Categoria “Ordine publică şi Justiţie”

Eu am venit fără ca să fiu invitat la comisie [Comisia parlamentară de anchetă privind elucidarea situaţiei de pe piaţa financiară şi valutară din Republica Moldova]. Prea multe insinuări şi minciuni, enunţat şi numele meu. Voi contribui prin tot ce ştiu ca situaţia din sistemul bancar să fie clară pentru toată lumea şi să avem un sistem bancar stabil la noi în Moldova. Un deputat are dreptul să nu participe la astfel de şedinţe, dar am hotărît să contribuim. (…) Am acţionat în judecată pe cei care au spus minciuni şi au încercat să manipuleze opinia publică. Perioada în care am tolerat a trecut, iar cei care atacă persoana mea prin minciuni vor trebui sa răspundă în instanţa de judecată.

Noi PL rămînem pe poziţia că aşa guvernare nu mai poate fi. (…) Totuşi la mijloc este funcţia de procuror general. PLDM tot timpul le-a dat dreptate PD-ului. Am rămas frapat cînd am auzit că dl Filat a declarat că de fapt blocajul s-a produs din cauza PL-ului. Procuratura întotdeauna a fost folosită ca o bîtă. Oare nu au frică că au avut loc tranzacţii peste tranzacţii? BEM, Banca Socială…

PDM a venit cu o formulă foarte puternică şi responsabilă. Nu doar depolitizare Procuraturii Generale, dar şi a tuturor instituţiilor de drept: sistemul de drept în întregime, Poliţia, CNA, CNI, etc. PDM a propus următoarea formulă. Să fie creată o comisie care să activeze pe parcursul acestui an şi care să elaboreze mecanisme de depolitizare, să obţinem şi expertiza partenerilor din UE, atît tehnică, cît şi europeană. Această prevedere va fi inclusă în prevederile Programului de guvernare.

Fără PLDM nu poate să apară un guvern minoritar. Dacă PDM merge la alianţă cu socialiştii şi PCRM aceasta înseamnă schimbarea cursului european şi un Maidan 2.

Există o ţară, două, cu un asemenea model, există altele 150, unde acest model nu se aplică. Ce ar trebui să fie exemplu pentru Republica Moldova, două ţări sau 150? Ca şi idee principială, odată ce noi suntem o ţară, moldovenii îşi aleg partide, şi nu străini.

Noi cu toţii ştim că toate aceste instituţii [de ocrotire a normelor de drept] au fost împărţite politic, sunt controlate politic, şi doar în cazul în care vor veni europeni, care nu vor putea fi cumpăraţi, respective trecuţi pe linie de partid, avem şansa să le depolitizăm şi oricum procesul va dura patru ani de zile. Se opun cei care deţin funcţia de procuror general şi celelalte funcţii subordonate Parlamentului, în ordine — PDM, PLDM, ar accepta în principiu să fie şi europeni, dar unde cum şi cînd nu se ştie.

Campania de isterizare şi intimidare a societăţii, lansată de autorii pogromurilor din 7 aprilie, urmăreşte doar un singur scop. Ei au nevoie să provoace opoziţia. Actualmente, sînt înregistrate mii de apeluri telefonice cu îndemnul de a porni proteste în masă. Conştientizăm şi împărtăşim întrutotul indignarea cetăţenilor faţă de ultimele evenimente. Împreună cu dumneavoastră am organizat sute de acţiuni de protest, la care au participat zeci de mii de cetăţeni. Totuşi, în ultimele săptămîni, guvernarea nu încetează să provoace opoziţia — isterizarea, acuzaţiile de extremism şi separatism. Ei ar dori ca oamenii să iasă în stradă, pentru a-şi asigura prilejul de a organiza provocări de masă. Scopul final ar putea fi declararea situaţiei excepţionale şi anularea alegerilor. Anume de aceea, Partidul Socialiştilor cheamă la linişte. Au rămas cîteva zile pînă cînd regimul antisocial va fi dat la urna istoriei. Votul fiecărui cetăţean al Moldovei — iată arma noastră comună şi garanţia victoriei.

