Constituirea comisiei parlamentare de anchetă privind situaţia pe piaţa financiară şi valutară

Constituirea comisiei parlamentare de anchetă privind situaţia pe piaţa financiară şi valutară
foto: moldpres.md

La 19 februarie 2015, Parlamentul a constituit o comisie de anchetă pentru elucidarea situaţiei de pe piaţa financiară şi valutară a Republicii Moldova, pentru a investiga măsurile privind stabilizarea cursului de schimb a leului moldovenesc în raport cu valutele internaţionale şi situaţia de la Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank (extragerea ilegală a cîtorva miliarde de lei, convertirea acestora în valută şi transferarea acestora peste hotarele ţării). Comisia va avea nouă membri. Din partea Partidului Socialiştilor din Republica Moldova din comisie vor face parte deputaţii Igor Dodon şi Golovatiuc Vladimir. Comuniştii au înaintat candidaturile lui Oleg Reidman şi Anatolie Zagorodnîi. Liberal democraţii vor fi reprezentaţi în comisie de Ştefan Creangă şi George Mocanu, democraţii — de Marcel Răducan şi Sergiu Sîrbu, iar liberalii — de Iurie Chirinciuc. Preşedinte al comisiei a devenit Marcel Răducan, vicepreşedinte — Oleg Reidman şi secretar — George Mocanu. La finalul activităţii sale, comisia urmează să prezinte un raport în Parlament.

Ex-ministrul finanţelor din guvernele Filat-1 şi Filat-2, Veaceslav Negruţa, a publicat pe blogul său personal, la 3 martie 2015, un comentariu în care a dat o apreciere comisiei respective şi componenţei acesteia. Potrivit ex-ministrului finanţelor, iniţial era vorba despre o comisie pentru examinarea situaţiei în sistemul bancar, iar în cele din urmă obiectivul oficial al comisiei a fost restrîns la piaţa valutară, lucru care nu a fost întîmplător: “Este clar că această comisie nu este altceva decît o misiune de curăţare politică a ultimelor evenimente. Respectiv, comisia ar putea avea misiunea doar de a identifica un eventual ţap ispăşitor, iar ideologii acestor evenimente vor rămîne în umbră şi protejaţi. Exact aşa s-a întîmplat şi în cazul comisiei Reidman din 2013, un caz care merită un studiu separat”.

Referindu-se la componenţa comisiei, Veaceslav Negruţă afirmă că dintre cei 9 membri cel puţin 5 nu au dreptul nici moral, nici de alt gen să fie prezenţi în comisie, din cauza intereselor directe sau indirecte pe care aceştia le au în sistemul bancar, a evenimentelor întîmplate în ultimii zece ani cu participarea lor, precum şi din cauza relaţiilor de rubedenie (naşi şi fini de cununie sau de botez, etc.). Pentru a-şi fundamenta concluziile, ex-ministrul finanţelor, Veaceslav Negruţă, a trecut în revistă incompatibilităţile, afinităţile şi interesele majorităţii membrilor comisiei de anchetă:

  • Răducan Marcel — nu poate fi în comisie pentru că în 2014 a făcut parte din Executivul care, prin asumare de răspundere (28 septembrie 2014), a creat spaţiul legal necesar unor ulterioare evenimente, astfel motivînd distragerea din sistemul bancar, în special prin cele 3 bănci, a miliardelor din depozitele atrase, iar ulterior, din rezervele BNM, mijloace care urmează să împovăreze bugetul pe viitor. Miliarde, care au creat presiuni pe leu şi piaţa valutară (lucru constatat public şi de către oficiali de la BNM);
  • Reidman Oleg — este arhitectul local al conceptului de convertire a Republicii Moldova în “loc regional de atracţie” pentru banii “кочующие по миру”. Respectiv, erodarea unui element cheie al securităţii Statului. Este autorul contestării la Curtea Constituţională a dreptului Statului de a deţine pachetul majoritar de 56,1% la BEM (august 2012), ultimul element din primul scenariu de atac raider asupra BEM. Este preşedintele comisiei 2013, care a determinat prin concluziile sale devalizarea Statului de pachetul majoritar în BEM în vara lui 2013 (29 august 2013);
  • Sîrbu Sergiu — coleg cu Reidman în contestarea la Curtea Constituţională din august 2012. Care la fel credea că Statul nu trebuie să fie acţionar majoritar la BEM;
  • Mocanu George — coleg cu Reidman în comisia 2013, care, în comun cu alţi membri şi colegi din comisie, au neglijat raportul ministrului finanţelor şi care, prin concluziile sale, au determinat devalizarea Statului de pachetul majoritar la BEM;
  • Dodon Igor — coleg cu Reidman în implementarea conceptului de convertire a Republicii Moldova în “loc regional de atracţie” pentru anumite fluxuri financiare, în special în episodul cu eliminarea impozitului pe venit, unicul impozit plătit de către băncile comerciale pînă-n 2008. Iar pentru a face invizibile fluxurile de intrări şi ieşiri la bănci, baza formării veniturilor, a fost eliminat impozitul pe venit. Ca să nu apară şi în alte registre şi rapoarte financiare. Tot el — coleg şi în relaţii de rudenie cu Melnic Viorel, preşedintele consiliului unei bănci comerciale din cele trei cu probleme, care este şi secretar general la PSRM, conform unor surse media.
Igor Dodon despre pregătirea raportului Comisiei parlamentare de anchetă pentru investigarea situaţiei de la BEM, Banca Socială şi Unibank // realitatea.mdîn cadrul unei declaraţii de presă

Vom cere categoric ca acest document [raportul Comisiei parlamentare de anchetă pentru investigarea situaţiei de la BEM, Banca Socială şi Unibank] să fie făcut public. Considerăm că toată populaţia trebuie să cunoască toată situaţia. Dacă nu se întorc aceste 8 miliarde la BEM, atunci sunt convertite în datorie de stat către BNM şi se transformă în datorie externă şi internă. Cel puţin conducerea BNM trebuie demisă in corpore şi deschise dosare penale. Organele de anchetă n-au întreprins nicio acţiune, deşi SIS-ul a preîntâmpinat în repetate rânduri. Se vede că s-a lucrat în echipă pentru a scoate aceşti bani.

