Introducerea de către Federaţia Rusă a embargoului pentru produsele moldoveneşti

Sîntem obligaţi să identificăm mijloace financiare şi să-i susţinem pe producătorii de mere în acest moment complicat pentru ei. (…) Discutăm la modul serios cu colegii de la ministerele agriculturii şi finanţelor, dar şi cu premierul Iurie Leancă, problema producătorilor de mere şi sîntem în căutarea unor măsuri de depăşire a situaţiei create. Personal consider că sîntem obligaţi să găsim mijloace financiare pentru majorarea fondului de compensaţii a pierderilor suportate de agricultori. (…) Banca Mondială înţelege situaţia extrem de complicată în care ne-am pomenit şi este dispusă să ne ajute să depăşim criza, inclusiv prin asistenţă financiară a bugetului pe anul 2015.

Merge tovarăşul Dodon la Moscova şi roagă autorităţile Federaţiei Ruse, am nevoie să introduceţi embargouri. După care undeva la început de noiembrie, eventual să facă o poză dînd mîna cu Medvedev sau cu Putin şi cu un mesaj aşa foarte simplu că acesta e omul care poate rezolva problemele, spuneam că şi această metodă este una banditească.

Acest lucru [embargoul] nu are nimic comun cu agricultura, cu veterinăria, cu întreprinderile noastre. Este o chestiune politică. Chestiunea asta nu vizează atît partea economică, cît alte scopuri. (…) Federaţia Rusă are în acest moment o politică externă aşa cum este. Eu nu vreau să comentez dacă e bună sau rea, greşită sau nu — acest lucru îl va constata istoria. Carnea din Republica Moldova este cu mult mai calitativă decît cea din multe alte ţări. În Republica Moldova nu avem pesta porcină, ciuma africană, care este în Federaţia Rusă şi alte ţări din care se importă în Federaţia Rusă carne… Ultimul exemplu pe care vreau să-l dau: Georgia a fost terorizată şi cu teritorii, şi cu embargouri — dacă nu s-a clintit societatea georgiană de la cursul pe care îl consideră în interes naţional, astăzi Georgia exportă în Federaţia Rusă şi apa minerală, şi vinul, şi tot. Iată care este problema. Problema este în societatea moldovenească care reacţionează la aceste embargouri să spun aşa politic.

Am avut o discuţie cu agricultorii. Încercăm să găsim o sursă suplimentară pentru compensaţii. Cantităţile sunt diferite decît cele prevăzute. Noi am calculat 60 de mii de tone fructe, dar deja avem 120 de mii de tone care au trecut prin procesare. Respectiv, mai avem nevoie de încă vreo 50–60 de mil. de lei pentru a compensa pierderile tuturor producătorilor de fructe… Ceea ce am auzit astăzi în discuţiile cu agricultorii şi ceea ce am văzut pe cîmp ne face să credem că este necesar să intervenim pentru a-i ajuta.

Noi deja avem şi partea bună a acestor probleme create şi care mai mult se vehiculează politic. Iată, uitaţi-vă că cei care au început a suferi de la embargouri se asociază. Chiar ieri am mai înmînat o serie de granturi pentru asociaţii de producători agricoli din partea proiectului Băncii Mondiale “Agricultura competitivă”. Noi de cîţiva ani am insistat şi am povestit la toată lumea că nu este altă metodă mai eficientă de a competitivi la export decît asocierea, ca să ai nu numai calitate, dar şi cantitate… Şi nu se mişcau lucrurile din loc. Iată de data aceasta asociaţiile devin mai puternice, mai organizate, merg la expoziţii, merg în alte ţări pentru a găsi piaţă. Este şi partea pozitivă. Numai că acum mulţi suferă şi această suferinţă depăşeşte partea pozitivă. Dar va trece un an-doi şi să vedeţi că partea pozitivă va fi una mai importantă, iar cea negativă se va uita.

Ei sunt oameni de treabă [oficialii Rosselhoznadzor-ului], lor le plac fructele noastre, însă nu ei iau decizii, ci cei de mai sus. Sunt decizii de ordin politic.

