Partidul Democrat din Moldova (PDM)
- Data înregistrării: 25 martie 1997
- Doctrina: Social-democraţie
- Nr. de membri: ~ 60,000 (iunie 2014)
Alegerile au trecut, iar acum a venit timpul să ne suflecăm mîinecile şi să ne apucăm de treabă. Aici s-au încheiat toate bătăliile politice, campania electorală şi intrăm într-o nouă etapă de colaborare şi de muncă. Cel mai important este colaborarea la toate nivelurile puterii şi, mai ales, din regiunea autonomă, iar toate eforturile noastre să ducă la bunăstarea compatrioţilor noştri din Găgăuzia şi a cetăţenilor Republicii Moldova. (…) Vom avea toată deschiderea pentru conducerea Găgăuziei, în aşa fel, încît să avem o colaborare cît mai productivă în beneficiul tuturor.
Promisiunile electorale ale Irinei Vlah sunt deja “speranţe vîndute”. Deci, ele pot fi uitate, aşa cum a procedat PDM-ul din care face parte Adrian Candu — a promis multe la parlamentarele din 30 noiembrie 2014, însă după alegeri toate promisiunile au fost date uitării. Logica dlui Candu este rectilinie — de ce n-ar proceda la fel şi guvernatorul nou ales al Găgăuziei. Evident, de dragul cooperării dintre Chişinău şi Comrat, în numele stabilităţii politice.
Audierea raportului comisiei s-ar putea face cu uşile închise. La dispoziţia noastră sunt puse documente cu caracter secret şi strict-secret. Toată lumea are necesitatea să afle însă s-a decis pe cazul dat. Trebuie să discutăm cu organele abilitate. (…) Sper să reuşim la timp să facem raportul şi deja vedem cînd Parlamentul decide să audieze raportul comisiei. (…) Este deschis dosar penal deschis pe dispariţia documentelor sau arderea acestora, nu ştim dacă intenţionată. Ministerul lucrează asupra acestui caz şi rugămintea noastră a fost să dea orice informaţie disponibilă care nu afectează secretul anchetei.
Eventuala decizia a Parlamentul de a audia cu uşile închise raportul Comisie parlamentare privind elucidarea situaţiei de pe piaţa financiară şi valutară va favoriza cîţiva actori politici importanţi fiindcă o astfel de decizie ar confirma că aleşii poporului din APME şi PCRM au ceva de ascuns. În schimb, PSRM va avea de beneficiat, dat fiind faptul că aceştia pregătesc un raport de alternativă. Cu certitudine, la bază raportului de alternativă al socialiştilor vor sta informaţii oficiale, oferite de instituţiile abilitate. Însă PSRM va dispune de libertatea de a imprima lucrurilor o tentă criminală deliberată. Ex-premierul Iurie Leancă, de asemenea, va fi îndreptăţit să intervină public cu explicaţii pe marginea raportului secret, întrucît chiar el a anunţat opinia publică că îşi doreşte clarificarea lucrurilor legate de “jaful” de la BEM.
Comisia s-a sesizat în urma unor declaraţii făcute de domnul Leancă, în cadrul unei emisiuni televizate… Nu pot să zic că sunt mulţumit de mersul muncii în comisie, dar luînd în calcul volumul mare de informaţii pe care l-am solicitat, durează pînă la realizarea raportului. Dacă nu ne vom încadra vom cere Parlamentului să ne prelungească acest termen. Comisia s-a întrunit şi a discutat răspunsurile venite de la BNM şi am mai discutat răspunsurile venite de la Procuratura Generală. Pentru şedinţa viitoare vom discuta răspunsurile SIS şi Procuratura Anticorupţie, ca să putem pregăti raportul final. Nu am putut să îl invităm pe guvernator, pentru că noi trebuia să avem mai întîi răspunsurile BNM.
Este de mare interes publicarea documentelor parvenite în adresa comisie de anchetă de la Procuratura Generală, SIS, BNM şi alte instituţii. Însă puţini sun cei care cred că investigaţia se face pentru identificarea şi pedepsirea vinovaţilor şi nu pentru muşamalizarea faptelor criminale. Această stare de fapt este rezultatul direct al partajării pe criterii politice a funcţiilor de vîrf din sistemul de ocrotire a normelor de drept şi de reglementare a activităţii financiar bancare. Maximul la ce se poate aştepta opinia publică este identificarea unor ţapi ispăşitori într-un proces de reglare a conturilor între foştii parteneri de guvernare.
Este o decizie a domnului Leancă. Sper că va fi una bună.
Preşedintele de onoare a PDM este în drept să spere că decizia lui Iurie Leancă de a părăsi PLDM va este una bună. Vorba e că în 2007 ex-vice-preşedintele PDM, Vlad Filat, a decis să părăsească formaţiunea, constituind PLDM. Proiectul PLDM a fost unul de succes, iar în 2015 acesta a format o coaliţie cu PDM, asumîndu-şi întreaga răspundere pentru guvernarea Republicii Moldova. Deci, a avut loc o despărţire pentru a se reuni. Societatea moldovenească este în drept să se mîndrească de capacitatea de manevrare a politicienilor autohtoni, dar cel mai important lucru este că acum ştie cine poartă întreaga responsabilitatea pentru ceea ce se întîmplă în ţară.
Suntem la cîţiva paşi de investirea prin votul nostru a noului Guvern. Toţi cetăţenii înţeleg necesitatea, este cerut de situaţia din prezent, este important pentru mediul de afaceri, pentru partenerii internaţionali. În aceste condiţii, instaurarea guvernului este un act care va avea un impact benefic. Votul pozitiv va fi un vot de încredere din partea societăţii, un semnal pozitiv pentru piaţa financiară. Noi suntem obligaţi să cerem condiţiile de normalitate prin stabilirea noului guvern. Stabilitatea politică duce la stabilitate economică. Guvernul se va confrunta cu obiective pe piaţa financiară, valutară, sistemul bancar. Instrumente şi posibilităţi există, un guvern profesionist va face faţă, am mai trecut prin situaţii dificile. Avem capacităţi profesionale şi suportul politic. Partidul Democrat îşi declară sprijinul pentru acest guvern. Au sunat idei bune de la candidaţii pentru funcţiile de miniştri care vor fi susţinute. Suntem diferiţi în această sală: unii se bucură de faptul că este greu in tară, dar deputaţii din partidele responsabile… in această zi prin votul nostru vom dovedi că putem să terminăm războaiele pe criterii etnice şi lingvistice, sa avem o naţiune civică, să ne ocupăm de problemele economice şi sociale, de întărirea statalităţii.
Semnalele pozitive la care se referă preşedintele PDM, Marian Lupu, încă urmează să se manifeste. Deocamdată, votarea guvernului este un fapt pozitiv doar pentru coaliţia camuflată PLDM-PDM-PCRM, componentele căreia în cazul provocării alegerilor anticipate ar fi pur şi simplu intrat în colaps.
Consultările pe care le-am purtat astăzi sunt fireşti. Am discutat diverse subiecte. Am accentuat poziţia PDM privind rolul Guvernului, situaţia pe piaţa valutară, am pus accent pe reforme în business-ul privat, am vorbit şi despre politica externă, implementarea Acordului de Asociere. A fost o discuţie constructivă. Ca rezultat, a fost adoptată decizia unui vot pozitiv al fracţiunii PDM, spre învestirea în funcţie a candidatului desemnat.
Declaraţiile liderul PDM, Marian Lupu, sunt interesante prin inutilitatea lor. Într-adevăr, ce mai contează ce viziuni are noul candidat din partea PLDM la funcţia de prim-ministru, dacă anterior liderului PDM asigura opinia publică că formaţiunea sa va vota orice candidatură propusă de PLDM, fiindcă aşa a fost înţelegerea din cadrul APME.
Astăzi a prevalat încăpăţînarea şi orgoliul PL. Votul de azi urma să deschidă porţile pentru alte discuţii. Un guvern reformator, performant şi proeuropean va fi. Nici pe departe totul nu este pierdut. Vom veni luni-marţi cu a doua tentativă pentru a învesti Guvernul Republicii Moldova.
Punctul de vedere al preşedintelui PDM, Marian Lupu, coincide cu cel al liderului PLDM, Vlad Filat — încăpăţinarea, orgoliul şi iresponsabilitatea PL reprezintă cauzele nevotării guvernului Leancă. Aceleaşi metehne ale liderului PL, Mihai Ghimpu, ar fi făcut imposibilă constituirea unei majorităţi parlamentare stabile, conducînd la asumarea răspunderii pentru guvernarea ţării de către coaliţia minoritară — APME. Aşadar, răspunderea asumată este a APME, iar vina e a PL-ului. De fapt, absurditatea acestei situaţii sugerează că există înţelegeri de culise dintre PDM, PLDM şi PCRM pentru o aşa-zisă guvernare minoritară a APME, susţinută de PCRM, iar invocarea încăpăţinării şi orgoliului PL serveşte drept perdea de fum pentru camuflarea coaliţiei PLDM-PDM-PCRM.
Nu de aceea a fost creată alianţa de guvernare ca să fie modificată în scurt timp. Mihai Ghimpu a avut la dispoziţie două luni ca să se gîndească şi să ia o hotărîre. Ghimpu a pus condiţia că ori îi dăm tot ce cere el, ori se mai gîndeşte cum îi va fi mai comod, la guvernare sau în opoziţie. Partidul Liberal nu a dorit să-şi asume responsabilitatea guvernării într-o perioadă foarte dificilă pentru ţară… El a pus condiţii numai în privinţa procurorului general. Nu a vorbit nimic despre viceprocurorii generali, dintre care se ştie că unul este din partea PL. Noi am propus depolitizarea întregului sistem. Cred că Ghimpu a urmărit ca iniţial să fie înlăturat din funcţia de procuror general Corneliu Gurin, ca apoi să preia conducerea instituţiei.
Textul acordului de constituire a APME prevede în mod expres posibilitatea cooptării altor formaţiuni în alianţă şi introducerea modificărilor de rigoare. Declaraţia domnului Lupu conţine, de fapt, un refuz categoric pentru cooptarea PL la guvernare, iar argumentele invocate au menirea să demonstreze că cererile PL sunt absolut inacceptabile.
PL a solicitat cu insistenţă reforma teritorial-administrativă şi anume lichidarea raioanelor şi revenirea la judeţe. Noi am fost categoric împotrivă. Aceasta ar fi însemnat ca mii de oameni să fie disponibilizaţi, iar în consecinţă ar fi avut de suferit şi familiile lor. Asta ar fi însemnat închiderea spitalelor, reducerea serviciilor pentru cetăţeni, în general crearea unor dificultăţi enorme pentru oameni.
Reforma administraţiei publice locale şi ces a revizuirii organizării administrative a teritoriului Republicii Moldova au figurat printre promisiunile electorale ale PL. În campania sa electorală, PDM nu s-a referit în nici un fel la domeniul respectiv, de aceea, respingerea categorică a propunerilor PL poate fi explicată doar printr-o presupusă înţelegere cu PCRM, care a insistat constant şi categoric împotriva reorganizării administrative a teritoriului Republicii Moldova. Pentru PCRM problema respectivă este principială şi din cauză că în 2002, aflîndu-se la guvernare PCRM a anulat reforma în domeniul respectiv din 1998, reformă realizată anume de PDM, care pe atunci se numea Mişcarea pentru o Moldova Democratică şi Prosperă (MpMDP). Esenţa reformei din 1998 avea la bază comasarea celor ~40 raioane şi organizarea a 12 judeţe cu resurse umane, naturale, infrastructurale, etc. suficiente pentru realizarea unei descentralizări şi autoadministrări în conformitate cu standardele europene. Antireforma din 2002 a avut drept unul dintre scopuri revenirea la controlul rigid al administraţiei centrale asupra celei locale. Faptul că actualmente PDM consideră, oarecum, corectă contra-reforma PCRM împotriva propriei reforme, poate servi drept indicator al existenţei unei înţelegeri de principiu cu PCRM privind susţinerea coaliţie minoritare APME.
Ei [PL] de aceia au şi solicitat unele funcţii, pentru a-şi putea promova politica antistatală. Precizez că respect poziţia statul român care nu a făcut aluzii privind lichidarea statului Republica Moldova. Cît priveşte funcţia de ministru a transporturilor, pur şi simplu, Mihai Ghimpu a promis-o unui membru activ al PL.
Declaraţia respectivă demonstrează că PL, practic, nu mai are şanse să se regăsească în coaliţia minoritară, care are tot mai multe semne că este una camuflată, cu participarea PCRM. Acuzaţiile directe din partea PDM la adresa PL că ar fi o forţă ce “promovează o politică antistatală” este foarte serioasă şi are menirea să ardă punţile. Experienţa politică a Republici Moldova a mai avut un astfel de episod, cînd unul dintre liderii marcanţi ai PDM a acuzat un aliat de coaliţie că ar fi “promotor al politicilor antistatale”. Este vorba despre Ion Sturza, care în calitatea sa de candidat pentru funcţia de prim-ministru (după prezentarea demisiei guvernului lui Ion Ciubuc, la 02.02.1999) a refuzat să accepte oferirea poziţiei de ministru de Stat, de fapt şef al Cancelariei de Stat, unui reprezentant al PPCD, parte a Alianţei pentru Democraţie şi Reforme (ADR), pe motiv că PPCD ar fi “promotor al unor politici antistatale”. În consecinţă, ministru de Stat a devenit pe atunci PDM-istul Vlad Filat, iar PPCD a decis să părăsească ADR, care s-a pomenit fără majoritate simplă, lipsind un singur vot. Atunci, pentru învestirea guvernului Sturza a fost considerat valabil votul de la distanţă a deputatului Ilie Ilaşcu, întemniţat la Hlinoaia, în Transnsitria, exprimat printr-o scrisoare adusă din Transnistria. În lipsa posibilităţii lui Ilie Ilaşcu de a participa la şedinţele Parlamentului, Guvernul minoritar al lui Ion Sturza a rezistat doar o jumătate de an.
Ne convingem că istoria se repetă. Există explicaţii simple de ce PDM consideră că PL promovează politici antistatale. Este de menţionat că aşa-zisa “politică antistatală” a PL mai poate avea rezonanţe pe scena politică din Republicii Moldova. În contextul expus mai sus, nu pare deloc întîmplătoare adresarea din decembrie 2014, imediat după alegerile Parlamentare, a Preşedintelui Nicoale Timofti către Curtea Constituţională de a-şi amîna şedinţă în care urma să se pronunţe asupra sesizării PL pe marginea articolului 11 din Constituţie, privind neutralitatea Republicii Moldova, în contextul prezenţei trupelor ruseşti în Transnistria. Se poate presupune că demersul Preşedintelui Timofti a fost coordonat cu PDM, care în acordul de constituire a APME, alături de PLDM, pledează pentru relaţii bune atît cu UE cît şi cu Rusia. De fapt, PDM are tot interesul să-şi regleze conturile cu PL de la oficializarea limbii române prin hotărîrea CC din 5 decembrie 2013. Nu încape îndoială că acuzaţia la adresa PL de promovare a politicilor antistatale se rezumă la demersurile PL în favoarea limbii române şi renunţarea la neutralitate în favoarea apropierii de NATO. Aşadar, se pare că PL nu are nicio şansă să fie acceptat într-o alianţă de guvernare alături de PDM.
Potrivit acordului pe care l-am semnat, PD şi-a asumat funcţia de speaker, deci conducerea Parlamentului. Acelaşi acord stipulează că funcţia de prim-ministru va fi asigurată de PLDM. PD va susţine orice candidat propus de PLDM. Este o poziţie corectă, deoarece colegii de la PLDM nu ne-au dat indicaţii cine trebuie să fie înaintat la funcţia de speaker. (…) Dl preşedinte urmează să examineze rezultatul consultărilor de astăzi, să emită un decret, după care la o distanţă de 7–8 zile, noi ar trebui să avem în Parlament, un premier desemnat, cu întreaga echipă şi un program de guvernare. (…) O să încercăm să-i convingem, omeneşte, [fracţiunile PCRM şi PL] cu argumente, foarte constructiv. O să le vorbim despre ţară, responsabilitate, situaţia dificilă, despre interes naţional… De un Guvern în frunte cu Iurie Leancă nu au nevoie doar deputaţii, doar PLDM sau PD, nu doar Parlamentul, de un Guvern şi de o guvernare are nevoie întreg poporul, întreaga societate.
Este simptomatică declaraţia lui Marian Lupu că PDM va susţine orice candidatură la funcţia de prim-ministru propusă de PLDM, adică prim-ministru ar putea deveni oricine. Esenţa acestei declaraţiei este că de prim-ministru oricum nu va depinde nimic, el fiind o simplă marionetă. Asta fiindcă acordul de constituire a APME prevede în mod expres că centru de adoptarea a deciziile va fi Reuniunea Liderilor Alianţei (RLA), adică şefii partidelor, care formal nu deţin nicio funcţie importantă. Deciziile Guvernului vor fi adoptate în conformitate cu agendele impuse de aşa-zisul Prezidiu al Guvernului, constituit în cadrul APME, în cadrul căruia activitatea Guvernului va fi adusă în conformitate cu deciziile RLA prin vot consensual. Aşadar, prim-ministru va avea simpla funcţie de moderare a şedinţelor Guvernului. De aici şi atitudinea condescendentă a PDM faţă de orice candidatura pe care va propune-o PLDM.
Oamenii din Moldova s-au săturat de profeţii şi declaraţii tari, dar foarte departe de a fi realiste, precum că într-un an-doi noi, iaca-iaca, vom intra în componenţa UE. Este un lucru fals. (…) UE a rugat Moldova să nu isterizeze aspectul european şi să vină cu o poziţie realistă. Nu trebuie să venim cu declaraţii frumoase. Noi trebuie să muncim. Iată de ce denumirea coaliţiei dintre PLDM şi PDM este “pentru o Moldovă Europeană”. (…) Ce folos să depui cerere cînd ea va fi respinsă. Ce, facem PR, sau lucruri serioase? Facem partizanat politic sau îmbătăm oamenii cu apă rece, ca mai apoi să trezim în ei o deziluzionare totală.
Declaraţia liderului PDM Marian Lupu este semnificativă în sensul că dezavuează obiectivul anunţat de premierul Iurie Leancă de a depune cerere pentru aderare la UE în 2015. Luînd în consideraţie fricţiunile interne din PLDM şi pledoaria liderului Vlad Filat pentru deţinerea de către PLDM a funcţiei de Preşedinte a Parlamentului şi nu cea de Prim-ministru, putem concluziona că şansele premierului în exerciţiu de a-şi menţine funcţia devin din ce în ce mai mici. O altă concluzie este că guvernarea minoritară PLDM-PDM va avea sprijinul condiţionat al PCRM. Condiţia înaintată de PCRM este ca în fruntea guvernului să nu rămînă Iurie Leancă.
Vreau să vă prezint poziţia cu care a venit PDM pentru aceste negocieri şi este important ca această poziţie să fie cunoscută de către cetăţeni. Au fost menţionate patru subiecte la care voi face referinţă. Am discutat aproape două luni de zile subiectul ce se întîmplă cu preşedinţia. La ultima rundă de negocieri [21.01.2015], PDM a propus o formulă, PLDM a susţinut, PL a refuzat următoarea formulă: părţile au convenit ca funcţia de preşedinte să nu fie partajată politic, nici un partid care va face parte din coaliţia de guvernare nu va pretinde ca candidatul exponent al fiecărui partid să pretindă la funcţii de preşedinte. Colegii de la PL au propus formarea unei comisii care pe parcursul a 3 sau 6 luni de zile să examineze soluţii pentru stabilirea modalităţii pentru alegerea şefului statului. Dacă noi nu ajungem la acest acord pînă la etapa de formare a coaliţiei, că nimeni nu pretinde la funcţia de şef al statului, atunci unul din partide ar fi venit cu revendicarea funcţiei de preşedinte. Ce se întîmplă dacă nu se pot realiza aceste modificări constituţionale pînă în 2016? Vom fi nevoiţi să alegem o persoană apolitică, ca şi dl Nicolae Timofti. Cu părere de rău, colegii de la PL, neacceptînd propunerea de la PDM, denotă faptul că PL nu renunţă la partajarea funcţiei de preşedinte.
PDM a avut drept scop programatic alegerea directă a şefului statului şi a renunţat la el, apoi PDM şi-a partajat sieşi funcţia de şef al statului în 2009 şi 2010 insistînd cu înverşunare pe propria candidatură pînă la provocarea alegerilor anticipate şi a violării legislaţiei în vigoare pentru a-şi promova candidatul, pentru ca finalmente să-şi salveze aflarea la guvernare prin pledoaria în favoarea candidaturii dlui Timofti. Actuala atitudine a PDM faţă de problema alegerii şefului statului pare să se fi format sub impresia activităţii inofensive a preşedintelui în exerciţiu. Din cele afirmate de liderul PDM, Marian Lupu, se poate concluziona că poziţia PDM este ca să rămînă totul neschimbat, fiindcă anume în situaţia existentă PDM îşi păstrează partea sa de influenţă asupra desemnării şefului statului şi activităţii acestuia. În acest context, adevăr spune proverbul românesc “Peştele mare se prinde în ape tulburi”.
