucruri se fac sub garanţia statului, acordată de către Guvern, prin Leancă. (…) Mai departe, aceste trei bănci, în luna ianuarie, din speculaţii pe piaţa valutară obţin profituri de peste jumătate de miliard de lei. Din contul nostru, al fiecărui cetăţean, pentru că diferenţa de curs ei au provocat-o atunci. (…) Aşa fărădelege nimeni nu şi-a permis. Conducerea BNM nu putea să nu vadă că 13 miliarde au mers în off-shore, iar după să acorzi 10 miliarde de lei, pentru a acoperi gaura. Acestea sunt nişte crime împotriva poporului.

În ceea ce priveşte insinuările pe implicarea mea pe BEM, poziţia mea este extrem de clară: voi face tot ce îmi stă în puteri pentru a se aduce maxima claritate pe ce s-a întîmplat în sistemul bancar, cine a stat în spatele acestui jaf şi cum pot fi recuperaţi banii furai. (…) Tema BEM va trebui dezbătută mai amplu şi în spaţiul public, iar eu sunt gata să particip. Senzaţia mea este că se întîrzie prea tare anchetarea a ceea ce s-a întîmplat acolo şi cred că există un scop pentru care se face asta, iar acest lucru ar trebui lămurit urgent în opinia publică.

Am spus că voi contribui prin tot ce cunosc ca situaţia din sistemul bancar să fie stabilizată. Am considerat firesc să particip pentru a se afla adevărul. (…) Eu am exercitat mandatul de premier pe parcursul a 3 ani şi 7 luni. Am avut consultări cu experţi, oameni care au pricepere, dar deciziile pe care le-am luat s-au bazat pe responsabilitatea pe care trebuie s-o aibă un premier. Eu n-am întîlnit în lume premieri simpli, care să fie sfătuiţi sau să li se spună ce să facă, eu am întîlnit prim-miniştri responsabili. Am discutat şi despre situaţia din domeniul bancar, dar pornind de la responsabilitate, nu de la neputinţă şi nepricepere. (…) A fost o idee corectă, de a capitaliza banca, de a atrage investitori, dar implementarea a fost una proastă.

Cînd e vorba de BEM văd că orice devine posibil pe direcţia asta. Ar fi însă incredibil ca aceste furturi să se facă în momentul în care BNM exercită administrarea specială la cele trei bănci. Domnul Ioniţă trebuie să trimită organelor de anchetă probele pe care le are şi sper ca ele să fie verificate la modul cît mai serios. Şi mai sper că solicitarea mea ca la BEM să fie o anchetă internaţională, echidistantă, nu va fi ignorată. Eu cînd am cerut asta nu m-am referit doar la auditul financiar care se desfăşoară deja, ci şi la prezenţa unor investigatori străini specializaţi în depistarea fraudelor bancare.‎ Şi voi insista în următoarea perioadă ca acest lucru să se întîmple.

Comisia s-a sesizat în urma unor declaraţii făcute de domnul Leancă, în cadrul unei emisiuni televizate… Nu pot să zic că sunt mulţumit de mersul muncii în comisie, dar luînd în calcul volumul mare de informaţii pe care l-am solicitat, durează pînă la realizarea raportului. Dacă nu ne vom încadra vom cere Parlamentului să ne prelungească acest termen. Comisia s-a întrunit şi a discutat răspunsurile venite de la BNM şi am mai discutat răspunsurile venite de la Procuratura Generală. Pentru şedinţa viitoare vom discuta răspunsurile SIS şi Procuratura Anticorupţie, ca să putem pregăti raportul final. Nu am putut să îl invităm pe guvernator, pentru că noi trebuia să avem mai întîi răspunsurile BNM.

Azi am insistat să vină Drăguţanu la audieri. Se face tot posibilul pentru a finaliza activitatea acestei comisii şi la final să se spună că iată: Nu am depistat nimic. Se confirmă că au fost hotărîri secrete, că au fost alocate milioane din bugetul statului şi au fost transferate pe conturi secrete, pe conturi off-shore şi s-a pierdut urma acestora. Nu se doreşte să se afle mai multe detalii.

Vineri, 27 februarie, în cadrul emisiunii “În profunzime”, de la postul privat de televiziune ProTV, deputatul Iurie Leancă, fost prim-ministru al Republicii Moldova a făcut următoare declaraţie:

“Am discutat acest subiect detaliat cu Vlad Filat [cedarea pachetului majoritar al BEM]…”

Prin prisma mandatului comisiei de anchetă, natura şi conţinutul acestora declaraţii au o relevanţă deosebită, iar clarificarea unor aspecte de conţinut, ar putea contribui la stabilirea comanditarilor “jafului” de la Banca de Economii şi ar conduce în mod implicit la elucidarea circumstanţelor care au stat la baza declanşării crizei financiare şi valutare din republica Moldova. În aceste condiţii, solicit să examinaţi posibilitatea şi necesitatea audierii în cadrul comisiei de anchetă a deputaţilor Iurie Leancă şi Vlad Filat în legătură cu declaraţiile şi respectiv şi/sau acţiunile sau inacţiunile acestora cu transmiterea ulterioară a rezultatelor audierilor Procuraturii Generale a Republicii Moldova.

Analiza lui [Vlad Filat] a fost că e nevoie de mers pe calea cedării acţiunilor statului, era nevoie de o capitalizare urgentă, deşi ulterior am constatat că breşa era mult mai mare, de cîteva miliarde de lei. Recomandarea lui a fost diminuarea pachetului statului, ceea ce ar fi atras o altă bancă care să preia BEM şi să se schimbe managementul. (…) Eu, venind în funcţie fără cunoştinţe vaste, nu m-am opus… Dacă m-aş fi opus şi lucrurile mergeau oricum rău, trebuia să-mi asum responsabilitatea. S-a întîmplat un jaf de proporţii, trebuie să tragem concluzie din asta, fenomenul se poate extinde. Nu voi face niciun fel de acuzaţii pe acest dosar complicat. Să ne spună experţii străini cine şi cît a furat.

Sunt cel mai interesat să se facă lumină în aceste dosare şi pe acest motiv am insistat să vină aceşti experţi din străinătate să facă anchete [compania Kroll]. Din păcate nu am sesizat un entuziasm prea mare din partea instituţiilor noastre. Sper că compania străină va pune presiune şi entuziasm pe instituţiile noastre. (…) Din păcate noi nu avem experţi de calitate, care să facă analiza sistemului bancar. Dar nu ai cum să ascunzi o asemenea situaţie, pentru că sunt tranzacţii transnaţionale, din cîte am înţeles. Investigaţia din afară ne poate ajuta, dar instituţiile din ţară trebuie să fie cele care să manifeste entuziasm. Iar cel mai important este că această companie are cea mai mare rată de recuperare a banilor.

Miza finală nu a fost doar ca eu, care bănuiesc că eram incomod pentru cineva, să nu rămîn premier. Miza finală a fost o alianţă de interese cu PCRM — un partener comod pentru cei care nu doresc o veritabilă reformare a justiţiei şi o luptă eficientă cu corupţia; cei care vor să îngroape adevărul despre jaful de la BEM, să controleze politic instituţiile statului, iar Republica Moldova să evolueze în direcţia ce serveşte intereselor pe care le au ei, nu cetăţenii.

Ştiu că se aşteaptă multe răspunsuri şi dezvăluiri de la mine, scopul meu însă nu este să spăl rufele în public. În acelaşi timp, înţeleg nevoia societăţii de a fi clarificate anumite lucruri, inclusiv situaţia de la BEM şi de la Aeroport. Ştiu că sunt obligat să fac anumite clarificări pentru a putea merge înainte şi vă asigur că le voi face la momentul potrivit, atunci cînd va exista o dezbatere veritabilă pe tema aceasta şi nu una cu acţiuni mimate.

Aştept cu nerăbdare finalizarea anchetelor pe care le-am solicitat chiar eu, pentru ca societatea să vadă cine a fost beneficiarul furtului de la BEM şi să facă presiune pentru recuperarea prejudiciului şi atragerea la răspundere a vinovaţilor. Iar această anchetă nu trebuie să vizeze doar perioada recentă, ci întreaga perioadă de cînd a început jaful de la BEM. Fără a clarifica acest subiect extrem de grav şi de sensibil, Moldova nu are nici o şansa să meargă înainte, să fie credibilă în relaţia cu partenerii externi.

PLDM nu va accepta nicio abatere de la parcursul european, de la implementarea Acordului de Asociere şi a celui de Liber Schimb. Astăzi, pentru a oferi un viitor european, trebuie să luptăm cu corupţia, să asigurăm o creştere economică şi ieşirea din stagnare, să asigurăm stabilitate în sistemul financiar-bancar. Suntem interesaţi de elucidarea şi investigarea imparţială a situaţiei de la BEM şi Aeroport.

Cînd a avut loc tranzacţia Banca de Economii şi Aeroport premier era domnul Leancă.

Am fost doar un prim-ministru. (…) Nu are cum să fie bine în sensul că nimeni nu va fi pedepsit, gaura este prea mare. (…) Acest mandat [al companiei internaţionale de investigaţii Kroll pentru a da de urma fondurilor sustrase şi pentru a recupera măcar parţial ce s-a pierdut] a fost elaborat cu concursul partenerilor noştri internaţionali pentru că mi-am pus obiectivul să nu mai fie nicio şansă să se facă mişmaşuri. (…) Compania Kroll ne poate ajuta, responsabilitatea cea mai mare le revine instituţiilor naţionale.

Propunem includerea pe ordinea de zi a chestiunii cu privire la situaţia de pe piaţa financiar-bancară şi măsurile întreprinse în cazul băncilor comerciale BEM, Banca Socială şi Unibank. (…) Susţin ideea de demitere a lui Dorin Drăguţanu. Sunt de părere că criza e mai importantă decît Guvernul sau Gaburici.

Solicităm demisia lui Dorin Drăguţanu şi numirea în calitate de Guvernator al BNM a lui Leonid Talmaci.

Situaţia în Republica Moldova e una deplorabilă. Nu mai vin remitenţe. Au scăzut exporturile. Avem embargouri. Guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu, trebuie să vină în Parlament să ne spună că această criză este mîna Moscovei.

Viteza de învestire a Guvernului este la fel de importantă ca şi conţinutul programului. Imediat trebuie să rezolvăm problemele stringente. Ceea ce se întîmplă pe piaţa valutară este şi rezultat al lipsei de putere în stat. Sunt necesare acţiuni imediate a tuturor instituţiilor statului. Ceea ce urmează să se întîmple imediat după învestirea Guvernului va aduce nu doar stabilitate, ci şi rezultate concrete în acest domeniu. (…) Vom decide împreună cu grupurile parlamentare, dar şedinţa nu poate fi organizată mai tîrziu decît joi. Din punctul nostru de vedere, joi este ziua limită.

Situaţia este foarte dificilă în ceea ce ţine de bugetul pentru anul curent, sunt necesare circa 15 miliarde de lei pentru a acoperi găurile (…) Eu am discutat zilele acestea cu Ambasadorul SUA, iar anterior — cu Ambasadorul UE — ei înţeleg foarte bine acest lucru. Şi din cîte am înţeles eu, ei nu vor da aşa de simplu aceşti bani. Ei cer reforme, clare, necesare, undeva dure, cu costuri politice. Iar cei care negociază şi pretind că vor fi o guvernare au de ales: sau să creeze o guvernare mai mult sau mai puţin transparentă, care va face reforme profesioniste, dar în cazul acesta ei trebuie să fure mai puţin, iar ei nu sunt obişnuiţi să fure mai puţin, sau Europa şi America nu le vor da bani.

Probabil dnul Voronin e deja în vîrstă, nu am semnat eu contractul cu Gazprom, acesta a fost semnat de Moldovagaz în 2005 şi nu în 2008, a fost semnat pentru o perioadă de 5 ani, din 2006–2011, dacă nu mă înşel. Nu am fost la Moscova cu Greceanîi, pentru că eu nu aveam treabă cu asta. Eu eram pe atunci viceministru al Economiei, iar ministru al Economiei era Valeriu Lazăr. Ştiu despre preţul mare la gaze, dar am auzit că se vorbea că la mijloc ar fi nişte scheme ilegale ale lui Oleg Voronin şi Vlad Plahotniuc. Aşa se vorbea, eu am auzit, nu pot spune nimic. Eu chiar vreau să fie convocată o comisie parlamentară şi să fie discutată această temă.

Nu ştiu de ce s-a pus în discuţie un acord nou [cu Gazprom]. După ce s-a întors Greceanîi de la Moscova, ea a cerut să meargă şi Dodon, apoi am avut un nou acord în care era un preţ mult mai mare. Întreb: de ce? şi mi se spune că există o schemă după care peste doi ani preţul va fi redus, ceea ce eu nu am crezut. (…) După alegeri o comisie trebuie să se clarifice cu acest acord. Poate de aceea Dodon vrea atît de mult să devină deputat, ca să nu fie întrebat.

Ieri guvernarea eurounionistă s-a grăbit să anunţe despre un “nou” succes — semnarea contractului cu Concernul Rus Gazprom de livrare a gazelor naturale la un preţ mai redus pentru anul 2015.