A expirat termenul în care autorităţile Federaţiei Ruse urmau să decidă soarta embargoului impus asupra fructelor moldoveneşti. Ministrul agriculturii, Vasile Bumacov, a declarat că această încercare a Rosselhoznadzor-ului de identificare a unor soluţii în acest sens a eşuat. În acest interval au fost în Republica Moldova mai mulţi delegaţi ai Serviciului Federal de Supraveghere Veterinară şi Fitosanitară. Aici, au inspectat livezile noastre şi mai multe întreprinderi de prelucrare a fructelor. Autorităţile noastre le-au oferit toate datele şi informaţiile necesare, cu toate acestea colaborarea n-a prea dat rezultate. La mijlocul lunii septembrie ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov, a efectuat o vizită de lucru la Moscova pentru a discuta aspectele TEHNICE ale înlăturării barierelor la exporturile moldoveneşti. Oficialul a avut o serie de întrevederi cu responsabili de la Serviciul Federal de Supraveghere Veterinară şi Fitosanitară (Rosselhoznadzor) şi cu şeful acestuia, Serghei Dankvert. Negocierile privind ridicarea barierelor la exporturile moldoveneşti în Federaţia Rusă au fost convenite în cadrul discuţiilor purtate cu vicepremierul rus Dmitri Rogozin în luna august curent, la Chişinău. Tot atunci s-a stabilit că în termen de o lună Moscova va decide dacă menţine sau nu embargoul asupra fructelor moldoveneşti.

Daniel Constantin, Viceprim-ministru, Ministrul Român al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale mi-a dat o veste bună. Dimineaţă, în o convorbire telefonică m-a felicitat cu ocazia punerii în vînzare a primului lot de mere moldoveneşti în reţeaua de magazine Carrefour. Ţin să-i mulţumesc pentru sprijin. Parafrazînd o veche zicală voi spune — prietenul la embargou se cunoaşte!

Sîntem obligaţi să identificăm mijloace pentru compensarea fermierilor afectaţi de introducerea embargoului rus… Trebuie nu numai să compensăm pierderile, ci să asigurăm asistenţa financiară pentru existenţa şi activitatea producătorilor agricoli pînă la începutul noului sezon agricol. Intenţionăm să discutăm în mod serios cu fermierii problemele ce ţin de impozitul unic în agricultură, TVA, creditele ieftine şi alte aspecte, ce contribuie la dezvoltarea cu succes a ramurii.

Pot să spun exact că Guvernul va compensa prunele la nivel de 100 la sută. Pentru acoperirea totală a pierderilor de mere nu se ajung circa 50 milioane de lei, sursa cărui, tfu, tfu, să nu fie de deochi, am găsit-o. Ulterior, dacă Guvernul va aproba la şedinţa de luni sugestiile noastre, atunci chiar în ziua următoare producătorii agricoli vor începe să primească compensaţiile.

Ceea ce este prevăzut în legea bugetului nu poate fi schimbat nici de un ministru, nici de un guvern… Bani se vor acorda atîţia cîţi au fost promişi. Dacă vom avea şi alte surse, vom încerca să compensăm. Cred că ceea ce este prevăzut în legea bugetului nu poate fi schimbat nici de un ministru, nici de un guvern. Asta este… În primul rînd, încă nu toţi au depus cereri. Nu poţi acorda compensaţii înainte de a primi toate cererile… Să vedem care este suma cerută, care este suma disponibilă şi să găsim mecanismul să facem ca toată lumea să fie mulţumită… Mai avem promisiuni şi de la alţi parteneri de dezvoltare… Cine putea să anticipeze că anul acesta, de exemplu, unii vor scutura copacii şi vor da fructele imediat la procesare din cauza că au auzit că se compensează. Am încercat să împăcăm şi problemele şi mentalitatea, dar nu este simplu. Nu putem învinui pe producători. O parte din ei au roadă excelentă acum în livezi şi îi doare inima că vor fi nevoiţi ori să o piardă, ori să o dea la procesare. Pe de altă parte, avem bugetul statului care nu dispune de surse financiare mai mult decît a acordat. Pe de altă parte avem “prieteni” care special au făcut acest lucru, să creeze probleme în societate. Cu părere de rău unii nu sesizează acest lucru de parcă nu ar fi cetăţeni ai Republicii Moldova. Avem mai multe probleme.