Dacă SIS a ştiut şi a preîntâmpinat despre “jaful de la BEM”, atunci toţi cei avizaţi au fost, oarecum, complici. Deci, trebuie să ne aşteptăm că raportul Comisiei va fi secretizat.

Mihai Ghimpu despre declinarea răspunderii politice a PL pentru activitatea guvernatorului BNM, Dorin Drăguţanu // Adevărulîn cadrul emisiunii “Politica” de la TV7, citat de Adevărul

Noi nu mai suntem la guvernare din 2013, iar BNM este o instituţie independentă, care nu se supune politic. Adevărul este că premierul Leancă a semnat acea dispoziţie secretă privind creditul de la BNM, iar Drăgăuţanu nu ia singur din capul lui hotărârile de la BNM, ci consiliul de administrare. Cât priveşte tranzacţiile ilicite, trebuia să intervină organele de drept. (…) Eu nu apăr pe nimeni şi, dacă se constată de comisie că, în cazul dat, Drăguţanu este vinovat, eu şi fracţiunea noastră vom vota pentru demiterea lui. Dar cred că responsabili de situaţie se fac acei care au fost la putere atunci: PLDM, PDM şi foştii “prieteni”ai mei (PLR). Apare întrebarea, de ce organele de drept nu au urmărit, unde se duc banii?

Întrebarea la care urma să răspundă Mihai Ghimpu se referea la răspunderea politică a partidelor de pe urma numirii în funcţii de vîrf, în instituţiile de reglementare precum este BNM, a unor persoane fără a organiza concurs de testare a capacităţilor profesionale. Cea mai mare problemă a Republicii Moldova din ultimii cinci ani rămîne a fi partajarea pe criterii politice a funcţiilor de vîrf din organele de ocrotire a normelor de drept şi din cele de reglementare. PL l-a înaintat în 2009 pe Dorin Drăguţanu la funcţia de guvernator al BNM, iar ulterior s-a justificat că a pierdut orice influenţă şi respectiv orice responsabilitate asupra activităţii acestuia. Pe de altă parte, nu este exclus că alte cercuri politice influente au putut exercita control asupra activităţii BEM prin metode de corupere. Miezul problemei constă în identificarea unor mecanisme de selectare şi promovare a cadrelor în organele respective cu riscuri minime pentru influenţele politice.

Mihai Ghimpu despre scopul percheziţiilor efectuate de CNA la persoanele implicate în scandalul de la BEM // Agoraîn cadrul emisiunii “Politica” de la TV7, citat de Agora

Eu sunt sigur că după percheziţia asta toţi cei care au semnat nici unul nu mai este în Republica Moldova. Toţi au fugit. Eu nu înţeleg un singur lucru. De ce odată ce ai făcut percheziţii nu ai reţinut pe nimeni? Până astăzi nimeni nu a fost reţinut.

Este vorba despre faptul că la începutul lunii februarie, după ce s-a anunţat despre începerea investigaţiei de către compania Kroll au avut loc o serie de percheziţii la birourile din Ipteh şi la domiciliul omului de afaceri Ilan Shor. Potrivit şefului Direcţiei urmărire penală din cadrul CNA, percheziţiile au avut loc în baza unor informaţii privind acordarea creditelor neperformante de către Banca de Economii şi abuz de serviciu la Banca Socială. Ilan Shor a fost singura persoană adusă la CNA, însă a fost eliberată în scurt timp după o audiere de aproape o oră. La ieşire acesta a spus că “Am oferit toate informaţiile care mi-au fost solicitate. Voi colabora în continuare cu instituţiile statului pentru a oferi informaţia necesară. Pentru mine este importat ca cele două bănci să fie salvate”. Liderul PL, Mihai Ghimpu, a dorit să sublinieze existenţa unui curent de opinie, care se reduce la faptul că cei vinovaţi de furturile de la BEM, Unibank şi Banca Socială au fost percheziţionaţi de CNA nu pentru a afla adevărul, ci pentru a fi instruiţi cum să se comporte, astfel încît ancheta companiei Kroll să nu aibă finalitate. Potrivit liderului PL, cei vinovaţi de furtul de la BEM nu mai sunt în ţară. Acesta se referă şi la cei care ar fi pus semnătura pe anumite documente care i-ar încrimina.

Iurie Leancă despre mesajul transmis comunităţii ambasadorilor statelor UE acreditaţi la Chişinău // Facebookîn cadrul unei postări pe Facebook

…le-am spus [ambasadorilor statelor UE] şi de ce cred eu că un guvern minoritar nu are nici o şansă să realizeze reformele necesare în Moldova. Am discutat şi despre situaţia de la Banca de Economii şi celelalte doua bănci, despre necesitatea ca situaţia de acolo să fie investigată la modul cel mai serios şi imparţial, i-am rugat să pună presiune pe autorităţi, astfel încît această anchetă să nu fie doar una mimată. Rămîn la părerea că investigaţia trebuie supravegheată de specialişti din afara ţării, pentru a avea garanţia că va fi una imparţială, că vom afla adevărul şi vom reuşi să recuperăm prejudiciul produs. Am discutat şi despre implementarea Acordului de Asociere, le-am spus că intenţionez să formez o echipă de specialişti care să supravegheze modul în care acesta este respectat şi implementat.