Consider necesar să explic — nu există nici un merit al actualei guvernări în scăderea preţului la importul gazului, şi anume:

1. La moment este în vigoare şi urmează a fi prelungit contractul de livrare a gazelor către Republica Moldova semnat şi negociat în anul 2006 de către dna Greceanîi Zinaida, atunci prim-ministru al RM. Candu&Co nu au avut capacitatea de a modifica nici un abzaţ din acest contract doar prelugindu-l pe parcursul ultimilor ani.
2. În acest contract este indicat că preţul de livrare a gazului se calculează în baza unei formule speciale, factor decisiv fiind preţul petrolului. Pe parcursul ultimelor 3–4 luni preţul petrolului şi derivativelor sale a scăzut cu peste 30% ceea ce a servit drept bază pentru recalcularea preţului de livrare a gazelor naturale. Astfel cînd Candu&Co declară că este meritul guvernării ar fi bine să explice cum Moldova poate influenţa scăderea cotaţiilor petrolului la bursele internaţionale.
3. Scăderea preţului de import al gazelor naturale nu va fi simţită de consumatorii finali din Republica Moldova. Pe parcursul ultimelor luni în Moldova moneda naţională s-a depreciat cu peste 25% pe cînd preţul de import al gazului se va micşora doar cu cca 17%. Prin urmare tarifele de livrare a gazelor către consumatorii casnici şi agenţii economici cel mai probabil va fi în creştere. Populaţia va plăti mai mult pentru ca Draguţanu&Co au depreciat artificial leul moldovenesc în scopuri speculative începînd cu august anul trecut.

Concluzie: reducerea preţului de import al gazelor naturale pentru anul 2015 nu este un merit al actualei guvernări şi a fost posibilă doar datorită Contractului semnat de dna Greceanîi în 2006 şi datorită reducerii preţului petrolului. Populaţia va plăti mai mult din cauza speculaţiilor organizate pe piaţa valutară de către oligarhii aflaţi la guvernare.

Sîntem obligaţi să identificăm mijloace financiare şi să-i susţinem pe producătorii de mere în acest moment complicat pentru ei. (…) Discutăm la modul serios cu colegii de la ministerele agriculturii şi finanţelor, dar şi cu premierul Iurie Leancă, problema producătorilor de mere şi sîntem în căutarea unor măsuri de depăşire a situaţiei create. Personal consider că sîntem obligaţi să găsim mijloace financiare pentru majorarea fondului de compensaţii a pierderilor suportate de agricultori. (…) Banca Mondială înţelege situaţia extrem de complicată în care ne-am pomenit şi este dispusă să ne ajute să depăşim criza, inclusiv prin asistenţă financiară a bugetului pe anul 2015.

În acest an am reuşit ceva, am mărit fondul pînă la 600 de milioane, însă e puţin. După calculele noastre trebuie să ajungem măcar la un miliard şi jumătate. Să introducem un impozit unic, atunci şi agricultorii vor fi mulţumiţi şi o să avem şi acumulări la buget.

Acest lucru [embargoul] nu are nimic comun cu agricultura, cu veterinăria, cu întreprinderile noastre. Este o chestiune politică. Chestiunea asta nu vizează atît partea economică, cît alte scopuri. (…) Federaţia Rusă are în acest moment o politică externă aşa cum este. Eu nu vreau să comentez dacă e bună sau rea, greşită sau nu — acest lucru îl va constata istoria. Carnea din Republica Moldova este cu mult mai calitativă decît cea din multe alte ţări. În Republica Moldova nu avem pesta porcină, ciuma africană, care este în Federaţia Rusă şi alte ţări din care se importă în Federaţia Rusă carne… Ultimul exemplu pe care vreau să-l dau: Georgia a fost terorizată şi cu teritorii, şi cu embargouri — dacă nu s-a clintit societatea georgiană de la cursul pe care îl consideră în interes naţional, astăzi Georgia exportă în Federaţia Rusă şi apa minerală, şi vinul, şi tot. Iată care este problema. Problema este în societatea moldovenească care reacţionează la aceste embargouri să spun aşa politic.

Am avut o discuţie cu agricultorii. Încercăm să găsim o sursă suplimentară pentru compensaţii. Cantităţile sunt diferite decît cele prevăzute. Noi am calculat 60 de mii de tone fructe, dar deja avem 120 de mii de tone care au trecut prin procesare. Respectiv, mai avem nevoie de încă vreo 50–60 de mil. de lei pentru a compensa pierderile tuturor producătorilor de fructe… Ceea ce am auzit astăzi în discuţiile cu agricultorii şi ceea ce am văzut pe cîmp ne face să credem că este necesar să intervenim pentru a-i ajuta.

Deşi e foarte important, nu e de de-ajuns să facem drumuri bune pentru transportul producţiei sau să modernizăm calea ferată sau porturile pentru transportul pe apă. Mai trebuie să ne şi facem cunoscuţi în Europa. Pentru aceasta PDM propune un plan finanţat de stat pentru ca în 3 ani de zile produsele moldoveneşti să devină cunoscute şi apreciate pe piaţa europeană.

Noi deja avem şi partea bună a acestor probleme create şi care mai mult se vehiculează politic. Iată, uitaţi-vă că cei care au început a suferi de la embargouri se asociază. Chiar ieri am mai înmînat o serie de granturi pentru asociaţii de producători agricoli din partea proiectului Băncii Mondiale “Agricultura competitivă”. Noi de cîţiva ani am insistat şi am povestit la toată lumea că nu este altă metodă mai eficientă de a competitivi la export decît asocierea, ca să ai nu numai calitate, dar şi cantitate… Şi nu se mişcau lucrurile din loc. Iată de data aceasta asociaţiile devin mai puternice, mai organizate, merg la expoziţii, merg în alte ţări pentru a găsi piaţă. Este şi partea pozitivă. Numai că acum mulţi suferă şi această suferinţă depăşeşte partea pozitivă. Dar va trece un an-doi şi să vedeţi că partea pozitivă va fi una mai importantă, iar cea negativă se va uita.

Unii spun că reducerea e cam mică. Aş fi de acord. Dar, într-o economie de piaţă, fără a avea pîrghii, doar cu argumente, nu e uşor să convingi pe cineva să scadă preţurile. Şi Andrian Candu a reuşit! Iar această mică reducere înseamnă o mare economie la nivel de ţară, pentru întreprinderile de transport, agricultori şi chiar la nivelul unei familii. Mă bucur cînd reprezentanţii PDM demonstrează că preţurile pot fi date şi în jos, căci şi aceasta e necesar ca să CREŞTEM MOLDOVA! Încă o dată, bravo Andrian Candu!

…mai multe companii care vînd carburanţi urmează să reducă preţul cu 50 de bani la litru. Dacă va fi nevoie, vom discuta şi săptămîna viitoare şi dacă va fi necesar vom discuta dur şi cu aplicarea legii… petroliştii trebuie să scadă preţurile la vînzările cu amănuntul ale carburanţilor, dar ar avea parţial dreptate cînd invocă deprecierea leului drept motiv pentru scumpirea benzinei… este important ca petroliştii să activeze în mod transparent şi între ei să nu existe înţelegeri de cartel. Pînă în 2020 Moldova urmează să se conformeze directivelor europene de a asigurare a securităţii energetice a ţării.

Ei sunt oameni de treabă [oficialii Rosselhoznadzor-ului], lor le plac fructele noastre, însă nu ei iau decizii, ci cei de mai sus. Sunt decizii de ordin politic.

A expirat termenul în care autorităţile Federaţiei Ruse urmau să decidă soarta embargoului impus asupra fructelor moldoveneşti. Ministrul agriculturii, Vasile Bumacov, a declarat că această încercare a Rosselhoznadzor-ului de identificare a unor soluţii în acest sens a eşuat. În acest interval au fost în Republica Moldova mai mulţi delegaţi ai Serviciului Federal de Supraveghere Veterinară şi Fitosanitară. Aici, au inspectat livezile noastre şi mai multe întreprinderi de prelucrare a fructelor. Autorităţile noastre le-au oferit toate datele şi informaţiile necesare, cu toate acestea colaborarea n-a prea dat rezultate. La mijlocul lunii septembrie ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov, a efectuat o vizită de lucru la Moscova pentru a discuta aspectele TEHNICE ale înlăturării barierelor la exporturile moldoveneşti. Oficialul a avut o serie de întrevederi cu responsabili de la Serviciul Federal de Supraveghere Veterinară şi Fitosanitară (Rosselhoznadzor) şi cu şeful acestuia, Serghei Dankvert. Negocierile privind ridicarea barierelor la exporturile moldoveneşti în Federaţia Rusă au fost convenite în cadrul discuţiilor purtate cu vicepremierul rus Dmitri Rogozin în luna august curent, la Chişinău. Tot atunci s-a stabilit că în termen de o lună Moscova va decide dacă menţine sau nu embargoul asupra fructelor moldoveneşti.

Dacă e să ne referim la raioanele de est ale Republicii Moldova, cunoscute sub denumirea de Transnistria, vă pot informa că 60% din exportul companiilor din această regiune sunt îndreptate spre statele Uniunii Europene. Mai mult decît atît, în curînd producătorii de pe ambele maluri ale Nistrului vor beneficia în mod egal de Zona de Comerţ Liber Aprofundat şi Cuprinzător (DCFTA). Cu siguranţă, Uniunea Vamală nu este o opţiune pentru Moldova din mai multe raţionamente. Aceasta nu înseamnă şi sistarea acordurilor de comerţ liber cu Rusia sau cu alte state care ar face parte din această uniune. Este necesar ca pragmatismul şi interesul economic al Republicii Moldova să prevaleze faţă de orice alte provocări populiste ale unor curente marginale de la Chişinău.

S-au făcut progrese importante, dar ştim că mai sunt multe de făcut… Avem programe investiţionale realiste, susţinute de parteneri europeni. Sunt proiecte foarte necesare pentru ţară, bani care vor fi investiţi în viitorul fiecărui cetăţean.

Atît Guvernul SUA, cît şi cel al Germaniei, Banca Mondială, FMI, toţi sunt îngrijoraţi de o eventuală criză a gazelor prin care ar putea să treacă RM. Toţi s-au arătat disponibili să pregătească un pachet energetic de criză pentru RM, un plan de acţiuni de criză precum şi contribuţie financiară de urgenţă, în cazul în care va trebui să suplimentăm rezervele naţionale cu păcură şi cărbune… Noi credem că la sfîrşitul lunii octombrie, noi deja o să avem semnate contracte şi livrările de gaz în plină capacitate.

Am discutat posibilitatea de a dezvolta o nouă infrastructură şi căi de acces şi de acumulare pentru gazul lichefiat, chiar despre o eventuală construcţie a unui terminal de gaz lichefiat în sudul Republicii Moldova, mă refer la Giurgiuleşti. Există potenţiali investitori care în timpul cel mai apropiat vor veni în Republica Moldova şi vom începe primele discuţii chiar la faţa locului… Am vorbit şi despre noile prospecţiuni ale gazului, posibilităţi de a căuta şi de a explora gaz în Republica Moldova, în sud. Se pare că tehnologiile sunt atît de avansate acum, sunt noi studii şi s-ar putea să avem surprize plăcute… ca să avem rezervele noastre în situaţii de criză, aşa cum au ţările vecine, Ucraina, România.

Am obţinut susţinere de la Banca Mondială, care dispune de expertiză valoroasă în crearea acestui fel de agenţii — bancă de dezvoltare, care ar propune dobînzi mai mici la creditele acordate antreprenorilor… Banca Mondială este dispusă să aloce 200 de milioane de dolari în proiect… În situaţia în care vînăm investitori, mulţi din ei acceptă numai dacă şi Moldova contribuie financiar şi trebuie să facem faţă unor astfel de cereri.

Daniel Constantin, Viceprim-ministru, Ministrul Român al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale mi-a dat o veste bună. Dimineaţă, în o convorbire telefonică m-a felicitat cu ocazia punerii în vînzare a primului lot de mere moldoveneşti în reţeaua de magazine Carrefour. Ţin să-i mulţumesc pentru sprijin. Parafrazînd o veche zicală voi spune — prietenul la embargou se cunoaşte!

Trebuie să schimbăm sistemul în întregime. Banca Mondială s-a oferit să ne susţină, ca să venim cu măsuri mai complexe să oprim crizele. Mă refer la formarea pieţii terenurilor agricole, un sistem de impozitare mai bun pentru agricultori, un sistem de microfinanţări, unul pentru sistemele de irigare… Toate acestea le vom discuta cu viitoarea misiune a partenerilor externi, care vor veni la Chişinău. Vom avea o înţelegere nouă cu ei, vom discuta despre un TVA redus, despre impozitul unic în agricultură, despre o abordare mai sistemică şi complexă.

Ministrul Economiei, Andrian Candu, a anunţat în cadrul unei conferinţe de presă, că Banca Mondială este gata să majoreze ajutorul financiar acordat Republicii Moldova, în vederea susţinerii agricultorilor, care au suferit în urma embargoului rusesc. Potrivit lui Candu, acest ajutor va fi oferit la începutul anului 2015, pentru ca fermierii să-şi poată primi despăgubirile financiare pînă a se începe noul sezon agricol. În acelaşi timp, Banca Mondială vine cu unele condiţii pentru autorităţile de la Chişinău.

Sîntem obligaţi să identificăm mijloace pentru compensarea fermierilor afectaţi de introducerea embargoului rus… Trebuie nu numai să compensăm pierderile, ci să asigurăm asistenţa financiară pentru existenţa şi activitatea producătorilor agricoli pînă la începutul noului sezon agricol. Intenţionăm să discutăm în mod serios cu fermierii problemele ce ţin de impozitul unic în agricultură, TVA, creditele ieftine şi alte aspecte, ce contribuie la dezvoltarea cu succes a ramurii.

Pot să spun exact că Guvernul va compensa prunele la nivel de 100 la sută. Pentru acoperirea totală a pierderilor de mere nu se ajung circa 50 milioane de lei, sursa cărui, tfu, tfu, să nu fie de deochi, am găsit-o. Ulterior, dacă Guvernul va aproba la şedinţa de luni sugestiile noastre, atunci chiar în ziua următoare producătorii agricoli vor începe să primească compensaţiile.

