Vizita Patriarhului Chiril în Republica Moldova

Înaintea recentei vizite a Patriarhului Chiril, am spus public, de mai multe ori, că acesta vine în Republica Moldova, într-o vizită politică, avînd drept scop principal promovarea imperialismului velicorus. Îndată mi-au sărit în cap tot felul de “apărători” ai Bisericii Ortodoxe Ruse, încercînd să mă convingă că vizita înaltului prelat, prilejuită de “sărbătorirea” a 200 de ani de ocupaţie rusească, va avea un caracter eminamente ecleziastic şi spiritual.

Din curiozitate profesională, am analizat, textele celor 40 de pagini ale discursurilor publice ale Patriarhului Chiril (disponibile pe site-ul oficial al Patriarhiei Ruse), rostite pe pămîntul nostru, în perioada celor trei zile de şedere.

Patriarhul Chiril, a pomenit o singură dată numele lui Hristos şi tot doar o dată a vorbit despre Crucea Mîntuitorului. Evanghelia a fost citată o singură dată, şi tot o singură dată a fost pomenit Apostolul Pavel.

Cam multă economie de creştinism la Preasfinţia sa!

În schimb, discursurile Patriarhului, abundă de aprecieri istorice şi politice, zeci de referinţe la “brava armata rusă”, care de mai multe ori “a eliberat” pămîntul Republicii Moldova, de “tot felul de ocupanţi”.

P.S. În 2011, atunci cînd Patriarhul Chiril a vizitat eparhia de Cernăuţi, preoţii de acolo i-au cîntat onctuosul “Mulţi ani trăiască”, iar la noi, la Chişinău şi Căpriana, i s-a cîntat “Многае лето”…

Este un moment istoric, semnificativ şi important pentru toţi credincioşii de la noi. Nu este prima mea întîlnire cu Patriarhul, dar de fiecare dată este ceva de suflet.

Într-o perioadă în care lumea este polarizată, Biserica are menirea să apropie oamenii.

…

Noi credem în puterea dialogului.

Poporul moldovenesc este un popor cu tradiţii, un popor cu credinţă în Dumnezeu, ceea ce ne ajută să depăşim situaţiile dificile. Din aceste considerente, vizita Dumneavoastră este foarte importantă şi implică o puternică conotaţie spirituală.

Oare nu se află, mă întreb, într-un mare păcat Biserica rusă şi toţi vasalii ei locali atunci cînd sărbătoresc aici, la Chişinău, cu fastul debordant al corsarilor de mare, cei 200 de ani de la săvîrşirea acestui mare păcat? Ori, sărbătorit poate fi ceva care aduce pace, libertate, civilizaţie, cultură şi prosperitate, nu războaie, sărăcie, înstrăinare de limba maternă şi de valorile străbune, agresiune, înfometare, deportări, moarte. Toate le-am avut de acolo, din Rusia, în aceşti 200 de ani de cînd biserica rusă a venit să toarne agheasmă peste locul unde politicul imperial rus a înfipt baioneta. Şi atunci Vă întreb pe voi, dragi concetăţeni, mîndri urmaşi de curteni, de viteji, de mazili sau de răzeşi, ce sărbătorim?

Iată care este marea nedumerire legată de vizita Patriarhului Rus. Cele mici, dar care provoacă şi ele o mare scîrbă, ţin de obedienţa nemăsurată a capilor statului nostru suveran şi independent care se prosternează în faţa cinului bisericesc rus aflat întro misiune de marcare a teritoriilor ocupate de avangarda armată imperială. Nu înţeleg, de exemplu, ce au să comunice cetăţenilor săi conducătorii noştri de stat atunci cînd îl onorează pe Chiril cu o primire oficială? Că salută, de rînd cu patriarhul Chiril şi cu oberprocurorul de astăzi, Vladimir Putin, ruperea în două a Moldovei în 1812, că îmbrăţişează agresiunea din 1940, că aprobă genocidul de după 1944, că salută pe cel care a blagoslovit atacul hoardelor cazace în 1992? Sau că sunt în consens cu gestul de batjocura cu care vine în Republica Moldova capul bisericii ruse, care din Chişinăul îngenunchiat va pleca imediat la Tiraspol să însufleţească regimentele ruse de ocupaţie dislocate acolo?

Patriarhul Chiril nu poate veni în vizită doar la invitaţia feţelor bisericeşti. Conform uzanţelor, Patriarhul nu poate vizita o ţară dacă nu are invitaţie de la autorităţi. Trebuie neapărat să fie o invitaţie oficială din partea premierului sau a şefului statului. Facem o interpelare pentru a fi făcută publică invitaţia lui Rogozin şi Patriarhului, precum şi partea motivantă.

Nu suntem împotrivă să avem relaţii cu toate statele, inclusiv cu Rusia, dar ne deranjează că aceste vizite (a vicepremierul rus Dmitri Rogozin şi Patriarhul Chiril) sunt făcute în zile importante pentru noi. Dacă ar fi venit Rogozin înainte sau după această aniversare, atunci nu era nicio problemă. Vizita este legată de 200 de ani de la înfiinţarea Mitropoliei, adică acceptăm ocupaţia, pentru că Mitropolia a apărut datorită ocupaţiei.