Mesajul ex-premierului Iurie Leancă se pliază perfect pe “Notele informative din partea partenerilor de dezvoltare ai Moldovei”, care i-au transmis Guvernului un document cu recomandări de politici şi reforme care vor ajuta autorităţile să răspundă provocărilor de dezvoltare ale Republicii Moldova. Oficialii au remarcat că acest document indică dorinţa partenerilor de dezvoltare de a ajuta Executivul să facă faţă celor mai mari provocări pentru ţară. Cele 30 de capitole includ acţiuni concrete menite să consolideze sectorul bancar, să îmbunătăţească mediul economic, să pună eficient în aplicare prevederile Zonei de Liber Schimb cu Uniunea Europeană, să reformeze justiţia şi să combată corupţia. Primul capitol al documentului cere Guvernului ca în termen de cel mult 100 de zile să dezvăluie către public valorea pierderilor suportate de stat din cauza BEM, Unibank şi a Băncii Sociale, şi tragerea la răspundere a celor responsabili, etc.

Igor Dodon despre înşelătoria de la BEM, care ar fi fost imposibilă fără implicarea lui Vlad Filat şi Vlad Plahotniuc // Adevărulîn cadrul emisiunii “Politica” de la TV7, citat de Adevărul

Este imposibil ca o înşelătorie de asemenea proporţii să fi fost posibilă fără implicarea conducerii de vîrf. Vlad Filat şi Vlad Plahotniuc, care de mai mulţi ani se luptă pentru sferele de influenţă în economie, nu pot fi credibili cînd spun că nu au ştiut ce se întîmplă. Şi fostul premier Leancă a ştiut atunci cînd a semnat dispoziţia secretă privind împrumutul de la Banca Naţională pentru a acoperi deficitul de la Banca de Economii. (…) Atîta timp cît la conducerea ţării se află alianţa dintre PLDM, PDM şi PCRM, va fi imposibil de elucidat furtul de la BEM. Dar mai rămîne speranţa că astfel de crime nu au termen de prescripţie şi mai devreme sau mai tîrziu autorii acestui furt de proporţii vor trebui să răspundă.

Declaraţia liderului PSRM, Igor Dodon, deplasează accentele anterioare în cazul “jafului” de la BEM. Deşi vorbeşte despre comiterea unor crime fără termen de prescripţie, totuşi lasă să se înţeleagă că investigaţia Comisiei parlamentare privind elucidarea situaţiei de pe piaţa financiară şi valutară nu va da vreun rezultat aşteptat de societate. Astfel, de la versiunea “jafului” se trece la versiunea “creditelor dubioase”, la o rată mizeră, urmată de scoaterea valutei din ţară pentru prăbuşirea valutei naţionale şi asigurarea unei oscilaţii semnificative a cursului acesteia cu scopul îmbogăţirii băncilor din contul comportamentului panicard al deponenţilor. Într-adevăr, băncile au avut un venit cumulativ de peste o jumătate de miliard de lei de pe urma oscilaţiei cursului valutar. Este de remarcat că liderul socialiştilor a devenit mai prudent în declaraţii după ameninţările colegilor săi din Comisia parlamentară privind elucidarea situaţiei de pe piaţa financiară şi valutară.

Marcel Răducan despre pregătirea raportului Comisiei parlamentare privind elucidarea situaţiei de pe piaţa financiară şi valutară // Agoraîn cadrul unei declaraţii de presă

Audierea raportului comisiei s-ar putea face cu uşile închise. La dispoziţia noastră sunt puse documente cu caracter secret şi strict-secret. Toată lumea are necesitatea să afle însă s-a decis pe cazul dat. Trebuie să discutăm cu organele abilitate. (…) Sper să reuşim la timp să facem raportul şi deja vedem cînd Parlamentul decide să audieze raportul comisiei. (…) Este deschis dosar penal deschis pe dispariţia documentelor sau arderea acestora, nu ştim dacă intenţionată. Ministerul lucrează asupra acestui caz şi rugămintea noastră a fost să dea orice informaţie disponibilă care nu afectează secretul anchetei.

Eventuala decizia a Parlamentul de a audia cu uşile închise raportul Comisie parlamentare privind elucidarea situaţiei de pe piaţa financiară şi valutară va favoriza cîţiva actori politici importanţi fiindcă o astfel de decizie ar confirma că aleşii poporului din APME şi PCRM au ceva de ascuns. În schimb, PSRM va avea de beneficiat, dat fiind faptul că aceştia pregătesc un raport de alternativă. Cu certitudine, la bază raportului de alternativă al socialiştilor vor sta informaţii oficiale, oferite de instituţiile abilitate. Însă PSRM va dispune de libertatea de a imprima lucrurilor o tentă criminală deliberată. Ex-premierul Iurie Leancă, de asemenea, va fi îndreptăţit să intervină public cu explicaţii pe marginea raportului secret, întrucît chiar el a anunţat opinia publică că îşi doreşte clarificarea lucrurilor legate de “jaful” de la BEM.

Igor Dodon despre ameninţările la adresa sa din partea unor membri ai Comisiei parlamentare privind elucidarea situaţiei de pe piaţa financiară şi valutară // moldova.orgîn cadrul emisiunii “Politica” de la TV7, citat de moldova.org

Banii au fost scoşi prin patru firme. Informaţia a fost confirmată în cadrul comisiei de anchetă de cei de la Banca Naţională, dar şi cei de la CNA şi Procuratura Anticorupţie. Cele 13 miliarde au fost scoase şi convertite în valută şi au ajuns în zonele off-shore din Marea Britanie şi apoi cele din zona ţărilor Baltice. (…) Banca Naţională a acordat 10 miliarde de lei pentru a astupa această gaură şi ca să nu fie probleme la deponenţi. (…) Eu am solicitat să-mi fie oferite denumirile acestor firme, pe ce conturi au ajuns banii, dar membrii comisiei de anchetă Oleg Reidman şi Serghei Sîrbu le-au spus celor de la CNA şi Procuratură, care prezintă aceste date, să nu-mi fie oferite aceste informaţii. (…) Mi-au spus că o să-mi intenteze dosare penale, dacă vorbesc prea mult despre situaţia creată în sfera financiar-bancară. Răducan şi Sîrbu mi-au spus de dosare în caz de divulgare a informaţiei secrete.

