Stabilirea imposibilităţii desfăşurării referendumului constituţional în ziua alegerilor parlamentare

Există o problemă de sistem. Ori trebuie să mergem pe calea alegerii directe a şefului statului, ori Parlamentul să stabilească modele pentru scăderea graduală a numărului de voturi pentru alegerea preşedintelui de către legislative.

Noi coaliţie cu PCRM nu vom face. Noi ne dorim o guvernare pro-europeană, dar în ceea ce ţine de împărţirea funcţiilor, noi Mai mult la împărţirea funcţiei de preşedinte al Republicii Moldova nu vom participa. Istoria sau experienţa pe care o avem, pentru mine personal, este una foarte tristă şi eu nu vreau s-o mai trăiesc încă o dată. Păcat că nu s-a acceptat această iniţiativă de organizare a unui referendum în ziua alegerilor, care este o iniţiativă perfect legală.

Această iniţiativă oferea un răspuns la o mare problemă care poate să ducă la o criză politică profundă în anul 2016. Noi vom reveni la această situaţie, nu vom renunţa şi vom insista ca înainte de expirarea mandatului actualului preşedinte să modificăm Constituţia şi să avem preşedinte ales de către cetăţeni. Eu altă formulă care să ofere rezolvarea acestei situaţii complicate ce ţine de alegerea şefului statului nu văd.

În legătură cu avizul Curţii Constituţionale la propunerea iniţierii unui Referendum republican pentru revizuirea Constituţiei în vederea alegerii directe a Preşedintelui Republicii Moldova, Partidul Liberal Democrat din Moldova declară că a luat act de această decizie şi o va respecta. În acelaşi timp, PLDM îşi exprimă regretul cu referinţă la avizul emis astăzi de Curtea Constituţională, care vine în contradicţie atît cu norma constituţională, cît şi cu deciziile anterioare ale CC.

Ce rezultate a demonstrat PLDM fiind la guvernare, faţă de ţară, faţă de popor? Nu au cu ce ieşi şi iarăşi au scos chestia veche, măcar cu aiureli. Parlamentul are mandatul poporului şi reprezintă interesul poporului. Parlamentarii au dreptul, conform Constituţiei, să formeze organele de conducere ale ţări, care e problema? Dacă va fi ales de popor, ce drepturi o să aibă preşedintele, dacă el n-o să aibă majoritate în forul legislativ. Ce autoritate o să aibă, cine o să-l susţină în parlament?

Tema aceasta se discută de ceva timp. Nu este o surpriză. Respectiv, era previzibil ca în ziua alegerilor parlamentare să organizăm un referendum. Interdicţii în acest sens nu există. În schimb, în cazul în care nu desfăşurăm referendum, sunt premise, că am putea să ne ciocnim cu anumite probleme, care ar duce la alegeri anticipate. După alegerile parlamentare, nu se ştie care va fi configuraţia politică şi s-ar putea să nu mai fie organizat referendum. Noi vorbim de nişte modificări simple, care ne-ar scuti de bătăi de cap.

Am avut doi preşedinţi aleşi direct. Această experienţă ne-a demonstrat că tot timpul au fost disensiuni serioase între ramurile puterii. Eu nu zic că suntem categoric împotriva revenirii la alegerea directă a preşedintelui. Dar nu vrem ca acest lucru să fie făcut în fugă, trebuie să discutăm problema dată, să vedem care vor fi competenţele preşedintelui. În caz contrar, am putea avea conflicte, o putere instabilă. Pe mine nu mă aranjează să facem o cîrpeală a Constituţiei. Pe noi ne interesează un sistem de guvernare stabil, modern şi de lungă durată.

Această idee a PLDM a fost lansată ca să distragă atenţia cetăţenilor de la responsabilităţile guvernării. Astfel de probleme nu se rezolvă în perioada electorală. Modificarea Constituţiei va duce la schimbarea rolului instituţiilor, nu doar a şefului statului.