Noi avem măsuri concrete pentru bunăstarea familiilor din Moldova, dar vrem să vă ascultăm părerea! Planul economic elaborat de specialiştii noştri este un program deschis, care se va îmbunătăţi pentru că noi ţinem cont de părerile oamenilor… Mă refer aici la facilităţi fiscale, vacanţe fiscale sau scutirea de taxe, impozite pentru o perioadă lungă, pînă îşi iau avînt în dezvoltarea sa. Şi, sigur că trebuie, în primul rînd, să ne gîndim la angajarea pentru aceste locuri de muncă a tineretului.

Liderul PDM, Marian Lupu, a subliniat că este obligaţia statului de a crea locuri de muncă pentru cetăţeni, iar acest lucru în viziunea Partidului Democrat poate fi obţinut prin crearea condiţiilor de dezvoltare a tuturor agenţilor economici şi a tuturor companiilor.

…modalitatea cea mai eficientă de protecţie socială şi pentru garantarea bunăstării este chiar crearea de noi locuri de muncă.

PDM propune ca pînă la 12% din veniturile firmelor să fie scutite de impozit dacă investesc în cercetare şi dezvoltare. Vom stimula în acest fel crearea de noi locuri de muncă.

După cum cunoaşteţi Moldova a pierdut pieţele tradiţionale din cauza unei guvernări proaste care s-a grăbit să semneze Acordul de Asociere cu UE. Guvernarea a promis deschiderea altor pieţe, a promis că producătorii nu vor înregistra pierderi şi că vor veni cu un suport real pentru agricultură. În realitate, 400 de mii de tone de mere şi sute de mii de tone de alte alimente agroalimentare stau pe cîmpuri, iar guvernarea continuă să facă promisiuni deşarte. Producătorii de materie primă şi industria de prelucrare a producţiei agricole nu ştiu ce să facă. Aceştia sunt disperaţi fiindcă zilnic înregistrează pierderi de sute de milioane de lei…În bugetul ţării sînt bani pentru a ajuta fermierii. Situaţia trebuie rezolvată acum, deoarece mai apoi va fi prea tîrziu, iar producţia va rămîne nerealizată şi vor avea de suportat pierderi enorme nu doar agricultorii, dar toate sectoarele ţării.

Pentru a avea o piaţă sigură de desfacere, cum ar fi cea occidentală, este nevoie de stabilitate la capitolele cantitate, calitate şi aspect. Pentru Moldova este vital să avem o piaţă sigură şi diversificată, unde cererea este dictată de calitatea produsului şi nu de preferinţele politice. Pentru că riscurile pe care le-a avut Moldova, prin impunerea unor embargouri nejustificate cu caracter politic, au creat nu doar pierderi, dar şi stagnare în lansarea unor importante proiecte… Avem aici o calitate a produselor extraordinară, condiţii moderne de depozitare şi păstrare, sortare şi ambalare conform cerinţelor pieţei europene. Sunt sigur că, aşa cum sunt prezentate produsele noastre, putem cuceri orice piaţă. Vreau să le mulţumesc celor care investesc şi creează locuri de munca, asigurînd un viitor Republicii Moldova.

Pentru PLDM, crearea locurilor de muncă este un obiectiv foarte important la care muncim. În perioada de viitor ne vom concentra pe finanţarea si asigurarea condiţiilor pentru producători de a cunoaşte pieţe noi, asta înseamnă şi subvenţionare la promovarea produselor şi garantarea certificării calităţii lor.

Ceea ce este prevăzut în legea bugetului nu poate fi schimbat nici de un ministru, nici de un guvern… Bani se vor acorda atîţia cîţi au fost promişi. Dacă vom avea şi alte surse, vom încerca să compensăm. Cred că ceea ce este prevăzut în legea bugetului nu poate fi schimbat nici de un ministru, nici de un guvern. Asta este… În primul rînd, încă nu toţi au depus cereri. Nu poţi acorda compensaţii înainte de a primi toate cererile… Să vedem care este suma cerută, care este suma disponibilă şi să găsim mecanismul să facem ca toată lumea să fie mulţumită… Mai avem promisiuni şi de la alţi parteneri de dezvoltare… Cine putea să anticipeze că anul acesta, de exemplu, unii vor scutura copacii şi vor da fructele imediat la procesare din cauza că au auzit că se compensează. Am încercat să împăcăm şi problemele şi mentalitatea, dar nu este simplu. Nu putem învinui pe producători. O parte din ei au roadă excelentă acum în livezi şi îi doare inima că vor fi nevoiţi ori să o piardă, ori să o dea la procesare. Pe de altă parte, avem bugetul statului care nu dispune de surse financiare mai mult decît a acordat. Pe de altă parte avem “prieteni” care special au făcut acest lucru, să creeze probleme în societate. Cu părere de rău unii nu sesizează acest lucru de parcă nu ar fi cetăţeni ai Republicii Moldova. Avem mai multe probleme.

Producătorii de fructe, afectaţi de embargoul rusesc, urmează să fie despăgubiţi de stat în ordinea în care depun cererile la Agenţia de Intervenţie şi Plăţi în Agricultură. Directorul agenţiei Petru Maleru a declarat că ordinea în care vor fi satisfăcute cererile va fi stabilită prin computer. Pentru moment, guvernul a prevăzut 138 de milioane de lei pentru despăgubiri, după depăşirea acestei graniţe, cererile vor intra pe o listă de aşteptare. Potrivit ministrului Agriculturii, Vasile Bumacov, acest mecanism de oferire a despăgubirilor încă nu a fost bătut în cuie. Bumacov a menţionînd că Regulamentul privind modul de acordare a sprijinului financiar producătorilor de fructe, dar şi hotărîrea de guvern în baza căruia a fost stabilit, cel mai probabil vor trebui modificate. Neschimbată va rămîne însă suma despăgubirilor promisă iniţial, de 138 de milioane de lei.

Suntem în proces de a colecta informaţii, factologic să vedem cum, cine şi în ce circumstanţe aplică aceste taxe. Am cerut şi azi dimineaţa informaţiile respective de la producători, dar ei nu le aveau. Cînd vom avea informaţie veridică atunci vom discuta şi cu Delegaţia UE în Republica Moldova, şi cu cei din România, şi cu cei din Bruxelles.

În cadrul unor manifestaţii publice, agricultorii moldoveni şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu faptul că se confruntă cu bariere care le îngreunează accesul pe piaţă europeană, liberalizată, că partenerii lor din ţările în care vor să exporte trebuie să achite garanţii bancare pentru fiecare lot de fructe.

Planificăm să modificăm curricula şcolară, care necesită o schimbare. Dorim să facilităm agenţii economici care le vor oferi posturi de muncă pentru tinerii specialişti. Vrem să atragem proiecte internaţionale care le va oferi posibilitatea tinerilor antreprenori de a se implica în activitatea economică a ţării.

Venim în întîmpinarea nevoilor investitorilor şi ne dorim crearea unui cadru fiscal de dezvoltare sustenabilă, pro-business. În acest sens, am găsit soluţii fiscale atractive, acesta sunt active în Republica Moldova. Acest lucru este important de avut în vedere pentru investiţiile pe care le veţi derula în Moldova.

În cadrul vizitei sale în SUA, ministrul Economiei, Andrian Candu, a prezentat oportunităţile investiţionale din Republica Moldova. La conferinţa Business Council for International Understanding au participat 20 de corporaţii americane, iar cele mai atractive domenii sunt energia, procesarea, industria uşoară, asamblări de utilaje agricole, construcţii şi infrastructură. Potrivit ministrului, economia modernă pentru Republica Moldova presupune investiţii inteligente şi inovaţii în domeniul tehnologiilor moderne, acces la surse diversificate de energie, competitivitate antreprenorială. Companiile americane s-au arătat interesate să studieze piaţa din Republica Moldova şi au remarcat că Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, cuprinzînd şi Zona de Comerţ Liber, oferă noi premise şi garanţii investiţionale occidentale.

… conform datelor statistice, în perioada dintre 26 august — 29 septembrie au fost vîndute numai pe pieţele din afara ţării aproape 20 de mii de tone de mere. Aceiaşi persoană afirma la conferinţa de presă, că în România este imposibil de exportat fructe din cauza că ar exista, chipurile, o condiţie din partea română, o garanţie bancară de 7 mii de euro pentru un camion de mere. Această prevedere s-a anulat odată cu intrarea în vigoare a Acordului de Liber Schimb şi în prezent nu există nici o piedică pentru exportul produselor agricole. Dovadă-i şi faptul, că pînă în prezent, peste Prut au fost exportate peste 730 de tone de mere, 190 de tone de prune şi 987 de tone de struguri.

La 8 octombrie 2914, un grup de reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale din domeniul agriculturii au organizat o conferinţă de presă, în care au vorbit despre problema comercializării fructelor. Potrivit acestora în nordul R. Moldova a fost comercializată doar 1–2% din toată cantitatea de mere, preţurile oferite de procesatori sunt foarte mici, iar în România este imposibil de exportat din cauza că este solicitată o garanţie de şapte mii de euro. În replică, Ministerul Agriculturii a specificat că nu neagă existenţa problemelor, dar că au fost identificate noi pieţe de desfacere şi mulţi producători au încheiat contracte cu importatori din aceste pieţe. Autorităţile afirmă că preţul oferit de procesatori este unul bun, ca urmare a faptului că statul va compensa diferenţa de preţ. Astfel, pentru un kilogram de mere livrat la procesare producătorilor li se achită cîte 1,5 lei, ceea ce duce în final la un preţ de doi lei per kilogram. Guvernul a alocat circa 20 de milioane de lei pentru achiziţionarea merelor pentru grădiniţe, şcoli şi unităţi militare şi 138 de milioane de lei pentru compensaţii.

…căutăm şi alte surse ca să nu nimerim în situaţii dificile legate de asigurarea ţării cu gaze naturale, cu resurse energetice. Au fost întreprinse deja măsuri concrete. Mă refer în primul rînd la realizarea acelui plan de construcţie a gazoductului alternativ din România… N-o să fie uşor, ne dăm bine seama, dar lucrăm şi în altă direcţie: în lipsă de gaze să folosim mai multă păcură. De acum există şi hotărîri de guvern în acest sens. Noi am vorbit şi cu Domnul Lukaşenko în această privinţă. Sigur, nu e deloc uşor să asiguri stocurile necesare în aceste condiţii urgente, dar sperăm să găsim susţinere şi din partea României, şi din partea statului Belarus, şi din alte surse. Noi am vorbit şi cu Azerbaidjanul în acest sens. O să căutăm posibilităţi să rezolvăm problemele, dacă acestea vor apărea.

Nu putem spune că suntem într-o situaţie imaculată, sunt extrem de preocupat, nu pretind că situaţia este ideală la BEM, dacă situaţia la bancă era bună statul nu şi-ar fi pierdut calitatea de acţionar majoritar… Există mai multe dosare şi dacă există probe suficiente că acest management defectuos a fost incorect, chiar fraudulos, sper că chiar în săptămîna următoare să se pronunţe. Din cauza acelui management statul a pierdut controlul asupra Băncii de Economii.

Premierul a mai subliniat că problemele BEM se datorează şi managementului defectuos care a fost la conducerea băncii, nu doar din 2009, dar şi anterior. El a declarat că a discutat la acest subiect cu Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi alte instituţii europene şi speră ca, instituţiile responsabile din ţară să investigheze dacă s-au furat sau nu bani de la BEM, cine a furat şi făptaşii să fie sancţionaţi.

…acest subiect a fost discutat şi dezbătut de atîtea ori. Nu înţeleg care este scopul şi de ce doriţi revizuirea acestei metodologii. Poate problema e alta. Mă întreb ce se întîmplă… Am să rog colegii de la CNA să verifice ce se întîmplă la ANRE, deoarece noi am analizat toate elementele cheie privind metodologia respectivă.

Premierul Iurie Leancă s-a arătat revoltat de faptul că în ţara noastră preţul la combustibili a fost majorat, iar directorul general al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică, Sergiu Ciobanu, doreşte revizuirea metodologiei de calcularea a preţului carburanţilor. În acest context, şeful Executivului a cerut ca reprezentanţii Centrului Naţional Anticorupţie să verifice ce se întîmplă la ANRE şi de ce se trenează la capitolul metodologiei respective.

Moldova este un loc bun pentru a investi. Cu suportul dumneavoastră putem construi aici o ţară europeană, cu instituţii funcţionale, să facem astfel încît Republica Moldova să devină şi mai cunoscută în străinătate.

Ministerul Economiei acordă o importanţă majoră domeniului investiţiilor, de aceea promovează reforme şi măsuri care să înlesnească activitatea agenţilor economici străini şi să creeze un cadru legal atractiv pentru investitori. Obiectivul nostru este de a atrage investiţii, tehnologii, inovaţii, pentru a crea noi locuri de muncă şi a dezvolta economia naţională.

O mare problemă la momentul actual sînt termenii şi realizarea achiziţiilor, cînd în diferite situaţii se implică instanţa de judecată, ceea ce în rezultat influenţează calitatea achiziţiilor. Avem nevoie de un alt mecanism de lucru decît cel pe care îl avem în prezent… o ieşire din situaţie poate deveni utilizarea tehnologiilor şi metodelor de lucru ale ţărilor UE… Moldova a ales calea integrării europene, datorită căreia a semnat şi ratificat Acordul de asociere cu UE. Acest fapt prevede ajustarea legislaţiei naţionale la normele Uniunii Europene. Din acest motiv, în comun cu colegii europeni a fost elaborat un nou proiect de lege privind achiziţiile de stat, adoptat de Parlament în prima lectură. Documentul prevede trecerea la un nivel mai înalt, inclusiv sistematizarea regulilor de realizare a achiziţiilor de stat.