PSRM-ul lui Igor Dodon a anunţat publicul despre pregătirea unui raport de alternativă privind “furtul” a miliarde de lei din sistemul bancar şi distrugerea acestuia. Repetarea lucrurilor deja bine însuşite de către cetăţeni este utilă din considerente politice, dar este interesant să se cunoască:

  • cum ar fi procedat PSRM dacă ar fi pus în situaţia să aleagă între prăbuşirea sistemului bancar şi creditarea de către BNM a băncilor cu pricina în baza garanţiei Guvernului?
  • care sunt explicaţiile referitoare la refuzul de a face publice numele firmelor implicate în scandalul de la BEM? Dacă e vorba de secret comercial, atunci ar trebuie să se clarifice ce prevalează securitatea economică a statului şi apărarea intereselor economice ale cetăţenilor sau apărarea reputaţiei firmelor implicate în scheme obscure?
  • ameninţările lui Răducan şi Sîrbu la adresa lui Dodon sunt percepute de acesta ca un pericol sau ca o oportunitate pentru a dobîndi şi împărtăşi informaţii de interes public cu eventuala “capitalizare politică” ulterioară a actului de curaj?
Igor Dodon despre implicarea conducerii PLDM şi PDM în schemele de la BEM // independent.mdîn cadrul unei declaraţii de presă

Acum se confirmă, că Banca Naţională, pe 28 noiembrie 2014, aprobă decizia secretă de a deschide linia de credit către aceste bănci, cu 0,1%. Adică se scot 13 miliarde de lei, iar în paralel, Banca Naţională acordă 10 miliarde de lei pentru a astupa gaura, să nu fie probleme la deponenţi, bani furaţi din buzunarul nostru. Şi toate aceste lucruri se fac sub garanţia statului, acordată de către Guvern, prin Leancă. (…) Mai departe, aceste trei bănci, în luna ianuarie, din speculaţii pe piaţa valutară obţin profituri de peste jumătate de miliard de lei. Din contul nostru, al fiecărui cetăţean, pentru că diferenţa de curs ei au provocat-o atunci. (…) Aşa fărădelege nimeni nu şi-a permis. Conducerea BNM nu putea să nu vadă că 13 miliarde au mers în off-shore, iar după să acorzi 10 miliarde de lei, pentru a acoperi gaura. Acestea sunt nişte crime împotriva poporului.

La 9 martie 2015, portalul deschide.md a publicat o notă în care se afirmă că în baza unei Hotărîri de Guvern STRICT SECRETE, Banca Naţională a acordat Băncii de Economii, Băncii Sociale şi Unibank credite de urgenţă în valoare de 9 miliarde 434 de milioane 500 de mii de Lei. Banii au fost viraţi din Fondul de Rezervă al Statului şi au fost injectaţi în cele trei instituţii bancare cu “scopul asigurării stabilităţii sistemului financiar, în situaţie de pericol de apariţie a crizei financiare sistemice”. Astfel, pentru BEM suma liniei de credit a constituit 5,273 miliarde de lei, deschisă la 28 noiembrie 2014, iar la 27 februarie 2015 suma a fost valorificată integral. Pentru Banca Socială, suma liniei de credit a constituit 2,807 miliarde de lei şi a fost deschisă la 1 decembrie 2014. Pentru Unibank, suma liniei de credit a constituit 1,353 miliarde de lei, iar la 27 februarie 2015 a fost valorificată în sumă de 695 milioane de lei. Creditele de urgenţă au fost acordate sub Garanţie de stat, cu o rată a dobînzii de 0,1 la sută anual, cu termenul de scadenţă — 27 martie 2015. Decizia privind acordarea creditelor de urgenţă a fost adoptată de Consiliul de administraţie al BNM în baza procesului verbal din 7 noiembrie 2014 al şedinţei Comitetului Naţional de Stabilitate Financiară şi luînd în consideraţie Hotărîrea de Guvern nr. 938–11ss semnată pe 13 noiembrie 2014. Potrivit Regulamentului cu privire la asigurarea regimului secret în cadrul autorităţilor publice şi al altor persoane juridice, informaţiile care poartă menţiunea “SS” — sunt informaţii care au gradul de secretizare “Strict secret” (cel mai înalt grad de secretizare).

Vlad Filat multiple acţionări în judecată a calomniatorilor săi // inprofunzime.mdîn cadrul unei declaraţii de presă
  

Vor fi multe acţiuni în judecată.

Vlad Filat despre acţionarea în judecată a celor care îl calomniază în cazul BEM // inprofunzime.mdîn cadrul unei declaraţii de presă

Eu am venit fără ca să fiu invitat la comisie [Comisia parlamentară de anchetă privind elucidarea situaţiei de pe piaţa financiară şi valutară din Republica Moldova]. Prea multe insinuări şi minciuni, enunţat şi numele meu. Voi contribui prin tot ce ştiu ca situaţia din sistemul bancar să fie clară pentru toată lumea şi să avem un sistem bancar stabil la noi în Moldova. Un deputat are dreptul să nu participe la astfel de şedinţe, dar am hotărît să contribuim. (…) Am acţionat în judecată pe cei care au spus minciuni şi au încercat să manipuleze opinia publică. Perioada în care am tolerat a trecut, iar cei care atacă persoana mea prin minciuni vor trebui sa răspundă în instanţa de judecată.

Liderul PLDM, Vlad Filat, a afirmat şi anterior că-i va acţiona în judecată pe cei care-l calomniază. Ultima dată a vorbit despre aceste intenţii în octombrie 2014, în timpul scandalului legat de dezvăluirile ex-preşedintelui comisiei parlamentare pentru economie, finanţe şi buget, Veaceslav Ioniţă, care l-a acuzat pe Vlad Filat şi rude a acestuia de implicare în scheme frauduloase la BEM. Întrebarea este dacă Vlad Filat l-a acţionat, cu adevărat, în judecată pe Veaceslav Ioniţă sau am asistat ca de obicei la aruncatul prafului în ochi.