S-a discutat şi acum sperăm să începem să implementăm aşa numitele misiuni de judecători străini, care urmează la sfîrşitul lunii noiembrie începutul lunii decembrie să vină. O primă misiune de 20 de judecători olandezi şi ulterior şi de alte naţionalităţi vor sta alături de judecătorii noştri de la început şi pînă la sfîrşit ca să examineze şi ei cauza. Ba mai mult, dacă pur şi simplu ar sta nu ar face mare lucru, dar aceşti judecători trebuie să participe în procesul de răspundere disciplinară sau de decizii de promovare a judecătorilor. Şi atunci nota lor, evaluarea lor va avea o anumită greutate în lupta împotriva corupţiei în justiţie.

Furtul [postului de radio “Vocea Basarabiei”] s-a produs în formă latentă pe parcursul ultimilor patru ani în complicitate cu directorul executiv al postului, Veaceslav Ţîbuleac, membru PLDM. (…) Speculînd starea de necesitate financiară acută a postului de radio, existentă în realitate, Ţîbuleac a intrat în încrederea dlui Filat şi, probabil, a obţinut finanţările solicitate. Despre aceste finanţări, despre suma şi condiţiile de livrare a lor, dl Ţîbuleac a găsit de cuviinţă să nu pună la curent partenerii. Astfel directorul a devenit dependent de casieria PLDM. În consecinţă, politica editorială a postului de radio a devenit dependentă de agenda politică a partidului PLDM. Cu foarte mici excepţii, angajaţilor care au mai rămas, li se cere să execute comenzile politice şi acest lucru este deosebit de evident.

World Economic Forum, a publicat raportul Competitivităţii Globale pentru 2014–2015, unde justiţia moldovenească, ocupă locul 141 din 144 de ţări, sub aspectul independenţei acesteia, astfel în ţări precum Burkina Faso, Uganda, Mozambic sau Angola, justiţia este mai independentă decît în Republica Moldova. Direcţia Naţională Anticorupţie este instituţia care se bucură de cea mai mare încredere în rîndul cetăţenilor României, cu peste 50%, pe cînd instituţia omoloagă din Republica Moldova — Centrul Naţional Anticorupţie, are un grad de încredere de sub 1%, mai mult decît atît, pentru marea majoritate a moldovenilor, iniţialele C.N.A. nu înseamnă absolut nimic!!!

Acum o s-o spun pe şleau, pe înţelesul tuturor,…justiţia nu a devenit mai independentă, iar corupţia mai puţină în Republica Moldova, în ultimii ani, pentru că acest lucru nu l-au dorit PLDM şi PD, sau mai exact liderii din faţă şi din spate a acestor partide, care au preferat să păstreze, sistemul construit de, şi pentru, Voronin,… un sistem defect şi infect, dar loial lor, un sistem care îi ajută la căpătuire şi (răs)căpătuire…acesta fiind cel mai probabil unicul lor scop în viaţă.

Am demonstrat prin fapte concrete că justiţia reprezintă o prioritate majoră pentru Guvern şi am reacţionat pozitiv la necesităţile şi cerinţele sistemului judiciar la capitolul măririi bugetelor pentru instanţele de judecată, mărirea graduală a salariilor, îmbunătăţirea cadrului organizatoric şi administrativ al instanţelor, renovarea a 25 de judecătorii, din numărul total de 48 de instanţe etc. Dar, am ridicat şi cerinţele de profesionalism faţă de sectorul judiciar — faţă de magistraţi… În premieră, în Republica Moldova am stabilit drept prioritate finanţarea corespunzătoare a sistemului judiciar pentru a asigura independenţa judecătorilor. Anii de guvernare comunistă au demonstrat care este instrumentul cel mai eficient pentru a subjuga justiţia — subfinanţarea. Justiţia este încă coruptibilă. În pofida suportului din partea Guvernului, cu regret, unii judecători mai participă la scheme de spălare de bani — lucruri care jignesc profund magistraţii care îşi fac onorabil meseria.