Trebuie să ne pregătim serios, nu să ajungem într-o situaţie penibilă dacă acest referendum pică din nou: o să facem de rîs şi Constituţia, şi ţara, şi pe noi pe toţi din elita politică. Există o zicală moldovenească: “Graba strică treaba”, mai ales că avem şi o experienţă în acest sens… nu pot să fie făcute în fierbînţeală politică, electorală — în grabă. Pentru a asigura succesul unui astfel de exerciţiu, pe care trebuie să-l desfăşurăm, nu trebuie să venim cu atîta grabă şi să venim cu referendum în data de 30 noiembrie. Noi trebuie să ne asigurăm ca acest exerciţiu să nu se încheie ca şi în 2010, cînd a fost prăvălit. Noi am propus ca acest exerciţiu să fie organizat odată cu alegerile generale locale. Mandatul preşedintelui expiră în 2016, pînă atunci toate problemele şi blocajele de alegere a şefului statului trebuie să fie eliminate.

În legătură cu iniţiativa semnată de PLDM si PLR de a organiza în data de 30 noiembrie 2014 un referendum de modificare a Constituţiei, astfel încît şeful statului să fie ales în mod direct de către cetăţeni, Partidul Democrat din Moldova face următoarele precizări:

PDM se pronunţă cu tărie pentru alegerea Preşedintelui Republicii Moldova prin scrutin universal direct! Este binecunoscut faptul, că noi, în general, am susţinut pe parcursul actualului mandat parlamentar conceptul de alegeri directe şi acest drept al cetăţenilor. El ar fi cea mai bună şi democratica alternativă la actualul sistem, una care ar scuti pe viitor Republica Moldova de crize politice interminabile.

Partidul Democrat a considerat că trebuie analizate mai atent toate riscurile posibile în legătură cu acest pas şi a solicitat timp şi discuţii colegiale pe această temă. Unul dintre pericole este acela ca eventualul referendum să deturneze scopul şi sensul alegerilor parlamentare, de desfăşurarea corectă şi de rezultatele cărora depinde continuarea cursului european de dezvoltare al Republicii Moldova. Am considerat că avînd, în fond, o unitate de poziţii în cadrul Coaliţiei de guvernare, ar trebui să discutăm paşii următori, de realizare în practică. Propunerea PDM a fost să nu forţăm acum, să nu organizăm în grabă acest referendum, dar să-l desfăşurăm odată cu alegerile locale generale de anul viitor. Astfel, am avea timp suficient pentru pregătirea lui şi am exclude crearea confuziilor în rîndul cetăţenilor la alegerile parlamentare, în care atenţia publică trebuie să fie orientată spre echipele politice şi programele acestora pentru ţară, dar nu pe principala funcţie în stat.

Fracţiunile parlamentare ale Partidului Liberal Democrat din Moldova şi Partidului Liberal Reformator au depus la Curtea Constituţională pentru avizare şi controlul constituţionalităţii o iniţiativă de modificare a articolelor 78, 85, 89, 91 şi 135 referitoare la procedura de alegere şi suspendarea din funcţie a şefului statului. Iniţiativa a fost susţinută de 37 de deputaţi, care au mai propus şi un proiect de hotărîre privind stabilirea desfăşurării la 30 noiembrie 2014, concomitent cu alegerile parlamentare ordinare, a Referendumului republican pentru modificarea Constituţiei.

Din punct de vedere constituţional decizia de organizare a referendumului trebuie să fie luată cu şase luni înainte de alegerile parlamentare, sau la şase luni după scrutinul parlamentar.

Am avut discuţii pe această temă. Este un subiect la care se discută de mai demult în Coaliţie, dar există o recomandare a Comisiei de la Veneţia care spune că referendumurile constituţionale nu trebuie să aibă loc în aceeaşi zi cu alegerile parlamentare, pentru că altfel este sustrasă atenţia oamenilor de la tema principală.

