Semnarea Legii “Cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldoveneşti Nistrene”

Noi nu comentăm deciziile luate de alte ţări. Este o chestiune care vizează autorităţile de la Kiev. Este dreptul lor să ia decizii care vin să stabilizeze situaţia din ţara lor. Noi tot timpul am optat pentru deschidere faţă de regiunea transnistreană, decizii cu privire la liberalizarea circulaţiei cetăţenilor din stînga Nistrului, am luat şi decizii care au dus la îmbunătăţirea exportului de mărfuri din această regiune, etc. Noi, categoric, nu suntem pentru blocarea acestei regiuni, din contra suntem pentru integrarea acestei regiuni în acelaşi spaţiu, inclusiv în cel european.

Noi nu excludem faptul că măsurile întreprinse de autorităţile de la Kiev vor avea un caracter foarte restrictiv se vor începe speculaţii despre blocada raioanelor de est ale Republicii Moldova, transnistrenii vor trîmbiţa în toată lumea că sunt izolaţi, blocaţi, şi vor căuta motive pentru provocări. De aceea, trebuie să echilibrăm această situaţie, şi împreună cu autorităţile transnistrene să găsim soluţia pentru a securiza hotarele.

Se exagerează mult în problema asta. Eu mă uit la aşa numiţii analişti politici, trei dintre ei în timpul cînd a avut loc acest conflict sîngeros de pe Nistru nu erau altcineva decît consilieri ai preşedintelui de atunci. Şi acum în loc să-şi toarne pe cap cenuşă şi să dispară din spaţiul public, se bagă în camere şi aiuresc cum văd ei soluţionarea problemei.

…

…nu a făcut nimic guvernarea de azi şi nici clasa politică de dreapta care umblă şi bate capul cu românizare sau Uniunea Europeană.

…

Eu încă nu înţeleg pînă la urmă de ce a fost necesar să emită această lege din Transnistria, dar nu cred că cel care a semnat (Şevciuk) a făcut-o din capul lui. Nu obligatoriu că a făcut-o prin prietenii noştri de la Răsărit. Au făcut din alte intenţii, trebuie să vedem ce se întîmplă, sunt lucruri interesante.

…vom veni cu o atitudine promptă şi punctuală. Această decizie, sub nicio formă nu se înscrie în eforturile pe care le-a înscris Chişinăul în ultimii ani pentru a edifica o zonă de confort şi de încredere între cetăţenii de pe ambele maluri ale Nistrului.

În Republica Moldova există o singură frontieră de stat. Ea este recunoscută la nivel internaţional şi stabilită în cadrul acordurilor bilaterale pe care le avem cu România şi cu Ucraina, statele vecine. Dacă este vorba despre linia administrativă — care, la moment, separă regiunea transnistreană de restul teritoriului Republicii Moldova — vreau să vă confirm că aceasta nu are statut de frontieră şi nu poate să aibă acest statut. Această linie administrativă a fost convenită temporar, convenţional, după conflictul care a avut loc în anul 1992 şi documentele care au fost semnate ulterior privind procesul de negocieri, pe problematica reglementării conflictului transnistrean, reglementării definitive, pe căi politice, paşnice a acestui conflict, în baza principiului suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, cu elaborarea unui statut special pentru regiunea transnistreană ca parte componentă.

…

…avînd în vedere că această iniţiativă, în totalitate, este o acţiune unilaterală, cu un caracter provocator. Nu s-a discutat niciodată, în cadrul formatului “5+2” sau în cadrul comisiei unificate de control, sau între reprezentanţii politici de la Chişinău şi Tiraspol, indiferent de nivel, împărţirea teritoriului Republicii Moldova pe porţiuni separate, care ar aparţine regiunii transnistrene sau într-un alt mod. Deci toate aceste împărţiri sunt făcute arbitrar, nu pot fi recunoscute şi nu pot fi, sub nicio formă, puse în discuţie. Teritoriul Republicii Moldova este inalienabil şi locuitorii din localităţile pe care le-aţi enumerat trebuie să păstreze calmul, guvernul Republicii Moldova acum analizează situaţia. Vom demara consultări în zile următoare, cu toţi participanţii din formatul “5+2”, pentru ca să găsim, de comun acord, soluţii, pentru a reveni la normalitate şi a nu admite tensionarea situaţiei, aşa cum poate că şi-o doresc anumite forţe.