Noi am propus să le oferim [PL] Ministerul Protecţiei Sociale. Poate noi nu am reuşit ceva să realizăm, poate alţii reuşesc. Întrebarea nu este de ce PDM nu vrea să cedeze Ministerul Transporturilor, ci de ce PL vrea atît de mult să aibă acest minister?
Poate aţi uitat, dar denumirea corect a ministerului invocat de dvs. este ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, această remarcă este importantă fiindcă campania electorală a PDM, ca urmare a căreia aveţi o fracţiune parlamentară, aţi început-o chiar dvs., la 17 septembrie, cu lansarea campaniei “5 piloni pentru familiile din Moldova”. Acum întrebarea, PDM renunţă atît de rapid la obligaţiunile publice, fiind pregătit să lase ministerul de profil în schimbul unui minister al drumurilor, aeroporturilor şi căilor ferate, dar de ce?
Nu credeţi că o întrebare mult mai interesantă decît cea adresată de dvs. PL-ului ar fi: cum de se întîmplă că un partid de orientare social-democrată, precum este PDM, care anterior îşi transformase în apanaj domeniul protecţiei sociale, renunţă atît de uşor la protecţia socială şi a familiei în favoare unui partid liberal, care se ştie că programatic care alte priorităţi?
PDM a venit cu o formulă foarte puternică şi responsabilă. Nu doar depolitizare Procuraturii Generale, dar şi a tuturor instituţiilor de drept: sistemul de drept în întregime, Poliţia, CNA, CNI, etc. PDM a propus următoarea formulă. Să fie creată o comisie care să activeze pe parcursul acestui an şi care să elaboreze mecanisme de depolitizare, să obţinem şi expertiza partenerilor din UE, atît tehnică, cît şi europeană. Această prevedere va fi inclusă în prevederile Programului de guvernare.
La cel fel de comisie vă referiţi, dacă în 2011 a fost adoptată strategia de reformă a sectorului de justiţie, reformă pentru care UE a oferit €60 milioane?
Să înţelegem că PDM recunoaşte că reforma Poliţiei, demarată în 2010, şi cea a sectorului de justiţie, demarată în 2011, au dat faliment?
La 6.08.2012, prin decret prezidenţial, a fost creat Consiliul naţional pentru reforma organelor de ocrotire a normelor de drept, nu vă amintiţi cine a fost desemnat printre vicepreşedinţii consiliului respectiv, vă amintim — Dl Vlad Plahotniuc, vicepreşedintele PDM?
Noi considerăm că unica soluţie pentru a depăşi această perioadă de aproape două luni de negocieri, care nu au adus niciun rezultat, trebuie să fie încheiată. Trebuie să fie constituită o alianţă între PD şi PLDM. Altă cale nu există, nu e o alternativă. Îmi pare rău că colegii de la PL se lansează în declaraţii false cu privire aşa-zisele soluţii venite de la colegii europeni. Făcînd aceste declaraţii, liberalii nici nu îşi dau seama cît de mult lovesc în perspectiva europeană a RM. UE niciodată nu face ingerinţe în treburile interne ale RM, respectă suveranitatea şi independenţa statului. Colegii europeni nici nu au încercat să vină cu indicaţii. Eu dezmint aceste chestii.
Nu credeţi că ar fi mai onest să recunoaşteţi că nu este vorba despre o coaliţie minoritară dintre PDM şi PLDM, ci mai degrabă este vorba despre o coaliţie prost camuflată cu participarea PCRM?
Nu există niciun progres. Avem un blocaj total în acest dialog. Între timp, timpul trece. Avem două formule de deblocare a situaţiei. O formulă ar fi alianţă PLDM-PD-PL. A doua formulă — alianţă politică PLDM-PD. Ţinînd cont de situaţia creată, părerea mea este să mergem pe formula unei coaliţii PLDM-PD şi să ne asumăm răspunderea.
Este oare posibil ca o guvernare minoritară PDM-PLDM să poată implementa prevederile unui document de amploare precum Acordul de Asociere cu UE?
Aveţi cumva asigurat suportul tacit al PCRM pentru guvernarea minoritară sau speraţi că veţi putea convinge PL-ul ulterior?
Care poate fi interesul PCRM de a vă susţine guvernare minoritară?
Continuarea politicilor europene a fost punctul de bază al discuţiilor cu partenerii europeni. Aceştia nu au venit în Republica Moldova pentru a ne cere ceva sau pentru a ne impune ceva. Ei au dat dovada de respectarea unui principiu european, acela de a nu admite imixtiuni în treburile interne. Pe ei îi interesează parcursul Republicii Moldova, priorităţile de politică internă şi externă.
Ministerul Agriculturii este o piesă foarte importantă în ţară, dar au refuzat. La fel, au refuzat şi Ministerul Justiţiei, care este un minister foarte serios. Ei în continuare nu renunţă la ideea partajării funcţiei de preşedinte, dar această funcţie nu este partajabilă. Astăzi pentru prima data de la începutul negocierilor liberalii au venit cu propuneri concrete, pe care le vom discuta mîine [20.01.2015].
De cînd funcţia de preşedinte a devenit nepartajabilă, oare nu v-aţi distribuit-o domniei voastre în 2009 şi 2010?
Ce s-a schimbat după 2009–2010, oare nu domnia voastră s-a opus depăşirii problemei legate de alegerea şefului statului?
De ce nu cedaţi funcţia de speaker pentru a debloca negocierile şi a realiza propria formulă de alegere a şefului statului, dacă tocmai PDM a renunţat la propria-i prevedere programatică de alegere directă a şefului statului?
Informaţia despre refuzul PL de a accepta preluarea conducerii ministerului Justiţiei şi a ministerului Agriculturii poate avea la bază cauză moştenirilor toxice pe care le lasă ministerele respective. Ministerul Justiţiei a promovat şi implementat timp de patru ani reforme sub auspiciile sloganului “Zero toleranţă faţă de corupţie”, iar actualmente Republica Moldova este la coada clasamentului internaţional privind corupţia în sistemul judecătoresc. Cea mai mare parte a resurselor europene pentru reforma justiţiei a fost consumată, iar rezultatele palpabile lipsesc. De acum înainte este nevoie ca în lipsa banilor să fie demonstrat randament şi eficienţă. Ministerul Agriculturii lasă o moştenirea grea din cauza embargoului Federaţiei Ruse şi a consecinţelor acestora legate de necesitatea compensaţiilor pentru agricultori şi fără vreo perspectivă clară în privinţa înlăturării embargourilor ruseşti. În plus, cea mai mare sarcină privind accesul mărfurilor moldoveneşti pe piaţa UE va cădea pe ministerul Agriculturii, care va avea sarcină principală în asigurarea standardelor UE pentru producţia agricolă moldovenească. Cum Republica Moldova este una dintre moştenitoarele URSS, pe meleagurile acesteia se ţine minte fabula care spune — dacă vrei să subminezi cariera politică a cuiva, fă-l responsabil pentru agricultură.
Suntem absolut pe aceeaşi fază. Progrese zero. Din punctul nostru de vedere mingea este acum pe terenul de la colegii din PL pe motiv că timp de săptămîni nu au acceptat propunerile din partea PLDM şi PDM. Aceste propuneri ţineau de guvernare şi funcţii, în condiţiile în care funcţia de preşedinte nu se partajează. Răspunsul a fost negativ din partea PL. Din partea colegilor de PL se doreşte o mişcare unilaterală şi nu un dialog. Dacă PL-ul îşi schimbă viziunile şi demonstrează că vrea să guverneze, atunci noi suntem obligaţi să mergem mai departe, dar PL de mult a decis nu meargă la guvernare. Noi nu mai avem timp să batem apa în piuă.
Vă rugăm, împărtăşiţi opiniei publice care sunt propunerile concrete ale PLDM şi PDM, pe care ziceţi că nu le acceptă PL?
Discuţiile s-au axat pe acelaşi subiect. Sperăm ca Parlamentul să înceapă a funcţiona normal. Conform cutumei parlamentare, opoziţia are dreptul să propună un vicepreşedinte al Legislativului, dar comuniştii încă nu au propus nimic. Evident că dorim să avem o majoritate parlamentară. Nu vom avea un Guvern minoritar învestit cu voturile comuniştilor.
Minoritatea nu poate să-şi impună regulile proprii pentru cei care reprezintă majoritatea, PL a obţinut 9%, într-o societate democratică te conformezi cu votul cetăţeanului, dar nu cu poziţia speculativă pe care o creează Partidul Liberal. Ţara trebuie să aibă o guvernare eficientă care să facă faţă sfidărilor şi regionale şi celor de ordin intern, de ordin politic, de ordin economic. O asemenea guvernare vom avea, gîndesc că în timpul cel mai scurt, cu PL, fără PL.
Varianta guvernării fără PL presupune guvernarea cu PCRM, aveţi şi consimţămîntul partenerilor din PLDM pentru o astfel de guvernare?
Există o ţară, două, cu un asemenea model, există altele 150, unde acest model nu se aplică. Ce ar trebui să fie exemplu pentru Republica Moldova, două ţări sau 150? Ca şi idee principială, odată ce noi suntem o ţară, moldovenii îşi aleg partide, şi nu străini.
Discuţiile continuă, dialogul continuă în acelaşi ritm cu un scop bine determinat ca să găsim soluţii şi să convocăm în zilele apropiate şedinţa Parlamentului, să facem tot posibilul ca Parlamentul să funcţioneze în regim normal. Poate în următoarele zile vor fi luate decizii. Şi astăzi se va discuta cu toate partidele parlamentare, cu mici excepţii. Viziunea noastră este să dialogăm cu toate forţele politice, să găsim un compromis pentru a învesti un nou guvern.
Rezultatele sunt zero, nimic nu s-a schimbat, lucrurile rămîn la aceeaşi fază, continuăm discuţiile şi pe aceeaşi platformă, şi pe platforma care a avut loc astăzi, am invitat toţi actorii. Nu vreau să fiu pe post de papagal şi să comentez declaraţiile cuiva, însă nimeni nu şi-a schimbat poziţia de ieri seara [luni, 12 decembrie]. Este prematur să facem concluzii, de un lucru vreau să vă asigur, nu mai avem timp, nu vom mai tolera să tragem mîţa de coadă, noi avem zile numărate şi trebuie să asigurăm în aceste zile guvernarea (…) Noi vom face tot posibilul şi săptămîna aceasta trebuie să aibă loc şedinţa Parlamentului.
De ce PDM nu cedează cerinţelor PL, dacă tocmai PDM s-a opus soluţionării problemei alegerii şefului statului prin vot popular, astfel încît acesta să nu fie un subiect negociabil în procesul de constituire a alianţei?
Dacă nu mai puteţi trage mîţa de coadă, care este soluţia alternativă?
Aţi convenit cu colegii dvs. din PLDM în privinţa alternativei PL?
…întreaga societate aşteaptă să fie pus punct formării tuturor organelor în stat (…) Avem unele neînţelegeri, unele blocaje cu PL, trebuie să găsim toate căile pentru a debloca aceste consultaţii. Dacă PCRM vrea să ajute să deblocăm. Atunci este necesar să avem un dialog cu cei din PCRM. Să vedem pe ce puncte am putea colabora. Nu am discutat despre funcţii. Nu prea am găsit multe puncte divergenţe. Continuăm să comunicăm şi cu PL.
Aţi putea preciza care, totuşi, sunt punctele divergente, dacă afirmaţii că nu sunt multe, pe care le are PDM cu PCRM privind guvernarea ţării?
În urma alegerilor parlamentare, cred că mai întîi ar fi cazul să constituim coaliţia de guvernare, care să instaleze guvernul. De fapt, dl Timofti mai are de lucrat un an şi jumătate şi, în prezent, noi nici nu avem potenţialul necesar pentru a alege preşedintele, deoarece cele trei partide avem 55 de mandate. Formula pentru alegerea preşedintelui urmează să o găsim de comun acord şi fără grabă. Mă gîndesc că, dacă şeful statului va fi ales nu cu 61, dar cu 70–75 de voturi, ar fi un element de stabilitate pentru întreaga coaliţie. Şi n-ar fi oare bine să optăm pentru o soluţie, de tipul actualei, cînd preşedintele nu este implicat în activitatea de partid şi are libertatea de comunicare cu toate partidele, cu populaţia şi cu guvernul. Dar să fixăm în acordul de creare a coaliţiei că această funcţie îi revine cutărui partid ar fi o chestie cam deplasată.
Despre pledoaria PDM pentru alegerea directă a şefului statului aţi vorbit şi în septembrie 2014, cînd aţi blocat soluţionarea problemei respective, lăsînd-o pentru 2015, iar acum vă repetaţi. Nu credeţi că ar fi o ieşire demnă şi responsabilă ca să cedaţi partenerilor din PL funcţia de speaker, rămînînd să găsiţi o soluţie pentru alegerea şefului statului, aşa cum aţi insistat în septembrie 2014?
Revenirea la sistemul de alegere a preşedintelui de către cetăţeni este o chestiune foarte delicată. În genere, noi nu trebuie să vorbim doar despre modalitatea de alegere a preşedintelui, dar şi despre rolul acestuia. Am avut doi preşedinţi aleşi de popor, care erau în conflict şi cu parlamentul, şi cu guvernul. Vreţi să repetăm această practică? Băsescu la Bucureşti, ales de popor, s-a aflat zece ani în confruntare permanentă cu parlamentul ales de popor. Urmează să alegem una din trei: ori preşedintele este şeful executivului şi atunci schimbăm tot sistemul de putere, ori preşedinte este ales de întreg poporul, dar nu are împuterniciri, şi atunci el va intra în conflict cu parlamentul, ori să căutăm o soluţie pentru alegerea preşedintelui în parlament. Uitaţi-vă la Dodon, care iniţial nu sprijinea ideea, dar acum se simţit cal bălan şi optează pentru alegerea preşedintelui de întreg poporul. În acest sens, avem nevoie de o discuţie foarte conştientizată despre sistemul de putere în RM. Şi de o soluţie de compromis larg.
Problema alegerii directe a şefului statului este de mai mulţi ani una programatică pentru PDM, de cînd acesta problemă a devenit delicată şi în ce constă delicateţea ei?
Menţionaţi cazurile conflictuale dintre ex-Preşedintele Traian Băsescu şi Parlamentul României, dar evitaţi să menţionaţi efectul pozitiv — protecţia acordată de Preşedintele Băsescu DNA-ului, care a declanşat o adevărată luptă împotriva corupţiei, să înţelegem că PDM se teme că un preşedinte al Republicii Moldova, ales în mod direct, ar putea începe lupta împotriva corupţiei?
Invocaţi nume liderului PSRM ca o sperietoare, să înţelegem că PDM se teme de o eventuală victoria a lui Igor Dodon la eventualele alegeri directe ale şefului statului?
Acum discutăm de la zero despre crearea unei noi coaliţii şi nu se pune problema că cineva a avut nişte funcţii şi trebuie să rămînă cu ele. Noi ieşim din sala de negocieri şi spunem că nu vrem funcţii, dar se demonstrează că totuşi funcţiile sunt problema principală.
Cînd afirmaţi că negocierile pornesc de la zero, nu credeţi că e o abordare greşită? Doar există o moştenire toxică a celor 5 ani de guvernare — privatizarea ilegală a BEM, concesionarea dubioasă a AIC, distrugerea sistemului bancar, etc., cum poate fi trecută cu vederea această moştenire pentru a începe negocierile de la zero?
În lume există guvernări minoritare, cu sprijin condiţionat. Asta ar însemna să nu avem o majoritate clară, nici angajamente reciproce puternice. Noi, însă, avem nevoie de un consens cît mai larg în privinţa integrării europene şi cred un guvern minoritar nu este deloc o soluţie bună pentru RM.
Alegerile anticipate ar fi o catastrofă pentru RM, care nu va fi guvernată încă cel puţin o jumătate de an. Şi responsabilitatea ar trebui să şi-o asume toate partidele care au acces în parlament (…) De fapt, astăzi, nici nu se pune astăzi problema ca PCRM să intre la guvernare în plină capacitate. Participarea lor la guvernare ar conduce mai degrabă la crearea unui guvern de uniune naţională, a unui guvern tehnocrat, cu persoane nepolitice în funcţiile responsabile. Părerea mea este că această situaţie ar îndreptăţi guvernarea.
De credeţi că alegerile anticipate ar deveni o catastrofă, oare PDM nu mai dispune de bani pentru a desfăşura o campanie de succes, în condiţiile în care cei mai renumiţi artişti din Europa şi Rusia — precum Toto Cutugno, Chris Norman, Andrei Malahov, Filip Kirkorov, Maxim Galkin, Laima Vaikule, etc., îşi demonstrează disponibilitatea de a susţine PDM pe gratis, aşa cum s-a întîmplat în noiembrie 2014?
După 40 şi ceva de zile în acest format nu am înregistrat progrese practic deloc. Ceea ce mă face să declar necesitatea de extindere a acestui dialog. Un subiect principial este insistenţa colegilor de la PL ca să fie partajate cele trei funcţii supreme în stat. Noi, în mod evident, venim cu alte poziţii că funcţia de şef în stat nu poate fi supusă partajării. Pentru care motiv începînd de astăzi sau de mîine noi trebuie să extindem formatul discuţiilor.
În lume există guvernări minoritare, cu sprijin condiţionat. Asta ar însemna să nu avem o majoritate clară, nici angajamente reciproce puternice. Noi, însă, avem nevoie de un consens cît mai larg în privinţa integrării europene şi cred un guvern minoritar nu este deloc o soluţie bună pentru RM (…) Ideea a fost că toate cele trei partide din coaliţie să invităm comuniştii, fiindcă guvernul va avea nevoie de un sprijin mai larg din partea populaţiei. Şi nu avem nevoie de două partide agresive la guvernare. În condiţiile în care cu Dodon este acum greu să discuţi, o opoziţie constructivă şi una distructivă ar fi o soluţie pentru viitoarea guvernare. În ţările europene, opoziţia vede viitorul ţării aproape la fel ca şi guvernarea, cel puţin din punct de vedere strategic. Numai la noi, guvernarea trage într-o direcţie, iar opoziţia — în alta. Una din problemele fundamentale ale RM este că avem un stat divizat. Dacă nu putem linişti ţara în baza ideii ruseşti sau româneşti, trebuie să facem ca RM să emane stabilitate. Moş Vasile doreşte să trăiască în pace şi cu vecinul său ucrainean, şi găgăuz, şi bulgar, şi rus. De aceea, suntem obligaţi să apărăm interesul cetăţenilor RM, dar nu să promovăm interesele altor ţări.
Aţi putea preciza ce înţelegeţi prin opoziţie constructivă? Este vorba cumva despre o opoziţie instrumentală, similară celei în care s-a pomenit PDM în 2005, cînd a participat la alegerea şefului statului, alegîndu-se cu funcţia de preşedinte al CEC pentru un afiliat al formaţiunii?
Am văzut că cineva din subiecţii negocierilor se plimba cu schiurile [liderul PL Mihai Ghimpu]. Din aceste motive sigur că negocierile nu au avut loc şi discuţii despre negocieri nu puteau avea loc (…) Noi am spus şi am spus foarte serios de la bun început că vrem să avem o coaliţie care să continue tot ceea ce a făcut aceşti ani de zile, o coaliţie în trei, aşa cum a fost anunţat, cu PL. Şi am vrut în paralel să lărgim spaţiul de cooperare, să asigurăm guvernul şi guvernarea cu mai mare sprijin popular.
De aceea am venit cu ideea să găsim o modalitate de conlucrare cu fracţiunea Partidului Comuniştilor. Am avut această receptivitate din partea fracţiunii şi mie mi s-a părut logic că trebuie să realizăm acest lucru. Adică, noi nici nu am avansat în negocieri în trei, dar am avut un semnal foarte explicit că noi nu negociem cu fracţiunea comuniştilor.
Poate negocierile nu au loc pentru că negociatorii nu vor să deschidă parantezele şi să spună care sunt abordările, cererile şi ofertele lor în procesul de constituire a coaliţiei de guvernare?
Aţi putea preciza care sunt abordările, cerinţele şi ofertele exacte ale PDM pentru PLDM şi PL?