Producătorii de fructe, afectaţi de embargoul rusesc, urmează să fie despăgubiţi de stat în ordinea în care depun cererile la Agenţia de Intervenţie şi Plăţi în Agricultură. Directorul agenţiei Petru Maleru a declarat că ordinea în care vor fi satisfăcute cererile va fi stabilită prin computer. Pentru moment, guvernul a prevăzut 138 de milioane de lei pentru despăgubiri, după depăşirea acestei graniţe, cererile vor intra pe o listă de aşteptare. Potrivit ministrului Agriculturii, Vasile Bumacov, acest mecanism de oferire a despăgubirilor încă nu a fost bătut în cuie. Bumacov a menţionînd că Regulamentul privind modul de acordare a sprijinului financiar producătorilor de fructe, dar şi hotărîrea de guvern în baza căruia a fost stabilit, cel mai probabil vor trebui modificate. Neschimbată va rămîne însă suma despăgubirilor promisă iniţial, de 138 de milioane de lei.

Acordul de Liber Schimb între Republica Moldova şi Uniunea Europeană nu va dăuna relaţiilor cu ţările CSI. Dimpotrivă, aceste două spaţii economice sunt complementare… Cu părere de rău, asemenea acţiuni [embargoul şi reintroducerea taxelor vamale de către Federaţia Rusă] diminuează încrederea în valabilitatea acordurilor semnate în cadrul CSI. Aceste demersuri plasează, de facto, ţara noastră în afara zonei de comerţ liber cu ţările CSI.

Preşedintele, Nicolae Timofti, şi-a exprimat regretul că, în pofida argumentelor aduse în cadrul consultărilor bilaterale, Federaţia Rusă a instituit un embargo şi a introdus unilateral taxe vamale pentru produsele moldoveneşti, pînă la intrarea în vigoare a Acordul de Liber Schimb între Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Preşedintele Timofti a declarat în cadrul Summit-ului că Republica Moldova doreşte dezvoltarea relaţiilor bilaterale între ţările CSI. De asemenea, preşedintele Republicii Moldova şi-a exprimat îngrijorarea şi faţă de degradarea climatului de securitate în regiune, ca urmare a evenimentelor din Ucraina. În replică, preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin a declarat: “Noi nu ne-am opus niciodată apropierii de UE şi noi înşine vrem o apropiere, dar problema sunt condiţiile cooperării dintre noi”. Putin a menţionat că Rusia este pregătită să acţioneze pentru rezolvarea problemelor legate de asocierea Republicii Moldova şi a Ucrainei la Uniunea Europeană. Ca modalitate de compromis, preşedintele rus a evocat că punerea în aplicare a componentei economice a Acordului de asociere a Ucrainei la UE a fost amînată pînă în 2016, subliniind că în acest răstimp se impune rezolvarea tuturor problemelor apărute între părţi. Potrivit şefului statului rus, problemele apar nu în legătură cu măsurile de protecţie pe care Federaţia Rusă le ia ca răspuns, ci din cauza faptului că partenerii nu consideră necesar să discute la timp, deschis, complet, la obiect şi profesionist despre riscurile care pot apărea pentru economia rusă şi pentru alte ţări CSI în legătură cu regulile de funcţionare a zonei de liber schimb.

Este important sprijinul d-voastră în contextul reorientării Republicii Moldova spre alte pieţe de desfacere, fapt ce va contribui la dezvoltarea agriculturii şi va asigura o creştere durabilă a economiei naţionale, iar investiţiile străine în întreprinderile mici şi mijlocii vor permite crearea locurilor de muncă şi întoarcerea cetăţenilor noştri acasă.

La 3 octombrie, Viceprim-ministrul, ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Natalia Gherman, a deschis reuniunea consulilor onorifici ai Republicii Moldova, organizată de Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene. În cadrul evenimentului, la care au participat 23 de consuli onorifici, a fost efectuat un schimb de opinii pe marginea evenimentelor actuale din Republica Moldova şi cele de pe plan internaţional, participanţii fiind informaţi despre agenda de reforme a autorităţilor de la Chişinău, priorităţile politicii externe a ţării noastre şi activităţile Guvernului de susţinere a diasporei.