Ministrul Justiţiei, Oleg Efrim a participat la Conferinţa Internaţională “Administrarea modernă a instanţelor de judecată — un element-cheie al reformei judecătoreşti”, organizată de USAID ROLISP, în cooperare cu Ministerul Justiţiei şi Institutul Naţional al Justiţiei (INJ). În pofida reformei sectorului de justiţie, Republica Moldova s-a clasat pe locul 141 din 144 de state incluse în clasamentul privind independenţa justiţiei, fiind devansată în top de Ucraina, Mozambic, Rusia, Mongolia, Uganda, potrivit unui raport al World Economic Forum. Dintre fostele state ex-sovietice, Estonia este pe locul 19, Letonia — pe 58, iar Lituania e pe 71. Georgia este pe locul 65. La polul opus, cu cea mai independentă justiţie este Noua Zeelandă, urmată de Finlanda, Danemarca, Norvegia şi Hong Kong.

Au fost instanţe unde nu se înregistra practic nicio şedinţă, după o intervenţie a Consiliului Superior al Magistraturii au fost pornite mai multe măsuri disciplinare, au fost sancţionaţi mai mulţi preşedinţi de instanţe şi judecători. Au fost explicaţii diferite că ba nu le lucrează echipamentul, ba că nu cunosc, ba că pierd foarte mult timp. Acum, situaţia s-a schimbat, vă spun că procentul înregistrărilor tinde spre 100%.

De prestaţia juriştilor depinde succesul de mai departe al ţării noastre şi bunăstarea tuturor compatrioţilor noştri, nu numai a unora dintre ei. Cu toţii avem dreptul la un tratament corect şi egal din partea instituţiilor statului. Dar ceea ce legile, şi în primul rînd Constituţia, garantează, Dumneavoastră trebuie să îndepliniţi. Nu uitaţi niciodată că nimeni nu este mai presus de Lege… Am încredere că se poate schimba mentalitatea corpului de jurişti şi îmi pun speranţa în tinerii competenţi şi merituoşi care vin în sistem, şi care trebuie selectaţi şi promovaţi după criterii profesionale şi de integritate… Sper ca peste un an, la o nouă aniversare a Zilei juristului, să putem vorbi de performanţe reale şi palpabile.

Este necesar să consolidăm eforturile noastre, a tuturor instituţiilor statului, inclusiv Procuratura, Centrul Naţional Anticorupţie, Curtea de Conturi pentru a înainta în procesul de reformă iniţiat în vederea consolidării statului democratic şi a eficienţei guvernării.

Prim-ministrul Iurie Leancă a convocat o şedinţă cu reprezentanţii instituţiilor statului responsabile de aplicarea programului Compact, finanţat de Guvernul SUA prin intermediul Corporaţiei Provocările Mileniului. La şedinţă s-a decis crearea unui Grup de lucru pentru evaluarea performanţelor obţinute de Republica Moldova în realizarea obiectivelor programului Compact şi pentru identificarea acţiunilor ce vor asigura eligibilitatea ţării pentru un nou program al Corporaţiei. Iurie Leancă s-a referit, în context, la necesitatea de a intensifica lupta cu corupţia, de a asigura o creştere economică permanentă, consolida securitatea energetică şi de a atrage investiţii printr-un grad mai sporit al transparenţei, responsabilităţii, dar şi supremaţia legii. Aceste subiecte au fost puse în discuţie în cadrul unei convorbiri telefonice pe care prim-ministrul Iurie Leancă a avut-o miercuri seara cu vicepreşedintele SUA, Joe Biden. Prin intermediul Programului Compact, Republica Moldova a beneficiat de proiecte de reabilitare a drumurilor naţionale şi a sistemelor de irigare, în valoare de 262 milioane de dolari.

Încă din anul 2011, Guvernul a realizat un şir de acţiuni de ordin legislativ, financiar şi logistic, aşa încît să asigure îmbunătăţirea funcţionării instanţelor de judecată în particular şi a sistemului justiţiei în totalitate. Deşi am avut reticenţe din partea sistemului judecătoresc la multe iniţiative pe care le-am promovat, mă bucur că în final am găsit compromisul necesar şi cooperăm pentru a preveni şi a lupta cu corupţia, pentru a asigura transparenţa activităţii CSM şi a instanţelor de judecată. Toate investiţiile în justiţie se fac pentru a facilita accesul justiţiabililor în instanţe, pentru a îmbunătăţi actul justiţiei şi a garanta cetăţenilor dreptul la o justiţie corectă, echitabilă, transparentă… Acum mizăm pe implicarea activă a corpului judecătoresc pentru continuarea implementării bunelor practici de transparenţă a utilizării bugetelor alocate, buna administrare a procesului de gestionare a dosarelor, aplicarea corectă şi fără obstacole a cerinţelor faţă de înregistrarea şedinţelor de judecată, respectarea termenelor de examinare a dosarelor etc. Sper că se va depune efortul necesar pentru a schimba sistemul din interior, astfel încît să creştem încrederea cetăţeanului în justiţie.