Noi nu vorbim acum de PCRM la guvernare. PCRM-ul singur a spus: "Dorim să fim o opoziţie constructivă. Dorim cîteva instituţii repartizate de către guvernare, instituţii subordonate Parlamentului mai mult". Au fost nominalizate chiar instituţii concrete. Fapt care crea o anumită atmosferă pozitivă în jurul acestei coaliţii din trei partide – PD, PLDM şi PL. Fiindcă una dintre sarcinile foarte importante este să asigurăm mai multă stabilitate în Republica Moldova, să asigurăm cît mai multă populaţie să sprijine ceea ce face guvernul, pornind de la ideea că, efectiv, un procent destul de mic, în comparaţie cu cealaltă tabără, a votat actuala guvernare.
Care este opţiunea PDM pentru transformarea PCRM în opoziţie constructivă: Oferirea unor instituţii subordonate Parlamentului, aşa cum cere PCRM; sau depolitizarea totală a acestor instituţii aşa cum prevede Hotărîrea Curţii Constituţionale din 21.12.2010?
Ideea PDM de a accepta repartizarea PCRM a unor instituţii subordonate Parlamentului (CCA, CEC, Curtea de Conturi) reprezintă de fapt o atragere implicită a PCRM la guvernare. Acest lucru contravine Hotărîrii Curţii Constituţionale din 21.12.2010 care face o delimitare clară între funcţiile de interes public deosebit şi funcţiile de interes politic deosebit. Astfel, PDM rămîne părtaş al ideii politizării funcţiilor de interes public.
Eu îmi doresc ca liberalii să fie mai constructivi, să caute soluţii împreună cu noi. Eu le-aş da un sfat liberalilor — să nu încerce să speculeze… Liberalii trebuie să declare că nu acceptă şi să se ducă în opoziţie. Republica Moldova are nevoie de o guvernare.
Se face numai speculaţii pe tematică europeană. Noi vrem o guvernare moldovenească, cu strategie europeană. Noi trebuie să decidem soarta coaliţiei în Parlament şi soarta Executivului… Nu trebuie să atingem funcţia de preşedinte. La preşedinte expiră termenul în 2016. Coaliţia se va aduna şi vom discuta pe parcurs.
Nu credeţi că responsabilitatea pentru impasul negocierilor porneşte de la nedorinţa PDM de a desfăşura referendumul privind alegerea directă a şefului statului în ziua alegerilor parlamentare?
PDM poartă responsabilitatea pentru criza în procesul de negocieri provocată de invocarea de către PL a partajării şi a funcţiei de şef al statului. Dacă PDM ar fi acceptat propunerea PLDM de desfăşurare a unui referendum privind alegerea directă a Preşedintelui în ziua alegerilor parlamentare (30.11.14), aşa cum prevăd şi documentele oficiale ale PDM, acum nu ar fi existat acest impediment care a fost previzibil şi care s-a manifestat în permanenţă, după toate alegerile parlamentare.
Dacă PDM este o formaţiune responsabilă, aceasta ar putea ceda PL-ului funcţia de Preşedinte de Parlament şi ar înlătura astfel impedimentul legat de problema alegerii şefului statului în procesul de negocieri privind constituirea coaliţiei de guvernare. În acest fel, PDM şi-ar lăsa sieşi posibilitatea de a înainta candidatura de şef a statului la momentul potrivit în martie 2016.
Acum a venit timpul Partidului Democrat şi noi trebuie să valorificăm această şansă, nu pentru PDM, ci pentru Republica Moldova. Partidul Democrat este partidul care va determina, în continuare, parcursul european, calea de dezvoltare şi modernizare a Republicii Moldova.
Acei care reprezintă partidele extremiste, şi eu cred că cei care ne privesc ştiu foarte bine despre cine noi vorbim. Opriţi aceste acţiuni, fiind că o să coste ţara foarte mult, opriţi aceste acţiuni, pentru că poate să ducă la consecinţe sîngeroase şi o să rămînă pe conştiinţa şi responsabilitatea voastră, nu o să vă spălaţi niciodată. Sau părăsiţi politicul, sau vă gîndiţi foarte bine ce faceţi.
Voi repeta încă o dată ce am spus de multe ori ca să fie clar: Partidul Democrat va fi la guvernare şi va fi determinant în viitoarea coaliţie! Aşa cum am demonstrat şi anterior, prin fapte concrete, vom asigura după alegeri parcursul european al ţării şi vom face coaliţie cu partide pro europene, nu cu PCRM.
Cînd se vorbeşte despre est şi vest, încercăm să atragem atenţia că chiar şi cu un parcurs european este posibilitatea printr-un dialog sincer, printr-o comunicare deschisă cu ţări ca Federaţia Rusă, Ucraina, Kazahstan, ţările partenere din CSI, să avem conlucrarea corectă şi unele beneficii în relaţiile pe care le avem.
S-a discutat şi acum sperăm să începem să implementăm aşa numitele misiuni de judecători străini, care urmează la sfîrşitul lunii noiembrie începutul lunii decembrie să vină. O primă misiune de 20 de judecători olandezi şi ulterior şi de alte naţionalităţi vor sta alături de judecătorii noştri de la început şi pînă la sfîrşit ca să examineze şi ei cauza. Ba mai mult, dacă pur şi simplu ar sta nu ar face mare lucru, dar aceşti judecători trebuie să participe în procesul de răspundere disciplinară sau de decizii de promovare a judecătorilor. Şi atunci nota lor, evaluarea lor va avea o anumită greutate în lupta împotriva corupţiei în justiţie.
În toată perioada de 4 luni şi 2 săptămîni în care am fost ministru al economiei, am lobat foarte bine şi cu succes, aş spune eu, interesele Republicii Moldova pe plan economic şi aceasta se vede şi prin rezultatele care sunt, atît pe plan internaţional, dar şi pe plan intern, luînd în considerare locurile de muncă şi creşterea economică pe care noi reuşim să o realizăm în acest an. Dar faptul că e fin, că e naş, că e vorba de fraţi ş.a.m.d. sunt chestii de familie pe care ar trebui să le păstrăm fiecare pentru familia sa.
Aproape 25.000 de familii din toată Moldova vor beneficia în sezonul rece de un astfel de sprijin [cărbuni], inclusiv cîteva sute de familii din raionul Glodeni.
Anularea Acordului de Asociere cu UE este o propunere extremistă, iar o asemenea decizie ar însemna pierderi de sute de milioane de euro pentru Moldova, dar şi un regres pentru ţară.
Cel puţin 4 mii de locuri de muncă vor fi create în următoarele luni în raionul Străşeni, ca urmare a venirii unui investitor nou în Subzona Economică Liberă de la Străşeni.
Obiectivul meu personal este ca, aşa cum Slovacia era numită de Steve Forbes paradisul investitorilor, sau Tigrul Tatrei, tot aşa Forbes să numească Moldova tigrul economic din vecinătatea UE.
My personal objective is for Moldova to become the “economic tiger” in the EU’s neighborhood, just like Slovakia has been referred to as the “Tatra tiger”.
Nici eu, nici Partidul Democrat din Moldova, nu plecam de la ideea că Moldova trebuie să se integreze în UE la o dată anumită, dar trebuie să reuşim să dezvoltăm ţara cît mai rapid, iar aderarea va deveni posibilă. Noi, moldovenii, avem o vorbă: hai să hrănim întîi vaca şi să nu ne îngrjim deocamdată de viţelul care-o să vină.
Neither I nor the Democratic Party think that Moldova should join the EU at a particular date, but we firmly believe that we should develop the country as quickly and efficiently as possible, and membership of the EU will become an attainable goal. Or, as we, Moldovans say: let’s feed the cow first, while the calf to come will be taken care of later.
Eu, unul, mă mîndresc că mă înconjoară oameni foarte deştepţi. Ei mă ajută şi noi, împreună, reuşim să avem succes în tot ceea ce facem. Nu ştiu la alţii cum e, dar la noi se primeşte tot timpul.
Este posibilă revizuirea tarifului pentru consumatorii finali din data de 1 ianuarie 2015. Acest lucru va fi făcut cu acordul ANRE. Acest lucru este posibil şi în condiţiile de relaţii complicate, dacă eşti un profesionist bun şi ai capacitatea să porţi negocieri.
Toate facilităţile pe care noi le propunem, de o manieră foarte concretă şi aceeaşi scutire de impozit pentru apartamente, locuinţe, toate aceste acţiuni, proiecte ţintesc în formare de condiţii atît de ordin economic cît şi social pentru a stimula tineretul să rămînă în ţară. Iar cei plecaţi să dispună de noi oportunităţi pentru a reveni.
Dumneavoastră nu aţi stat deoparte în 1991–1992 şi vă mulţumesc pentru sacrificiul pe care l-aţi făcut atunci. Aţi dat atunci un exemplu, aţi fost patrioţi care nu sunteţi indiferenţi de destinul ţării. Mă bucur că şi azi nu sunteţi indiferenţi. Vă mulţumesc şi pentru că, astăzi, susţineţi Partidul Democrat din Moldova. Vă asigur că aţi făcut alegerea înţeleaptă. Şi noi, cei din PDM, ţinem la Moldova şi vrem, ca şi dumneavoastră, ca în ţara noastră să fie pace şi stabilitate.
Competiţia în ziua de 30 noiembrie se va da pentru pace şi stabilitate ori instabilitate, haos şi dezordine. Toţi moldovenii din toată ţara trebuie să spună un ferm “nu” pentru orice fel de extremism. Haosul reprezintă haosul democraţiei, cel mai mare pericol pentru posibilitatea de dezvoltare economică.
Mult venin, şi multe minciuni, însă puţin, foarte puţin adevăr. Interesant dl Saharneanu Valeriu dumneavoastră credeţi în ceia ce scrieţi? Ar fi bine să scrieţi şi despre frustrările dvs. personale după congresul trucat dar şi despre lipsa de decenţă în abordarea solicitărilor parvenite din partea colegilor de partid. Personal în ultima perioada am fost telefonat de 15 primari, care au susţinut decizia mea şi au condamnat acţiunile conducerii PLR. Poate vă întrebaţi de ce? M-am străduit să nu discut public furtul şi vînzarea partidului, care l-aţi efectuat dvs cu conducerea actuală, dar se vede că voi fi nevoit să-l fac.
Miracole nu există. Pentru a avea bani pentru acoperirea necesităţilor sociale, pentru majorarea pensiilor şi salariilor, avem nevoie de bani în buget, iar pentru ca aceştia să vină de un sistem fiscal transparent, fără birocraţie şi corupţie, de stabilitate şi reguli clare de activitate.
Democraţii îşi propun pentru următorii patru ani să dubleze pensia şi salariul mediu pe economie.
Corupţia distruge încrederea cetăţenilor în lege şi în justiţie. Vor trebui, eu gîndesc, mai mulţi ani pentru o schimbare de mentalitate, fiindcă problema este aici. O grăbire a acestor efecte s-ar putea să primească doar pe calea de dezvoltare economică care vine cu impact financiar pentru partea socială, salarizarea în sectorul public, plus înăsprirea metodelor de penalizare.
Vom purta discuţii doar cu acele partide care nu vor umbla la Acord. De asemenea, o condiţie va fi continuarea reformelor. Noi vom avea nevoie de o majoritate parlamentară pentru continuarea reformelor.
Noi avem în Constituţie o prevedere foarte clară. Întrebaţi-i pe cei de la NATO, Statele Unite acum cîteva zile au spus că ei respectă dreptul şi poziţia Republicii Moldova de a fi un stat neutru. Pentru a schimba Constituţia, trebuie să mergem la referendum. De aceea, se face foarte multă demagogie în jurul acestei chestiuni.
Partidul Democrat se opune închiderii de spitale în republică şi susţine modernizarea sectorului de sănătate din Moldova.
Nu am discutat funcţii, nu am discutat ce va fi după alegerile din 30 noiembrie. Niciodată nu am solicitat funcţii în partidele în care am fost. Important e să ne axăm pe atingerea unui rezultat cît mai bun, să facem totul ca echipa PD să aibă un scor foarte înalt. Aici am găsit o echipă sănătoasă, care a demonstrat că este stabilă. Voi munci şi mă voi dedica acestui scop. Sper ca rezultatele echipei să fie vizibile.
Republica Moldova trebuie să fie în relaţii bune atît cu Europa, cît şi cu ţările din CSI, adică Federaţia Rusă, Belarus, Kazahstan şi Azerbaidjan. Acest lucru este posibil.
Pensiile putem să le plătim din impozite de la stat, nu plătesc nicăieri din casa partidului. Votaţi partidul nostru şi o să vă dăm pensii, votaţi partidul nostru şi noi o să dăm de lucru copiilor noştri acasă, iată ce vrem să spunem noi.
Sîntem obligaţi să identificăm mijloace financiare şi să-i susţinem pe producătorii de mere în acest moment complicat pentru ei. (…) Discutăm la modul serios cu colegii de la ministerele agriculturii şi finanţelor, dar şi cu premierul Iurie Leancă, problema producătorilor de mere şi sîntem în căutarea unor măsuri de depăşire a situaţiei create. Personal consider că sîntem obligaţi să găsim mijloace financiare pentru majorarea fondului de compensaţii a pierderilor suportate de agricultori. (…) Banca Mondială înţelege situaţia extrem de complicată în care ne-am pomenit şi este dispusă să ne ajute să depăşim criza, inclusiv prin asistenţă financiară a bugetului pe anul 2015.
În perspectiva în care în rezultatul alegerilor nu va exista o majoritate clară apare pericolul ca unii actori politici să se folosească de moment şi să provoace destabilizarea situaţiei în ţara. Deja s-au evidenţiat în presă lideri a unor partide concurente care anunţă deschis că nu exclud petrecerea alegerilor anticipate în decurs de 6–7 luni, în perioada imediată după alegeri. Ce înseamnă această declaraţie de fapt? Realitatea este că astăzi se doreşte împiedicarea creării majorităţii parlamentare, instalării guvernului şi într-un final provocarea dezordinelor în masă, prin întărtarea unor grupuri de populaţie împotriva altora. În practică asta ar însemna nu numai stoparea procesului de integrare europeană dar şi autoizolarea Republicii Moldova, crearea unei atmosfere de confruntare de lungă durată şi drept rezultat o criză politică, economică şi socială profundă.
PDM face o promisiune de suflet moldovenilor plecaţi la lucru în străinătate: că le va oferi facilităţi pentru ca ei să revină acasă, dacă vor dori, la familiile lor.
Cetăţenii ucraineni şi-au dat votul pentru restabilirea păcii, modernizarea ţării în baza modelului european şi pentru creşterea autorităţii ţării în lume. Rezultatul alegerilor parlamentare din Ucraina este un factor important în stabilizarea situaţiei din regiune… Sunt convins că o cooperare mai intensă între parlamentele ţărilor noastre poate servi drept un instrument suplimentar menit să încurajeze dezvoltarea unei relaţii reciproc avantajoase între Republica Moldova şi Ucraina.
În acest an am reuşit ceva, am mărit fondul pînă la 600 de milioane, însă e puţin. După calculele noastre trebuie să ajungem măcar la un miliard şi jumătate. Să introducem un impozit unic, atunci şi agricultorii vor fi mulţumiţi şi o să avem şi acumulări la buget.
În general nu tind la funcţii în stat. Îmi este interesantă activitatea şi munca şi mai ales cînd sunt rezultate şi te poţi mîndri… Din funcţia pe care o deţin acum sunt atîtea de făcut că e pe o viaţă înainte. Nu tind la nicio funcţie… Nu se discută în interiorul PD despre funcţii. Nu ştim care va fi rezultatul alegerilor. Echipa PD este capabilă să ocupe multe funcţii în stat, inclusiv cea de preşedinte, speaker sau premier. Nu are rost să intrăm în speculaţii… PD nu va anunţa în campanie cine ce funcţii va deţine. Pentru PD este important să obţină cît mai multe voturi şi să ajungă la guvernare.
Am avut o discuţie cu agricultorii. Încercăm să găsim o sursă suplimentară pentru compensaţii. Cantităţile sunt diferite decît cele prevăzute. Noi am calculat 60 de mii de tone fructe, dar deja avem 120 de mii de tone care au trecut prin procesare. Respectiv, mai avem nevoie de încă vreo 50–60 de mil. de lei pentru a compensa pierderile tuturor producătorilor de fructe… Ceea ce am auzit astăzi în discuţiile cu agricultorii şi ceea ce am văzut pe cîmp ne face să credem că este necesar să intervenim pentru a-i ajuta.
Deşi e foarte important, nu e de de-ajuns să facem drumuri bune pentru transportul producţiei sau să modernizăm calea ferată sau porturile pentru transportul pe apă. Mai trebuie să ne şi facem cunoscuţi în Europa. Pentru aceasta PDM propune un plan finanţat de stat pentru ca în 3 ani de zile produsele moldoveneşti să devină cunoscute şi apreciate pe piaţa europeană.
Un alegător interesat de soarta Republicii Moldova şi de progresul democratic si prosperitatea acestei ţări nu poate sprijini idei radicale, xenofobe si extremiste. Partidul Democrat contează pe oamenii care gîndesc!
Unii spun că reducerea e cam mică. Aş fi de acord. Dar, într-o economie de piaţă, fără a avea pîrghii, doar cu argumente, nu e uşor să convingi pe cineva să scadă preţurile. Şi Andrian Candu a reuşit! Iar această mică reducere înseamnă o mare economie la nivel de ţară, pentru întreprinderile de transport, agricultori şi chiar la nivelul unei familii. Mă bucur cînd reprezentanţii PDM demonstrează că preţurile pot fi date şi în jos, căci şi aceasta e necesar ca să CREŞTEM MOLDOVA! Încă o dată, bravo Andrian Candu!
În ultimele 4 luni preţurile mondiale la petrol au scăzut cu ~30%, iar în ultimii 2 ani valuta naţională s-a devalorizat cu ~20%. Cu toate acestea preţul la carburanţi pe piaţa moldovenească urmează să se micşoreze cu doar ~2.5%, deşi a crescut constant odată cu devalorizarea valutei naţionale.
Partidul Democrat din Moldova consideră că manipulările lui Sergiu Mocanu şi teatrul isteric de auto-victimizare nu merită un răspuns politic, ci trebuie să fie apreciate şi sancţionate pe cale legală. Am documentat încălcări repetate din partea acestei grupări cu tentativele de a provoca altercaţii şi ciocniri fizice cu cetăţenii la evenimentele electorale ale PDM, succesiv, în mai multe localităţi. De asemenea, atragem atenţia la mesajul de instigare la ură şi violenţă, lansat de această pseudo-formaţiune. Este o manieră ilegală, caracteristică boschetarului politic Sergiu Mocanu, dar care trebuie să-şi primească aprecierea din partea organelor electorale, a celor de drept şi a celor judiciare.
…mai multe companii care vînd carburanţi urmează să reducă preţul cu 50 de bani la litru. Dacă va fi nevoie, vom discuta şi săptămîna viitoare şi dacă va fi necesar vom discuta dur şi cu aplicarea legii… petroliştii trebuie să scadă preţurile la vînzările cu amănuntul ale carburanţilor, dar ar avea parţial dreptate cînd invocă deprecierea leului drept motiv pentru scumpirea benzinei… este important ca petroliştii să activeze în mod transparent şi între ei să nu existe înţelegeri de cartel. Pînă în 2020 Moldova urmează să se conformeze directivelor europene de a asigurare a securităţii energetice a ţării.
În ultimele 4 luni preţurile mondiale la petrol au scăzut cu ~30%, iar în ultimii 2 ani valuta naţională s-a devalorizat cu ~20%. Cu toate acestea preţul la carburanţi pe piaţa moldovenească urmează să se micşoreze cu doar ~2.5%, deşi a crescut constant odată cu devalorizarea valutei naţionale.
Fiţi aliaţii noştri acum şi după alegeri, dacă aveţi aceeaşi convingere că trebuie să apărăm ţara de extremism şi să creştem Moldova!… Suntem diferiţi, dar suntem cu toţii cetăţeni ai Moldovei, şi pentru Moldova. Veniţi în Partidul Democrat! Sau veniţi alături de noi, cum veţi considera că e mai bine! Oamenii vor alege pe 30 noiembrie! Alegerea lor va fi clară, liberă, corectă. Haideţi să nu creăm confuzii prin zarvă electorală, să nu risipim voturile, ideile, oamenii de calitate. Să fim împreună pentru Moldova! Rezultatul acestei campanii electorale contează pentru ţară, pentru ziua de mîine a fiecărui om din Moldova. Vrem cu toţii un viitor sigur, paşnic şi mai prosper. Iată de ce trebuie să adunăm la un loc voturile care susţin dezvoltarea ţării, să nu le pierdem, să nu le risipim. În caz contrar este un risc mare — să cîştige extremiştii de toate felurile, să ne pomenim în conflicte interne şi degradare, în loc de dezvoltare.