Iurie Leancă despre insinuările că ar fi implicat în scandalul de la BEM şi eforturile pentru a elucida situaţia // Timpulîn cadrul unui interviu pentru Ziarul Timpul

În ceea ce priveşte insinuările pe implicarea mea pe BEM, poziţia mea este extrem de clară: voi face tot ce îmi stă în puteri pentru a se aduce maxima claritate pe ce s-a întîmplat în sistemul bancar, cine a stat în spatele acestui jaf şi cum pot fi recuperaţi banii furai. (…) Tema BEM va trebui dezbătută mai amplu şi în spaţiul public, iar eu sunt gata să particip. Senzaţia mea este că se întîrzie prea tare anchetarea a ceea ce s-a întîmplat acolo şi cred că există un scop pentru care se face asta, iar acest lucru ar trebui lămurit urgent în opinia publică.

Este foarte important că ex-premierul consideră că BEM a fost jefuită. De asemenea, este important că ex-premierul consideră că cineva ar urmări scopul de a tergiversa anchetarea jafului şi a muşamaliza cazul. De investigare se ocupă Comisia parlamentară privind elucidarea situaţiei de pe piaţa financiară şi valutară din Republica Moldova, constituită în mare parte din partidele coaliţiei camuflate PLDM-PDM-PCRM. Întrebarea este dacă ex-premierul Leancă va rezista unei confruntări directe cu liderii politici care hotărăsc totul în Republica Moldova prin intermediul Reuniunii Liderilor Alianţei Politice pentru o Moldovă Europeană, care au la îndemînă întreaga maşinărie de stat. Este o încercarea şi o oportunitatea pentru Iurie Leancă să încerce să smulgă flamura integrării europene din mîinile celor care au făcut din aceasta un paravan pentru afaceri profitabile.

Vlad Filat despre contribuţia sa la stabilizarea sistemului bancar din RM // independent.mdîn cadrul unei declaraţii de presă

Am spus că voi contribui prin tot ce cunosc ca situaţia din sistemul bancar să fie stabilizată. Am considerat firesc să particip pentru a se afla adevărul. (…) Eu am exercitat mandatul de premier pe parcursul a 3 ani şi 7 luni. Am avut consultări cu experţi, oameni care au pricepere, dar deciziile pe care le-am luat s-au bazat pe responsabilitatea pe care trebuie s-o aibă un premier. Eu n-am întîlnit în lume premieri simpli, care să fie sfătuiţi sau să li se spună ce să facă, eu am întîlnit prim-miniştri responsabili. Am discutat şi despre situaţia din domeniul bancar, dar pornind de la responsabilitate, nu de la neputinţă şi nepricepere. (…) A fost o idee corectă, de a capitaliza banca, de a atrage investitori, dar implementarea a fost una proastă.

Discrepanţa dintre ideea bună de a capitaliza BEM şi de a atrage investitori şi realitatea dură — scoaterea din BEM a miliarde de lei şi compensarea acestei acţiuni cu injectarea banilor din rezerva statului, nu vorbeşte de implementare proastă, ci de una deliberată. Deci, acţiunea criminală este pe faţă, problema este cum aflăm numele beneficiarilor direcţi şi indirecţi ai acţiunilor. În privinţa remarcii lui Vlad Filat precum că n-a întîlnit în lume “premieri simpli” se poate spune că e o săgeată otrăvită, trasă în direcţia lui Iurie Leancă, care nu a fost foarte inspirat atunci cînd a declarat că nu a ştiut cum să reacţioneze calificat în procesul de cedare a pachetului majoritar al BEM. Problema este că Iurie Leancă ar putea să-i explice ex-membrului de partid Vlad Filat ce înseamnă să fii în Republica Moldova un simplu prim-ministru. Asta ar putea să însemne că ai fost un prim-ministru care nu a fost demis din funcţie pentru presupuneri de implicare în acte de corupţie. Sau ar putea înseamnă că ai fost un prim-ministru căruia Curtea Constituţională nu-i interzice să mai ocupe această funcţie şi pe viitor. Căci doar inversul i se poate întîmpla unui ex-prim-ministru care nu este simplu deloc.

Iurie Leancă despre dezvăluirile ex-preşedintelui comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe, Veaceslav Ioniţă, privind continuarea furturilor la BEM // Timpulîn cadrul unui interviu pentru Ziarul Timpul

Cînd e vorba de BEM văd că orice devine posibil pe direcţia asta. Ar fi însă incredibil ca aceste furturi să se facă în momentul în care BNM exercită administrarea specială la cele trei bănci. Domnul Ioniţă trebuie să trimită organelor de anchetă probele pe care le are şi sper ca ele să fie verificate la modul cît mai serios. Şi mai sper că solicitarea mea ca la BEM să fie o anchetă internaţională, echidistantă, nu va fi ignorată. Eu cînd am cerut asta nu m-am referit doar la auditul financiar care se desfăşoară deja, ci şi la prezenţa unor investigatori străini specializaţi în depistarea fraudelor bancare.‎ Şi voi insista în următoarea perioadă ca acest lucru să se întîmple.

Este important că ex-premierul Iurie Leancă admite că la BEM se putea întîmpla orice. Aşa de mari erau interesele celor implicaţi în afacerile de acolo. În privinţa declaraţiilor lui Veaceslav Ioniţă este important de remarcat că acesta nu se teme să le facă, deşi încă în luna octombrie a anului 2014 liderul PLDM, Vlad Filat, anunţase că-l acţionează în judecată pentru calomnierea bunului său nume. De aici poate fi trasă concluzia că Vlad Filat nu l-a acţionat în judecată pe Ioniţă, aşa cum promisese, sau că Ioniţă nu se teme să apară în faţa instanţiei şi îşi doreşte un proces deschis, pe care să-l folosească ca o tribună împotriva fostului şef de partid.