Legea a fost expertizată de către reprezentanţii Grupului Băncii Mondiale. Acum urmează să ne concentrăm eforturile pentru dezvoltarea şi promovarea profesiei de administrator al insolvabilităţii conform celor mai bune practici şi în conformitate cu standardele europene.

Ministrul Justiţiei, Oleg Efrim, a participat la Conferinţa Internaţională “Legea insolvabilităţii — de la teorie la practică”, organizată de Reprezentanţa Grupului Băncii Mondiale în Republica Moldova şi Universitatea de Stat, la 10 octombrie 2014. El a subliniat că Ministerul Justiţiei a pus accent pe dezvoltarea profesiei de administrator al insolvabilităţii, aceştia fiind datori să asigure corectitudinea, legalitatea şi înalta calitatea a procedurilor de insolvabilitate. Abordarea a fost bazată pe crezul că justiţia are datoria de a sprijini economia, dar asta se poate întîmpla doar dacă justiţia este corectă, echitabilă şi asigură respectarea garanţiilor şi drepturilor cetăţenilor şi agenţilor economici. În cadrul conferinţei, participanţii au discutat despre deficienţele intentării procesului de insolvabilitate, competenţa instanţelor de insolvabilitate, reglementarea profesiei de administrator al insolvabilităţii, novaţiile din domeniu etc.

Ne dorim să rezolvăm această problemă, dar la moment nu avem certitudinea că în viitorul Parlament vor exista voturile necesare pentru modificarea Constituţiei în ceea ce ţine de numirea Procurorului General… Sîntem interesaţi să avem alegeri libere, democratice şi corecte pentru a asigura continuitatea parcursului european, fiind convinşi că singura cale de modernizare a Republicii Moldova este integrarea în Uniunea Europeană.

Ne dorim să ducem la bun sfîrşit procesul de reformă a Procuraturii, iar pentru aceasta este nevoie de voinţă politică deoarece este necesar de a modifica Constituţia.

Sergiu Sîrbu, în calitate de Preşedinte al Grupului de lucru privind reforma Procuraturii, a făcut o trecere în revistă a activităţii acestei structuri: în perioada ianuarie-aprilie 2014, Grupul de lucru s-a întrunit în cel puţin 10 şedinţe, definitivînd Conceptul de reformare a Procuraturii, care a fost votat de Parlament. Sergiu Sîrbu a anunţat că noul proiect de lege cu privire la Procuratură este deja elaborat, fiind finalizate şi proiectele de modificare şi completare a Codurilor de procedură civilă şi penală. El s-a referit la noile prevederi propuse de Conceptul de reformare a Procuraturii. Este vorba de numirea Procurorului General de către Preşedintele ţării, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor, pe o perioadă de 7 ani, fără dreptul de a fi reales; excluderea treptată a competenţelor de ordin civil ale Procuraturii; reorganizarea Procuraturii municipiului Chişinău şi a celor sectoriale; lichidarea Procuraturii de transport şi a celor militare; crearea procuraturilor specializate în combaterea crimei organizate şi a luptei cu corupţia; majorarea salariilor procurorilor şi excluderea gradelor militare ale acestora. Grupul de lucru privind reforma Procuraturii a fost creat prin dispoziţia Preşedintelui Parlamentului Igor Corman, în decembrie 2013, cu scopul de a definitiva Conceptul de reformare a Procuraturii şi a elabora iniţiativele de modificare a legislaţiei ce vizează activitatea Procuraturii. Grupul de lucru este constituit din 22 membri, printre care deputaţi din toate fracţiunile parlamentare, inclusiv din opoziţie, reprezentanţi ai Procuraturii Generale şi Ministerului Justiţiei, ai societăţii civile şi mediului academic.