Dacă e să ne referim la raioanele de est ale Republicii Moldova, cunoscute sub denumirea de Transnistria, vă pot informa că 60% din exportul companiilor din această regiune sunt îndreptate spre statele Uniunii Europene. Mai mult decît atît, în curînd producătorii de pe ambele maluri ale Nistrului vor beneficia în mod egal de Zona de Comerţ Liber Aprofundat şi Cuprinzător (DCFTA). Cu siguranţă, Uniunea Vamală nu este o opţiune pentru Moldova din mai multe raţionamente. Aceasta nu înseamnă şi sistarea acordurilor de comerţ liber cu Rusia sau cu alte state care ar face parte din această uniune. Este necesar ca pragmatismul şi interesul economic al Republicii Moldova să prevaleze faţă de orice alte provocări populiste ale unor curente marginale de la Chişinău.
Uniunea Europeană ne oferă posibilitatea unică de a transforma Moldova din cea mai săracă ţară a Europei într-una modernă, competitivă, unde statul de drept funcţionează în toată regula. Doar pe această cale vom reuşi să garantăm respectarea drepturilor consumatorilor, fenomenul concurenţei devenind o normalitate. (…) Un lider conştient şi cu principii sănătoase îşi doreşte ca poporul său să se bucure de aceste privilegii. Noi beneficiem de aceste posibilităţi, acum trebuie doar să le valorificăm din plin.
Eu admit variantele care asigură stabilitatea şi continuitatea procesului de integrare europeană, în niciun caz încetinirea lui. Dimpotrivă, ne dorim să intensificăm procesul de reforme interne. Partidul Democrat nu va admite modificarea cursului politicii interne şi externe… De ce ar trebui acum să stabilim nişte scenarii, dacă nici nu ştim cine va accede în Parlament. Nu are niciun sens. Nu ştim care va fi procentajul. Nu ne ocupăm cu astfel de exerciţii abstracte, avem lucruri mai importante… Noi am stabilit foarte clar, cum vedem noi dezvoltarea strategică a Republicii Moldova. Noi suntem oameni serioşi şi lăsăm uşa deschisă. Pe 1 decembrie vor fi clare rezultatele, cel puţin cele preliminare, şi atunci ne vom aşeza şi vom analiza scenariile posibile. Multe se pot întîmpla în această o lună şi jumătate de campanie.
La noi despre toţi politicienii se poate spune că nu au o reputaţie impecabilă, iar domnul Plahotniuc nu este o excepţie. Noi am ţinut cont de ratingul din interiorul şi din exteriorul partidului. Nu mă deranjează dacă se vorbeşte că PDM este partidul lui Plahotniuc… Prin vot se stabileşte ratingul persoanelor [pentru includere în lista de candidaţi]. Reieşind din acest rating, noi alegem 101 persoane, iar Consiliul Naţional face lista. Din acest consiliu fac parte 280 de oameni.
Apropierea de Uniunea Europeană este în interesul nostru naţional, fiindcă înseamnă deschiderea de noi perspective şi nicidecum renunţarea la avantajele pe care le-am avut pînă acum. Apropierea de UE va stimula economia, va favoriza crearea locurilor de muncă şi va crea premise pentru îmbunătăţirea vieţii fiecărei familii din Moldova… Noi, democraţii, am venit cu o iniţiativă în Parlament, care a reuşit să fie votată doar în prima lectură. Am propus ca cetăţenii care muncesc peste hotare să-şi poată aduce acasă bunurile agonisite — fără taxe. Este o iniţiativă de respect pentru cei care îşi doresc să revină acasă. Unica soluţie însă să readucem moldovenii acasă este să asigurăm dezvoltarea economică.
S-au făcut progrese importante, dar ştim că mai sunt multe de făcut… Avem programe investiţionale realiste, susţinute de parteneri europeni. Sunt proiecte foarte necesare pentru ţară, bani care vor fi investiţi în viitorul fiecărui cetăţean.
Vom investi foarte mult în infrastructura, în materialul rulant, în locomotive, vagoane, dar şi în locuri de muncă. Suntem la etapa finală de negocieri cu băncile europene pentru obţinerea a 100 mil. euro investiţii pentru modernizare. Sigur că vor fi introduse şi multe tehnologii noi — vom lansa modernizarea vagoanelor aici la Chişinău, aceleaşi bilete electronice la care se lucrează acum şi pe care le vom implementa de la anul viitor… Nu vom înstrăina activele Căilor Ferate… Democraţii propun extinderea construcţiilor şi realizarea unei linii de cale ferată de mare viteză România — Moldova — Ucraina.
Fără educaţie ţara nu poate să aibă viitor. Doar prin dezvoltarea acestui domeniu putem să ajungem ca în decurs de o generaţie ţara noastră să facă un salt de la o ţară săracă, la ţara dezvoltată. Noi trebuie să integrăm acest sistem de educaţie cu piaţa muncii.
Proiectul de modernizare a întreprinderii “Căile Ferate din Moldova” este unul de perspectivă… Urmează că în următorii ani să fie dusă la capăt aceasta reformă, să fie investit foarte mult în infrastructura, în materialul rulant, în locomotive, vagoane. Sigur că vor fi introduse şi multe tehnologii noi, aceleaşi bilete electronice la care se lucrează acum şi care vor fi în anul viitor… Principala sarcină este stabilitatea şi oferirea serviciilor respective. Vor fi investiţii in infrastructura care nu au fost timp de 30 de ani în acest domeniul, prin procurarea a 11 locomotive moderne şi modernizarea infrastructurii drumului.
În vremurile grele, cultura şi arta capătă o semnificaţie aparte. Cultura este cea care ne formează ca popor şi, în acelaşi timp, tot cultura este cea care ne apropie de alte naţiuni, pentru că legătura între culturi nu cunoaşte graniţe. Ne-am adunat astăzi împreună pentru a aduce un omagiu poetului naţional al Ucrainei, Taras Şevcenko, care a fost nu doar fondatorul literaturii moderne ucrainene, dar şi un important gînditor şi luptător pentru eliberarea naţională a poporului său… Moldova este casa noastră comună şi cred că noi toţi avem acelaşi scop — să trăim în pace şi bunăstare. Doar împreună putem asigura un viitor mai bun pentru ţara noastră.
Preşedintele Parlamentului Igor Corman a participat la concertul omagial dedicat celebrării a 200 de ani de la naşterea poetului naţional al Ucrainei, Taras Şevcenko. Evenimentul, desfăşurat sub patronajul Preşedintelui Parlamentului, a avut loc în cadrul celei de-a X-a ediţii a Festivalului Internaţional de Arte “Plai Natal”. Organizatorii Festivalului i-au mulţumit Preşedintelui Parlamentului pentru susţinere şi, în semn de înaltă apreciere, i-au oferit medalia “200 ani de la naşterea poetului Taras Hrehorovici Şevcenko”, instituită de Consiliul coordonator mondial al diasporei ucrainene pentru a cinsti memoria “Marelui Cobzar al Ucrainei”.
Atît Guvernul SUA, cît şi cel al Germaniei, Banca Mondială, FMI, toţi sunt îngrijoraţi de o eventuală criză a gazelor prin care ar putea să treacă RM. Toţi s-au arătat disponibili să pregătească un pachet energetic de criză pentru RM, un plan de acţiuni de criză precum şi contribuţie financiară de urgenţă, în cazul în care va trebui să suplimentăm rezervele naţionale cu păcură şi cărbune… Noi credem că la sfîrşitul lunii octombrie, noi deja o să avem semnate contracte şi livrările de gaz în plină capacitate.
Am discutat posibilitatea de a dezvolta o nouă infrastructură şi căi de acces şi de acumulare pentru gazul lichefiat, chiar despre o eventuală construcţie a unui terminal de gaz lichefiat în sudul Republicii Moldova, mă refer la Giurgiuleşti. Există potenţiali investitori care în timpul cel mai apropiat vor veni în Republica Moldova şi vom începe primele discuţii chiar la faţa locului… Am vorbit şi despre noile prospecţiuni ale gazului, posibilităţi de a căuta şi de a explora gaz în Republica Moldova, în sud. Se pare că tehnologiile sunt atît de avansate acum, sunt noi studii şi s-ar putea să avem surprize plăcute… ca să avem rezervele noastre în situaţii de criză, aşa cum au ţările vecine, Ucraina, România.
Am obţinut susţinere de la Banca Mondială, care dispune de expertiză valoroasă în crearea acestui fel de agenţii — bancă de dezvoltare, care ar propune dobînzi mai mici la creditele acordate antreprenorilor… Banca Mondială este dispusă să aloce 200 de milioane de dolari în proiect… În situaţia în care vînăm investitori, mulţi din ei acceptă numai dacă şi Moldova contribuie financiar şi trebuie să facem faţă unor astfel de cereri.
Trebuie să schimbăm sistemul în întregime. Banca Mondială s-a oferit să ne susţină, ca să venim cu măsuri mai complexe să oprim crizele. Mă refer la formarea pieţii terenurilor agricole, un sistem de impozitare mai bun pentru agricultori, un sistem de microfinanţări, unul pentru sistemele de irigare… Toate acestea le vom discuta cu viitoarea misiune a partenerilor externi, care vor veni la Chişinău. Vom avea o înţelegere nouă cu ei, vom discuta despre un TVA redus, despre impozitul unic în agricultură, despre o abordare mai sistemică şi complexă.
Ministrul Economiei, Andrian Candu, a anunţat în cadrul unei conferinţe de presă, că Banca Mondială este gata să majoreze ajutorul financiar acordat Republicii Moldova, în vederea susţinerii agricultorilor, care au suferit în urma embargoului rusesc. Potrivit lui Candu, acest ajutor va fi oferit la începutul anului 2015, pentru ca fermierii să-şi poată primi despăgubirile financiare pînă a se începe noul sezon agricol. În acelaşi timp, Banca Mondială vine cu unele condiţii pentru autorităţile de la Chişinău.
Sîntem obligaţi să identificăm mijloace pentru compensarea fermierilor afectaţi de introducerea embargoului rus… Trebuie nu numai să compensăm pierderile, ci să asigurăm asistenţa financiară pentru existenţa şi activitatea producătorilor agricoli pînă la începutul noului sezon agricol. Intenţionăm să discutăm în mod serios cu fermierii problemele ce ţin de impozitul unic în agricultură, TVA, creditele ieftine şi alte aspecte, ce contribuie la dezvoltarea cu succes a ramurii.
Investiţiile în dezvoltarea Zonelor economice libere vor aduce locuri de muncă bine plătite în regiunile Moldovei, de care să beneficieze oamenii din satele şi oraşele ţării, nu doar din Chişinău… Echipa Partidului Democrat a muncit mult în ultimii ani anume în aceasta direcţie — pentru atragerea investiţiilor în dezvoltarea întreprinderilor şi crearea locurilor de munca. Exemplul nu este departe — la Bălţi, unde în Zona economică liberă se dezvoltă dinamic uzina concernului german Draexlmaier. Avem asemenea exemple şi la Ungheni şi Giurgiuleşti. Partidul Democrat va face tot posibilul ca Republica Moldova să atragă 1 miliard de euro pe an ca investiţii străine şi va lucra pentru a atinge acest obiectiv concret.
Ne dorim ca Portul fluvial Ungheni să beneficieze de mai multe investiţii, inclusiv în modernizarea echipamentului şi a navelor. Vrem să avem siguranţa că această ramură va creşte, iar noi, cei care muncim în acest domeniu, să avem garanţia zilei de mîine. Vrem să avem locuri de muncă stabile şi bine plătite… În ultimul an şi jumătate, am depus eforturi deosebite pentru relansarea navigaţiei interne şi dezvoltarea porturilor din Moldova. Astăzi, transportul fluvial, care nu a mai existat în Moldova timp de 25 de ani, reprezintă o oportunitate reală pentru creşterea economiei Moldovei prin oferirea căilor alternative mult mai ieftine de export şi import al mărfurilor. Vom continua să investim în această ramură, care aduce şi locuri de muncă noi, o dovadă a acestui fapt fiind dinamica înregistrată într-un singur an de Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti.
Am reuşit să punem temelia unui sistem sigur de protecţie a familiilor şi copiilor din Moldova. Un loc de muncă existent, deja familia întregită, deja un nivel de bunăstare asigurat, un salariu la timp, o protecţie socială sigură.
Crearea facilităţilor pentru investiţii pentru ca întreprinderea dumneavoastră să activeze cît mai mult, să susţineţi acele investiţii care sunt în industria de construcţii. Totul se reduce la posibilitatea de avea un loc de muncă aici, acasă.
Datorită agendei încărcate la minister precum şi faptului că sîntem în pragul sezonului de iarnă, cînd trebuie să asigurăm căldură tuturor cetăţenilor în casele lor, la fel luînd în considerare şi situaţia în economie şi legată de comerţul cu alte state, diversificarea pieţii, ajutoarele care trebuie să le acordăm, am avut o discuţie cu conducerea partidului, ieri şi azi, la fel am avut discuţii şi cu Premierul Iurie Leancă, şi am luat decizia să depun cerere şi să solicit partidului să fiu retras de pe lista electorală a PDM… Sunt sigur că şi colegii mă vor înţelege şi aştept să mă alătur lor în viitorul apropiat.
O carieră IT înseamnă un loc de muncă bine plătit acasă, în condiţiile în care salariul în domeniul IT este unul din cele mai mari pe economie… Mă mîndresc că sunt şi eu absolvent al Universităţii Tehnice. Vă îndemn să fiţi perseverenţi şi creativi şi atunci veţi avea o carieră IT de succes. Pe filiera ministerială am depus eforturi pentru asigurarea tuturor condiţiilor necesare pentru dezvoltarea în continuare a domeniul TIC. Cu certitudine acestui sector îi aparţine viitorul Republicii Moldova.
La 16 octombrie 2014, ministrul degrevat al Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Pavel Filip, a participat la întrunirea ICT Career Orientation — cel mai important eveniment de orientare profesională pentru studenţii de la specialităţile TIC. Evenimentul a reunit studenţi, profesori, reprezentanţi ai companiilor TIC şi ai ministerelor de profil. Pavel Filip a specificat că în prezent sectorul IT resimţite un deficit de specialişti calificaţi. Pentru a depăşi această situaţie, la iniţiativa Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaiilor a fost aprobată Strategia Moldova Digitală 2020, care prevede revederea programului şcolar, iar în Strategia de creştere a competitivităţii industriei IT este preconizată îmbunătăţirea programului universitar. Recent, a fost semnat Acordul privind inaugurarea primului Centru de Excelenţă IT în baza Universităţii Tehnice a Moldovei. În cadrul evenimentului, tinerii au avut ocazia să discute cu potenţialii angajatori, să afle chiar de la aceştia care sunt oportunităţile pe care le pot accesa, perspectivele de carieră, dar şi paşii ce urmează a fi făcuţi pentru a-şi mări şansele de afirmare în domeniu. ICT Career Orientation este organizat al cincilea an consecutiv şi a devenit o platformă de comunicare pentru actualii şi viitorii profesionişti IT, angajatorii din domeniu şi tinerii care optează pentru studii IT.
Noi avem măsuri concrete pentru bunăstarea familiilor din Moldova, dar vrem să vă ascultăm părerea! Planul economic elaborat de specialiştii noştri este un program deschis, care se va îmbunătăţi pentru că noi ţinem cont de părerile oamenilor… Mă refer aici la facilităţi fiscale, vacanţe fiscale sau scutirea de taxe, impozite pentru o perioadă lungă, pînă îşi iau avînt în dezvoltarea sa. Şi, sigur că trebuie, în primul rînd, să ne gîndim la angajarea pentru aceste locuri de muncă a tineretului.
Liderul PDM, Marian Lupu, a subliniat că este obligaţia statului de a crea locuri de muncă pentru cetăţeni, iar acest lucru în viziunea Partidului Democrat poate fi obţinut prin crearea condiţiilor de dezvoltare a tuturor agenţilor economici şi a tuturor companiilor.
…modalitatea cea mai eficientă de protecţie socială şi pentru garantarea bunăstării este chiar crearea de noi locuri de muncă.
PDM propune ca pînă la 12% din veniturile firmelor să fie scutite de impozit dacă investesc în cercetare şi dezvoltare. Vom stimula în acest fel crearea de noi locuri de muncă.
Am luat act cu neplăcută surprindere de campania unionistă pe care candidatul Partidului Mişcarea Populară la preşedinţia României, Elena Udrea, o desfăşoară pe teritoriul Republicii Moldova. Partidul Democrat din Moldova consideră că astfel de gesturi reprezintă o jignire la adresa statului nostru şi la adresa cetăţenilor acestei ţări. Facem apel să se renunţe la această campanie.
Populismul unionist este o manifestare politică radicală, pe care marea majoritate a cetăţenilor Moldovei o respinge clar. Din punctul nostru de vedere, mesajele unioniste tensionează atmosfera din societate şi pot genera reacţii radicale contrare, de care nimeni nu are nevoie. Republica Moldova are drumul ei european şi este de dorit ca acest vector să nu fie deturnat de mesaje unioniste.
PDM cere public candidaţilor la preşedinţia României aflaţi în campanie electorală pe teritoriul Republicii Moldova să respecte statalitatea ţării noastre. Aşa cum cetăţenii români se declară nemulţumiţi atunci cînd pe teritoriul ţării lor sunt lansate mesaje similare din partea oficialilor altui stat, tot aşa şi moldovenii au tot dreptul să se simtă lezaţi de astfel de campanii.
Sunt convins că, după alegeri, lucrurile se vor aranja. Avem relaţiile bune cu ţările din Est, Belarus, Kazahstan. Vrem să colaborăm cu toate ţările şi să dezvoltăm în continuare relaţiile cu Uniunea Europeană.
Astăzi porneşte Expresul Partidului Democrat. Vom merge la bordul mai multor autocare în sate şi oraşe pentru a discuta cu oamenii. Am decis să le cerem opinia cetăţenilor şi acum cînd suntem în campanie. PDM este partidul care se consultă cu oamenii şi vom ţine cont de părerea lor atunci cînd vom elabora politicile ce ţin de soluţionarea principalelor probleme pe care le au ei, familiile lor, localităţile lor.
La 14 octombrie 2014, PDM a lansat campania “Expresul Partidului Democrat” pentru a le prezenta cetăţenilor din toată ţara în ce constau măsurile concrete pe care partidul le propune pentru creşterea nivelului de trai pentru fiecare familie. În premieră, democraţii au ales să se consulte cu cetăţenii înainte de a include aceste măsuri în programul electoral şi de guvernare cu care formaţiunea se va prezenta la alegerile din 30 noiembrie.
Am venit în această localitate [Briceni] pentru a vă oferi informaţii despre măsurile noastre prin care vrem să creştem economia ţării. PDM a elaborat un Plan Economic cu acţiuni concrete, care vor avea ca rezultat creşterea nivelului de trai pentru fiecare familie, pe care vrem să-l explicăm şi să cerem opinia cetăţenilor. Vom sprijini agricultura, vom dezvolta infrastructura, vom susţine micile afaceri de familie şi vom crea locuri de muncă potrivite şi bine plătite. Suntem încrezuţi că fără astfel de măsuri nimeni nu poate vorbi serios despre bunăstare pentru fiecare familie sau progres pentru ţară.
Înainte de a le cere să ne voteze, noi le cerem opinia! Ne interesează ce au de spus agricultorii, muncitorii din fabrici, medicii, profesorii, pensionarii, tinerii, mamele, oamenii de afaceri, oamenii de cultură — toţi oamenii Moldovei.
Acest brîu, care este simbolul campaniei PDM, simbolizează unitatea, la care îndemnăm toţi locuitorii Moldovei. Pe 30 noiembrie, noi vă îndemnăm să votaţi nu o platformă abstractă, dar să susţineţi propria platformă, pe care o vom definitiva în baza propunerilor oamenilor.
Moldova se află într-o perioadă extrem de importantă, cînd de deciziile luate depinde viitorul ţării. Putem spune că în ultimii ani a fost pus un fundament solid pentru dezvoltarea Moldovei, pe care vom construi o ţară prosperă cu viitor european. Foarte mult însă depinde de deciziile celor care vor construi acest viitor.
Semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană nu înseamnă că pierdem ceva, dimpotrivă, facem tot posibilul să avem acces şi pe această piaţă care are peste 600 de milioane de consumatori. Aşa veţi avea mai mult de lucru, respectiv, veniturile vor fi mai mari. Vom continua să investim în infrastructură. În ultima perioadă, au fost reabilitate 500 de kilometri de drum.
Suportul financiar pe care l-am oferit anul trecut şi anul acesta este o mică părticică de acele reforme care urmează să realizăm în domeniul asigurărilor sociale. Din 2009 pînă în 2011 cadrele didactice au beneficiat de circă 50%.