Marcel Răducan despre activitatea nesatisfăcătoare a comisiei parlamentare de anchetă privind elucidarea situaţiei de pe piaţa financiară şi valutară // Timpulîn cadrul şedinţei comisiei parlamentare de anchetă privind elucidarea situaţiei de pe piaţa financiară şi valutară

Comisia s-a sesizat în urma unor declaraţii făcute de domnul Leancă, în cadrul unei emisiuni televizate… Nu pot să zic că sunt mulţumit de mersul muncii în comisie, dar luînd în calcul volumul mare de informaţii pe care l-am solicitat, durează pînă la realizarea raportului. Dacă nu ne vom încadra vom cere Parlamentului să ne prelungească acest termen. Comisia s-a întrunit şi a discutat răspunsurile venite de la BNM şi am mai discutat răspunsurile venite de la Procuratura Generală. Pentru şedinţa viitoare vom discuta răspunsurile SIS şi Procuratura Anticorupţie, ca să putem pregăti raportul final. Nu am putut să îl invităm pe guvernator, pentru că noi trebuia să avem mai întîi răspunsurile BNM.

Este de mare interes publicarea documentelor parvenite în adresa comisie de anchetă de la Procuratura Generală, SIS, BNM şi alte instituţii. Însă puţini sun cei care cred că investigaţia se face pentru identificarea şi pedepsirea vinovaţilor şi nu pentru muşamalizarea faptelor criminale. Această stare de fapt este rezultatul direct al partajării pe criterii politice a funcţiilor de vîrf din sistemul de ocrotire a normelor de drept şi de reglementare a activităţii financiar bancare. Maximul la ce se poate aştepta opinia publică este identificarea unor ţapi ispăşitori într-un proces de reglare a conturilor între foştii parteneri de guvernare.

Igor Dodon despre activitatea nesatisfăcătoare a comisiei parlamentare de anchetă privind elucidarea situaţiei de pe piaţa financiară şi valutară // Timpulîn cadrul şedinţei comisiei parlamentare de anchetă privind elucidarea situaţiei de pe piaţa financiară şi valutară

Azi am insistat să vină Drăguţanu la audieri. Se face tot posibilul pentru a finaliza activitatea acestei comisii şi la final să se spună că iată: Nu am depistat nimic. Se confirmă că au fost hotărîri secrete, că au fost alocate milioane din bugetul statului şi au fost transferate pe conturi secrete, pe conturi off-shore şi s-a pierdut urma acestora. Nu se doreşte să se afle mai multe detalii.

Domnul Igor Dodon are dreptate. Dar el are, probabil, şi parte sa de responsabilitate, fiind identificat de către ex-minstrul finanţelor, Veaceslav Negruţă, că în perioada în care acesta a fost ministru al economiei, acesta fost coleg cu Oleg Reidman, ex-consilier al lui Vladimir Voronin, în procesul de implementare a conceptului de convertire a Republicii Moldova în “loc regional de atracţie” pentru anumite fluxuri financiare.

Valeriu Munteanu despre necesitatea audierii de către comisia de anchetă a lui Vlad Filat şi Iurie Leancă // independent.mdîn cadrul unei adresări către comisia de anchetă privind elucidarea situaţiei de pe piaţa financiară şi valutară

Vineri, 27 februarie, în cadrul emisiunii “În profunzime”, de la postul privat de televiziune ProTV, deputatul Iurie Leancă, fost prim-ministru al Republicii Moldova a făcut următoare declaraţie:

“Am discutat acest subiect detaliat cu Vlad Filat [cedarea pachetului majoritar al BEM]…”

Prin prisma mandatului comisiei de anchetă, natura şi conţinutul acestora declaraţii au o relevanţă deosebită, iar clarificarea unor aspecte de conţinut, ar putea contribui la stabilirea comanditarilor “jafului” de la Banca de Economii şi ar conduce în mod implicit la elucidarea circumstanţelor care au stat la baza declanşării crizei financiare şi valutare din republica Moldova. În aceste condiţii, solicit să examinaţi posibilitatea şi necesitatea audierii în cadrul comisiei de anchetă a deputaţilor Iurie Leancă şi Vlad Filat în legătură cu declaraţiile şi respectiv şi/sau acţiunile sau inacţiunile acestora cu transmiterea ulterioară a rezultatelor audierilor Procuraturii Generale a Republicii Moldova.

Cu certitudine, trebuie audiaţi Iurie Leancă şi Vlad Filat. Însă şi PL trebuie să dea un răspuns opiniei publice în privinţa înaintării nepotului liderului formaţiunii, Dorin Drăguţanu, în funcţia de guvernator al BNM. Vorba e că guvernatorul BNM avea toate împuternicirile să stopeze decapitalizarea celor trei bănci; să stopeze convertirea celor cîteva miliarde de lei în valută, precum şi să nu admită scoaterea acestor resurse convertite în afara ţării. Aşadar, PL ar trebui să răspundă dacă a promovat în funcţia de guvernator un incompetent sau un complice al “jafului”.

Iurie Leancă despre sugestiile lui Vlad Filat de a ceda pachetul majoritar al statului de la BEM // infoprut.roîn cadrul emisiunii “În profunzime” de la Pro TV, citat de infoprut.ro

Analiza lui [Vlad Filat] a fost că e nevoie de mers pe calea cedării acţiunilor statului, era nevoie de o capitalizare urgentă, deşi ulterior am constatat că breşa era mult mai mare, de cîteva miliarde de lei. Recomandarea lui a fost diminuarea pachetului statului, ceea ce ar fi atras o altă bancă care să preia BEM şi să se schimbe managementul. (…) Eu, venind în funcţie fără cunoştinţe vaste, nu m-am opus… Dacă m-aş fi opus şi lucrurile mergeau oricum rău, trebuia să-mi asum responsabilitatea. S-a întîmplat un jaf de proporţii, trebuie să tragem concluzie din asta, fenomenul se poate extinde. Nu voi face niciun fel de acuzaţii pe acest dosar complicat. Să ne spună experţii străini cine şi cît a furat.