La 3 octombrie 2014, la Chişinău a avut loc şedinţa sesiunii a XIV-a a Consiliului conducătorilor organelor supreme de control financiar din statele CSI, la care au participat reprezentanţii a opt ţări-membre ale CSI, cu excepţia Ucrainei, Uzbekistanului şi Turkmenistanului. Ca subiect principal pe ordinea de zi este indicată eficienţa utilizării resurselor bugetare, direcţionate spre realizarea achiziţiilor de stat.

Este necesar ca în perioada imediat următoare, prin eforturile comune a tuturor partenerilor, să identificăm cele mai eficiente soluţii de sprijin pentru creşterea potenţialului inovator al IMM-urilor şi pentru facilitarea procesului de internaţionalizare a acestora, prin găsirea celor mai bune instrumente de creditare, prin consolidarea capacităţii tehnologice şi prin interconectarea cu structuri asociative reprezentative la nivel european.

Bugetul, cred că varianta ideală [privind adoptarea] este februarie-martie. Ei şi-au notat lucrul acesta. Nu cred că va fi posibilă votarea mai devreme. Am vorbit foarte mult de gajurile false care sunt în sistemul bancar, sute de milioane de lei gajate. Evident am dat exemplu Băncii de Economii… Problema aceasta există la toate băncile. Acum nu avem mandatul să vorbim de toate celelalte bănci. Fondul Monetar va face recomandări foarte clare în privinţa expunerilor mari, creditelor mari şi a gajului.

Fondul Monetar Internaţional şi-a exprimat îngrijorarea privind situaţia creată în sistemul financiar-bancar din Republica Moldova, în special de fraudarea Băncii de Economii şi urmează să elaboreze o serie de recomandări pentru autorităţi. Misiunea Fondului Monetar Internaţional s-a desfăşurat în perioada 25 septembrie — 7 octombrie.

Oamenii nu prea ştiu să facă afaceri, ei trebuie învăţaţi. Probabil, ar trebui să începem să învăţăm mai devreme, de la o anumită vîrstă, poate de pe băncile şcolii mici elemente, după care în băncile facultăţii mult mai multe, ulterior să-şi poată crea o afacere.

…

Am reuşit să dezvoltăm mai multe incubatoare, se pun la dispoziţie surse financiare, este ajutat antreprenorul să-şi facă un plan de afaceri, este ajutat să acceseze unele surse financiare ca să pornească afacerea, se pune la dispoziţie un anumit sediu. Statul trebuie să contribuie la creşterea companiilor mici, astfel încît un moment dat, acestea să se rupă şi să-şi facă afacerea într-un sediu mult mai mare.

Acum ne confruntăm cu un embargou şi cu anularea regimului de liber schimb cu Rusia. Am spus că decizia dată este pur politică. Piaţa UE este enormă, cu 500 de milioane de consumatori. Chiar dacă unii ar spune că piaţa Chinei este mult mai mare, consumatorii europeni sunt altfel, sunt mai bogaţi. 25% din întreaga bogăţie de pe planetă este concentrată în UE. Acestea sunt nişte valori spre care trebuie să tindem.

Acum suntem în discuţie şi cu alţi jucători globali pentru a avea astfel de schimburi comerciale. Am discutat cu China şi avem răspunsul că ţara este gata să înceapă negocierea unui acord de liber schimb. Urmează să merg şi la Washington să vorbim despre un acord de liber schimb.

Pe parcursul ultimilor ani, de cînd PDM şi-a asumat responsabilitatea pe economie, am avut o creştere de 24%. Aceasta se răsfrînge asupra salariilor, se creează locuri de muncă. Puţini ştiu, dar numai în 2013–2014 au fost create 48 de mii de locuri de muncă. Acest trend trebuie menţinut. Mai avem de lucru la tot ce înseamnă certificate şi autorizaţii, dar există progrese obţinute inclusiv prin programe gen ghilotina, care a avut 3 etape, s-a mers pe simplificarea procedurilor. Vrem să ajungem pînă la acea ca un antreprenor de acasă să-şi poată înregistra compania, să-şi deschidă uşor un cont în bancă, să angajeze oameni uşor.

…

Trebuie să recuperăm foarte mult şi repede. Chiar dacă ne lăudăm cu creşterea economică, pentru a simţit cu adevărat dezvoltarea avem nevoie de creşteri mai mari de 10% pentru cîţiva ani la rînd. Cred că Ministerul Economiei a reuşit în ultimii 4 ani să-şi îndeplinească rolul şi cred că va juca un rol important şi în continuare.

La noi în ţară este cu totul invers ca la toţi. Avînd o metodologie de formare a preţurilor, numai în Republica Moldova aceste preţuri se majorează cică pe baza deprecierii leului. Haideţi să facem o şedinţă să vedem cine şi cu ce se ocupă în această ţară. Sunt chestii care pe mine mă depăşesc şi sunt sigur şi pe cetăţenii Republicii Moldova. Refuz să înţeleg logica comportamentului unor colegi de-ai noştri.

Pe 19 septembrie, au fost majorate preţurile la carburanţi. Astfel, un litru de benzină A95 a ajuns să coste 18.67 lei, iar un litru de benzină A92 — 18.44 lei. Premierul Iurie Leancă s-a referit la metodologia de formare a preţurilor, pe fundalul majorării preţurile la combustibil fără vreun motiv. Iurie Leancă s-a arătat deranjat că la şedinţa Guvernului nu a fost prezent niciun reprezentant al Agenţiei Naţională pentru Reglementarea în Energetică.

Regiunea de Sud are un potenţial economic foarte mare. Forumul de astăzi nu este important doar pentru că se participă la discuţii, dezbateri, pentru mine este important să identificăm soluţii, propuneri ce ne-ar ajuta să îmbunătăţim lucrurile în acest domeniu, chiar şi la nivel legislativ… Mediul de afaceri, antreprenoriatul contribuie la dezvoltare satelor, comunităţilor şi regiunilor. Un exemplu este portul Giurgiuleşti, care reprezintă o oportunitate mare de dezvoltare a regiunii de sud a ţării, a Zonei Economice Libere. Recent am înfiinţat şi un parc industrial la Comrat, discutăm şi despre crearea unuia la Cahul. Avem multe idei şi pentru dezvoltarea incubatoarelor de afaceri şi a parcurilor industriale.

În cadrul săptămînii europene a ÎMM-urilor 2014, Andrian Candu a participat la un forum dedicat dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii. Potrivit lui, prin intermediul sectorului privat, al ÎMM-urilor, poate fi asigurat şi progresul la capitolul infrastructură, crearea locurilor de muncă şi se vor îmbunătăţi condiţiile de trai pentru cetăţenii Republicii Moldova. El consideră că cu stimularea progresului în sectorul ÎMM-urilor se va reuşi implementarea cu succes a Acordului de Asociere, cuprizînd şi Zona de Liber Schimb aprofundat şi cuprinzător Moldova — Uniunea Europeană.

Ministerul Finanţelor a depus mare efort să identifice sumele necesare pentru compensaţii şi noi am încercat altfel să rezolvăm această problemă, prin acordarea creditelor convenabile procesatorilor de struguri, în aşa mod ca să-i încurajăm să achiziţioneze struguri. Aceştia se vînd nu la un preţ care nu ne-am dori noi, dar este un preţ cît de cît acceptabil… Acordăm credite prin filiera vinului, încercăm să atragem investiţii, ca să stimulăm procesul de distilare, fiindcă distilatele se comercializează mult mai bine ca vinurile.

Din păcate, în ultimul timp, relaţiile bilaterale moldo-ruse au cunoscut o răceală. Trebuie să găsim noi căi de comunicare şi noi argumente, bazate pe cifre, care ne arată că limitarea exporturilor nu este justificată economic şi nu are o bază legală.

…

Moldova joacă un rol nesemnificativ pe piaţa rusă şi nu deţine nici măcar un 1% din toate exporturile pe această piaţă. Moldova nici nu intră în top-30 cei mai mari exportatori în Rusia. Avem o evidenţă foarte clară în sistemul vamal, avem certificate de origine a mărfii, de aceea nu înţelegem de unde există temeri legate de re-export… În linii generale, însă, exporturile globale au crescut, în timp ce importurile scad. Soldul balanţei comerciale se îmbunătăţeşte, de aceea cred că prognoza de creştere economică de 3–3.5% este una realistă.

Am ajuns la înţelegerea cea mai importantă ca să fie prelungit contractul. Au rămas cîteva subiecte de discutat. Şi anume cererea noastră de a reduce preţul la gaz. Credem că şi în cazul de faţă avem argumente economice că preţul la gaz poate fi redus, cel puţin cu vreo 3, 4, 5 dolari, nu contează, dar pentru noi o reducere este importantă, luînd în considerare şi preţurile pe piaţa mondială şi situaţia din regiune. Înţelegem toţi. Şi ei sunt îngrijoraţi, şi noi la fel, în privinţa crizei dacă vreţi în comunicare şi discuţii şi în negocieri care există între Federaţia Rusă şi Ucraina şi operatorii de energie.

Cantitatea care a fost programată de 60,000 tone de mere şi 40,000 de mii de prune practic a fost livrată la întreprinderile de procesare, ieri s-a aprobat această sumă fiindcă a fost problematic, bine că şi-a asumat Guvernul responsabilitatea şi putem garanta aceste 138 de milioane de lei compensaţii, dar noi trebuie să avertizăm că această limită practic a fost epuizată. Noi ne făceam griji că nu vom putea absorbi această cantitate, dar aceasta s-a epuizat deja… Merele de iarnă se vînd foarte bine, avem oferte şi din Qatar şi din alte ţări, eu sper că se va debloca şi în alte direcţii. De asemenea, Belarus şi-a arătat toată deschiderea.

Am vorbit astăzi deschis despre embargoul impus Republicii Moldova de către Federaţia Rusă la cea de-a 63-a reuniune a Consiliului Economic CSI, care s-a desfăşurat la Moscova. În discursul meu m-am axat pe problema introducerii taxelor vamale la importul produselor moldoveneşti de către autorităţile ruseşti, începînd cu 1 septembrie curent. În prezenţa membrilor Consiliului mi-am exprimat îngrijorarea cu privire la încălcarea procedurilor Acordului privind Zona de Comerţ Liber, menţionînd articolele 8, 18 şi anexa 6 din document. Am fost ascultat cu atenţie, iar decizia adoptată la şedinţa de astăzi prevede continuarea discuţiilor între Republica Moldova şi Federaţia Rusa pentru identificarea unor soluţii ce ar ajuta la depăşirea relaţiilor economice tensionate.

…

Tot astăzi am discutat despre problemele ce afectează relaţiile dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă împreună cu ministrul rus al Dezvoltării Economice Aleksei Uliukaev. Accentele s-au pus pe restricţiile şi taxele vamale impuse produselor noastre. I-am prezentat domnului Uliukaev mai multe argumente economice şi juridice care demonstrează lipsa motivelor din partea Rusiei în momentul anulării regimului preferenţial pentru produsele moldoveneşti. În schimb mi s-a promis că oficialii ruşi vor prezenta toate expertizele şi dovezile economice pe care le invocă, potrivit cărora Acordul de Asociere semnat de Republica Moldova şi Uniunea Europeană ar prezenta o ameninţare pentru relaţiile comerciale dintre ţara noastră şi Federaţia Rusă. Am convenit împreună cu ministrul Uliukaev asupra continuării dialogului pe marginea acestui subiect, inclusiv pe necesitatea iniţierii unei expertize europene în cazul în care va fi necesară.

Am lansat reforma în sectorul vitivinicol cu cîţiva ani în urmă. A fost una dintre reformele dificile, dar a avut succes. Acum, sectorul vitivinicol, un sector care foarte greu s-a asociat şi a colaborat, s-a mobilizat în jurul Oficiului Naţional al Viei şi Vinului şi în jurul brandului naţional “Vinul Moldovei”. O legendă vie… O noutate pentru acest an este lansarea producerii vinurilor organice. Moldova are deja suprafeţe destul de mari de unde se produc vinuri organice. Majoritatea acestor vinuri vor fi exportate în Belarus. Acest lucru reprezintă o oportunitate pentru Republica Moldova de a exporta masiv vinuri organice. Este un motiv de mîndrie pentru noi şi sperăm ca aceste vinuri să fie reprezentate bine şi la Ziua Naţională a Vinului.

Aceste afirmaţii [despre exportul ilegal al produselor agricole moldoveneşti în Rusia prin Belarus] au o notă speculativă. Ceea ce ştiu este că noi avem un cadru legal şi foarte bine structurat cu Belarus. După discuţiile cu preşedintele bielorus, sunt convins că exporturile din Republica Moldova spre Belarus şi prin Belarus, se face în condiţii legale, pentru că reexportul nu înseamnă încălcarea anumitor reguli. Dacă se păstrează regulile originii mărfii, atunci reexportul este perfect legal… Belarus s-a oferit să ne ajute să penetrăm şi alte pieţe unde ei sunt prezenţi şi noi unde nu suntem, la fel nu noi putem să-i ajutăm aici, avînd deja această deschidere.

…să nu uităm, că avem subiectul gazului, contractul nostru expiră la sfîrşitul anului. Aceste două subiecte sunt cele mai importante de pe agenda mea. Contractul cu gazele nu va fi semnat în cadrul acestei vizite, dar am putea să avansăm mai mult în discuţii şi să avem cel puţin unele elemente de principiu în privinţa contractului. Ca de exemplu, contract nou sau prelungirea contractului actual.

Declaraţia a fost făcută înainte de vizita la Moscova şi discuţiile cu reprezentanţii Gazprom, avînd în vedere şi intenţia Ucrainei de modificare a tarifelor la tranzitul gazului rusesc. Candu a precizat că Guvernul este în căutarea unor soluţii de rezervă pentru ca Moldova să nu se confrunte în prag de iarnă cu o criză energetică.