Prezentăm un document care conţine principalele direcţii de creştere economică pe care le propunem. Avem măsuri pentru creşterea generală a economiei, pe care le vom realiza simultan cu susţinerea concretă a agricultorilor şi cu dezvoltarea europeană a satelor şi oraşelor ţării… Condiţiile create pentru a cîştiga mai bine în Moldova, a trăi mai bine în Moldova nu se măsoară doar în bani — ele trebuie să aducă înapoi acasă sutele de mii de cetăţeni ai noştri, care muncesc peste hotare, mamele, taţii, copiii pe care îi vrem aici, acasă, în Moldova… Adversarii Partidului Democrat în această campanie sunt regresul, crizele, conflictele, extremismul, violenţa. Iată de ce chemăm să fie susţinut Planul economic al PDM.
PDM a prezentat, la 13 octombrie 2014, Planul economic pentru creşterea Moldovei. Documentul conţine măsuri concrete de dezvoltare economică a ţării şi creştere a nivelului de trai pentru familii.
Vrem să iniţiem proiectul “Prima Casă” pentru tinerii specialişti din Republica Moldova, pentru a susţine tinerii care decid să rămînă în ţară.
Vrem să ne axăm pe dezvoltarea regională. Este un lucru important. În cadrul campaniei ne vom axa puternic pe acest punct. Mai ales că este un punct care trebuie să îl atingem după semnarea Acordului de Asociere.
Planificăm să modificăm curricula şcolară, care necesită o schimbare. Dorim să facilităm agenţii economici care le vor oferi posturi de muncă pentru tinerii specialişti. Vrem să atragem proiecte internaţionale care le va oferi posibilitatea tinerilor antreprenori de a se implica în activitatea economică a ţării.
Vom verifica programul nostru electoral prin consultare directă cu cetăţenii, întrebînd părerea lor despre măsurile noastre. Vrem să ştim exact ce sarcini pun oamenii în faţa viitoarei guvernări. În baza părerilor pe care oamenii ni le vor transmite, noi vom definitiva Platforma electorală care va sta la baza Programului de guvernare… Expresul Vocea Moldovei a fost un succes… PDM porneşte iar la drum — dar într-un nou format. Vom merge aşa cum nu a mai facut-o nimeni prin toate oraşele şi satele Moldovei, anume pentru a asculta de oameni, pentru a le spune ce am realizat pentru dînşii şi ce trebuie să facem mai departe… Ne punem scopul să surprindem, dar pozitiv — prin iniţiative curajoase care să aducă folos oamenilor din Moldova, nu prin atacuri murdare la adresa altor concurenţi.
PD va face o campanie electorală deschisă şi onestă. Ne propunem să surprindem, dar prin iniţiative curajoase, nu prin atacuri murdare la adresa unor concurenţi electorali. Este principiul nostru — Să atacăm problema, nu contracandidaţii!… Venim că măsuri concrete pentru creşterea economiei şi asigurarea unul climat investiţional favorabil. Creşterea economiei înseamnă investiţii din străinătate. Măsurile noastre urmăresc susţinerea business-ului mic şi mijlociu şi evident investiţiile în tineri, pentru ca ei să îşi facă un viitor aici, acasă. Ne vom consulta cu cetăţenii despre situaţia din ţară, pe fiecare problemă în parte, şi în baza acestor discuţii vom definitiva platforma PD de campanie. Stimaţi cetăţeni, să vă feriţi de cei care vor să aducă în ţară, haos şi durere. Adversarii PD în această campanie sunt regresul şi extremismul.
Venim în întîmpinarea nevoilor investitorilor şi ne dorim crearea unui cadru fiscal de dezvoltare sustenabilă, pro-business. În acest sens, am găsit soluţii fiscale atractive, acesta sunt active în Republica Moldova. Acest lucru este important de avut în vedere pentru investiţiile pe care le veţi derula în Moldova.
În cadrul vizitei sale în SUA, ministrul Economiei, Andrian Candu, a prezentat oportunităţile investiţionale din Republica Moldova. La conferinţa Business Council for International Understanding au participat 20 de corporaţii americane, iar cele mai atractive domenii sunt energia, procesarea, industria uşoară, asamblări de utilaje agricole, construcţii şi infrastructură. Potrivit ministrului, economia modernă pentru Republica Moldova presupune investiţii inteligente şi inovaţii în domeniul tehnologiilor moderne, acces la surse diversificate de energie, competitivitate antreprenorială. Companiile americane s-au arătat interesate să studieze piaţa din Republica Moldova şi au remarcat că Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, cuprinzînd şi Zona de Comerţ Liber, oferă noi premise şi garanţii investiţionale occidentale.
Îi mulţumesc lui Victor Ponta pentru rapiditatea cu care a răspuns şi a intervenit pentru a susţine campania Renaşte Moldova. Mă bucură faptul că, făcînd parte din aceeaşi familie politică, noi punem în centrul preocupărilor noastre proiectele ce ţin de nevoile oamenilor. Anume astfel de dovezi de ajutor vizează familiile, mamele şi copiii, viitorul ţării.
Preşedintele PDM Marian Lupu şi premierul român Victor Ponta, aflat în vizită de lucru în Republica Moldova, au vizitat Institutul Mamei şi Copilului din Chişinău. Cu această ocazie, cei doi au anunţat că, urmare a unei discuţii dintre PDM şi PSD din România, discuţie la care a participat şi premierul Ponta, statul român alocă 730.000 euro pentru susţinerea campaniei Renaşte Moldova, dedicată modernizării maternităţii din Chişinău. La 6 luni de la lansare, campania de colectare de fonduri pentru renovarea maternităţii din Chişinău, iniţiată de Vlad Plahotniuc, a generat un val de solidaritate, în ţară şi peste hotare.
PDM împărtăşeşte strategia Uniunii Europene, care consideră crearea locurilor de muncă drept o prioritate pentru dezvoltare şi pentru viitor. Este lăudabil faptul că statele UE fac investiţii enorme, constant, pentru creştere economică şi creare locurilor de muncă, prin acţiuni diverse precum dezvoltarea firmelor, finanţarea inovării, investiţii suplimentare în infrastructură, formare şi recalificare profesională, programe de ucenicie, programe de educaţie continuă, îmbunătăţirea tranziţiei tinerilor din sistemul de învăţămînt către piaţa muncii, asistenţă sporită în căutarea de locuri de muncă etc… PDM propune pentru Republica Moldova o abordare asemănătoare cu cea adoptată de europeni, prin care să se asigure că cetăţenii moldoveni, în special tinerii, vor putea să îşi facă un rost aici, în ţară.
Vom face drumuri de ocolire la oraşele principale: Comrat şi localităţile cele mai mari. Antreprenorul cred că este foarte motivat să facă lucrările la timp, pentru că în fiecare zi de întîrziere se calculează penalitate.
Ministrul Vasile Botnari a inspectat mai multe drumuri aflate în reconstrucţie. Drumul Hînceşti-Lăpuşna va intra, de mîine, în reparaţii. Pentru reabilitarea celor 37 de kilometri de şosea vor fi cheltuite aproape 19 milioane de euro, iar banii provin din fonduri europene. Reparaţia va dura pînă în septembrie 2016.
Ne dorim să ducem la bun sfîrşit procesul de reformă a Procuraturii, iar pentru aceasta este nevoie de voinţă politică deoarece este necesar de a modifica Constituţia.
Sergiu Sîrbu, în calitate de Preşedinte al Grupului de lucru privind reforma Procuraturii, a făcut o trecere în revistă a activităţii acestei structuri: în perioada ianuarie-aprilie 2014, Grupul de lucru s-a întrunit în cel puţin 10 şedinţe, definitivînd Conceptul de reformare a Procuraturii, care a fost votat de Parlament. Sergiu Sîrbu a anunţat că noul proiect de lege cu privire la Procuratură este deja elaborat, fiind finalizate şi proiectele de modificare şi completare a Codurilor de procedură civilă şi penală. El s-a referit la noile prevederi propuse de Conceptul de reformare a Procuraturii. Este vorba de numirea Procurorului General de către Preşedintele ţării, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor, pe o perioadă de 7 ani, fără dreptul de a fi reales; excluderea treptată a competenţelor de ordin civil ale Procuraturii; reorganizarea Procuraturii municipiului Chişinău şi a celor sectoriale; lichidarea Procuraturii de transport şi a celor militare; crearea procuraturilor specializate în combaterea crimei organizate şi a luptei cu corupţia; majorarea salariilor procurorilor şi excluderea gradelor militare ale acestora. Grupul de lucru privind reforma Procuraturii a fost creat prin dispoziţia Preşedintelui Parlamentului Igor Corman, în decembrie 2013, cu scopul de a definitiva Conceptul de reformare a Procuraturii şi a elabora iniţiativele de modificare a legislaţiei ce vizează activitatea Procuraturii. Grupul de lucru este constituit din 22 membri, printre care deputaţi din toate fracţiunile parlamentare, inclusiv din opoziţie, reprezentanţi ai Procuraturii Generale şi Ministerului Justiţiei, ai societăţii civile şi mediului academic.
Am avertizat compania de necesitatea finalizării lucrărilor pe partea de carosabil pînă la finele acestui an. Avem speranţa că antreprenorul este suficient de motivat să se grăbească, luînd în considerare că zilnic îi sunt calculate penalităţi pentru întîrziere… Proiectul de reabilitare a celor 86 km al drumului Chişinău-Giurgiuleşti prevede şi amenajarea trotuarelor, bordurilor, şanţurilor de evacuare a apei, iluminatului public în satele de pe traseu. Iată că parteneriatele noastre cu instituţii europene au beneficii concrete şi pentru locuitorii UTA Găgăuzia.
Ministrul Transportului şi Infrastructurii Drumurilor, Vasile Botnari, a efectuat, pe 9 octombrie, o vizită pe sectoarele de drum aflate în reabilitare de pe traseul naţional M3 Chişinău-Giurgiuleşti. El a atenţionat compania ce repară traseul Chişinău-Giurgiuleşti ca lucrările să fie finalizate pînă la începutul sezonului rece, astfel încît să nu mai existe dificultăţi în trafic. Potrivit ministrului, finanţarea proiectului este asigurată de partenerii europeni şi nu va fi admisă tergiversarea nejustificată a lucrărilor. Reabilitarea traseului Chişinău-Giurgiuleşti a început în martie 2013. Primii 55 de km pe segmentul Comrat-Ciumai, cu o investiţie de 25 mil. euro, urma să fie finalizată deja în 2014. O altă porţiune de 31 km de drum pe segmentul Ciumai-Slobozia Mare, costul căreia se ridică la 18,8 mil. euro, va fi practicabilă în 2016.
Scopul nostru este să trecem de la faza de monitorizare în faza de post-monitorizare. În următoarea perioadă ne vom concentra pe campania electorală pentru a asigura alegeri democratice şi corecte la 30 noiembrie, astfel încît, după aceste alegeri, să avem o guvernare pro-europeană, care va accelera implementarea Acordului de Asociere cu UE, respectiv îndeplinirea obligaţiunilor pe care ni le-am asumat faţă de Consiliul Europei.
Jose Luis Herrero a fost numit noul Şef al Oficiului Consiliului Europei în Republica Moldova începînd din octombrie curent, fiind succesorul lui Ulvi Alkhundlu. Anterior, acesta a deţinut funcţia de Şef al Misiunii OSCE la Skopje, avînd o vastă experienţă în oferirea asistenţei structurilor guvernamentale în implementarea reformelor democratice, precum şi în facilitarea dialogului şi negocierilor instituţionale.
Pentru a schimba situaţia în privinţa participării femeilor în procesele de luare a deciziilor nu este suficientă doar cota de reprezentare. Este important să avem condiţii în ţară pentru ca femeile să se implice activ în politică… Sper să avem forţe politice sănătoase în următorul Parlament care să acorde atenţia necesară acestor proiecte, iar implementarea lor va avea loc, cel mai probabil, în următorul ciclu electoral. Rezoluţia va fi transmisă tuturor deputaţilor şi va fi un document important cînd vor fi votate cele două proiecte de legi.
Participantele la forum au elaborat o Rezoluţie în care se cere adoptarea modificărilor corespunzătoare în cadrul legislativ, abilitarea femeilor pentru participarea în politică şi procesele de luare a deciziilor, consolidarea rolului femeilor în partidele politice şi promovarea şi eficientizarea politicilor publice centrale şi locale pentru asigurarea egalităţii de gen. Documentul a fost transmis Guvernului şi Parlamentului şi urmează să fie expediat tuturor partidelor politice.
În era informaţională, cînd oamenii scriu tot mai puţine scrisori iar presa scrisă este înlocuită de cea electronică, viitorul Poştei este în dezvoltarea unor servicii noi, solicitate de populaţie, cum este cel al transferurilor băneşti… Ne propunem să creăm o Bancă a Poştei Moldovei. Avînd în vederea reţeaua capilară de oficii poştale, aceasta ar putea deveni o instituţie financiară puternică şi de încredere în rîndurile populaţiei… Pe lîngă strategii şi politici, ne-am propus să facem acţiuni concrete pentru a îmbunătăţi viaţa oamenilor. Ne dorim ca cetăţenii să resimtă creşterea economică în buzunarele lor. Ne propunem ca salariile angajaţilor Poştei Moldovei să le ajungă pe cele din domeniul IT.
Ministrul Pavel Filip a anunţat că a intrat în vigoare acordul privind transferurile băneşti din Italia la un comision de numai 5 euro. Potrivit lui Pavel Filip, deja au fost făcute primele 5 transferuri din această ţară şi în curînd se vor porni transferurile prin reţeaua oficiilor poştale din Spania şi Portugalia. Între serviciile pe care Poşta poate miza pentru dezvoltarea sa viitoare se numără curieratul rapid, transportarea trimiterilor poştale la destinaţie în orice colţ al ţării, dezvoltarea serviciilor financiare şi prestarea serviciilor electronice la oficiile poştale în baza principiului ghişeul unic.
Nu există pericole iminente, ci doar am discutat pentru a preveni situaţiile grave, ce trebuie să facem mai departe. Republica Moldova se află între două ţări care sunt cel mai atacate din lume — Ucraina şi România. Slavă Domnului, Moldova nu este în topul ţărilor cel mai afectate în lume. Nu s-a întîmplat nimic grav în Moldova, se lucrează pentru prevenirea atacurilor cibernetice.
Trebuie să avem oameni tineri în Parlament. Prezenta lui Constantin Ţuţu este un exemplu pentru a demonstra că tinerii sunt preţuiţi acasă, pot fi sprijiniţi şi acasă. El trebuie sa fie un exemplu pentru tineri, să se ocupe cu sportul, nu la beci sau la bar, ci la sală să meargă.
Ziarul de gardă (ZdG) a scris în ediţia din 2 octombrie 2014 despre faptul că Constantin Ţuţu va fi pe lista PD-ului la alegeri, deşi este inculpat într-un dosar penal, examinat şi tergiversat la Judecătoria Orhei. Acest lucru a fost confirmat de surse credibile din interiorul PD.
Fiecare om din ţara noastră are un vis. Şi toate aceste visuri luate la un loc înseamnă dorinţa unui trai mai bun, aici, la noi în ţară. Aici, în Republica Moldova. Înseamnă dorinţa de unitate şi dragoste în familiile moldoveneşti. Aceasta este dorinţa Moldovei. Iar Partidul Democrat va lupta şi va munci pentru ca ea să fie accesibilă fiecărui cetăţean… Cu o conducere potrivită, prin solidaritate, prin muncă moldovenii pot realiza extrem de multe, iar Moldova poate deveni succesul în Europa de Est… Noi ne-am făcut datoria cu cinste pe durata de guvernare în anii care s-au scurs şi suntem pregătiţi să ne asumăm şi în continuare noi responsabilităţi pentru viitorul ţării… Îi invităm, îi chemăm respectuos pe oameni să vină cu noi, să vină alături de noi, ca să mergem în continuare pe drumul cel bun. Pe calea cea corectă, pentru patria noastră, pentru ţara noastră Republica Moldova.
Pe 5 octombrie 2014, peste două mii de membri ai Partidul Democrat din Moldova au participat prezentarea candidaţilor pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie. În cadrul acestui eveniment au participat membri ai Partidului Democrat din toate raioanele ţării, dar şi oaspeţi de peste hotare. Ei au avut mesaje de încurajare pentru echipa Partidului Democrat. Liderii formaţiunii au declarat că sunt gata să-şi asume responsabilitatea pentru continuarea reformelor, dar şi pentru crearea condiţiilor mai bune de trai pentru populaţie. Democraţii au reiterat că obiectivul major al formaţiunii este integrarea ţării în Uniunea Europeană.
Partidul Democrat a reprezentat şi reprezintă echilibrul în politicul moldovenesc. Reprezintă pe cei care îşi doresc armonie în ţara noastră. Toţi cei care îşi doresc locuri de muncă bine plătite, pentru cei care îşi doresc familii ocrotite. Oamenii Moldovei sunt aliaţii noştri… Partidul Democrat ştie să asigure buna guvernare. Adică o guvernare stabilă. O guvernare eficientă. Şi una responsabilă. Partidul Democrat este în continuare furnizor de profesionişti şi este un garant al stabilităţii în ţara noastră. Candidaţii Partidului Democrat sunt persoane bine pregătite, dedicate, serioase şi oneste… Partidul Democrat crede în Moldova. Noi credem în puterea Moldovei de a reuşi.
Miza alegerilor din 30 noiembrie e foarte mare. De rezultatul acestor alegeri depinde viitorul ţării noastre şi al nostru. În aceste două luni de campanie vom merge în toate localităţile. Vom avea o comunicare sinceră cu cetăţenii noştri. Puterea noastră este şi într-o echipă profesionistă. Privesc cu mult optimism alegerile din 30 noiembrie.
Acum 18 ani, am pornit la drum cu cîteva mii de membri. Astăzi, suntem peste 50 de mii. Am devenit o forţă de care va depinde soarta ţării. PDM devine un partid solidar în interiorul său şi doreşte să transmită aceste lucruri în societate.
Am obţinut dreptul cetăţenilor noştri de a circula liber fără vize în spaţiul european şi de a asocia Republica Moldova la UE. Nu există o altă cale de alternativă pentru dezvoltarea ţării noastre… Noi înţelegem foarte bine că nu va veni nimeni să facă în locul nostru aici în Moldova ceea ce avem de făcut noi. Nu va veni nimeni să ne facă curăţenie din propria ogradă, trebuie să o facem noi, şi trebuie să o facem nu cîndva, ci acum… PDM este forţa care promovează o nouă cultură politică şi o cooperare civilizată între instituţiile statului.
Profesionalismul şi abnegaţia dumneavoastră, susţinute de investiţii pe măsură şi un cadru legislativ bine articulat, vor asigura un sistem educaţional de calitate, echitabil şi accesibil. Pedagogii sînt cei care dezvăluie discipolilor tainele cărţii şi îi călăuzesc, cu răbdare şi înţelegere, în lumea cunoaşterii… În pofida greutăţilor şi a schimbărilor care au loc acum în sistemul educaţional, dumneavoastră, dragi profesori, rămîneţi a fi cei mai rezistenţi şi dedicaţi meseriei, fiind adevărate exemple de înţelepciune şi perseverenţă. Fie ca discipolii, în care aţi investit atîta suflet, să vă îndreptăţească aşteptările şi să-şi amintească întotdeauna cu drag de poveţele dumneavoastră.
Sîntem mîndri de faptul că îndeletnicirea pe care am moştenit-o din moşi-strămoşi a devenit o artă, este în continuă dezvoltare, iar vinurile moldoveneşti tot mai mult îşi ocupă locul pe care îl merită pe piaţa mondială… Dacă o să întrebaţi cetăţenii altor ţări ce ştiu ei despre Moldova, cu siguranţă o să vă spună că Moldova este o ţară a vinurilor. Deşi este o ţară mică, Republica Moldova face parte din lista celor mai mari producători de vinuri din lume. Oraşele subterane ale vinurilor de la Cricova şi Mileştii Mici sînt unice şi cunoscute în întreaga lume.
Piaţa Marii Adunări Naţionale a găzduit Ziua Naţională a Vinului, în perioada 4–5 octombrie. Premiile concursului pentru cel mai bun vin de casă “Polobocul de aur 2014” au fost înmînate învingătorilor de Preşedintele Parlamentului Igor Corman.
Este un lanţ de sate care vor fi aprovizionate cu apă potabilă din rîul Prut. Nu a fost nevoie de furarea sondelor ci, folosim aceste rîuri în Moldova. Noi nu doar dezvoltăm aceste proiecte şi aprovizionăm cu apă, dar mai obligăm ca să se creeze asociaţii care pe parcurs să le transmitem aceste reţele, să le întreţină, dar şi să plătească acele cheltuieli care apar.