Este o iniţiativă bună, pe care o susţinem, dar trebuie să vedem cum, în ce formă, să revenim la ea. Nu este neapărat să meargă toţi în acelaşi jug, există o libertate a partidelor de a lua anumite decizii.

Constituţia a marcat deschiderea Republicii Moldova către lumea civilizată din spaţiul euro-atlantic de care ne-am apropiat în aceşti 20 de ani cu tempouri diferite, e adevărat, dar în mod progresiv şi continuu… Legea Supremă a suportat periodic modificări în virtutea faptului că nu este imuabilă, ci dimpotrivă, unele prevederi ale sale sunt imperfecte, imprecise sau depăşite de timp… Discuţii s-au purtat şi în jurul locului Procuraturii în sistemul organelor de drept, inclusiv modul de numire a Procurorului General, precum şi, bineînţeles, modalitatea de alegere a preşedintelui ţării. Cea mai importantă reformă constituţională, cea din 2000, nu a avut darul să limpezească unele prevederi, aşa încît este firesc că în ultimii ani s-au intensificat dezbaterile privind revizuirea Legii Supreme, urmate de discuţii privind oportunitatea cercetării unor atribuţii ale Curţii Constituţionale… Mi se pare absolut firesc şi necesar ca o Constituţie să fie adaptată la noile realităţi politice, economice şi sociale.

Constituţia are menirea de a fi un mijloc de abţinere de la comiterea abuzurilor din partea puterii. Constituţia trebuie tratată cu bună-credinţă, ceea ce am demonstrat în funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova pe parcursul a 8 ani. Mai mult, în această calitate, am demonstrat că Legea Fundamentală a statului nostru este una bună şi funcţională.

Supremaţia acestui act este şi trebuie garantată, fără a se supune intereselor politice şi de partid de către Curtea Constituţională care a fost investită cu această atribuţie, ceea ce nu totdeauna constatăm. Curtea, contrar acestor rigori, a subordonat Constituţia Declaraţiei de Independenţă, căreia i-a atribuit valoare supraconstituţională, numai pentru a satisface interesele ideologice ale cuiva. Astfel, ajungem la concluzia că Curtea aplică prevederile constituţionale după bunul plac. Considerăm că Parlamentul nou ales după alegerile din 30 noiembrie a.c. trebuie serios să examineze problema statutului Curţii Constituţionale şi rolul acesteia în sistemul statal.

Odată cu trecerea timpului, lucrurile evoluează, realităţile politice se schimbă. Această prevedere a Constituţiei [Articolul 78, privind alegerea şefului statului] a rămas nemodificată. O sarcină importantă a parlamentului următor va fi rezolvarea acestei probleme şi operarea unor modificări.

“Al vostru” devine de-al nostru. Bravo Filat pentru ideea de a organiza un referendum pe vectorul extern pînă la sfîrşitul anului. Face totul aşa cum trebuie. Acum aşteptăm şi paşi concreţi din partea PLDM în acest sens. Sper că partidul încă va mai ascultă. Succes în lupta cu corupţia şi ne vedem la referendum!!!

Cred că trebuie de pus punct în problema vectorului de dezvoltare a Republicii Moldova. Eu optez ca în Constituţie să apară un articol nou care să stipuleze faptul ca ţara noastră să se regăsească în Uniunea Europeană. Lumea va trebui să răspundă dacă e de acord ca în Constituţie să fie stipulat expres acest lucru. Nu ştiu deocamdată cînd va fi organizat un referendum în acest sens, dar nu este exclus că poate avea loc concomitent cu alegerile parlamentare din 30 noiembrie. Pentru asta este nevoie de un consens între partidele politice din R. Moldova.

Eu sunt categoric împotriva transformării sistemului politic în unul prezidenţial, deoarece concentrarea puterii depline în mîinile unei persoane, fie Preşedinte, Prim-ministru, sau Speaker, în condiţiile unei democraţii în dezvoltare şi a mentalităţii moldoveneşti mi se pare o chestie foarte periculoasă.