Mizăm pe agricultură! Statisticile spun că exporturile produselor agro-alimentare au crescut în ultimii patru ani. Politicile promovate au ridicat standardele de producere, s-au diversificat pieţele de desfacere. Fermierii au acces la resurse financiare ieftine.

Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, în ultimii şase ani volumul exporturilor produselor agroalimentare din Republicii Moldova a continuat să crească, în 2013 valoarea acestora fiind de aproape un miliard dolari SUA. Şi balanţa comercială a Moldovei are o tendinţă generală de creştere. Astfel începînd cu anul 2009, Republica Moldova nu a mai înregistrat o balanţă comercială negativă.

Ei pot veni să investească în ţara noastră, să-şi realizeze produsele aici, folosind tehnologiile pe care le au la ei, pe ale noastre, indiferent că vor să monteze tractoare, troleibuze sau orice alte industrii. Apoi, odată realizate în Moldova, aceste produse, servicii sunt marcate ca produse de origine moldovenească, le oferă dreptul să fie exportate liber, fără taxe şi fără cote, atît în Uniunea Europeană, cît şi în alte regiuni, unde avem noi pieţe deschise. Eu cred că această idee reprezintă un potenţial extrem de mare. Important pentru noi este şi faptul că Belarus este partenerul nostru de încredere chiar şi în relaţia cu Federaţia Rusă. Şi asta pentru că autorităţile bieloruse au luat o poziţie corectă faţă de Moldova prin decizia lor de a nu accepta propunerea ruşilor de a introduce taxe sau restricţii faţă de mărfurile şi serviciile noastre. […] Repet, Belarus este un partener foarte important pentru Moldova şi îmi doresc extrem de mult ca tot ceea ce ne leagă, să evolueze tot mai mult.

În loc să amenajeze ţara noastră, să promoveze reforme de modernizare a economiei şi în primul rînd a industriei, a agriculturii în baza reutilării tehnice şi tehnologice, noi deschidem în totalitate piaţa noastră pentru o economie incomparabil de puternică.

Alegerile care vor avea loc — sunt alegerea viitorului nostru, al Moldovei!!! Şi acest lucru trebuie să-l înţeleagă toţi!

…

…a venit timpul pentru o Nouă politică economică, pentru un “NĂP” modern în Republica Moldova… Ieşirea economiei moldoveneşti din comă, poate avea loc doar dacă:

• noi denunţăm Acordul despre Comerţ Liber şi Asociere cu UE.
• vom stabili cursul de apropiere de Rusia şi aderare la Uniunea Vamală.
• consolidăm rolul statului în economia ţării.

Repet, a sosit timpul pentru o Nouă politică economică, pentru un “NĂP” modern. De la programul anticriză propus, noi intenţionăm să trecem la schimbări globale structurale în economia moldovenească. Noi suntem convinşi, că realizarea tuturor acestor idei de program ne va permite să asigurăm o dezvoltare durabilă a economiei Moldovei, iar în consecinţă — creşterea bunăstării cetăţenilor noştri.

Noi nu renunţăm la aceste discuţii şi vom insista ca ele să aibă loc, însă considerăm că ultimele şedinţe s-au transformat în conferinţe de presă ale preşedintelui Comisiei, Veaceslav Ioniţă. Dar conferinţele de presă nu trebuie amestecate cu activitatea Parlamentului.

Noi trebuie să facem aşa încît deschiderea pieţei UE să fie una facilitată şi, avînd Zona de Liber Schimb, exportatorii noştri să poată să ajungă pe piaţa europeană. Şi nu ne limităm doar la piaţa UE, ci negociem şi cu alţi parteneri comerciali.

Sînt convins că produsele moldoveneşti vor ajunge şi pe piaţa consumatorului european, dar şi pe alte pieţe. Astfel de investiţii înseamnă nu doar tehnologii foarte moderne, ci înseamnă recolte foarte bune şi înseamnă că produsul nostru este foarte competitiv.

Prin asemenea intervenţii vrem să creştem accesibilitatea la aceste resurse, vrem ca fiecare să poată beneficia de ele, vrem să aducem o schimbare pozitivă în activitatea fiecărui antreprenor, indiferent de mărimea acestuia.

Prim-ministrul Iurie Leancă, împreună cu vicepreşedintele Băncii Europene de Investiţii, Wilhelm Molterer, şi şeful Delegaţiei UE la Chişinău, Pirkka Tapiola, au vizitat livada de mere din satul Zăicana, Criuleni, unde au anunţat aprobarea unui nou proiect de investiţii în economia Republicii Moldova. Proiectul va fi pus în aplicare prin intermediul Ministerelor Finanţelor şi al Agriculturii. Contribuţia BEI va constitui 300 de milioane de euro. Pe lîngă aceasta, proiectul va fi finanţat prin fonduri proprii de la beneficiarii finali, împrumuturi de la băncile comerciale locale şi, eventual, subvenţii de la diverşi donatori, inclusiv Comisia Europeană, prin Facilitatea de investiţii pentru vecinătate (FIV).

Partidul Liberal insistă de patru ani încoace ca politica bugetar fiscală să fie adoptată pentru un termen de trei ani, conferind astfel un cadru de stabilitate şi previzibilitate fiscală, pentru creşterea atractivităţii investiţionale, ori nu cred că a existat vreun investitor serios, care a dorit să investească în Republica Moldova 10 sau 20 de milioane de euro, în situaţia cînd politica bugetar fiscală, nu doar că era adoptată anual, în luna decembrie, cu mare întîrziere, dar mai şi era amendată ori de cîte ori vroia muşchiul lui Veaceslav Pavlovici Ioniţă, ori a unor “bărbi-negre” de la Ministerul de Finanţe, care după ce a semnat actul de dare de pomană a BEM, a dat bir cu fugiţii, sperînd astfel că legea penală îi va pierde urma.

Neadoptarea pachetului de legi bugetar-fiscale pînă la sfîrşitul anului calendaristic, va bloca implementarea de la 1 ianuarie 2015 a noii formule de finanţare a satelor şi oraşelor, suspendînd astfel intrarea în vigoare a acestei importante reforme cu încă un an, spre nemulţumirea partenerilor noştri de dezvoltare, care au criticat deja, destul de dur, autorităţile centrale pentru ne dorinţa descentralizării fiscale. Dar de unde atîta deschidere din partea ghindei şi a trandafirului, care ştiu că un primar puternic, cu un buget propriu suficient, nu va împărţi orez şi macaroane în campaniile electorale.

Am discutat cu domnul Serghei Dankvert [şeful Serviciului Federal pentru Supraveghere Veterinară şi Fitosanitară] situaţia care s-a creat cu embargoul. El îşi pierde orice ineficienţă, odată ce au fost introduse taxele vamale, nu este normal ca noi să lucrăm prin intermediari. Pînă la urmă noi am convenit că timp de o lună de zile vom avea reprezentanţi Rosselhoznadzor la Chişinău şi timp de o lună de zile trebuie să luăm o decizie.

Regimul de liber schimb comercial deja a început să ne distrugă economia. Pe zi ce trece creşte numărul oponenţilor cursului promovat de autorităţile oficiale. Pe de altă parte, peste 56 la sută din populaţie se pronunţă pentru aderarea la Uniunea Vamală şi există şanse reale ca, după alegerile parlamentare preconizate pentru 30 noiembrie, să fie alcătuită o majoritate parlamentară pro-moldovenească, şi nu pro-europeană.

Spre deosebire de presupunerile lui [Veaceslav Ioniţă] că Dl Preşedinte Vlad Filat ar putea fi indirect responsabil şi beneficiar în cazul unor credite alocate de către BEM unor agenţi economici, Ioniţă este direct responsabil de tergiversarea mai bine de doi ani a modificării legislaţiei în domeniul asigurărilor. În rezultat a avut de suferit o companie internaţională, Moldova a primit numeroase reproşuri şi avertismente nu doar de la guvernul Austriei dar şi de la autorităţile europene, iar cetăţenii noştri au continuat să plătească cel mai mare preţ la Cartea Verde. Costul problemei este de cîteva zeci de milioane de lei, încasaţi nejustificat de la cetăţeni de un grup mic de asiguratori în privinţa cărora chiar şi Consiliul concurenţei, cu toate obiecţiile faţă de el, a emis un verdict de concurenţă neloială. L-am protejat şi l-am menajat, iar el ne-a manipulat, ştiind că avem nevoie de voturi pentru adoptarea legilor care să asigure parcursul european al ţării noastre şi, cel mai important, pentru ratificarea Acordului de Asociere.

Scopul a fost din 56 de acţiuni ale statului sa rămînă o treime, ca şi cum fiind o treime poţi controla banca. Astfel, oamenii au primit un calmant. Acum aceasta bancă reduce şi acest procent şi atunci statul nu mai poate influenţa. A început procesul furtului Băncii de Economii… Relaţia lor [a ex-premierului Vlad Filat şi a omului de afaceri Ilan Shor] se vede. Peste tot este Shor.

Preşedintele BEM, omul de afaceri Ilan Shor, a anunţat că Banca de Economii va cumpăra UNIBANK din rezervele proprii. Totodată, acesta a dat asigurări că pachetul statului la aceasta banca nu se va diminua. Banca Naţionala examinează documentele depuse de BEM şi urmează să decidă dacă va autoriza sau nu tranzacţia. Este de remarcat că după ce acum cîteva luni a devenit preşedinte al consiliului de administrare al Băncii de Economii, recent, Ilan Shor a ajuns şef şi la Aeroportul Internaţional Chişinău.

Semnare a Acordului de Liber Schimb dintre Turcia şi Moldova creează o premisă puternică de a trece la următoarea etapă: cooperarea industrială mai profundă ne va permite să valorificăm aceste oportunităţi. El a accentuat că cea mai strategică investiţie este cea făcută în oameni […] În contextul în care în care trecem prin diverse schimbări, încercăm să acredităm ideea pentru necesitatea unui Plan Marshall pentru Republica Moldova […] Pentru Republica Moldova este important să seteze cît mai multe platforme de comunicare pentru ca oamenii de afaceri din ambele ţări să cunoască cît mai bine posibilităţile care apar în raporturile economice, comerciale dintre Turcia şi Moldova.

La 11 septembrie 2014 a fost semnat Acordul de Liber Schimb dintre Republica Moldova şi Turcia. Potrivit acordului vor fi liberalizate schimburile comerciale între ambele ţări pentru circa nouă mii de poziţii tarifare. La data intrării în vigoare a Acordului, toate taxele vamale de import, precum şi orice taxe cu efect echivalent aplicate produselor industriale vor fi anulate, cu excepţia unor mărfuri industriale originare din Turcia, precum încălţăminte, mobilier, produse din plastic ş.a., pentru care Republica Moldova a solicitat instituirea unor perioade de tranziţie de la trei la şapte ani. Pentru produsele agricole, Acordul prevede concesii reciproce, fiind negociate contingente tarifare pentru produsele de interes sporit, inclusiv pentru anumite perioade ale anului (off-season), în limita cărora va avea loc reducerea în proporţie de 100% a taxei vamale în regimul clauzei naţiunii celei mai favorizate (MFN). Obiectivele Acordului vizează promovarea comerţului reciproc, dezvoltarea relaţiilor economice dintre ţări, asigurarea condiţiilor corecte pentru desfăşurarea unei concurenţe loiale în comerţul bilateral, contribuirea la eliminarea barierelor în calea comerţului, precum şi crearea condiţiilor pentru efectuarea investiţiilor, în special pentru dezvoltarea investiţiilor mixte în cele două state.

Nu există aşa pericol, probabil informaţia care a fost disponibilă pentru analiză nu a fost suficientă pentru predecesorul meu, pentru a face aşa afirmaţii. În ceea ce priveşte cheltuielile de anul viitor şi gaura promisă, vreau să vă asigur că tot nu este corect, bugetul de stat pentru anul 2015 este deja pregătit, s-a lucrat cu toate ministerele, cheltuielile, majorările de salarii şi plăţile sociale sunt încadrate, ne asigurăm ca să ne încadrăm în limita deficitului negociat cu Fondul Monetar Internaţional, şi acoperit totalmente cu surse. Da sunt unele probleme şi nu va fi atît de uşor anul viitor, însă soluţionarea lor depinde deja de acei oameni care vor veni la guvernare după. Totuşi, trebuie să recunoaştem că blocajul economic al exporturilor are impact, nu imediat, asupra economiei. Şi veniturile pentru anul viitor ne-au permis să introducem numai acele promisiuni şi majorări de cheltuieli aferente salariilor şi plăţilor sociale care au fost votate de Parlament în luna iulie. Altele, cu părere de rău, pentru moment nu ne putem permite.

Rusia încalcă atît prevederile Acordului de Liber Schimb cu CSI, cît şi regulile stabilite de Organizaţia Mondială a Comerţului. Suntem implicaţi la moment într-un proces intens de discuţii cu toate părţile. Cert este că noi nu vom lua măsuri împotriva cuiva, mai ales dacă aceste măsuri ar urma să afecteze şi consumatorul local. A veni cu astfel de măsuri, înseamnă ca preţurile la unele produse să crească, sau acestea chiar să nu se regăsească pe rafturi. Acest lucru indiscutabil va afecta consumatorul, care în secolul 21 trebuie să beneficieze de drepturile sale. De aceea, noi nu vom aplica contramăsuri împotriva Federaţiei Ruse.