Marcel Răducan a mai declarat că ministerul pe cere-l conduce îşi propune să construiască locuinţe sociale în raioane, case destinate tinerilor specialişti.
Este primul an cînd din Fondul Rutier au fost alocaţi mai mult de 400 de milioane pentru localităţile din ţară. În primul rînd ca să fie reparate drumurile cu menire socială: drumurile care merg spre grădiniţe, şcoli, centre medicale ca să poată să beneficieze copii noştri, oamenii în etate şi toţi restul.
Vasile Botnari a declarat că pînă în anul 2020 vor fi reabilitaţi 2000 de kilometri de drumuri naţionale. În prezent, o prioritate sunt căile de acces locale.
Ministerul Economiei acordă o importanţă majoră domeniului investiţiilor, de aceea promovează reforme şi măsuri care să înlesnească activitatea agenţilor economici străini şi să creeze un cadru legal atractiv pentru investitori. Obiectivul nostru este de a atrage investiţii, tehnologii, inovaţii, pentru a crea noi locuri de muncă şi a dezvolta economia naţională.
Am depus actele pentru înregistrarea Partidului Democrat în calitate de concurent electoral, cu mari speranţe că clasa politică din Moldova va fi reformată, va fi schimbată, demonstrînd aceasta prin faptul că lista noastră electorală a fost formată în baza votului de cetăţenilor.
Noi ce o să umblăm acum cu toate aceste liste? Aceste alegeri au fost un sondaj intern, o consultare internă a partidului şi nu-i o chestie de a face campanie publicitară. Sondajul a fost făcut pentru partid, iar în baza acestor date noi ne-am consultat şi am făcut lista. Şi aici ne-am oprit… Eu de la bun început am spus că vreau ca în faţă să fie mai mulţi oameni tineri. Presupun că în sondaje am obţinut multe voturi, dar eu am luat această decizie [de a promova tinerii, care nu s-au regăsit în lista de candidaţi] şi o consider corectă.
Primii 15–20 practic au avut cel mai bun rating în cadrul alegerilor Partidului Democrat. Este evident sunt liderii PD, persoane notorii, sunt bine cunoscuţi în teritoriu, sunt cunoscuţi şi apreciaţi de către membri. Aici surprize nu prea am avut. Dar, am avut surprize mai departe deoarece mulţi actuali deputaţi, cu părere de rău, nu se regăsesc pe lista PD.
Este necesar ca în perioada imediat următoare, prin eforturile comune a tuturor partenerilor, să identificăm cele mai eficiente soluţii de sprijin pentru creşterea potenţialului inovator al IMM-urilor şi pentru facilitarea procesului de internaţionalizare a acestora, prin găsirea celor mai bune instrumente de creditare, prin consolidarea capacităţii tehnologice şi prin interconectarea cu structuri asociative reprezentative la nivel european.
Acum cetăţenii Republicii Moldova cînd merg să-şi perfecteze paşaportul nu trebuie să prezinte nici un act, decît buletinul de identitate. Şi încă un lucru care nu exista înainte. Printr-un simplu telefon poţi invita oficiul mobil la birou, sau acasă şi-ţi perfectează actele fără a merge tu la biroul de documentare.
Se pune accentul pe valorificarea bibliotecilor ca centre culturale importante, multifuncţionale de la ţară. Transformarea acestora din nişte depozite de carte veche, în localuri în care se vorbeşte despre noile tehnologii. Am văzut în foarte multe sate persoane de vîrsta a treia persoane care vin să comunice prin Skype cu nepoţii lor.
Oamenii nu prea ştiu să facă afaceri, ei trebuie învăţaţi. Probabil, ar trebui să începem să învăţăm mai devreme, de la o anumită vîrstă, poate de pe băncile şcolii mici elemente, după care în băncile facultăţii mult mai multe, ulterior să-şi poată crea o afacere.
…
Am reuşit să dezvoltăm mai multe incubatoare, se pun la dispoziţie surse financiare, este ajutat antreprenorul să-şi facă un plan de afaceri, este ajutat să acceseze unele surse financiare ca să pornească afacerea, se pune la dispoziţie un anumit sediu. Statul trebuie să contribuie la creşterea companiilor mici, astfel încît un moment dat, acestea să se rupă şi să-şi facă afacerea într-un sediu mult mai mare.
Partidul Democrat consideră că nimeni nu are dreptul de a le lua cetăţenilor dreptul la informare sau de a le îngrădi accesul la cunoaştere. Orice acţiune care tinde să îngrădească aceste drepturi ale cetăţenilor îi plasează pe autorii lor în rîndul grupărilor marginale extremiste ale societăţii.
A contesta informarea cetăţenilor despre efectele unor Acorduri care sînt astăzi în vigoare, precum Acordul de Asociere şi cel de liber schimb, este doar o formă de boicot… Considerăm, de aceea, că plîngerea depusă de PCRM la adresa Fundaţiei Soros-Moldova reprezintă o ofensă la adresa capacităţii cetăţenilor de a discerne informaţiile corecte de propagandă.
Decizia Consiliului Naţional s-a bazat pe diferite criterii: proporţionalitate, reprezentativitate femei-bărbaţi, specialităţi, profesii, oameni reprezentaţi potrivit principiului teritorial. Avem o reprezentativitate potrivită, una optimală. Este o echipă care, cu siguranţă, va face faţă cerinţelor pentru activitatea profesională atît în Parlament, cît şi în alte structuri.
Suntem aproape de încheierea acestei legislaturi şi considerăm firesc să vorbim despre ce am realizat. Ne-am asumat, alături de alţi parteneri politici, misiunea de a duce înainte Republica Moldova pe drumul dezvoltării. Au fost ani de muncă serioasă şi de progrese evidente în multe domenii de activitate. Succesele acestei perioade au fost posibile fiindcă oamenii Moldovei au avut încredere în noi… PDM a demonstrat că este un partid serios, în care cetăţenii pot avea încredere. Partidul Democrat şi-a făcut datoria la guvernare şi este pregătit să-şi asume în continuare responsabilitatea pentru viitorul Moldovei.
Partidul Democrat a deschis azi o serie de conferinţe de presă maraton în care miniştrii democraţi prezintă realizările de la ministerele pe care le coordonează. Cei şase miniştri ai PDM prezintă în public, pe parcursul zilei, rapoarte individuale în cadrul cărora vor face un amplu bilanţ al activităţii guvernamentale. În cadrul unei conferinţe de presă susţinută împreună cu miniştrii Valentina Buliga, Monica Babuc, Andrian Candu, Marcel Răducan, Pavel Filip şi Vasile Botnari, liderul PDM, Marian Lupu, a declarat că echipa democraţilor vine să arate lucrurile bune pe care PDM le realizează pentru Moldova. Pe parcursul zilei, fiecare ministru PDM va prezenta raportul său individual.
Avem deja studiile de fezabilitate pentru construcţia a 5 linii de interconectare. Începînd de anul viitor, vom aduce conducta de gaz Iaşi-Ungheni pînă la Chişinău. E o alternativă care ne permite să nu mai depindem de un singur furnizor. Misiunea noastră este să ne interconectăm la toate conductele posibile ca să existe şi o concurenţă pe piaţă, să existe competiţie şi să existe o siguranţă că pînă la consumator ajunge acel gaz. Şi energia regenerabilă devine foarte importantă. Avem un angajament pentru UE ca pînă în 2020 să creăm premisele necesare ca cel puţin 20% din curentul electric utilizat să fie obţinut din sursele regenerabile. Credem că din 2015 vom avea o răbufnire de dezvoltare a proiectelor de energie alternativă.
Acum ne confruntăm cu un embargou şi cu anularea regimului de liber schimb cu Rusia. Am spus că decizia dată este pur politică. Piaţa UE este enormă, cu 500 de milioane de consumatori. Chiar dacă unii ar spune că piaţa Chinei este mult mai mare, consumatorii europeni sunt altfel, sunt mai bogaţi. 25% din întreaga bogăţie de pe planetă este concentrată în UE. Acestea sunt nişte valori spre care trebuie să tindem.
Acum suntem în discuţie şi cu alţi jucători globali pentru a avea astfel de schimburi comerciale. Am discutat cu China şi avem răspunsul că ţara este gata să înceapă negocierea unui acord de liber schimb. Urmează să merg şi la Washington să vorbim despre un acord de liber schimb.
Pe parcursul ultimilor ani, de cînd PDM şi-a asumat responsabilitatea pe economie, am avut o creştere de 24%. Aceasta se răsfrînge asupra salariilor, se creează locuri de muncă. Puţini ştiu, dar numai în 2013–2014 au fost create 48 de mii de locuri de muncă. Acest trend trebuie menţinut. Mai avem de lucru la tot ce înseamnă certificate şi autorizaţii, dar există progrese obţinute inclusiv prin programe gen ghilotina, care a avut 3 etape, s-a mers pe simplificarea procedurilor. Vrem să ajungem pînă la acea ca un antreprenor de acasă să-şi poată înregistra compania, să-şi deschidă uşor un cont în bancă, să angajeze oameni uşor.
…
Trebuie să recuperăm foarte mult şi repede. Chiar dacă ne lăudăm cu creşterea economică, pentru a simţit cu adevărat dezvoltarea avem nevoie de creşteri mai mari de 10% pentru cîţiva ani la rînd. Cred că Ministerul Economiei a reuşit în ultimii 4 ani să-şi îndeplinească rolul şi cred că va juca un rol important şi în continuare.
Gestionez acest domeniu de un an şi patru luni, perioadă în care s-a lucrat într-un ritm intens. Ca rezultat, iată că avem schimbări vizibile în domeniul nostru. Dacă în 2013 am avut şantiere deschise pentru 300 de kilometri de drumuri, în acest an am depăşit această cifră. La moment, avem în lucru peste 400 de kilometri de drumuri naţionale, iar în proces de achiziţie sunt încă cca 125 km de drum. Important este că din acest an am început să reparăm şi drumuri locale, din sate şi oraşe, proiect pentru care am alocat din Fondul Rutier, în premieră, 419 milioane de lei. […] Cu toate progresele din ramurile de transport, ne dăm seama că mai sunt multe lucruri de făcut şi suntem hotărîţi să avansăm. Fiecare leu investit în drumurile Moldovei, în căile ferate şi în transportul rutier, aerian se va întoarce întreit prin creşterea economică a ţării.
Paşaportul biometric, un document de călătorie modern şi sigur, a devenit cartea de vizită a cetăţenilor noştri în plecările lor peste hotarele Moldovei. Toţi cetăţenii ţării noastre care călătoresc cu paşaportul biometric sunt beneficiarii direcţi ai eforturilor ministerului. Acest lucru înseamnă familii reunite, înseamnă acces neîngrădit în cele mai dezvoltate ţări din lume, înseamnă vacanţe în Europa pentru cetăţenii Moldovei.
Ministrul Pavel Filip a mai menţionat printre realizări faptul că Moldova are o mare viteză de Internet în comparaţie cu ţările dezvoltate. În majoritatea localităţilor este disponibil Internetul mobil, iar în 70% din acestea există fibră optică. Sectorul IT este unul din cele mai dinamice din Moldova şi în ultimii ani a înregistrat o dezvoltare rapidă, devenind unul de importanţă economică pentru Republica Moldova cu un volum de 7.7 mld. lei în 2012 şi o cotă de 8.7% în Produsul Intern Brut. Prin intermediul Poştei Moldovei, cetăţenii pot transfera bani din Italia contra unui comision de 5 euro, iar în scurt timp serviciul va fi disponibil şi pentru Spania şi Portugalia. Eliberarea rapidă a paşapoartelor biometrice este contribuţia tehnică a ministerului condus de reprezentantul PDM la călătoriile fără vize în Europa.
Una din priorităţi a fost alimentarea cu apă potabilă. Am construit de la zero 145 de km de apeduct. Au fost construite şi două staţii de tratare şi purificare a apei… Avem 4 puncte de colectare a deşeurilor, sunt o mîndrie pentru că putem să le lăsăm generaţiilor viitoare un mediu curat şi o sănătate mai bună. În 97 de regiuni au fost amplasate containere pentru colectarea deşeurilor.
Ministrul Marcel Răducan a mai menţionat printre realizările ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor: deschiderea incubatoarelor de afaceri unde au fost create noi locuri de muncă; construirea la Căuşeni a uni centru de tineret şi sport, cel mai modern complex sportiv din ţară; construirea a 30 de km de canalizare în 29 de localităţi de care beneficiază 200,000 de cetăţeni; construirea a 50 de kilometri de drumuri regionale de care beneficiază 215,000 de cetăţeni.
Evenimentele culturale pe care le-a promovat Ministerul Culturii au contribuit la îmbunătăţirea vieţii spirituale ale familiilor din Moldova. Numărul spectacolelor şi concertelor a depăşit cifra de 250 numai în prima jumătate a anului curent, dintre care 35 au fost o premieră absolută. Doar la Festivalul iei au participat cca 7 mii de oameni, iar la festivalul Internaţional de Muzică Mărţişor — numărul vizitatorilor a depăşit 31 de mii.
Ministrul Monica Babuc a menţionat printre realizările ministerului Culturii: organizarea mai multor Festivaluri cum ar fi cel al iei, al portului popular, Gala portului popular de iarnă, “Meşterul Manole” de la Criuleni şi “La Nistru, la mărgioară” de la Anenii Noi; conectarea la internat a 68 de instituţii săteşti în 2013, iar în 2014 numărul acestora va ajunge pînă la 300; publicarea cărţilor operelor lui Ion Druţă, Bogdan Petriceicu Haşdeu şi Dumitru Matcovschi, etc.
Cînd am venit în fruntea ministerului am găsit un sistem învechit, birocratic şi greoi. Moldova se confrunta cu fenomenul migraţiei, îmbătrînirea rapidă a populaţiei şi copii rămaşi fără părinţi şi grijă. Cea mai mare atenţie a fost acordată domeniilor prioritare: protecţia familiilor, creşterea nivelului de trai, creşterea veniturilor persoanelor vîrstnice şi persoanelor cu dizabilităţi.
…
Am identificat 105,000 copii care aveau cel puţin un părinte plecat, ce constituia 14 procente din numărul total de copii din Moldova. Ministerul Muncii a elaborat Legea privind protecţia specială a copiilor aflaţi în situaţie de risc în scopul unei politici durabile şi am elaborat strategia pentru protecţia copiilor în anii 2014–2020. Am instituit serviciul casa părintească pentru copii, am majorat numărul asistenţilor parentali. Astăzi activează 261 de asistenţi parentali profesionişti faţă de 2009 cînd erau doar 89 de asistenţi. Alocaţiile lunare de întreţinere au fost majorate. Am instituit serviciul de asistenţă telefonică gratuită pentru copii în situaţii critice şi de urgenţă. Am majorat sistematic indemnizaţiile unice la naştere pentru primul şi al doilea copil.
…
În 2010 am ratificat Convenţia cadru în contextul susţinerii persoanelor cu dizabilităţi. Am organizat mai multe servicii sociale, am instituit serviciul de asistenţă personală. La fel pe parcursul anilor au fost dezvoltate serviciile echipelor mobile. Pe parcursul anilor compensaţiile anuale pentru transport a persoanelor cu dizabilităţi au fost majorate. Pensiile minime de dizabilitate au fost majorate.
…
Ne dorim ca bătrînii să aibă o viaţă liniştită, iar copiii un viitor stabil. Vom lucra la planul de reîntoarcere a migranţilor prin oferirea de servicii în dependenţă de nevoile lor.
…
Egalitatea de gen este şi rămîne o prioritate fundamentală. Realizarea egalităţii este considerată o parte importantă a unei democraţii adevărate. Programul naţional de asigurare de gen este rezultatul muncii Ministerului.
Ministrul Valentina Buliga a mai menţionat printre realizările ministerului Muncii: semnarea a 10 acorduri de securitate socială cu ţările în care se află cetăţeni moldoveni; se poartă negocieri şi cu alte state; 335,000 de familii au beneficiat de ajutor financiar pentru perioadele reci ale anului; au fost majorate salariile minime şi medii pe economie, majorarea pensiilor, creşterea salariului la bugetari; dezvoltarea politicilor pentru a întoarce migranţii moldoveni în ţară.
În ultimii ani, din 2008 pînă astăzi, am reuşit să dublăm valoarea pensiei medii în Moldova. Am susţinut majorarea pensiilor care încă nu ajung la 1500 de lei lunar. Datorită PDM, anul acesta a fost mărit de două ori suplimentul acordat de stat la pensiile mici. Ştim că e nevoie de mai mult şi vom face mai mult. Iar în afară de rolul nostru la guvernare, de fiecare dată cînd avem posibilitatea, susţinem prin donaţii şi ajutoare vîrstnicii aflaţi în situaţii grele. Vom continua să ne luptăm pentru ca pensionarii din Moldova să ducă un trai mai bun! Pentru aceasta trebuie să creştem puterea economică a Moldovei. Sunt multe de făcut şi vă puteţi baza pe sprijinul nostru necondiţionat.
Există o problemă de sistem. Ori trebuie să mergem pe calea alegerii directe a şefului statului, ori Parlamentul să stabilească modele pentru scăderea graduală a numărului de voturi pentru alegerea preşedintelui de către legislative.
Nu avem motive de îngrijorare. Acum trei săptămîni primeam la nivel total 60 la sută din Ucraina şi restul de la Cuciurgan. Acum Ucraina a redus exportul de energie electrică, iar nivelul s-a mărit de la Cuciurgan. Ucraina este în căutarea aceluiaşi cărbune din Africa de Sud şi Australia, care este de un anumit tip. Centrala de la Cuciurgan poate să ne asigure şi 100%, dar nu este nevoie. Există şi alte alternative, regimuri insulare de la aceleaşi CET 1 şi CET 2. Dacă se opreşte furnizarea curentului electric din Ucraina, apoi cei de la Cuciurgan ne asigură.
Primele livrări de gaze naturale către Republica Moldova prin conducta Ungheni-Iaşi, exclusiv pentru consumatorii raionului Ungheni, vor fi posibile în cel mai apropiat timp… Actualmente, la Staţia de Măsurare Gaze Ungheni se efectuează lucrări de finalizare privind verificarea şi reglarea utilajului în vederea asigurării securităţii şi siguranţei livrărilor. Totodată, în faza finală se afla procedurile legale privind transmiterea la balanţa IS “Vestmoltransgaz” a gazoductului şi a Staţiei de Măsurare Gaze “Ungheni”. Astfel, livrările de gaze către consumatori vor demara după încheierea tuturor procedurilor respective, imediat ce va fi obţinută licenţa şi vor fi stabilite tarifele pentru transportare… Pana la sfîrşitul anului 2014, cu sprijinul Băncii Europene pentru Reconstrucţie si Dezvoltare, va fi elaborat studiul de fezabilitate pentru conducta de gaze Ungheni-Chişinău, proiectul tehnic va fi realizat în 2015, iar lucrările de construcţie vor demara în 2016. Bugetul total al proiectului este de aproximativ 70 milioane Euro. În prezent, suntem la etapa identificării surselor de finanţare pentru construcţia conductei Ungheni-Chişinău, fiind purtate discuţii inclusiv cu donatorii şi instituţiile financiare internaţionale. Uniunea Europeana deja şi-a exprimat disponibilitatea de a aloca 10 milioane Euro pentru realizarea proiectului respectiv.
Volumul total al livrărilor gazelor prin gazoductul Iaşi-Ungheni va constitui aproximativ 1–3% din consumul total de gaze al Republicii Moldova.
Nu va fi o luptă doctrinară, pe oameni nu-i interesează doctrinele. Lupta se va da pentru parcursul de mai departe al ţării… Vom reveni la proiectele de legi ce prevăd schimbarea modelului de indexare a pensiilor, achitarea poliţei de asigurare de către studenţii şi pensionarii angajaţi în cîmpul muncii şi altele pentru a asigura echitatea socială. Din păcate, noi n-am avut susţinere din partea colegilor de coaliţie, dar sperăm că o vom avea în noul legislative.
Implementarea Acordului de Asociere cu UE ne va ajuta să modernizăm ţara prin reforme structurale în justiţie, educaţie, sănătate şi în alte domenii importante, dar, în paralel, trebuie să creăm condiţii pentru sporirea investiţiilor în Republica Moldova, astfel încît să asigurăm locuri noi de muncă. Totodată, trebuie să soluţionăm problemele care afectează relaţiile cu Federaţia Rusă — un partener important pentru noi şi să folosim posibilităţile oferite de UE pentru a susţine producătorii noştri locali.