Acum ne confruntăm cu un embargou şi cu anularea regimului de liber schimb cu Rusia. Am spus că decizia dată este pur politică. Piaţa UE este enormă, cu 500 de milioane de consumatori. Chiar dacă unii ar spune că piaţa Chinei este mult mai mare, consumatorii europeni sunt altfel, sunt mai bogaţi. 25% din întreaga bogăţie de pe planetă este concentrată în UE. Acestea sunt nişte valori spre care trebuie să tindem.

Acum suntem în discuţie şi cu alţi jucători globali pentru a avea astfel de schimburi comerciale. Am discutat cu China şi avem răspunsul că ţara este gata să înceapă negocierea unui acord de liber schimb. Urmează să merg şi la Washington să vorbim despre un acord de liber schimb.

Ministerul Finanţelor a depus mare efort să identifice sumele necesare pentru compensaţii şi noi am încercat altfel să rezolvăm această problemă, prin acordarea creditelor convenabile procesatorilor de struguri, în aşa mod ca să-i încurajăm să achiziţioneze struguri. Aceştia se vînd nu la un preţ care nu ne-am dori noi, dar este un preţ cît de cît acceptabil… Acordăm credite prin filiera vinului, încercăm să atragem investiţii, ca să stimulăm procesul de distilare, fiindcă distilatele se comercializează mult mai bine ca vinurile.

Am vorbit astăzi deschis despre embargoul impus Republicii Moldova de către Federaţia Rusă la cea de-a 63-a reuniune a Consiliului Economic CSI, care s-a desfăşurat la Moscova. În discursul meu m-am axat pe problema introducerii taxelor vamale la importul produselor moldoveneşti de către autorităţile ruseşti, începînd cu 1 septembrie curent. În prezenţa membrilor Consiliului mi-am exprimat îngrijorarea cu privire la încălcarea procedurilor Acordului privind Zona de Comerţ Liber, menţionînd articolele 8, 18 şi anexa 6 din document. Am fost ascultat cu atenţie, iar decizia adoptată la şedinţa de astăzi prevede continuarea discuţiilor între Republica Moldova şi Federaţia Rusa pentru identificarea unor soluţii ce ar ajuta la depăşirea relaţiilor economice tensionate.

…

Tot astăzi am discutat despre problemele ce afectează relaţiile dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă împreună cu ministrul rus al Dezvoltării Economice Aleksei Uliukaev. Accentele s-au pus pe restricţiile şi taxele vamale impuse produselor noastre. I-am prezentat domnului Uliukaev mai multe argumente economice şi juridice care demonstrează lipsa motivelor din partea Rusiei în momentul anulării regimului preferenţial pentru produsele moldoveneşti. În schimb mi s-a promis că oficialii ruşi vor prezenta toate expertizele şi dovezile economice pe care le invocă, potrivit cărora Acordul de Asociere semnat de Republica Moldova şi Uniunea Europeană ar prezenta o ameninţare pentru relaţiile comerciale dintre ţara noastră şi Federaţia Rusă. Am convenit împreună cu ministrul Uliukaev asupra continuării dialogului pe marginea acestui subiect, inclusiv pe necesitatea iniţierii unei expertize europene în cazul în care va fi necesară.

Mizăm pe agricultură! Statisticile spun că exporturile produselor agro-alimentare au crescut în ultimii patru ani. Politicile promovate au ridicat standardele de producere, s-au diversificat pieţele de desfacere. Fermierii au acces la resurse financiare ieftine.

Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, în ultimii şase ani volumul exporturilor produselor agroalimentare din Republicii Moldova a continuat să crească, în 2013 valoarea acestora fiind de aproape un miliard dolari SUA. Şi balanţa comercială a Moldovei are o tendinţă generală de creştere. Astfel începînd cu anul 2009, Republica Moldova nu a mai înregistrat o balanţă comercială negativă.

Cerem în mod de urgenţă să fie convocată şedinţa în plen a Parlamentului, iar deputaţii, care trebuiau deja de o lună să fie la muncă dar se află încă în vacanţă, să revină la lucru. În timp ce premierul Leancă coace plăcinte gigantice, iar Bumacov fierbe mămăligă record, ţara se află în prag de o criză profundă, fermierii nu primesc subvenţiile cuvenite şi suportă mari pierderi. Plăcintarii şi mămăligarii — jos de la guvernare.