În mod normal, trebuiau consultaţi experţii în domeniu şi nu liderul propriului partid, care oricînd va afirma că nu ocupa nicio funcţie oficială în momentul “jafului”.

Iurie Leancă despre investigarea sustragerii fondurilor din sistemul bancar, care a provocat criza financiară din RM // bani.mdîn cadrul emisiunii “În profunzime” de la Pro TV, citat de bani.md

Sunt cel mai interesat să se facă lumină în aceste dosare şi pe acest motiv am insistat să vină aceşti experţi din străinătate să facă anchete [compania Kroll]. Din păcate nu am sesizat un entuziasm prea mare din partea instituţiilor noastre. Sper că compania străină va pune presiune şi entuziasm pe instituţiile noastre. (…) Din păcate noi nu avem experţi de calitate, care să facă analiza sistemului bancar. Dar nu ai cum să ascunzi o asemenea situaţie, pentru că sunt tranzacţii transnaţionale, din cîte am înţeles. Investigaţia din afară ne poate ajuta, dar instituţiile din ţară trebuie să fie cele care să manifeste entuziasm. Iar cel mai important este că această companie are cea mai mare rată de recuperare a banilor.

Păcat că s-a ajuns la situaţi cînd un ex-prim-ministru poate conta doar pe propriul cuvînt de onoare şi pe calitatea investigatorilor străini. Pînă se va face lumină prin intermediul companiei Kroll, opinia publică se inspiră din analiza fulger a expertului economic George Scarlat.

Iurie Leancă despre miza coaliţiei PLDM şi PDM cu PCRM — îngroparea adevărului despre jaful de la BEM // partide.mdîn cadrul unei declaraţii de presă

Miza finală nu a fost doar ca eu, care bănuiesc că eram incomod pentru cineva, să nu rămîn premier. Miza finală a fost o alianţă de interese cu PCRM — un partener comod pentru cei care nu doresc o veritabilă reformare a justiţiei şi o luptă eficientă cu corupţia; cei care vor să îngroape adevărul despre jaful de la BEM, să controleze politic instituţiile statului, iar Republica Moldova să evolueze în direcţia ce serveşte intereselor pe care le au ei, nu cetăţenii.

Dacă politica este business, iar în Republica Moldova anume aşa şi este, atunci ipoteza dlui Leancă privind interesul “îngropării adevărului despre jaful de la BEM” este justificată.

Iurie Leancă despre necesitatea identificării beneficiarilor jafului de la BEM // partide.mdîn cadrul unei declaraţii de presă

Ştiu că se aşteaptă multe răspunsuri şi dezvăluiri de la mine, scopul meu însă nu este să spăl rufele în public. În acelaşi timp, înţeleg nevoia societăţii de a fi clarificate anumite lucruri, inclusiv situaţia de la BEM şi de la Aeroport. Ştiu că sunt obligat să fac anumite clarificări pentru a putea merge înainte şi vă asigur că le voi face la momentul potrivit, atunci cînd va exista o dezbatere veritabilă pe tema aceasta şi nu una cu acţiuni mimate.

Aştept cu nerăbdare finalizarea anchetelor pe care le-am solicitat chiar eu, pentru ca societatea să vadă cine a fost beneficiarul furtului de la BEM şi să facă presiune pentru recuperarea prejudiciului şi atragerea la răspundere a vinovaţilor. Iar această anchetă nu trebuie să vizeze doar perioada recentă, ci întreaga perioadă de cînd a început jaful de la BEM. Fără a clarifica acest subiect extrem de grav şi de sensibil, Moldova nu are nici o şansa să meargă înainte, să fie credibilă în relaţia cu partenerii externi.

Identificarea beneficiarilor direcţi şi indirecţi ai jafului de la BEM este chezăşia succesului noului proiect politic al lui Iurie Leancă. Doar clarificarea acestor lucruri poate fundamenta serios necesitatea unui proiect politic nou. Tocmai din aceste considerente pot exista temeri întemeiate că lucrurile vor fi muşamalizate, iar în locul identificării adevăraţilor vinovaţi vor fi desemnaţi ţapii ispăşitori.

Vlad Filat despre interesul PLDM de a menţine parcursul european al Republicii Moldova şi elucidarea situaţiei de la BEM şi Aeroport // partide.mdîn cadrul unei declaraţii de presă

PLDM nu va accepta nicio abatere de la parcursul european, de la implementarea Acordului de Asociere şi a celui de Liber Schimb. Astăzi, pentru a oferi un viitor european, trebuie să luptăm cu corupţia, să asigurăm o creştere economică şi ieşirea din stagnare, să asigurăm stabilitate în sistemul financiar-bancar. Suntem interesaţi de elucidarea şi investigarea imparţială a situaţiei de la BEM şi Aeroport.

Corupţia este generată în principal anume de partidele aflate la guvernare, care au transformat politică în business. De aceea, afirmaţiile despre intenţia luptei PLDM cu corupţia trebuie imediat testate printr-un sondaj de opinie. Ar fi de un interes public major să se afle cîţi cetăţeni cred că liderii PLDM şi PDM vor să combată corupţia. Deşi nu este exclus că ei sincer îşi doresc să combată corupţia altora, pentru a nu le atinge propriile interese. Despre elucidarea situaţiei de la BEM şi Aeroport s-ar putea vorbi doar identificînd beneficiarii direcţi şi indirecţi ai acestor tranzacţii.