Credibilitatea sistemului judecătoresc a atins cel mai scăzut nivel din toată perioada de existenţă a Republicii Moldova, acesta fiind în continuă cădere. Reformele false anunţate, chipurile pentru a diminua corupţia (pe care tot ei au generat-o şi stimulat-o) în sistemul judecătoresc şi organele procuraturii, reprezintă nu altceva decît nişte noi mecanisme de aplicare a schemelor de spălare şi furt a banilor publici. Judecătoriile deservesc interesele politice ale partidelor. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii sunt numiţi pe criterii politice şi execută comenzi politice. Cetăţenii simpli nu mai pot găsi dreptatea, iar unii din ei chiar au ajuns să împartă camerele de detenţie cu infractorii recidivişti, doar pentru faptul că sunt în imposibilitatea de a procura poliţa de asigurare medicală. Totodată, criminalii care au încălcat Constituţia şi legislaţia, au furat statul şi poporul, sunt în libertate şi protejaţi de această justiţie.

Doi judecători au fost condamnaţi pentru acte de corupţie, la 7 şi respectiv 8 ani de închisoare, iar alţi magistraţi sunt cercetaţi penal. Testarea integrităţii profesionale, aplicată din august 2014, deja produce schimbări în comportamentul funcţionarilor — mai mulţi judecători şi poliţişti au informat Centru Naţional Anticorupţie că li s-a propus mită. Trebuie să înţelegem că reforma justiţiei nu poate fi înfăptuită peste noapte. Este nevoie de timp pentru a schimba percepţia negativă a cetăţenilor faţă de justiţie.

Constituţia a marcat deschiderea Republicii Moldova către lumea civilizată din spaţiul euro-atlantic de care ne-am apropiat în aceşti 20 de ani cu tempouri diferite, e adevărat, dar în mod progresiv şi continuu… Legea Supremă a suportat periodic modificări în virtutea faptului că nu este imuabilă, ci dimpotrivă, unele prevederi ale sale sunt imperfecte, imprecise sau depăşite de timp… Discuţii s-au purtat şi în jurul locului Procuraturii în sistemul organelor de drept, inclusiv modul de numire a Procurorului General, precum şi, bineînţeles, modalitatea de alegere a preşedintelui ţării. Cea mai importantă reformă constituţională, cea din 2000, nu a avut darul să limpezească unele prevederi, aşa încît este firesc că în ultimii ani s-au intensificat dezbaterile privind revizuirea Legii Supreme, urmate de discuţii privind oportunitatea cercetării unor atribuţii ale Curţii Constituţionale… Mi se pare absolut firesc şi necesar ca o Constituţie să fie adaptată la noile realităţi politice, economice şi sociale.

Constituţia are menirea de a fi un mijloc de abţinere de la comiterea abuzurilor din partea puterii. Constituţia trebuie tratată cu bună-credinţă, ceea ce am demonstrat în funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova pe parcursul a 8 ani. Mai mult, în această calitate, am demonstrat că Legea Fundamentală a statului nostru este una bună şi funcţională.

Supremaţia acestui act este şi trebuie garantată, fără a se supune intereselor politice şi de partid de către Curtea Constituţională care a fost investită cu această atribuţie, ceea ce nu totdeauna constatăm. Curtea, contrar acestor rigori, a subordonat Constituţia Declaraţiei de Independenţă, căreia i-a atribuit valoare supraconstituţională, numai pentru a satisface interesele ideologice ale cuiva. Astfel, ajungem la concluzia că Curtea aplică prevederile constituţionale după bunul plac. Considerăm că Parlamentul nou ales după alegerile din 30 noiembrie a.c. trebuie serios să examineze problema statutului Curţii Constituţionale şi rolul acesteia în sistemul statal.

Odată cu trecerea timpului, lucrurile evoluează, realităţile politice se schimbă. Această prevedere a Constituţiei [Articolul 78, privind alegerea şefului statului] a rămas nemodificată. O sarcină importantă a parlamentului următor va fi rezolvarea acestei probleme şi operarea unor modificări.