Sînt sigur că cuvintele mele por părea cuiva drept culmea cinismului, dar nu vă grăbiţi să mă judecaţi, lasă să treacă vreo 3–4 ani şi atunci vom putea înţelege şi aprecia ce efect benefic a avut embargoul rusesc asupra producătorilor şi exportatorilor autohtoni de fructe şi legume.

Noi trebuie să facem aşa încît deschiderea pieţei UE să fie una facilitată şi, avînd Zona de Liber Schimb, exportatorii noştri să poată să ajungă pe piaţa europeană. Şi nu ne limităm doar la piaţa UE, ci negociem şi cu alţi parteneri comerciali.

Sînt convins că produsele moldoveneşti vor ajunge şi pe piaţa consumatorului european, dar şi pe alte pieţe. Astfel de investiţii înseamnă nu doar tehnologii foarte moderne, ci înseamnă recolte foarte bune şi înseamnă că produsul nostru este foarte competitiv.

Prin asemenea intervenţii vrem să creştem accesibilitatea la aceste resurse, vrem ca fiecare să poată beneficia de ele, vrem să aducem o schimbare pozitivă în activitatea fiecărui antreprenor, indiferent de mărimea acestuia.

Prim-ministrul Iurie Leancă, împreună cu vicepreşedintele Băncii Europene de Investiţii, Wilhelm Molterer, şi şeful Delegaţiei UE la Chişinău, Pirkka Tapiola, au vizitat livada de mere din satul Zăicana, Criuleni, unde au anunţat aprobarea unui nou proiect de investiţii în economia Republicii Moldova. Proiectul va fi pus în aplicare prin intermediul Ministerelor Finanţelor şi al Agriculturii. Contribuţia BEI va constitui 300 de milioane de euro. Pe lîngă aceasta, proiectul va fi finanţat prin fonduri proprii de la beneficiarii finali, împrumuturi de la băncile comerciale locale şi, eventual, subvenţii de la diverşi donatori, inclusiv Comisia Europeană, prin Facilitatea de investiţii pentru vecinătate (FIV).

Am constatat cu satisfacţie că autorităţile fitosanitare ruse înţeleg că importurile directe de mere moldoveneşti, nu prin terţe ţări, sînt în interesele ambelor părţi. La întrevederea cu şeful adjunct al Rospotrebnadzor-ului, Irina Braghina, au fost expuse argumente tehnice în favoarea anulării restricţiilor la livrările de vinuri şi conserve moldoveneşti în Federaţia Rusă. Dar nu a fost luată vreo decizie şi nu a fost stabilit nici un termen. Vom continua discuţiile la nivelul grupurilor de experţi.

Am venit aici pentru două întrevederi — una la Rosselhoznadzor şi una la Rospotrebnadzor. Dar am avut posibilitatea să particip şi la expoziţia “World Food Moscow” şi la recepţia oficială dedicată zilei independenţei. Dar, în primul rînd, am avut întrevedere la Rosselhoznadzor, cu domnul Serghei Dankvert, şeful serviciului fitosanitar rusesc, cu care ne cunoaştem demult, cu care noi de fiecare dată orice problemă care apărea reuşeam să o rezolvăm. Am avut o discuţie foarte bună, eu am avut argumente destul de convingătoare în privinţa faptului că nu se merita ca merele de calitate, fructele de calitate din Republica Moldova să mai fie supuse şi embargoului, odată ce au fost introduse taxe vamale. De altfel, tot ceea ce se putea de colectat la bugetul Federaţiei Ruse merge în alte ţări, la alţi intermediari ş.a.m.d. Eu sper că am fost înţeles. Am convenit că timp de o lună vom continua discuţiile, poate chiar vom avea reprezentanţi ai Rosselhoznadzor la Chişinău, în aşa mod ca cel puţin peste o lună să fie luată o decizie finală ce facem în situaţia dată.