Republica Moldova are posibilitate să oprească orice fuziune, pentru că deţine o cotă de blocaj. Pentru a lua decizie de a permite sau nu, trebuie să vedem clar cifrele, planul de fuziune, să discutăm cu conducerea ambelor bănci şi să vedem care este scopul final. Să vedem care sunt beneficiile Republicii Moldova în cazul acestei fuziuni şi eu cred că în timpul cel mai apropiat, noi o să venim cu o opinie profesionistă.

Dacă o astfel de fuziune aduce beneficii sectorului financiar şi statul Republica Moldova nu pierde din fuziune, atunci trebuie să se desfăşoare. De obicei, fuziunile în business au succese. Să vedem în perspectivă care va fi rezultatul unei astfel de fuziuni.

Banca Naţională a Moldovei (BNM) a anunţat luni că examinează cererea Băncii de Economii pentru procurarea cotei de 100% din capitalul social al B.C. Unibank. Anterior, Premierul Iurie Leancă că tranzacţia ar putea fi blocată prin votul reprezentanţilor statului, iar decizie va fi luată după ce Banca Naţională îşi va exprima poziţia şi după ce va fi făcută o analiză minuţioasă.

Pot să vă informez, atît cît cunoaştem la moment despre acest subiect, este că unul dintre acţionarii băncii, preşedintele Consiliului de administraţie a propus membrilor Consiliului, de a examina o aşa gen de tranzacţie. Răspunsul nostru a fost foarte clar, pînă ce nu se face o modelare financiară foarte clară, să fie vizibile rezultatele economice a acestui gen de tranzacţie, pînă cînd Banca Naţională nu îşi spune poziţia clară, nici un fel de opinie asupra ideilor de genu ăsta noi nu ne expunem. Totul depinde de valoarea achiziţiei de către o unitate economică a altei unităţi economice în cazul dat se vorbeşte de Banca de Economii şi Unibank, în asemenea cazuri se fac evaluări de piaţă, se stabileşte costul de piaţă şi ca urmare costul acţiunilor, dar asta este ceva pur teoretic pentru moment, pentru că, nu există nici în interiorul Băncii de Economii un asemenea calcul, care să fie prezentat tuturor acţionarilor, ca să poată să-şi expună poziţia la acest subiect.

Costurile estimate pentru acest proiect sunt în jur de 70 mln de euro, iar Uniunea Europeană a oferit un suport de 10 mln de euro. Pentru că acum sectorul energetic este în perioadă de reformare, pe lîngă suportul pentru reforme UE mai vine cu ajutor şi pentru acest proiect. Restul resurselor urmează să le asigure statul, dar evident că vom mai primi şi alţi bani… Cred că poate să dureze un an, iar finalizarea lucrărilor poate fi în 2016, deşi ne dorim să fie pînă în 2015. Este foarte important şi suportul cetăţenilor, deoarece conducta trece şi prin teritoriul unor oameni, care vor primi compensaţii şi ei manifestă un fel de toleranţă faţă de acest lucru.

Pentru agricultori căutăm susţinere de la partenerii de dezvoltare. Sunt sigur că banii vor fi direcţionaţi din exterior. Suma indicată în hotărîrea Guvernului este de 138 milioane de lei. În prezent noi facem tot ce putem. Poate că nu avem la moment un regulament bun de subvenţii, dar este şi acesta un pas înainte. Sunt convins că, dacă reuşim să intrăm pe pieţele europene, situaţia se va schimba. Începutul este întotdeauna dificil.

Consecinţele politicilor guvernanţilor în domeniul agrar sînt vizibile chiar şi în statisticile oficiale prezentate cu o întîrziere de peste un an şi jumătate: numărul de gospodării agricole a scăzut. În 2008 activau 1573, în 2012 — doar 1489, numărul mediu anual al angajaţilor în aceste gospodării a fost în 2008 de 74.2 mii, iar în 2012 — numai de 46,9 angajaţi.

Oamenii îşi doresc să activeze, să investească în domeniul agroindustrial, acest lucru reiese din creşterea activelor fixe, însă politica Coaliţiei îi ruinează: numărul de întreprinderi nerentabile în 2008 a fost de 552 adică, 35%, în 2012 deja erau 794 sau 53%, mai mult de jumătate din numărul total al întreprinderilor agricole. Aceasta este o consecinţă directă a lipsei de sprijin a fermierilor din partea autorităţilor, subvenţiile au fost reduse drastic, dar şi acestea sînt repartizate pe criterii politice; în mediul rural este promovată o politică fiscală şi bugetară ineficientă.

Trebuie să reamintim şi de consecinţele nefaste ale semnării de către Coaliţie a Acordului de Asociere cu UE, acestea deja devin catastrofale. O treime din exporturi sînt în pericol. Declaraţiile aşa-zişilor experţi de la Ministerul economiei, Ministerul agriculturii, despre prelucrarea producţiei neexportate la uzinele moldoveneşti, este aberantă şi demonstrează că aceştia nu cunosc situaţia reală — nu ştiu care sînt capacităţile de prelucrare a uzinelor, care este potenţialul de păstrare şi depozitare, care sînt condiţiile economice şi concurenţiale de comercializare a produselor acestora.

În loc să găsească modalităţi de a coordona interesele cu partenerii noştri tradiţionali, trădătorii din Coaliţie flutură fiţuici şi complotează cu “acţiuni de răspuns” astfel, pregătesc un război comercial în care ţara noastră nu are nici o şansă. Numai pierderile de recoltă se estimează minimum la 150 mln. dolari, în producţia vinicolă, de conserve şi zahăr — la 350 mln dolari. Pierderile întreprinderilor de transport, de producere a ambalajului şi ale altor sectoare aferente nici nu pot fi estimate. Acest lucru ameninţă Bugetul de Stat, care în ultimii trei ani nu a fost îndeplinit la capitolul venituri, nici la capitolul cheltuieli.

Acum nivelul de cofinanţare este de 10%, dar dacă atragi o sumă mare, de exemplu 3 milioane de euro, este problematic ca beneficiarii să contribuie cu 300 de mii.

Din experienţa şi din comunicarea de pînă acum cu beneficiarii am descoperit mai multe probleme, în primul rînd cofinanţarea. Aici statul ar trebui să se gîndească la un fond de cofinanţare. În al doilea rînd, din păcate, avem sisteme administrative foarte diferite în Moldova, Ucraina şi România. Chiar dacă suntem vecini, aceste sisteme de multe ori nu sunt compatibile. Nivelul de luare a deciziilor este diferit, cînd vine vorba de autorizaţii şi avize, cineva o face într-o perioada e de 30 de zile, altcineva în 60 de zile sau chiar în 90, avizarea unui proiect durează 10 zile sau 2 luni — aceasta duce la tergiversare şi la probleme de implementare.

Forumul Transfrontalier al Antreprenorilor s-a desfăşurat în cadrul proiectului “Sporirea competitivităţii prin sinergia umană în regiunea transfrontalieră”, susţinut financiar de către Comisia Europeană, prin Instrumentul European de Vecinătate şi Parteneriat, în cadrul Programului Operaţional Comun România — Ucraina — Republica Moldova 2007–2013. Proiectul este implementat de Business Consulting Institute în parteneriat cu Asociaţia Regională a Întreprinzătorilor Nord-Est România, Asociaţia Dialog pentru Dezvoltare Iaşi şi Asociaţia pentru Dezvoltarea Regiunii Kolomyya (Ucraina).

…nu am permis în toate aceste calcule şi în toate aceste realizări împreună cu colegii să apară pericolul unei găuri bugetare. Aceste majorări salariale au fost făcute într-o manieră extrem de responsabilă, nu doar identificînd resurse suplimentare de acumulare la buget pentru acest an, dar în baza unor calcule foarte precise pentru 2015, pentru 2016, pentru 2017, astfel încît aceste note pe care le-am văzut eu, că ar putea apărea unele găuri de acest gen, sunt absolut deplasate. Am şi rugat colegii de la Ministerul Finanţelor să vină cu explicaţii foarte tehnice pentru a combate această aserţiune greşită.

Ex-ministru al Finanţelor din partea PLDM, Veaceslav Negruţa, afirmă într-o analiză că se atestă o gaură la încasarea veniturilor, iar suma se apropie de 8.5 miliarde de lei.

Am reuşit să dorm în această noapte doar o oră şi jumătate din cauza acestei găuri [bugetare]. Am citit materialul lui Negruţa. O să revină Parlamentul şi o să cerem să se vină cu clarificări. Nu pot să comentez pînă nu mă documentez…. Vom face interpelări şi vom aştepta răspunsuri. Să vedem cifrele cu adevărat, care sunt veniturile la ziua de azi, cît a crescut deficitul bugetar în comparaţie cu suma acceptată de noi la rectificarea bugetului…. Că nu este venit, asta e problema. Noi ştim că există problema, dar nu că se pregăteşte trecere în opoziţie şi revenirea comuniştilor. Dacă ei pregătesc revenirea comuniştilor, atunci ei pot să-şi ia valiza, banca şi aeroportul şi să se ducă.

Ex-ministru al Finanţelor din partea PLDM, Veaceslav Negruţa, afirmă într-o analiză că se atestă o gaură la încasarea veniturilor, iar suma se apropie de 8.5 miliarde de lei.

Încercăm să găsim o soluţie şi pentru legume şi struguri, ar fi necesară o compensare, dar ne-am uitat la export şi de fapt, noi nu am avut export masiv de legume în Federaţia Rusă şi eu nu am avut argumente îndeajuns pe menţinerea compensaţiilor, dar nici Asociaţia Fermierilor nu a rămas dezamăgită, fiindcă cantitatea de legume care a plecat în Federaţia Rusă mai mult a fost din reexport.

Ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vasile Bumacov, a explicat de ce producătorii de legume din Moldova nu au fost incluşi în lista beneficiarilor de compensaţii acordate de Guvern.

Noi, deocamdată, am vorbit doar despre anumite probleme indirecte, care rezultă din această Zonă de Liber Schimb, mă refer la sancţiunile ce ne-au fost impuse, dar nu am vorbit, totuşi, despre avantaje. Şi în afară de avantaje şi de oportunităţi, cred că este foarte important să facem o analiză permanentă în ce măsură noi ne pregătim pentru a beneficia de aceste avantaje, în ce măsură noi avansăm cu toate condiţiile sanitare şi fitosanitare, astfel încît Comisia să recunoască faptul că corespundem la mai multe produse, pe care deocamdată nu le putem exporta pe piaţa europeană.

Aşa că am să vă rog, dle ministru Candu şi cu dl ministru Bumacov, să ne uităm încă o dată pe elementele-cheie care vor oferi, şi urmează deja de pe acum să ofere, avantaje pentru economia noastră. Am vorbit despre competitivitate, am vorbit despre o informare mai detaliată, deci nu trebuie să ne complacem cumva că am intrat în Zonă şi gata, problemele s-au rezolvat. Din contra, cred că trebuie să accelerăm acest proces şi de informare pe de o parte, şi pe de altă parte să urmărim foarte atent cum investim în competitivitate şi cum pregătim diverse domenii ale economiei moldoveneşti, serviciile şi aşa mai departe, pentru a beneficia de aceste prevederi.

…bugetul, şi politica fiscală sunt documente care au fost deja elaborate de Ministerul Finanţelor şi sunt scoase la dezbateri publice. Îmi este greu să zic acum, fiindcă ţine foarte mult şi de activitatea parlamentară, dacă se va reuşi sau nu. Dar chiar dacă nu se reuşeşte bugetul să fie aprobat de actualul Parlament, nimic tragic nu este, deoarece finanţele publice sunt administrate în continuare, bugetul din 2014 se prelungeşte pentru anul 2015 cu o lună. Dar eu cred că nici nu se va ajunge la aceasta şi că noul Legislativ în decembrie, şi guvernul din decembrie vor reuşi să lucreze pe proiectul care, de fapt, a fost deja elaborat.

FMI este un partener foarte important pentru noi. Nu doar pentru suportul financiar pe care îl acordă, dar şi prin experienţa, expertiza pe care o acordă ei Republicii Moldova […] A fost ca un fel de bici pe guvernare sau un fel de supraveghetor ca noi să ne facem temele pe acasă bine, aşa cum trebuie. Fiindcă ei sunt cei care întotdeauna caută la orice facem noi să existe un rezultat economic, să existe un rezultat în aşa fel încît să existe o dezvoltare în ani de zile.

Noi, de exemplu, vorbim foarte mult despre domeniul energetic, vorbim despre tarife, despre multe altele. Noi înţelegem că tarifele poate ar trebui majorate, ca să fie companiile mai profitabile, ca să aibă bani să reinvestească în reechipare şi îmbunătăţirea reţelelor. În acelaşi timp, noi venim cu argumente că populaţia la ora actuală nu-şi poate permite să plătească un tarif mai mare. Respectiv, ori căutăm o compensaţie, ori facem în aşa fel încît în paralel să meargă şi creşterea economică, şi bunăstarea populaţiei, dar şi creşterea tarifelor, ca să asigurăm profitabilitatea pentru companiile din sectorul energetic. Deci, trebuie să existe o legătură. Existenţa unui program, a unei colaborări stricte cu FMI este doar un beneficiu pentru Republica Moldova şi în anul 2015 va trebui să revenim prin existenţa unui program cu ei.

Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială, Comisia Europeană, toate lucrează în tandem. În situaţia în care noi nu avem o colaborare cu Fondul Monetar Internaţional, decade colaborarea cu Banca Mondială şi decade buna noastră cooperare cu Comisia Europeană. Şi cu toate trei instituţii noi avem proiecte de lungă durată sau medie. Cînd vorbim despre modificări în legislaţie, protejarea investiţiilor, nu numai a celor străine, dar şi celor interne, vorbim despre îmbunătăţirea calităţii şi în business, şi în infrastructură. Adică, noi acum atît de multidimensional şi polivalent pe diferite dimensiuni cu ei lucrăm, că inexistenţa unei astfel de colaborări va opri, efectiv, şi dezvoltarea a tot ceea am pornit noi. În plus, există şi o acoperire financiară la foarte multe proiecte. Iată de ce o colaborare cu Fondul Monetar Internaţional este necesară pentru anul viitor.