Am zis şi am să mai zic: da, noi continuăm să avem probleme în justiţie, dar în acelaşi timp urmează să privim lucrurile în dinamică, dacă vrem să nu vorbim doar că totul este rău. Dacă vrem să vedem schimbarea, atunci noi putem să o vedem. Justiţia este un domeniu în care în orice moment poţi să vorbeşti exclusiv de rău.

Din păcate, acest mesaj a fost interpretat eronat în societate. Am explicat clar că nu aducem judecători străini ca să-i înlocuiască pe ai noştri. Ei vin doar pentru a le acorda asistenţa şi suportul necesar pentru preluarea celor mai bune practici europene în activitatea lor zilnică. În niciun caz, magistraţii străini nu vor participa la adoptarea hotărîrilor şi nu se vor pronunţa asupra legalităţii acestor hotărîri, fiind respectat pe deplin principiul de independenţă al judecătorilor. Ne dorim un transfer eficient de cunoştinţe şi abilităţi în domenii precum etica profesională, buna administrare a procesului, utilizarea instrumentelor IT etc.

Ieri [14 iulie 2014], primarul Chişinăului, în stilul în care ne-a obişnuit, a încercat să găsească vinovaţi pentru criza din transportul public, dînd vina pe poliţie care ar îndeplini o comandă politică. Îmi pare rău, că primul reflex al primarului e să caute ţapi ispăşitori, nu să rezolve problema. Dacă acceptăm o astfel de logică, plouă torenţial sau ninge abundent la o comandă politică, sau avem accidente rutiere grave, cu decesuri, sau ard mansarde tot la comandă politică. Această criză durează de ani de zile şi de fiecare dată primăria acţionează doar atunci cînd se întîmplă ceva grav.

Primăria a încercat să determine microbuzele să iasă din grevă promiţîndu-le că poliţia o va lăsa mai moale. Poliţia va asigura respectarea legii şi nu o va lăsa mai moale.

Reforma justiţiei este o sarcină dificilă, dar nu imposibilă. Este important că lucrurile se schimbă spre bine, iar rezultatele nu întîrzie să apară. O dovadă în acest sens este creşterea încrederii cetăţenilor în justiţie cu aproximativ 6% în ultimele 5 luni. Avem încă multe de făcut, dar este foarte important să continuăm ceea ce am început şi după 2015.

Propunem modificarea procedurii de numire a Procurorului General. Acesta ar trebui să fie confirmat de către şeful statului, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor, pentru un singur mandat — de 7 ani. O asemenea schimbare, însă, ar implica modificarea Constituţiei. Pînă acum, Procurorul General era numit de Parlament.

Pînă la acest moment, ceea ce a făcut opoziţia se încadrează în limitele legii. Cu unele abateri, atunci cînd s-au năpustit asupra sediului Preşedinţiei şi au rupt uşile instituţiei. Acum fac în limitele permisului, cu lozinci de ale lor.

Ei vorbesc despre revoluţia de catifea. În Europa a fost aplicată pentru prima dată în Cehia. Această revoluţie de catifea s-a terminat cu dispariţia Partidului Comunist de la conducerea acelui stat. Îi previn pe toţi. Să acţioneze în limitele legii, să nu încalce drepturile altor cetăţeni şi să facă civilizat tot ce intenţionează să facă. Acei care vor să treacă limitele legi, vor fi pedepsiţi.

Ne-am adunat aici (în preajma sediului Procuraturii Generale) pentru a cere Procuraturii să întreprindă acţiuni concrete. Dacă nu vor fi cercetate ilegalităţile comise în cazul Băncii de Economii, după viitoarele alegeri la guvernare va veni o altă forţă, care îi va înlocui.

Patriarhul Chiril nu poate veni în vizită doar la invitaţia feţelor bisericeşti. Conform uzanţelor, Patriarhul nu poate vizita o ţară dacă nu are invitaţie de la autorităţi. Trebuie neapărat să fie o invitaţie oficială din partea premierului sau a şefului statului. Facem o interpelare pentru a fi făcută publică invitaţia lui Rogozin şi Patriarhului, precum şi partea motivantă.