Am discutat cu domnul Serghei Dankvert [şeful Serviciului Federal pentru Supraveghere Veterinară şi Fitosanitară] situaţia care s-a creat cu embargoul. El îşi pierde orice ineficienţă, odată ce au fost introduse taxele vamale, nu este normal ca noi să lucrăm prin intermediari. Pînă la urmă noi am convenit că timp de o lună de zile vom avea reprezentanţi Rosselhoznadzor la Chişinău şi timp de o lună de zile trebuie să luăm o decizie.

Guvernul este pregătit pentru a face faţă oricăror provocări. Tare sper că există raţiune şi că nu se va merge în continuare pe pedepsirea cetăţenilor. Condamn vehement aceste decizii privind embargourile, dar şi mai tare îi condamn pe acei figuranţi politici din Chişinău care au mers la Moscova foarte des şi au solicitat autorităţilor ruse să impună aceste embargouri, să creeze probleme cetăţenilor R. Moldova. Iar pe seama necazului oamenilor, să încerce să-şi construiască fericirea politică. Sper să înţeleagă aceşti indivizi că pe problemele oamenilor nu poţi să-ţi construieşti viitorul.

Pentru agricultori căutăm susţinere de la partenerii de dezvoltare. Sunt sigur că banii vor fi direcţionaţi din exterior. Suma indicată în hotărîrea Guvernului este de 138 milioane de lei. În prezent noi facem tot ce putem. Poate că nu avem la moment un regulament bun de subvenţii, dar este şi acesta un pas înainte. Sunt convins că, dacă reuşim să intrăm pe pieţele europene, situaţia se va schimba. Începutul este întotdeauna dificil.

În ceea ce priveşte ajutorul oferit fermierilor, admitem două variante: 1. Fie granturi din străinătate. 2. Fie bani din buget. La moment discutăm posibilităţile. Încă nu există o cifră exactă care ar fi pierderile agricultorilor. Pînă atunci încercăm să le oferim anumite compensaţii, îi ajutăm să îşi realizeze marfa. Orice criză ne învaţă ceva. E drept că ne costă scump această criză. Oricum, noi nu stopăm negocierile cu partenerii din Rusia. Din păcate aceasta nu este o problemă între Chişinău şi Moscova, la mijloc este un război, de la care suferim şi noi.

Încercăm să găsim o soluţie şi pentru legume şi struguri, ar fi necesară o compensare, dar ne-am uitat la export şi de fapt, noi nu am avut export masiv de legume în Federaţia Rusă şi eu nu am avut argumente îndeajuns pe menţinerea compensaţiilor, dar nici Asociaţia Fermierilor nu a rămas dezamăgită, fiindcă cantitatea de legume care a plecat în Federaţia Rusă mai mult a fost din reexport.

Ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vasile Bumacov, a explicat de ce producătorii de legume din Moldova nu au fost incluşi în lista beneficiarilor de compensaţii acordate de Guvern.

Noi, deocamdată, am vorbit doar despre anumite probleme indirecte, care rezultă din această Zonă de Liber Schimb, mă refer la sancţiunile ce ne-au fost impuse, dar nu am vorbit, totuşi, despre avantaje. Şi în afară de avantaje şi de oportunităţi, cred că este foarte important să facem o analiză permanentă în ce măsură noi ne pregătim pentru a beneficia de aceste avantaje, în ce măsură noi avansăm cu toate condiţiile sanitare şi fitosanitare, astfel încît Comisia să recunoască faptul că corespundem la mai multe produse, pe care deocamdată nu le putem exporta pe piaţa europeană.

Aşa că am să vă rog, dle ministru Candu şi cu dl ministru Bumacov, să ne uităm încă o dată pe elementele-cheie care vor oferi, şi urmează deja de pe acum să ofere, avantaje pentru economia noastră. Am vorbit despre competitivitate, am vorbit despre o informare mai detaliată, deci nu trebuie să ne complacem cumva că am intrat în Zonă şi gata, problemele s-au rezolvat. Din contra, cred că trebuie să accelerăm acest proces şi de informare pe de o parte, şi pe de altă parte să urmărim foarte atent cum investim în competitivitate şi cum pregătim diverse domenii ale economiei moldoveneşti, serviciile şi aşa mai departe, pentru a beneficia de aceste prevederi.