…reprezentanţii organelor de poliţie sunt persoane în uniformă. Interzicerea purtării uniformei după mai mult de 20 de ani de la semnarea acordului din 1992, după noi, este o decizie unilaterală care nu corespunde nici acordului din 1992, nici altor documente care reglementează situaţia din zona de securitate.

…

Am auzit intenţii de la Tiraspol că ar putea fi deconectată şi cea de-a doua instituţie penitenciară. Din punctul nostru de vedere, asemenea acţiuni în primul rînd reprezintă o gravă încălcare a drepturilor omului, mă refer la persoanele care sunt deţinute în aceste penitenciare.

…

În afară de persoanele deţinute şi personalul care păzeşte şi întreţine aceste instituţii, alţi reprezentanţi ai instituţiilor de forţă din Republica Moldova nu există. Noi suntem deschişi să avem vizite în aceste instituţii pentru partenerii noştri internaţionali. Şi de fapt aceste vizite deja au loc. Deschidere există pentru toţi care sunt interesaţi ca să se convingă de realităţile de acolo.

N.R.: Vicepremierul pentru reintegrare, Eugen Carpov a cerut preşedinţiei ucrainene a OSCE să se “implice mai activ” pentru a “detensiona” situaţia din zona de securitate de pe Nistru după ce administraţia transnistreană a interzis poliţiştilor moldoveni să poarte uniformă prin oraş şi i-a declarat “persona non grata” în stînga Nistrului pe patru poliţişti. Reprezentantul special al preşedintelui în exerciţiu al OSCE, Andrei Deşciţa, a declarat că a propus părţilor ca toată zona de securitate să intre sub monitorizare internaţională, nu doar penitenciarele, pentru a evitata şi preveni pe viitor tensiuni de acest gen.

Noi înţelegem foarte bine că regimul existent în zona de securitate impune anumite restricţii pentru locuitorii din zonă. Guvernul trebuie să vină în sprijinul acestor comunităţi, pentru a compensa lipsurile şi obstacolele, îngrădirile pe care le suportă populaţia din zonă. Tocmai din acest motiv există acest fond pentru acţiuni legate de reintegrare. Dar acest fond poate fi folosit nu doar pentru comunităţile din zona respectivă, controlate de autorităţile constituţionale ale Republicii Moldova. Noi suntem gata să elaborăm şi proiecte care să pună împreună localităţi, atît din stînga Nistrului, cît şi din dreapta Nistrului.

…

Deocamdată atitudinea partenerilor noştri de dialog din regiunea transnistreană este una care încă nu permite un asemenea grad de cooperare. Dar deschiderea există şi oricînd noi putem să accesăm din fondul respectiv inclusiv surse financiare pentru asemenea proiecte.

…

Eu nu pot vorbi despre cetăţenia aşa-zisei “rmn”, pentru că este un element nerecunoscut, care nu are o valoare pentru nimeni, nici pentru Republica Moldova, nici pentru statele din vecinătate, nici Ucraina, Rusia nu recunosc această aşa-numită cetăţenie sau aşa-numitele paşapoarte. Este un instrument pentru utilizare locală de către cei care astăzi administrează de facto regiunea, pentru a atrage cetăţenii de pe malul drept sau din localităţile controlate de autorităţile moldoveneşti de pe malul stîng, pentru a-i atrage cu diferite pîrghii economice, financiare, sociale. Aici aş menţiona că, pentru obţinerea aşa-zisului paşaport transnistrean, se propune o pensie mai majorată, reducere pentru taxele la serviciile comunale, energie, căldură şi aşa mai departe. Deci sunt metode care nu cadrează cu procesul de reglementare, dar creează obstacole adiţionale.