Vlad Filat despre responsabilitatea lui Iurie Leancă pentru tranzacţiile de la BEM şi Aeroport // Ziarul de Gardăîn cadrul unei declaraţii de presă

Cînd a avut loc tranzacţia Banca de Economii şi Aeroport premier era domnul Leancă.

Este important să se cunoască responsabilii pentru cedarea pachetului majoritar al BEM şi concesiunea Aeroportului, dar şi mai interesant este să se cunoască beneficiarii direcţi şi indirecţi ai acestor decizii.

Iurie Leancă despre investigarea sustragerii fondurilor din sistemul bancar, care a provocat criza financiară din RM // moldova.orgîn cadrul emisiunii “Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, citat de moldova.org

Am fost doar un prim-ministru. (…) Nu are cum să fie bine în sensul că nimeni nu va fi pedepsit, gaura este prea mare. (…) Acest mandat [al companiei internaţionale de investigaţii Kroll pentru a da de urma fondurilor sustrase şi pentru a recupera măcar parţial ce s-a pierdut] a fost elaborat cu concursul partenerilor noştri internaţionali pentru că mi-am pus obiectivul să nu mai fie nicio şansă să se facă mişmaşuri. (…) Compania Kroll ne poate ajuta, responsabilitatea cea mai mare le revine instituţiilor naţionale.

Invitaţia companiei Kroll de către Iurie Leancă pentru a investiga delapidările de proporţii din sistemul bancar al Republicii Moldova este un act de mea culpa. Toţi înţeleg că premierul “pompier” a fost expus celor mai mari riscuri de către “băieţii deştepţi”, care nu ocupau nici o funcţie oficială, după ce cu cîteva luni mai înainte îşi dăduse demisie sau fusese demişi. În astfel de situaţii este imperios necesar să se afle cine au fost beneficiarii direcţi şi cu cine aceştia au menţinut relaţii avantajoase. Există temeri întemeiate că dacă compania Kroll va fi aproape de a da un răspuns în privinţa beneficiarilor, atunci tocmai instituţiile naţionale cărora le revine responsabilitatea vor face totul că aceşti beneficiari să nu fie identificaţi. Îşi imaginează cineva că instituţiile de drept şi cele de reglementare au fost politizate în zadar?

Igor Dodon despre necesitatea dezbaterii în Parlament a situaţiei de criză de pe piaţa financiar-bancară // Radio Chişinăuîn cadrul şedinţei plenare a Parlamentului

Propunem includerea pe ordinea de zi a chestiunii cu privire la situaţia de pe piaţa financiar-bancară şi măsurile întreprinse în cazul băncilor comerciale BEM, Banca Socială şi Unibank. (…) Susţin ideea de demitere a lui Dorin Drăguţanu. Sunt de părere că criza e mai importantă decît Guvernul sau Gaburici.

Criza bancară, financiară şi valutară provocată de guvernanţii moldoveni a oferit prilejuri inedite opoziţiei socialiste pentru a se manifesta. Acesta din urmă nici nu a avut răbdare să fie învestit guvernul minoritar al lui Gaburici, un alt prilej de manifestare în regim non-stop pentru opoziţie, că a şi încercat să ia taurul de coarne. Calculul politic al socialiştilor este corect. Guvernanţii moldoveni au dat dovadă de un cinism inedit, sărăcind în masă, prin manipulări bancar-financiare, o populaţie şi aşa extrem de săracă. Evident, crimele financiare de mari proporţii trebuie investigate, numai că sunt foarte puţine şanse ca vinovaţii să fie identificaţi şi pedepsiţi. În aceste circumstanţe nu e păcat să se încerce stoarcerea profitului politic pentru opoziţie.

Oleg Reidman despre necesitatea demiterii guvernatorului BNM, Dorin Drăguţanu // Radio Chişinăuîn cadrul şedinţei plenare a Parlamentului

Solicităm demisia lui Dorin Drăguţanu şi numirea în calitate de Guvernator al BNM a lui Leonid Talmaci.

Arhitecţii off-shore-izării sistemului bancar din Republica Moldova iau prăjina înainte. Oricum, Dorin Drăguţanu este protejatul PL, partid care a fost înlăturat de la guvernare de dragul coaliţiei minoritare a PLDM-PDM, susţinută de PCRM. De aceea, se cere transformarea lui Drăguţanu în ţap ispăşitor pentru păcatele “arhitecţilor” off-shore-izării sistemului bancar şi a beneficiarilor de pe urma activităţii în regimul respectiv. Potrivit ex-ministrului finanţelor, Veaceslav Negruţă, Oleg Reidman este arhitectul off-shor-izării sistemului bancar din RM.

La 15 octombrie 2014, revista britanică “The Independent” a publicat o vastă investigaţie despre cum sistemul bancar “reformat” a contribuit la spălarea a $20 miliarde.

Mihai Ghimpu despre necesitatea demiterii guvernatorului BNM, Dorin Drăguţanu // Radio Chişinăuîn cadrul şedinţei plenare a Parlamentului

Situaţia în Republica Moldova e una deplorabilă. Nu mai vin remitenţe. Au scăzut exporturile. Avem embargouri. Guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu, trebuie să vină în Parlament să ne spună că această criză este mîna Moscovei.

Evident că e “mîna Moscovei”, cum altfel? Numai că o ţară întreagă îşi cunoaşte eroii politizării instituţiilor de ocrotire a normelor de drept, a celor de control şi de reglementare în diverse sfere de activitate. Cel mai fervent promotor al “teorii pîrghiilor” prin partajarea politică a tuturor funcţiilor importante în stat a fost chiar liderul PL, Mihai Ghimpu, care a fost, probabil, ghidat de “mîna Moscovei”, atunci cînd l-a promovat la funcţia de guvernator al BNM pe propriul nepot, Dorin Drăguţanu. Acum, PL nu are cum să evite răspunderea politică pentru cadrele promovate.