Preşedintele Parlamentului, Igor Corman, a avut o întrevedere cu Max Alier, şeful misiunii Fondului Monetar Internaţional (FMI) pentru Republica Moldova. Principalele subiecte abordate în cadrul discuţiilor au vizat prognozele şi aşteptările cu privire la situaţia macroeconomică în anul 2014, perspectivele bugetare pentru anul curent şi cadrul bugetar pe termen mediu, precum şi situaţia din sistemul financiar-bancar naţional. De asemenea, oficialii au făcut un schimb de opinii cu privire la situaţia politică internă şi contextul regional. Ultima misiune a FMI s-a aflat în ţara noastră în perioada 22–30 aprilie curent. În cadrul ultimului program, Republica Moldova a beneficiat de asistenţă financiară din partea FMI în valoare de aproximativ 566 de milioane de dolari.
Regiunea de Sud are un potenţial economic foarte mare. Forumul de astăzi nu este important doar pentru că se participă la discuţii, dezbateri, pentru mine este important să identificăm soluţii, propuneri ce ne-ar ajuta să îmbunătăţim lucrurile în acest domeniu, chiar şi la nivel legislativ… Mediul de afaceri, antreprenoriatul contribuie la dezvoltare satelor, comunităţilor şi regiunilor. Un exemplu este portul Giurgiuleşti, care reprezintă o oportunitate mare de dezvoltare a regiunii de sud a ţării, a Zonei Economice Libere. Recent am înfiinţat şi un parc industrial la Comrat, discutăm şi despre crearea unuia la Cahul. Avem multe idei şi pentru dezvoltarea incubatoarelor de afaceri şi a parcurilor industriale.
În cadrul săptămînii europene a ÎMM-urilor 2014, Andrian Candu a participat la un forum dedicat dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii. Potrivit lui, prin intermediul sectorului privat, al ÎMM-urilor, poate fi asigurat şi progresul la capitolul infrastructură, crearea locurilor de muncă şi se vor îmbunătăţi condiţiile de trai pentru cetăţenii Republicii Moldova. El consideră că cu stimularea progresului în sectorul ÎMM-urilor se va reuşi implementarea cu succes a Acordului de Asociere, cuprizînd şi Zona de Liber Schimb aprofundat şi cuprinzător Moldova — Uniunea Europeană.
Am spus mereu că reformarea clasei politice trebuie să înceapă din interiorul său. Am spus că acest tip de schimbare reală trebuie să se concretizeze prin fapte, nu doar prin vorbe -şi iată că lista noastră pentru Parlament va fi întocmită pe baza rezultatelor votului de duminică. Aproape 100,000 de oameni au venit să voteze la sediile noastre, dornici să participe la un exerciţiu democratic cum nu a mai fost în Republica Moldova.
Alegerile deschise din PDM au fost doar un prim exemplu prin care am arătat că suntem capabili să ne modernizăm din interior. În cîteva zile, PDM se va lansa în campania electorală. Ne pregătim pentru o campanie orientată spre o comunicare deschisă cu oamenii, cărora le vom prezenta programul nostru politic şi modul în care vedem creşterea Moldovei.
Vlad Plahotniuc a împărtăşit publicului o scrisoare pe care a primit-o de la Connie Mack IV, un reprezentant al Congresului SUA, care a felicitat Moldova pentru primele alegeri deschise a candidaţilor, organizate de Partidul Democrat.
Cetăţenii au demonstrat că ei vor să participe la luarea deciziilor şi ei au un cuvînt de spus. Noi suntem obligaţi să ascultăm de oamenii Moldovei, dacă ne asumăm răspunderea pentru viitorul lor. De acum încolo, în politică, în comunităţile locale, în administraţia de stat nimeni nu va mai putea lua decizii fără a consulta oamenii, fără participarea cetăţenilor. […] Ceea ce am făcut este doar primul pas, dar un pas care face ca societatea moldovenească să crească în ochii popoarelor democratice. Prezenţa de circa 98 de mii a oamenilor din toate raioanele ţării, în această iniţiativă regăsindu-se chiar membri şi votanţi ai altor partide, demonstrează că am luat decizia corectă atunci cînd am hotărît ca lista PDM pentru Parlament să fie întocmită prin vot direct.
Prin organizarea acestor alegeri, PDM a venit cu o noutate absolută în polticul moldovenesc, avînd ca obiectiv să aducem politicienii mai aproape de oameni. Este o acţiune benevolă a Partidului Democrat, pe care însă vrem să o extindem pe viitor la nivel de ţară, astfel ca să reformăm politicul moldovenesc. Cei pe care i-am înscris sunt oameni destoinici care se bucură nu doar de încrederea mea personală, dar şi a întregului partid.
Suntem plăcut surprinşi de implicarea oamenilor, care au dat cursul invitaţiei Partidului Democrat şi au venit în număr mare la secţiile de votare amenajate în raioanele ţării. Cifrele arată că la secţiile de votare deschise de PDM au venit nu doar membri de partid, dar şi simpatizanţi. Acest fapt demonstrează că oamenii vor să decidă cine îi va reprezenta în Parlament şi că am luat o decizie corectă atunci cînd le-am oferit posibilitatea să nominalizeze direct candidaţii.
Din păcate, în ultimul timp, relaţiile bilaterale moldo-ruse au cunoscut o răceală. Trebuie să găsim noi căi de comunicare şi noi argumente, bazate pe cifre, care ne arată că limitarea exporturilor nu este justificată economic şi nu are o bază legală.
…
Moldova joacă un rol nesemnificativ pe piaţa rusă şi nu deţine nici măcar un 1% din toate exporturile pe această piaţă. Moldova nici nu intră în top-30 cei mai mari exportatori în Rusia. Avem o evidenţă foarte clară în sistemul vamal, avem certificate de origine a mărfii, de aceea nu înţelegem de unde există temeri legate de re-export… În linii generale, însă, exporturile globale au crescut, în timp ce importurile scad. Soldul balanţei comerciale se îmbunătăţeşte, de aceea cred că prognoza de creştere economică de 3–3.5% este una realistă.
Vinul nu este o problemă actuală. Un embargo a fost deja în 2006. Trebuie să se înţeleagă că în orice problemă este ceva pozitiv. În astfel de crize pot fi găsite soluţii. Interzicerea importurilor de vinuri în anul 2006 este un exemplu foarte bun pentru noi. De atunci, calitatea s-a îmbunătăţit şi am deschis noi pieţe. Vinul nostru se vinde foarte bine, actualmente în ţări precum Polonia, Cehia, Slovacia, Germania, Anglia, nu mai vorbim de China…
Насчет вина — это не сегодняшняя проблема. Одно эмбарго уже было в 2006 году. Нужно понимать, что во всех проблемах есть и позитив. Во всех таких кризисах можно найти и хорошее решение. И это пример запрета импорта вина в 2006 году — после этого качество стало намного лучше, и появились новые рынки. То есть молдавское вино очень хорошо сегодня продается в таких странах, как Польша, Чехия, Словакия, Германия, Англия, не говоря уже о Китае…
Am ajuns la înţelegerea cea mai importantă ca să fie prelungit contractul. Au rămas cîteva subiecte de discutat. Şi anume cererea noastră de a reduce preţul la gaz. Credem că şi în cazul de faţă avem argumente economice că preţul la gaz poate fi redus, cel puţin cu vreo 3, 4, 5 dolari, nu contează, dar pentru noi o reducere este importantă, luînd în considerare şi preţurile pe piaţa mondială şi situaţia din regiune. Înţelegem toţi. Şi ei sunt îngrijoraţi, şi noi la fel, în privinţa crizei dacă vreţi în comunicare şi discuţii şi în negocieri care există între Federaţia Rusă şi Ucraina şi operatorii de energie.
Am vorbit astăzi deschis despre embargoul impus Republicii Moldova de către Federaţia Rusă la cea de-a 63-a reuniune a Consiliului Economic CSI, care s-a desfăşurat la Moscova. În discursul meu m-am axat pe problema introducerii taxelor vamale la importul produselor moldoveneşti de către autorităţile ruseşti, începînd cu 1 septembrie curent. În prezenţa membrilor Consiliului mi-am exprimat îngrijorarea cu privire la încălcarea procedurilor Acordului privind Zona de Comerţ Liber, menţionînd articolele 8, 18 şi anexa 6 din document. Am fost ascultat cu atenţie, iar decizia adoptată la şedinţa de astăzi prevede continuarea discuţiilor între Republica Moldova şi Federaţia Rusa pentru identificarea unor soluţii ce ar ajuta la depăşirea relaţiilor economice tensionate.
…
Tot astăzi am discutat despre problemele ce afectează relaţiile dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă împreună cu ministrul rus al Dezvoltării Economice Aleksei Uliukaev. Accentele s-au pus pe restricţiile şi taxele vamale impuse produselor noastre. I-am prezentat domnului Uliukaev mai multe argumente economice şi juridice care demonstrează lipsa motivelor din partea Rusiei în momentul anulării regimului preferenţial pentru produsele moldoveneşti. În schimb mi s-a promis că oficialii ruşi vor prezenta toate expertizele şi dovezile economice pe care le invocă, potrivit cărora Acordul de Asociere semnat de Republica Moldova şi Uniunea Europeană ar prezenta o ameninţare pentru relaţiile comerciale dintre ţara noastră şi Federaţia Rusă. Am convenit împreună cu ministrul Uliukaev asupra continuării dialogului pe marginea acestui subiect, inclusiv pe necesitatea iniţierii unei expertize europene în cazul în care va fi necesară.
Din punct de vedere juridic nu există nicio interdicţie, dar din punct de vedere practic este puţin probabil că ne vom mai întruni. Depinde de comisii, de Biroul permanent al Parlamentului, dar sunt cam puţine şanse să ne întrunim. Doar dacă apare vreo situaţie de urgenţă, să nu dea Dumnezeu, atunci ne-am putea întruni. Acest lucru e firesc pentru că urmează campania electorală. Pentru cele mai importante proiecte, Guvernul şi-a asumat răspunderea, iar celelalte vor fi amînate, probabil pentru noua legislatură.
Partidul Democrat din Moldova (PDM) face următoarele precizări cu privire la procedura Alegerii deschise a candidaţilor PDM pentru Parlament, care se va desfăşura duminică, 28 septembrie 2014:
Partidul Democrat vine cu aceste precizări după ce a constatat că au fost lansate în spaţiul public unele manipulări cu privire la procesul desfăşurării Alegerii deschise. Ne aşteptăm ca astfel de manipulări să continue, ba chiar să se intensifice în următoarele zile.
Este de înţeles interesul Poştei Moldovei de a optimiza procesele tehnologice şi de a rentabiliza activitatea economică. Această sarcină rămîne în faţa oricărei întreprinderi de stat, nu numai a Poştei. Dar este o abordare nepermisă ca aceste obiective să fie urmărite prin măsuri care afectează presa.
Ministrul Pavel Filip a criticat serviciile economice ale întreprinderii Poşta Moldovei, după ce instituţia a propus o serie de proceduri de rentabilizare economică, care afectează negativ situaţia economică a ziarelor din Republica Moldova. El a dat asigurări redacţiilor de presă, că vocea lor a fost auzită, s-a intervenit în mod firesc în favoarea ziarelor şi a cititorilor acestora, şi nu trebuie să mai existe niciun motiv de îngrijorare pe acest subiect. În consecinţă, serviciul de presă al MTIC, a anunţat că procedura de distribuţie a ziarelor de către Poşta Moldovei rămîne neschimbată şi urmează a fi doar îmbunătăţită pe baza unei comunicări mai bune şi corecte dintre distribuitor şi instituţiile de presă.
Este o cale corectă, rapidă şi eficientă. Decizia luată vine să zădărnicească planurile celor care vor să transforme şedinţa Parlamentului în tot felul de speculaţii şi tot felul de campanii electorale propriu-zise, dar de a merge concret cu rezolvarea unor probleme concrete, importante pentru ţară.
Sunt proiecte de lege foarte importante care nu pot fi amînate. În ultima perioadă au fost mai multe încercări de a se convoca în şedinţă Comisia Economie, din lipsă de cvorum, şedinţele nu au avut loc şi atestăm o situaţie că este problematic ca să avem rapoartele comisiei.
Dacă Guvernul a considerat că situaţia în agricultură sau alte domenii impune măsuri urgente, atunci Constituţia îi permite dreptul de a-şi lua această responsabilitate. Probabil, Guvernul a considerat că este o măsură extremă, dar acest angajament nu exclude controlul parlamentar pentru a depune o moţiune de cenzură în cazul în care va considera că a adoptat legi neoportune. În termen de trei zile deputaţii se vor expune asupra angajamentului luat de Executiv. Nu este nimic ieşit din comun, cred că este dreptul Guvernului. Este o decizie luată de Coaliţie, cu siguranţă a fost coordonată.
Belarus este un partener economic-comercial foarte important pentru Republica Moldova. Avem tradiţional o cooperare foarte bună. Ne dorim o cooperare foarte bună cu toţi partenerii tradiţionali din est şi suntem convinşi că Acordul de Asociere cu UE, de Comerţ liber cu UE nu trebuie, nu poate şi nu vine în contradicţie cu Acordul de comerţ liber în spaţiul CSI.
…să nu uităm, că avem subiectul gazului, contractul nostru expiră la sfîrşitul anului. Aceste două subiecte sunt cele mai importante de pe agenda mea. Contractul cu gazele nu va fi semnat în cadrul acestei vizite, dar am putea să avansăm mai mult în discuţii şi să avem cel puţin unele elemente de principiu în privinţa contractului. Ca de exemplu, contract nou sau prelungirea contractului actual.
Declaraţia a fost făcută înainte de vizita la Moscova şi discuţiile cu reprezentanţii Gazprom, avînd în vedere şi intenţia Ucrainei de modificare a tarifelor la tranzitul gazului rusesc. Candu a precizat că Guvernul este în căutarea unor soluţii de rezervă pentru ca Moldova să nu se confrunte în prag de iarnă cu o criză energetică.
Ei pot veni să investească în ţara noastră, să-şi realizeze produsele aici, folosind tehnologiile pe care le au la ei, pe ale noastre, indiferent că vor să monteze tractoare, troleibuze sau orice alte industrii. Apoi, odată realizate în Moldova, aceste produse, servicii sunt marcate ca produse de origine moldovenească, le oferă dreptul să fie exportate liber, fără taxe şi fără cote, atît în Uniunea Europeană, cît şi în alte regiuni, unde avem noi pieţe deschise. Eu cred că această idee reprezintă un potenţial extrem de mare. Important pentru noi este şi faptul că Belarus este partenerul nostru de încredere chiar şi în relaţia cu Federaţia Rusă. Şi asta pentru că autorităţile bieloruse au luat o poziţie corectă faţă de Moldova prin decizia lor de a nu accepta propunerea ruşilor de a introduce taxe sau restricţii faţă de mărfurile şi serviciile noastre. […] Repet, Belarus este un partener foarte important pentru Moldova şi îmi doresc extrem de mult ca tot ceea ce ne leagă, să evolueze tot mai mult.
Scopul nostru este unul foarte clar în relaţia cu APCE. Interesul este să avem alegeri libere, corecte, ceea ce va constitui, de asemenea, un test al democraţiei. După aceste alegeri, prin implementarea Acordului de Asociere vom trece din perioada monitorizare în faza de post-monitorizare în relaţiile cu APCE.
Sprijinul statului în domeniul social depinde de posibilităţile bugetare, pentru care este nevoie de performanţă economică, investiţii, acces la piaţa europeană şi fonduri europene — tot ce numim noi modernizarea Republicii Moldova în contextul integrării europene.
Autorităţile au decis să mărească de la 1 noiembrie 2014 indemnizaţiile persoanelor care beneficiază de ajutor social. Anunţul a fost făcut de preşedintele Parlamentului, Igor Corman la ceremonia dedicată Zilei profesionale a angajaţilor din sfera protecţiei sociale. Începînd cu 1 noiembrie 2014, nivelul venitului lunar minim garantat va constitui 720 de lei în loc de 680 cum era pînă acum. În bugetul de stat au fost prevăzute în anul 2014 circa 500 de milioane de lei pentru acordarea ajutoarelor sociale şi alte 254 de milioane de lei pentru ajutor în perioada rece a anului.
Dacă fondul de Dezvoltare Regională este de 170–150 de milioane de lei, portofoliul proiectelor de investiţii care-l deţin agenţiile de dezvoltare regională din cadrul MDR sunt în jur de două miliarde de lei. Dar lipsa acestor fonduri nu ne permite ca să ajungem în fiecare sat, să ajungem la fiecare proiect cu impact regional.
Europenii s-au unit pentru a asigura pace şi prosperitate şi pentru a menţine cultura, tradiţiile şi limbile tuturor popoarelor de pe continentul european. Acelaşi obiectiv îl avem şi noi. Moldova este casa noastră comună şi toţi împreună trebuie să ne unim eforturile pentru a promova interesul nostru comun, modernizarea ţării şi bunăstarea cetăţenilor.
În alte ţări, popoarele mari duc o luptă la sînge pentru astfel de autonomii şi nu întotdeauna reuşesc acest lucru. Iar la noi, în Republica Moldova există un exemplu bun.
În acest sens, intenţionăm să modificăm 20 de legi naţionale, pentru ca legea despre autonomie [Gagauz Yeri] să fie pusă în aplicare, dar este foarte important ca această problemă să nu fie politizată.
Bulgarii sînt îngrijoraţi că în cazul în care vreodată, în Republica Moldova va avea loc o reformă administrativă, acest raion va nimeri într-o altă regiune administrativă a ţării. Eu sînt sigur că acest lucru nu se va întîmpla niciodată, dar ei cer garanţii. Eu personal sînt deschis pentru astfel de discuţii, dar e important ca Parlamentul să nu politizeze aceste probleme.
Am avut doi preşedinţi aleşi direct. Această experienţă ne-a demonstrat că tot timpul au fost disensiuni serioase între ramurile puterii. Eu nu zic că suntem categoric împotriva revenirii la alegerea directă a preşedintelui. Dar nu vrem ca acest lucru să fie făcut în fugă, trebuie să discutăm problema dată, să vedem care vor fi competenţele preşedintelui. În caz contrar, am putea avea conflicte, o putere instabilă. Pe mine nu mă aranjează să facem o cîrpeală a Constituţiei. Pe noi ne interesează un sistem de guvernare stabil, modern şi de lungă durată.
Autogara de Nord are solicitări din partea transportatorilor mult mai mari decît putea deservi şi se impunea deja de mai mult timp extinderea capacităţilor. Din acest motiv existau nemulţumiri din partea transportatorilor, care aveau timp limitat pentru îmbarcarea pasagerilor. În acelaşi timp, cele 1.2 hectare nu erau utilizate, devenind o adevărată gunoişte. Pînă la finele lui octombrie va fi finalizată construcţia peronului acoperit şi amenajat cu locuri de aşteptare, astfel ca să oferim confortul necesar călătorilor şi transportatorilor […] Anul acesta, vom finaliza prima etapă a proiectului, iar către anul viitor vom extinde infrastructura gării şi vom construi o nouă clădire cu sală de aşteptare, ghişee, utilităţile publice etc. Pentru aceasta vom apela şi la credite, costul investiţiei fiind estimat la cca 13 milioane de lei.
La elaborarea unor documente de politici am inclus lucruri importante preluate de la colegii noştri din Coreea, în special în Strategia Moldova Digitală 2020. Vrem ca în Republica Moldova să avem o societate informaţională dezvoltată, iar industria IT să fie cît mai atractivă pentru investitori…
Această nouă abordare simplifică la maximum sistemul de impozitare şi scuteşte întreprinderile IT de cheltuieli suplimentare pentru menţinerea propriilor servicii contabile.
Prin semnarea acestui Acord cetăţenii moldoveni aflaţi în Turcia vor fi scutiţi de necesitatea şcolarizării şi instruirii suplimentare în procesul de convertire a permiselor de conducere şi de taxele adiţionale în acest scop. În acelaşi timp, ei vor putea circula liber în traficul internaţional şi vor putea încheia mai uşor contracte de muncă.
Trebuie să ne pregătim serios, nu să ajungem într-o situaţie penibilă dacă acest referendum pică din nou: o să facem de rîs şi Constituţia, şi ţara, şi pe noi pe toţi din elita politică. Există o zicală moldovenească: “Graba strică treaba”, mai ales că avem şi o experienţă în acest sens… nu pot să fie făcute în fierbînţeală politică, electorală — în grabă. Pentru a asigura succesul unui astfel de exerciţiu, pe care trebuie să-l desfăşurăm, nu trebuie să venim cu atîta grabă şi să venim cu referendum în data de 30 noiembrie. Noi trebuie să ne asigurăm ca acest exerciţiu să nu se încheie ca şi în 2010, cînd a fost prăvălit. Noi am propus ca acest exerciţiu să fie organizat odată cu alegerile generale locale. Mandatul preşedintelui expiră în 2016, pînă atunci toate problemele şi blocajele de alegere a şefului statului trebuie să fie eliminate.