Agricultura Moldovei trece printr-o perioadă de încercări ca urmare a restricţiilor la import anunţate de Federaţia Rusă. Desigur, nimeni nu e fericit atunci cînd nu-şi poate vinde producţia, atunci cînd o piaţă externă tradiţională devine brusc inaccesibilă. E un moment greu, aşa cum au mai fost momente grele pentru agricultura noastră.

Dar tocmai în astfel de momente avem nevoie de solidaritate, nu de vrajbă. Şi de soluţii concrete, nu de proteste speculate politic.

Eu cred, la fel ca majoritatea moldovenilor, că locul tractoarelor este în cîmp, nu pe şosele. Iar aceia care s-au lansat în proteste şi scandaluri — din fericire foarte puţini — nu vor binele Moldovei (la fel ca şi cei — tot puţini — care s-au repezit să-i încurajeze). Cei care aduc vrajbă şi confruntare nu sunt oamenii soluţiilor, ci doar oameni care adîncesc problemele.

Fructele şi legumele moldoveneşti, deocamdată, cel puţin, nu mai au acces pe piaţa aşa-zisă tradiţională a Federaţiei Ruse. Ieri am avut o discuţie cu ambasadorul Federaţiei Ruse şi i-am spus tot ce credem noi despre aceste decizii, pentru că au fost două, una luată de Rospotrebnadzor şi alta de Guvernul Rusiei. Din punctul meu de vedere sunt decizii care nu au nimic comun cu spiritul relaţiilor bilaterale. Din punct de vedere juridic, sunt decizii ilegale, fiindcă avem aranjamente multilaterale şi bilaterale în cadrul CSI-ului şi există anumite proceduri, pe care, din păcate partenerii noştri din Federaţia Rusă nu le-au respectat, cel puţin trebuia să se consulte cu noi.

În ultimele zile vedem cum aşa zişii patrioţi ai Moldovei se dau în spectacol. Vedem Dodoni şi Şelini care se deconspiră singuri şi arată întregii Moldove că ei sunt cei care au stat la baza impunerii sancţiunilor Moscovei împotriva cetăţenilor Moldovei. Dodonii şi Şelenii trebuie să înţeleagă că riscă foarte mult în acest moment, şi nu-şi riscă doar cariera politică ci îşi riscă chiar demnitatea de a fi cetăţeni ai Moldovei. Nişte oameni care-şi trădează propriul popor, care merg la Moscova şi vînd informaţii despre care ar fi punctele vulnerabile pentru cetăţenii ţării lor, nu au cum să o sfîrşească bine în alegeri.

Este o decizie politică care vine în urma Asocierii Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Eu cred că prin astfel de metode Federaţia Rusă nu procedează corect în primul rînd. Şi în al doilea rînd face şi o greşeală, există riscul ca aici în ţară să se creeze o atmosferă anti-rusească pe care noi nu o dorim.

Noi am încercat să fim corecţi tot timpul. Noi nu am trîmbiţat atunci cînd am văzut în produsele de bere sau vodcă din Federaţia Rusă că au apărut probleme. Am sesizat acei producători, dar n-am ieşit imediat cu sticla de bere în faţa publicului. Dacă s-a întîmplat acest lucru [embargo impus de Federaţia Rusă], a venit timpul ca şi noi să răspundem la fel, dar nu agresiv. Noi vom încerca să fim corecţi, fiindcă ţinem mult la această piaţă.

Dacă noi am plăti gazul nu după metri cubi, în care este atîta aer, dacă am compara cu conservele noastre, nu ar fi nicio problemă. În alte ţări civilizate, dacă mergem în Israel sau alte ţări, o să vedeţi că se achită o gigacalorie, dar nu metrul cub, aşa că dacă noi am controla metrii cubi pentru a vedea cît aer este, atunci o să vedeţi că nici jumătate de gaz nu ar trebui achitat.

Propun ca tuturor copiilor şi soldaţilor din armată să le fie oferit cîte un măr în fiecare zi. Astfel, ne îngrijim de sănătatea lor, dar şi susţinem producătorii autohtoni. Ministerul Finanţelor urmează să identifice resurse pentru realizarea acestei campanii.