Subiectul Băncii de Economii nu ţine neapărat de Ministerul Economiei. Aici eu aş putea să vă spun mai mult opinia mea personală sau experienţa anterioară în Parlament. Cu Banca de Economii trebuia să facem ceva, deoarece, sincer vă spun, în mare parte, datorită managementului precedent care înţeleg că este sub lupa investigaţiilor penale şi deja sunt dosare pregătite de Procuratură, care sunt ori pe cale de a fi trimise în instanţă, sau sunt deja în instanţă. Şi din cîte am înţeles, sunt vreo şapte dosare care au ajuns în instanţă pe fosta conducere a Băncii de Economii.

Banca de Economii a fost administrată rău, prost, defectuos şi poate chiar cu fraude. Nu pot spune exact, deoarece nu sunt eu judecătorul şi nu este cazul să aducem acum învinuiri, fiindcă există prezumţia nevinovăţiei. Dar cu Banca de Economii trebuia de făcut ceva. În situaţia în care statul Republica Moldova a decis să-şi păstreze un pachet de blocaj pentru deciziile cele mai importante…

Deja am stabilit, voi merge la o discuţie cu conducerea Aeroportului, să vedem exact ce fac, cum fac. Mai ales că în timpul cel mai apropiat va fi gata şi analiza noastră, a ceea ce ţine de îndeplinirea obligaţiunilor lor contractuale în termenele stipulate. Şi aici aş vrea să spun clar şi radioascultătorilor: în situaţia în care contractul nu va fi respectat, noi nu vom avea nicio reţinere în a-l rezilia. Deci, trebuie să fie clar şi investitorului, şi cetăţeanului.

Dacă cineva şi-a asumat investiţii pe care dacă nu le duce pînă la capăt sau nu le respectă, statul nu va fi tolerant, Ministerul Finanţelor şi eu personal nu vom tolera şi vom merge pînă la reziliere. Aceasta va fi pînă în campanie, sau va fi după campanie, sau aceasta nu va fi deloc în situaţia în care investitorul îşi va respecta condiţiile şi noi vom avea, în termenele prevăzute, un Aeroport pe care şi-l doreşte orice stat şi orice oraş.

Subiectul Băncii de Economii nu ţine neapărat de Ministerul Economiei. Aici eu aş putea să vă spun mai mult opinia mea personală sau experienţa anterioară în Parlament. Cu Banca de Economii trebuia să facem ceva, deoarece, sincer vă spun, în mare parte, datorită managementului precedent care înţeleg că este sub lupa investigaţiilor penale şi deja sunt dosare pregătite de Procuratură, care sunt ori pe cale de a fi trimise în instanţă, sau sunt deja în instanţă. Şi din cîte am înţeles, sunt vreo şapte dosare care au ajuns în instanţă pe fosta conducere a Băncii de Economii. Banca de Economii a fost administrată rău, prost, defectuos şi poate chiar cu fraude. Nu pot spune exact, deoarece nu sunt eu judecătorul şi nu este cazul să aducem acum învinuiri, fiindcă există prezumţia nevinovăţiei. Dar cu Banca de Economii trebuia de făcut ceva. În situaţia în care statul Republica Moldova a decis să-şi păstreze un pachet de blocaj pentru deciziile cele mai importante…

Ameninţările şi riscurile la care este supusă economia RM ca urmare a semnării de către Coaliţia pro-europeană a Acordului de Asociere cu UE, aşa cum am avertizat anterior, capătă amploarea unui adevărat dezastru. Trădarea intereselor ţării şi aroganţa de care au dat dovadă politicienii din Partidul Democrat şi cel Liberal Democrat, ignorarea totală timp de cinci ani a opiniei Partidului Comuniştilor, precum şi a experţilor profesionişti şi imparţiali, au deja consecinţe reale pentru producătorii agricoli, procesatorilor de materie primă, vinificatorilor, inclusiv pentru producătorii de produse conexe: ambalaje, pachete, sticlărie. Din cauza politicilor antipopulare ale coaliţiei de guvernare, produsele agricole moldoveneşti, acumulate în acest an de către ţărani, cu mult efort şi muncă, nu pot fi vîndute pe pieţele tradiţionale.

Trebuie să dezvoltăm infrastructura vînzării, sunt sate în care tradiţional s-au dezvoltat pieţe. Va fi un proiect de 120 mil. euro, bani de la Banca Europeană de Investiţii, ca să putem amenaja pieţe centrale şi locale.

Agricultura Moldovei trece printr-o perioadă de încercări ca urmare a restricţiilor la import anunţate de Federaţia Rusă. Desigur, nimeni nu e fericit atunci cînd nu-şi poate vinde producţia, atunci cînd o piaţă externă tradiţională devine brusc inaccesibilă. E un moment greu, aşa cum au mai fost momente grele pentru agricultura noastră.

Dar tocmai în astfel de momente avem nevoie de solidaritate, nu de vrajbă. Şi de soluţii concrete, nu de proteste speculate politic.

Eu cred, la fel ca majoritatea moldovenilor, că locul tractoarelor este în cîmp, nu pe şosele. Iar aceia care s-au lansat în proteste şi scandaluri — din fericire foarte puţini — nu vor binele Moldovei (la fel ca şi cei — tot puţini — care s-au repezit să-i încurajeze). Cei care aduc vrajbă şi confruntare nu sunt oamenii soluţiilor, ci doar oameni care adîncesc problemele.

Fructele şi legumele moldoveneşti, deocamdată, cel puţin, nu mai au acces pe piaţa aşa-zisă tradiţională a Federaţiei Ruse. Ieri am avut o discuţie cu ambasadorul Federaţiei Ruse şi i-am spus tot ce credem noi despre aceste decizii, pentru că au fost două, una luată de Rospotrebnadzor şi alta de Guvernul Rusiei. Din punctul meu de vedere sunt decizii care nu au nimic comun cu spiritul relaţiilor bilaterale. Din punct de vedere juridic, sunt decizii ilegale, fiindcă avem aranjamente multilaterale şi bilaterale în cadrul CSI-ului şi există anumite proceduri, pe care, din păcate partenerii noştri din Federaţia Rusă nu le-au respectat, cel puţin trebuia să se consulte cu noi.

Ioniţă cu fiecare zi, care ne apropia de finalul mandatului actualului Parlament, era din în ce mai preocupat. În realitate, pe el a fost plasată toată răspunderea pentru promovarea în Parlament, cu încălcarea tuturor normelor, a politicilor fiscale, a modificărilor la bugetul de stat, etc. Majoritatea erau contrasemnate de el. El îşi dădea seama de răspunderea care îi era pusă în cîrcă.

Propun ca tuturor copiilor şi soldaţilor din armată să le fie oferit cîte un măr în fiecare zi. Astfel, ne îngrijim de sănătatea lor, dar şi susţinem producătorii autohtoni. Ministerul Finanţelor urmează să identifice resurse pentru realizarea acestei campanii.

Să mă acuze cineva pe mine că plec de la minister din cauza BEM, e de-a dreptul ridicol. Păi ce legătură are MEC cu BEM sau ce legătură are activitatea mea cu BEM? De altfel e prima dată ca cineva încearcă să lege BEM de mine şi chiar m-a mirat asta, a apărut din senin, tocmai cu cîteva ore înainte să-mi anunţ demisia. Acolo alte ministere au gestionat situaţia şi ştim bine că ele nu ţin de PDM. Scopul însă cred că e clar, cineva încearcă să-şi spele imaginea în legătură cu acuzaţiile legate de BEM, transferînd asta pe mine. Numai că lucrurile nu se leagă deloc şi asta se va vedea şi mai tare în timpul apropiat, iar dacă vor insista pe acest comportament mîrşav, voi aduce eu mai multă claritate, ca să eliminăm orice confuzie.

La 2 iulie 2014, a avut loc şedinţa Biroului Permanent extins al Partidului Democrat din Moldova în cadrul căreia Ministrul Economiei, Valeriu Lazăr şi-a prezentat demisia, ulterior anunţînd, în cadrul unei conferinţe de presă, că transmite ştafeta vicepreşedintelui Parlamentului, Andrian Candu. Totodată, Valeriu Lazăr a spus că a venit cu cererea de demisie încă acum un an, însă, deoarece a fost implicat în mod direct în negocierile privind Acordul de Asociere, care prevede şi Acordul de Liber Schimb, a amînat această decizie pînă la ratificarea acordului, care a avut loc pe 2 iulie curent. Liderul democraţilor, Marian Lupu a ţinut să precizeze că solicitarea lui Valeriu Lazăr a venit din propria iniţiativă şi nu ca urmare a unor disensiuni, conflicte sau supărări.

Uniunea Europeană pune anumite rigori, care sunt minime, dar necesare. Spre exemplu, producătorii noştri de vin, cînd exportau în Răsărit, acolo sunt 170 de criterii de determinare a calităţii. Evident că nicio ţară şi niciun producător de vin de pe globul pămîntesc nu poate corespunde acestor 170 de criterii, cîştigi prin aceea că nimeni nu le verifică. Eşti verificat numai cînd trebuie să fii pedepsit. În Uniunea Europeană nu sunt 170 de criterii de calitate. Acolo sunt doar cîteva elemente, dar care trebuie respectate. De aceea noi avem nevoie nu doar de laboratoare de verificare, noi avem nevoie să fie certificate, ele să fie autorizate, pentru ca ceea ce va fi scris de acest laborator să fie recunoscut de către Uniunea Europeană.

Vinul desigur rămîne cea mai mare problemă, chiar dacă nu este cel mai exportat produs în Federaţia Rusă. În ultimul timp ponderea era de 28%, dar oricum acesta este cel mai calitativ, cel mai competitiv produs moldovenesc, care reprezintă şi mîndria noastră naţională […] Dacă vorbim de alte produse agroalimentare, numai pentru fructe rămîne piaţa rusească foarte importantă. Restul producătorilor agricoli s-au reorientat. Nu aş dori să-i supăr pe cei de vinuri, dar cred că ceea ce am încercat prin convingere, prin strategii să caute pieţe alternative nu prea a funcţionat. Iată această interdicţie va funcţiona mai eficient şi pînă la urmă toţi vor beneficia de faptul că a fost blocat exportul şi se va lucra mai intensiv în alte pieţe.

Orice Guvern responsabil e dator să aleagă, pentru ţara şi poporul său, un proiect credibil şi viabil de dezvoltare. Şi sunt convins că modelul de dezvoltare european, ales de noi, răspunde cel mai bine acestui deziderat. Nicio societate, însă, şi nici un sistem statal nu pot fi schimbate cît ai clipi din ochi, şi Moldova nu este o excepţie. De aceea, noi vedem 27 iunie ca pe un nou început. Un început al reformelor vaste, coerente şi rapide, pe care le aşteaptă toată lumea.

Nu intenţionăm să ieşim din CSI, dimpotrivă vrem să lărgim relaţiile de cooperare, în special, cu Federaţia Rusă, cu care avem economii complementare. Integrîndu-se într-o piaţă cu mare putere de cumpărare, cum este cea a UE dar şi liberalizînd comerţul cu Turcia, Republica Moldova reprezintă o oportunitate şi pentru companiile ruseşti, pe care le invităm să investească în Moldova şi să beneficieze împreună de regimurile comerciale preferenţiale pe care le-am negociat.

Scopul nostru este să eliminăm constrîngerile şi să uşurăm viaţa antreprenorilor. Şi nu invers — să nu o complicăm. Şi astăzi, ceea ce trebuie noi să facem e să diminuăm gradual povara pe care o suportă antreprenorii noştri. Potrivit unor estimări, în prezent avem peste 10 mii de reglementări cu impact asupra mediului de afaceri. Din păcate, instituţiile noastre deseori uită să elimine reglementările vechi, inutile şi depăşite de timp.

Economicul merge ceva mai repede decît politicul şi vreau să scot în evidenţă acest lucru. Înseamnă că şi din perspectiva viitoarelor relaţii politice dintre Republica Moldova cu UE, de la noi toţi, cei care facem economie, sunt foarte mari aşteptări. De maniera şi randamentul acestui proces — adică în funcţie de cît de reuşit Republica Moldova se va integra economic cu UE — eu intuiesc că va depinde foarte mult viteza şi calitatea procesului de integrare la nivel politic.

Pregătim acum privatizări. În an electoral este riscant să insişti prea mult pe privatizări, dar pregătim sectorul energetic, pregătim o serie de întreprinderi din diferite domenii, cum ar fi Moldtelecom — operatorul naţional încă nu a fost privatizat. Dezvoltăm activ foarte multe proiecte de parteneriate public-privat.

Noi am activat cu plăcere pe piaţa rusă cu vinurile noastre, noi am respectat consumatorii de acolo şi eram apreciaţi, însă am fost blocaţi, iar multiplele negocieri pe marginea acestei probleme nu s-au soldat cu rezultate. Ce ne rămîne de făcut în situaţia cînd viticultorii şi vinificatorii aşteaptă de la noi soluţii concrete şi ajutor? Ne-am adresat Uniunii Europene şi am fost susţinui — veniţi, nu vor fi niciun fel de restricţii. Cu toate acestea, nu trebuie uitat că pieţele trebuie cucerite.

Eu am semnat acordul. Eu l-am pregătit şi noi am solicitat aceşti bani. Sunt 100 milioane aduse Republicii Moldova din România. Întrebarea mea este: de ce cunoscînd că aceşti bani au fost aduşi de preşedintele interimar Mihai Ghimpu, nu aţi dat la nicio grădiniţă unde primar este liberal? Cum vă permite buna educaţie? Vorbesc în cazul dat de Guvern. Ştiţi că eu am adus aceşti bani şi să nu daţi la niciun primar liberal?

Noi nu intenţionăm să ieşim din prevederile zonei de comerţ liber care există în Comunitatea Statelor Independente, CSI, deoarece aceasta este tot o zonă de comerţ liber regional, care nu intră în contradicţie cu prevederile zonei de comerţ liber cu UE.

În condiţiile în care Ucraina şi Federaţia Rusă nu se vor înţelege asupra preţurilor la gazele naturale şi dacă se va decide asupra unei eventuale întreruperi a livrărilor de gaz, Moldova va fi afectată imediat.

Fracţiunea Partidului Liberal Reformator îşi exprimă profunda îngrijorare în legătură cu situaţia creată sistemul în financiar-bancar din Republica Moldova. Implicarea frauduloasă a băncilor rezidente ale Republicii Moldova şi a mai multor instanţe judecătoreşti în spălarea a peste 18 miliarde dolari proveniţi din Federaţia Rusă, tranzacţii care au fost permise în mod tacit de BNM şi instituţiile de control ale statului. În al doilea rînd, considerăm inadmisibil acceptul BNM pentru vînzarea către banca de stat a Federaţiei Ruse, Vnesheconombank, a unui pachet important de acţiuni ale Băncii de Economii, cedarea controlul asupra unicii bănci de stat către Federaţia Rusă contravine interesului Republicii Moldova. Constatăm, de asemenea, atitudinea iresponsabilă a BNM şi guvernatorului vizavi de fluctuaţiile cursului valutar din Republica Moldova. Constatăm lipsa de profesionalism a guvernatorului BNM Dorin Drăguţanu.

După 27 iunie [2014], data semnării Acordului de Asociere cu UE, economia Moldovei va intra în colaps — vor fi restricţionate sau blocate cca 30 la sută din exporturi (în special produsele agroalimentare şi sezoniere — cîteva zeci de mii de oameni vor rămîne fără loc de muncă), va urma un şoc pentru piaţa bancară (cîteva Bănci şi aşa sunt în prag de faliment, iar BNM se face că nu vede), instabilitate pe piaţa valutară cauzată de scăderea intrărilor de valută (exporturi şi remitenţe) care ar putea duce la deprecierea în continuare a monedei naţionale şi creşterea preţurilor… Şi asta doar pentru început. Guvernanţilor — Să nu spuneţi că nimeni nu va preîntîmpinat.

Dar nu asta este pierderea cea mai mare (vînzări ratate de circa 20 de milioane de dolari). Cea mai mare pierdere este lovirea în imaginea acestui produs care are un nume bun, care este de calitate. Este discriminarea celor care au muncit zeci de ani la înfiinţarea plantaţiilor vitivinicole, care se mîndresc cu acest nume. Este şi o lovitură în mîndria noastră naţională. Aceasta este marea noastră pierdere.

Noi avem o agendă asupra căreia am convenit şi care se respectă întocmai. Specialiştii noştri au fost la Moscova, acum urmează să vină cei de acolo la Chişinău. Vom discuta toate detaliile tehnice pentru a avea după aceasta o situaţie favorabilă exportului de vinuri moldoveneşti în Rusia.

…

Chiar dacă piaţa rusească e în schimbare acum, se consumă vinurile dulci şi demidulci, iar pe piaţa UE se preferă vinurile seci. De aceea, trebuie să avem produse pentru ambele pieţi. Avem diverse discuţii în privinţa cerinţelor vinurilor exportate. Uneori, acestea sînt mai drastice în Rusia. E vorba de anumite substanţe care oricum se conţin în toate vinurile din lume. Trebuie să discutăm cu experţii, să convenim la limitele acceptabile în Federaţia Rusă pentru că noi sîntem nevoiţi să ne conformăm cerinţelor pieţii.

…

Vinurile majorităţii producătorilor mici şi mijlocii corespund perfect cerinţelor acestei pieţe, iar producătorii de vinuri în vrac vor trebui să revină la îmbuteliere pentru că aici apare problema calităţii.

…

Atunci cînd exportăm vinurile în sticlă, sîntem siguri de calitate, dar atunci cînd e vorba de vinul în vrac, noi nu putem supraveghea îmbutelierea pe loc şi nu se poate de exclus că acestea vor fi combinate sau falsificate. Aceasta e marea noastră problemă, de aceea vom insista să ne mişcăm spre vinuri îmbuteliate pentru a asigura calitate consumatorilor.

În rezultatul reformei pe care am avut-o, în cel mai apropiat timp, va apărea Oficiul Naţional al Viei şi Vinului şi marca naţională “Vin Moldova”, brandul naţional “Vin Moldova” care va pune în aplicare restricţiile la vinurile de calitate joasă. Noi vom face tot ce este posibil în Federaţia Rusă şi în Belarus, şi în Uniunea Europeană să exportăm vinuri de calitate. Dar va trebui ca acest oficiu, împreună cu vinificatorii, să mişte vinurile moldoveneşti din spectrul celor mai mici preţuri, la preţuri mai mari, preţuri medii.

…

Oficiul va trebui să atribuie brandul naţional “Vin Moldova” vinurilor de calitate şi să muncim ca să putem să le vindem la valoarea lor.

...

Noi la vinurile îmbuteliate nu prea avem probleme, vreau să vă spun. Problemele sunt acolo unde exportăm vinuri în vrac. Fiindcă ceea ce pleacă din ţară noi ştim, iar ceea ce se îmbuteliază pe piaţă acolo noi nu ştim. Şi aceasta este marea noastră problemă.

…

Vom finanţa masiv Oficiu Naţional al Viei şi Vinului să încurajeze vinificatorii noştri să meargă în alte pieţe. Eu chiar le-am făcut, la şedinţa de săptămîna aceasta, observaţie: de cîte ori merg în străinătate, la standul vinificatorilor noştri, nu găseşti vinificatori, dar un şofer sau cineva acolo are grijă de stand, fiindcă restul merg la cumpărături. De aceea eu vreau să-i văd pe vinificatorii noştri cu inimă, cu ambiţie la stand, să demonstreze calitatea, să promoveze vinurile şi să ţină minte că altă cale nu există. Da, Uniunea Europeană ne-a deschis piaţa. Aceasta nu înseamnă că vinurile se vor vinde, dacă nu le promovăm. Doar nu este un vacuum de vinuri şi imediat se vor arunca toţi la vinurile moldoveneşti. Vinul foarte greu se promovează. De ce noi ţinem aşa mult la piaţa rusă? Fiindcă piaţa rusă nu trebuie pregătită, consumatorul rus iubeşte vinul moldovenesc, îl cunoaşte, îl acceptă. Dar, dacă vorbim de Europa, trebuie să răsucim mînicile şi să muncim serios.

…

Eu, de obicei, de la vinificatorii buni, chiar vă spun acest secret, am discount. Dacă descopăr un vin bun, mă duc şi îl cumpăr. Cînd mi se spune că s-a terminat, după ce prietenii se deprind cu vinul, trebuie să le spun că nu mai este de acest vin. Acestea sunt vinurile pe care noi dorim să le vedem şi în Uniunea Europeană, şi în Republica Moldova, şi în Federaţia Rusă, la sigur, şi în China.

Sperăm că relaţiile comerciale cu Federaţia Rusă vor avea loc într-un context al relaţiilor civilizate, neinfluenţate de elemente politice şi în conformitate cu aceleaşi reguli ale OMC-ului, Organizaţiei Mondiale a Comerţului, din care facem parte şi noi, şi Federaţia Rusă, în conformitate cu prevederile Zonei de Liber Schimb în spaţiul CSI, astfel încît vom putea evita asemenea evoluţii sau involuţii nedorite. Dar studiem impactul şi cred că vom reuşi să depăşim aceste probleme care, bineînţeles, vor avea anumite efecte nu tocmai benefice. Concomitent, cunoaşteţi foarte bine, discutăm despre accesul mai mare al produselor noastre pe alte pieţe, pe piaţa europeană, în primul rînd, dar nu ne limităm doar la acest exerciţiu — piaţa europeană, deşi este prioritară, din acest punct de vedere. Chiar ieri am vorbit cu domnul Dacian Cioloş, comisar european pentru agricultură. Cred că săptămîna viitoare, dînşii vor anunţa despre anumite decizii care a putea avea efecte pozitive pentru, cel puţin, industria vitivinicolă.

Aceasta este, în primul rînd, o problemă pentru ţara noastră, pentru producătorii noştri. Dacă noi, făcînd atîta gălăgie politică în jurul embargoului acesta, credem că facem rău Rusiei… Nu noi trebuim ruşilor. A substitui producţia vinicolă sau orişicare producţie agricolă din Moldova cu importul din alte state e foarte simplu pentru ruşi şi ei nici nu vor observa, cum n-au observat nici în 2006 — una. A doua: a fost substituit ceea ce s-a importat din Moldova. Inclusiv statele europene se luptă pentru piaţa rusească, care este o piaţă imensă şi care poate înghite tot ce vreţi de pe lume. Noi, cîteodată, prin incapacităţile, în primul rînd, ale politicienilor facem nişte lucruri care fac producătorilor noştri o mare defavoare.

…

Cu toate că nu ar trebui atît de mult politizată problema. De jumătate de an tot vorbea acelaşi Onişcenko: careva probleme sunt cu vinurile, că vedeţi laboratoarele, calitatea. La primul semnal, funcţionarii noştri au trebuit să alerge acolo şi să stabilească nişte relaţii normale.

…

Tot ceea ce s-a întîmplat în 2006 a fost şi o favoare pentru producătorii noştri, cu toate că favoarea aceasta a fost o povară economică pentru dînşii destul de dificilă. Ei au fost nevoiţi să schimbe şi calitatea vinurilor, să investească foarte mult şi în procesul de producere, şi în procesul de creştere a viţei-de-vie. S-a făcut foarte mult şi în utilarea întreprinderilor. S-a investit foarte mult, nu doar autohtone, dar au fost şi investiţii străine. Mulţi sunt proprietari de companii străine, din alte state, în producţia vitivinicolă.

…

Pot să vă spun acum un lucru, în 2006, într-adevăr, vinificatorii noştri importau materie primă vinicolă din alte state şi produceau vin şi exportau în Rusia. Atunci eu le-am zis, inclusiv funcţionarilor de la “Moldova Vin”: “Oameni buni voi veţi pierde piaţa rusească complet, dacă vă ocupaţi cu lucrurile acestea”. Dar ei mai vroiau importul fără taxe vamale. Eu le-am spus: “Dacă voi vă veţi ocupa cu lucrul acesta, veţi pierde cu totul piaţa rusească”. Mai bine să producem din materia primă a noastră, în care suntem siguri, fără careva importuri de materie primă şi să exportăm doar calitatea cea mai înaltă. Ce vă pare, dacă pe noi europenii acum atît de mult ne susţin, emotiv eu aş zice, în ajunul summit-ului de la Vilnius, dar ne mai susţin pur emotiv, fiindcă niciodată piaţa europeană nu va admite pe piaţa sa produse necalitative…

…

Noi, chiar dacă Moldova şi-a declarat calea de integrare europeană, ceea ce a fost declarat prin 2003, aceasta nu trebuie să ne strice relaţiile cu partenerii noştri strategici. Şi încă un lucru trebuie să înţelegem noi cu toţii: nici Moscova nu se va sfădi cu Bruxelles-ul din cauza Moldovei, nici Bruxelles-ul cu Moscova din cauza Moldovei.

…

Nu trebuie să mizăm că cineva va veni, Bruxelles-ul ne aşteaptă cu braţele deschise şi ne va lua aşa cum noi suntem, dacă noi nu vom aduce standarde, nu vom vrea să facem aici standarde europene, la noi acasă, integrarea europeană. Acestea sunt treburile noastre interne. În primul rînd, la noi acasă trebuie să facem ordine.

Am primit cu regret ştirea. Acuzaţiile sunt nefondate. Am propus părţii ruse să utilizeze instrumente prevăzute de Organizaţia Mondială a Comerţului şi Zona de Liber Schimb valabilă în cadrul Comunităţii Statelor Independente. Înainte de a lua orice decizie, chiar şi din domeniul sănătăţii, trebuia de solicitat consultări. În cazul în care, reproşurile vizează calitatea vinurilor noastre, am progresat comparativ cu primul embargou din 2006. Însă, anume în acest caz domină contextul politic.

Din decembrie 2009, indiferent unde am fost, am vorbit despre acelaşi vector — integrarea europeană. Niciodată nu am trimis vreun semnal greşit.

Aceste documente (acordurile de Asociere, privind Zona de Liber Schimb şi facilitarea regimului de vize) nu contrazic relaţiilor bune cu Moscova. Nu este vorba de extindere, ci de o nouă etapă în relaţiile noastre. Cu toate acestea, inevitabilul trebuie să se întîmple.

Pentru noi este important ca să utilizăm toate platformele posibile pentru ca să soluţionăm această problemă. Suntem într-o situaţie diferită faţă de anii precedenţi. Nu putem să numim embargou această interdicţie. Este vorba de “restricţii cantitative”. Am lansat procesul de consultări. Am rugat să încercăm ca acest consultări să fie lansate…, dar deja vedem. Nu aşteptaţi de la mine să vă dau apreciere pentru că se ajunge la speculaţii.

Nu se discută despre un nou embargo. În privinţa vinurilor, noi am discutat despre ce s-a întreprins pentru a îndeplini cerinţele Rospotrebnadzor-ului, despre cele cîteva loturi care vor fi controlate adiţional şi probabil, nu vor fi returnate.