Cele 100 de milioane de lei rezervate din Fondul Rutier pentru reabilitarea drumului Orhei-Rezina se propune a fi redirecţionate la suplinirea lucrărilor de reabilitare a drumurilor locale ce asigură accesul la instituţiile de menire social-economică, dar şi pentru întreţinerea de iarnă a drumurilor publice.
PDM lansează un angajament din 5 piloni pentru familiile din Moldova:
Integrarea europeană trebuie să devină un proiect naţional pentru care trebuie să avem şi consensul forţelor politice, şi sprijinul cetăţenilor. Trebuie să-i motivăm pe cetăţeni ca şi după alegerile parlamentare din noiembrie să continuăm acest proiect, care nu are alternativă.
Sancţiunile introduse [de către Rusia] sînt ilegale, n-au nicio argumentare de natură comercială. Ele au fost introduse în baza unor decizii politice, emoţionale, pornind de la contextul din regiune. O provocare serioasă este şi faptul că avem în ţară forţe politice care deschis optează pentru deturnarea agendei europene a Republicii Moldova, încearcă să folosească această conjunctură regională şi să divizeze societatea.
În legătură cu iniţiativa semnată de PLDM si PLR de a organiza în data de 30 noiembrie 2014 un referendum de modificare a Constituţiei, astfel încît şeful statului să fie ales în mod direct de către cetăţeni, Partidul Democrat din Moldova face următoarele precizări:
PDM se pronunţă cu tărie pentru alegerea Preşedintelui Republicii Moldova prin scrutin universal direct! Este binecunoscut faptul, că noi, în general, am susţinut pe parcursul actualului mandat parlamentar conceptul de alegeri directe şi acest drept al cetăţenilor. El ar fi cea mai bună şi democratica alternativă la actualul sistem, una care ar scuti pe viitor Republica Moldova de crize politice interminabile.
Partidul Democrat a considerat că trebuie analizate mai atent toate riscurile posibile în legătură cu acest pas şi a solicitat timp şi discuţii colegiale pe această temă. Unul dintre pericole este acela ca eventualul referendum să deturneze scopul şi sensul alegerilor parlamentare, de desfăşurarea corectă şi de rezultatele cărora depinde continuarea cursului european de dezvoltare al Republicii Moldova. Am considerat că avînd, în fond, o unitate de poziţii în cadrul Coaliţiei de guvernare, ar trebui să discutăm paşii următori, de realizare în practică. Propunerea PDM a fost să nu forţăm acum, să nu organizăm în grabă acest referendum, dar să-l desfăşurăm odată cu alegerile locale generale de anul viitor. Astfel, am avea timp suficient pentru pregătirea lui şi am exclude crearea confuziilor în rîndul cetăţenilor la alegerile parlamentare, în care atenţia publică trebuie să fie orientată spre echipele politice şi programele acestora pentru ţară, dar nu pe principala funcţie în stat.
Fracţiunile parlamentare ale Partidului Liberal Democrat din Moldova şi Partidului Liberal Reformator au depus la Curtea Constituţională pentru avizare şi controlul constituţionalităţii o iniţiativă de modificare a articolelor 78, 85, 89, 91 şi 135 referitoare la procedura de alegere şi suspendarea din funcţie a şefului statului. Iniţiativa a fost susţinută de 37 de deputaţi, care au mai propus şi un proiect de hotărîre privind stabilirea desfăşurării la 30 noiembrie 2014, concomitent cu alegerile parlamentare ordinare, a Referendumului republican pentru modificarea Constituţiei.
Am avut discuţii pe această temă. Este un subiect la care se discută de mai demult în Coaliţie, dar există o recomandare a Comisiei de la Veneţia care spune că referendumurile constituţionale nu trebuie să aibă loc în aceeaşi zi cu alegerile parlamentare, pentru că altfel este sustrasă atenţia oamenilor de la tema principală.
Este o iniţiativă bună, pe care o susţinem, dar trebuie să vedem cum, în ce formă, să revenim la ea. Nu este neapărat să meargă toţi în acelaşi jug, există o libertate a partidelor de a lua anumite decizii.
În 2009, indemnizaţia unică la naştere era 1,200 de lei. Acum e de 3,100, 3,400 pentru al doilea copil, cînd coşul de bunuri necesare pentru un copil la naştere este de 4,800 de lei. Şi, prima majorare care se propune e ca indemnizaţia unică la naştere începînd cu 2015 trebuie să fie nu mai mică de 4,800 de lei… Moldova poate şi trebuie să devină puternică prin familii puternice. De aceea familia, trebuie să devină o prioritate naţională, inclusiv prin activităţile politice.
Partidul Democrat va acţiona cu prioritate pentru rezolvarea problemelor familiilor din Republica Moldova… Venim cu fapte concrete ca tot mai puţini să fie nevoiţi să aleagă între a avea bunăstare şi a avea familia unită, venim cu soluţii pentru ca familiile să rămînă împreună aici, acasă, în Moldova, pentru educaţia şi protecţia copiilor. Punem pe primul loc drepturile femeilor şi promovarea lor. Ridicăm economia pentru a oferi bunăstare în fiecare casă. Creştem Moldova pentru a crea condiţii de trai mai bune pentru fiecare familie.
Eu ca ministru responsabil de domeniul drumurilor consider că decizia finală privind traseul centurii Chişinăului trebuie luată doar în urma unor consultări publice cu experţii din domeniu, autorităţile locale, în primul rînd ale primăriei Chişinău, dar şi a primarilor din suburbii. Desigur, ne interesează şi opinia cetăţenilor, a celor care se vor folosi de această şosea. Vom face public conceptul elaborat, pe marginea căruia îi invit pe cei interesaţi să se expună.
Investiţia pentru primele trei sectoare ale centurii, care vor intra în reabilitare totală din anul viitor, se ridică la 52 milioane de euro, bani oferiţi anterior de către băncile europene pentru realizarea programului de reabilitare a drumurilor. Subiectul discuţiilor în ambele proiecte va fi drumul de ocolire a părţii de sud-est al capitalei, două sectoare dintre care la moment nu există şi urmează să fie construite de la zero. În urma consultărilor, trebuie să decidem care va fi traseul şi să trecem la elaborarea studiului de fezabilitate. În ambele cazuri vom construi o şosea cu patru benzi de circulaţie şi intersecţii denivelate pentru a fluidiza şi securiza traficul.
Obiectivul nostru este să construim un drum de ocolire modern, care să corespundă cerinţelor europene, pentru a uşura traficul în oraş. Existenţa unei centuri a Chişinăului va permite redirecţionarea integrală a transportului de tranzit, dar şi accesul mai uşor la destinaţie pentru chişinăuieni, ocolind centrul oraşului.
Noi nu trîmbiţăm că în 2–3 ani vom adera la Uniunea Europeană. Noi dorim mai întîi ca ţara să fie pregătită de această aderare.
Vreau să atrag atenţia tuturor celor care s-au lansat cu acuzaţii la adresa miniştrilor. Mult-stimaţi participanţi la acest dialog, rog frumos să atrageţi atenţia că miniştrii şi viceminiştrii, potrivit legii nu sunt funcţionari publici, miniştrii sunt persoane de demnitate publică. Noi am introdus această modificare acum cîţiva ani. Deci, ei nu au contract de muncă, ei nu au zi limitată de muncă, ei sunt persoane politice şi viaţa lor depinde de la ciclu politic pînă la ciclu politic […] Ce gîndesc oamenii? Ei vor să-şi vadă miniştrii în cabinete, cu aer condiţionat, cu o cafeluţă, cu o hîrtie în şedinţă sau ei vor să-i vadă pe miniştri în glod, la ţară, în faţa oamenilor, să răspundă, să le povestească ce au făcut, să fie lăudaţi, să fie criticaţi.
Semnare a Acordului de Liber Schimb dintre Turcia şi Moldova creează o premisă puternică de a trece la următoarea etapă: cooperarea industrială mai profundă ne va permite să valorificăm aceste oportunităţi. El a accentuat că cea mai strategică investiţie este cea făcută în oameni […] În contextul în care în care trecem prin diverse schimbări, încercăm să acredităm ideea pentru necesitatea unui Plan Marshall pentru Republica Moldova […] Pentru Republica Moldova este important să seteze cît mai multe platforme de comunicare pentru ca oamenii de afaceri din ambele ţări să cunoască cît mai bine posibilităţile care apar în raporturile economice, comerciale dintre Turcia şi Moldova.
La 11 septembrie 2014 a fost semnat Acordul de Liber Schimb dintre Republica Moldova şi Turcia. Potrivit acordului vor fi liberalizate schimburile comerciale între ambele ţări pentru circa nouă mii de poziţii tarifare. La data intrării în vigoare a Acordului, toate taxele vamale de import, precum şi orice taxe cu efect echivalent aplicate produselor industriale vor fi anulate, cu excepţia unor mărfuri industriale originare din Turcia, precum încălţăminte, mobilier, produse din plastic ş.a., pentru care Republica Moldova a solicitat instituirea unor perioade de tranziţie de la trei la şapte ani. Pentru produsele agricole, Acordul prevede concesii reciproce, fiind negociate contingente tarifare pentru produsele de interes sporit, inclusiv pentru anumite perioade ale anului (off-season), în limita cărora va avea loc reducerea în proporţie de 100% a taxei vamale în regimul clauzei naţiunii celei mai favorizate (MFN). Obiectivele Acordului vizează promovarea comerţului reciproc, dezvoltarea relaţiilor economice dintre ţări, asigurarea condiţiilor corecte pentru desfăşurarea unei concurenţe loiale în comerţul bilateral, contribuirea la eliminarea barierelor în calea comerţului, precum şi crearea condiţiilor pentru efectuarea investiţiilor, în special pentru dezvoltarea investiţiilor mixte în cele două state.
Eu vă promit că voi promova fabricile din Republica Moldova care au produse competitive şi care merită promovate în ţară şi străinătate. Partidul Democrat are prieteni atît în vest, cît şi în est. Vom purta discuţii cu toţi partenerii pentru a ajuta producătorii autohtoni. Moldova are nevoie de mai multe fabrici care să lucreze la standardele de calitate ale fabricii de conserve de aici, din Cupcini.
Rusia încalcă atît prevederile Acordului de Liber Schimb cu CSI, cît şi regulile stabilite de Organizaţia Mondială a Comerţului. Suntem implicaţi la moment într-un proces intens de discuţii cu toate părţile. Cert este că noi nu vom lua măsuri împotriva cuiva, mai ales dacă aceste măsuri ar urma să afecteze şi consumatorul local. A veni cu astfel de măsuri, înseamnă ca preţurile la unele produse să crească, sau acestea chiar să nu se regăsească pe rafturi. Acest lucru indiscutabil va afecta consumatorul, care în secolul 21 trebuie să beneficieze de drepturile sale. De aceea, noi nu vom aplica contramăsuri împotriva Federaţiei Ruse.
Republica Moldova are posibilitate să oprească orice fuziune, pentru că deţine o cotă de blocaj. Pentru a lua decizie de a permite sau nu, trebuie să vedem clar cifrele, planul de fuziune, să discutăm cu conducerea ambelor bănci şi să vedem care este scopul final. Să vedem care sunt beneficiile Republicii Moldova în cazul acestei fuziuni şi eu cred că în timpul cel mai apropiat, noi o să venim cu o opinie profesionistă.
Dacă o astfel de fuziune aduce beneficii sectorului financiar şi statul Republica Moldova nu pierde din fuziune, atunci trebuie să se desfăşoare. De obicei, fuziunile în business au succese. Să vedem în perspectivă care va fi rezultatul unei astfel de fuziuni.
Banca Naţională a Moldovei (BNM) a anunţat luni că examinează cererea Băncii de Economii pentru procurarea cotei de 100% din capitalul social al B.C. Unibank. Anterior, Premierul Iurie Leancă că tranzacţia ar putea fi blocată prin votul reprezentanţilor statului, iar decizie va fi luată după ce Banca Naţională îşi va exprima poziţia şi după ce va fi făcută o analiză minuţioasă.
Costurile estimate pentru acest proiect sunt în jur de 70 mln de euro, iar Uniunea Europeană a oferit un suport de 10 mln de euro. Pentru că acum sectorul energetic este în perioadă de reformare, pe lîngă suportul pentru reforme UE mai vine cu ajutor şi pentru acest proiect. Restul resurselor urmează să le asigure statul, dar evident că vom mai primi şi alţi bani… Cred că poate să dureze un an, iar finalizarea lucrărilor poate fi în 2016, deşi ne dorim să fie pînă în 2015. Este foarte important şi suportul cetăţenilor, deoarece conducta trece şi prin teritoriul unor oameni, care vor primi compensaţii şi ei manifestă un fel de toleranţă faţă de acest lucru.
Între colegii mei sunt oameni absolut deosebiţi, care gestionează domenii speciale. Dacă avem drumuri mai bune, să ştiţi că asta datorează Partidului Democrat, dacă avem viteza mare la Internet şi puteţi comunica cu rudele din afara ţării se datorează Partidului Democrat.
Odată cu trecerea timpului, lucrurile evoluează, realităţile politice se schimbă. Această prevedere a Constituţiei [Articolul 78, privind alegerea şefului statului] a rămas nemodificată. O sarcină importantă a parlamentului următor va fi rezolvarea acestei probleme şi operarea unor modificări.
Nu vom avea un scrutin electoral clasic, ci acum se va da un răspuns la întrebarea unde merge Moldova. În acest context, nu trebuie să uităm de provocările pe care le avem din partea Rusiei. Să nu uităm că avem oameni indecişi, care nu ştiu pe cine să voteze. Sunt mulţi cetăţeni care se întreabă unde este garanţia într-un viitor mai bun. Oamenii aşteaptă răspunsuri clare, trebuie să vadă că partidele Pro-Europene dau dovadă de unitate. Trebuie să le dăm încredere oamenilor, în special celor care şi-au pierdut încrederea în Coaliţie […] Totul depinde de noi toţi. Vom pierde toţi dacă nu se va ţine cont că nu avem un scrutin electoral clasic. Cei care vor încerca să apeleze la agresivitate cred ca vor avea de pierdut. Este nevoie mai mult decît un pact de neagresiune. Este nevoie să se poarte discuţii. Cu cît va fi mai clară poziţionarea partidelor din Coaliţie, cu atît mai puţine şanse rămîn pentru alţi actori care au apărut recent pe scena politică.
Noi mergem să auzim vocea moldovenilor. Vocea care trebuie să fie şi respectată, trebuie să contribuie plenar la formarea listei de partid a PDM şi în continuare. “Vocea Moldovei” nu se limitează doar aici, noi vrem să auzim cît mai tare opiniile moldovenilor despre probleme şi necesităţile lor şi pe această cale să găsim soluţii pentru o viaţă mai bună, mai demnă pentru cetăţenii noştri.
Un lucru pe care pot să vi-l spun cu toată certitudinea şi este unul principial pentru Partidul Democrat: noi vom asigura în orice condiţii, ca partid, continuitatea politicilor interne şi externe ale Republicii Moldova. Partidul Democrat nu are alte viziuni alternative. Am fost şi vom fi consecvenţi fiindcă nu în zadar am participat activ, ba mai mult, aş spune, anume Partidul Democrat a fost cel care prin deciziile sale, poate contrar unor interese mai înguste sau personale, a asigurat tot procesul de integrare europeană, a contribuit plenar şi noi nu am întreprins aceste acţiuni cinci ani de zile, ca mai apoi cumva să ne schimbăm viziunea. Priorităţile rămîn absolut aceleaşi. După alegerile parlamentare noi vom fi acel partid care va asigura continuitatea acestor procese.
Din momentul în care am anunţat lansarea Alegerii deschise a candidaţilor PDM pentru Parlament, Partidul Democrat s-a aşteptat ca unii, cărora le place să deţină monopolul politic, să atace ideea de a le da oamenilor simpli mai multă putere de decizie. Reacţia PCRM e tipică pentru această formaţiune bazată pe dictatura internă de partid şi de la care au plecat toţi cei competenţi în formularea mesajelor. Reacţia PCRM demonstrează că acest partid a intrat în panică, pentru că mulţi dintre foştii lor simpatizanţi ar putea participa la alegerile deschise, pe care PDM le organizează în 28 septembrie.
Ieri am dat startul campaniei pentru alegerile deschise din PDM. Acest moment reprezintă îndeplinirea unei promisiuni pe care am făcut-o cînd am pornit reformarea partidului: aceea că lista candidaţilor noştri pentru Parlament va fi decisă de oameni, nu de liderii politici. Este pentru prima dată în Moldova cînd un partid îşi formează lista electorală prin vot popular! Ideea a obţinut o aprobare unanimă în partid şi îi felicit pe colegii din PDM pentru îndrăzneala de a organiza alegeri deschise ale candidaţilor pentru Parlament. Această acţiune demonstrează că PDM este un partid deschis, care face ce promite!
Totodată, acesta este un exerciţiu democratic nou pentru Moldova, care va ajuta PDM să meargă în alegeri cu cei mai buni oameni pe care îi are.
Invităm să participe la aceste alegeri toţi doritorii, membrii şi simpatizanţii Partidului Democrat. Fiecare are şansa să aleagă şi să fie ales pentru lista electorală.
Sunt ferm convins că alegerile deschise vor fi un succes pentru PDM şi pentru democraţia din Republica Moldova.
Comuniştii au, probabil, o frică legată de faptul că alegătorii lor vor veni masiv la sediile PD pentru a vota candidaţii noştri pentru alegeri. Noi sîntem foarte bucuroşi şi mulţumiţi că această iniţiativă a stîrnit reacţii atît de aprinse în societate. Faptul că comuniştii ne critică dur demonstrează că sîntem pe calea cea dreaptă şi denotă că la ei joacă invidia. Comuniştii nu fac decît să născocească minciuni, iar aceasta este o reacţie bolnăvicioasă.
Republica Moldova are nevoie de partide serioase, stabile, care nu sunt bazate pe un singur om, dar sunt de tip european. Noi susţinem schimbarea generaţiilor, cînd cineva trebuie să plece, să plece. Partidul nu lucrează pentru mine, ci eu lucrez pentru partid. Puterea îţi este dată pentru un alt scop. În PD nu există boieri şi iobagi, cam toţi sunt răzeşi.
Am decis sa nu mai amînam votul uninominal şi facem această metodă la nivel de partid. Cred că aceasta abordare e una corectă, deoarece orice reformă trebuie să înceapă din propria ogradă. Dacă unii în ţara noastră nu doresc să lase puterea din mîini, noi o oferim cetăţenilor. Sunt sigur de capacităţile cetăţenilor. Îmi exprim deplina convingere că votul direct pentru selectarea candidaţilor pentru lista electorală va fi una de succes.
…
Pentru mine nu ar fi fost o problemă să formez o listă de 500 de oameni destoinici, însă probabil că eu şi ceilalţi colegi avem o altă viziune privind noţiunile de democratizare a sistemului politic din ţară. De această dată îi voi lăsa pe simpatizanţii partidului, pe cetăţeni, să aleagă în mod direct componenţa acestei liste. Suntem un partid care ţine cu oamenii.
PD începe astăzi din interior această reformă. Le dăm cetăţenilor posibilitatea să aleagă candidaţii partidului care vor intra pe listele electorale în acest an. Această cale este unică şi în premieră pentru Moldova.
…
Am instituit o comisie electorală internă de partid care va monitoriza procesul propus. De azi, ne deplasăm în ţară ca să informăm oamenii despre faptul că vor putea merge la sediile din localitate şi vor putea să-şi exprime opinia în mod direct. Această procedură de formare conform acestui nou model trebuie să fie cunoscută de toţi pentru a asigura caracterul larg şi participativ pentru ziua de 28 septembrie.
…bugetul, şi politica fiscală sunt documente care au fost deja elaborate de Ministerul Finanţelor şi sunt scoase la dezbateri publice. Îmi este greu să zic acum, fiindcă ţine foarte mult şi de activitatea parlamentară, dacă se va reuşi sau nu. Dar chiar dacă nu se reuşeşte bugetul să fie aprobat de actualul Parlament, nimic tragic nu este, deoarece finanţele publice sunt administrate în continuare, bugetul din 2014 se prelungeşte pentru anul 2015 cu o lună. Dar eu cred că nici nu se va ajunge la aceasta şi că noul Legislativ în decembrie, şi guvernul din decembrie vor reuşi să lucreze pe proiectul care, de fapt, a fost deja elaborat.
FMI este un partener foarte important pentru noi. Nu doar pentru suportul financiar pe care îl acordă, dar şi prin experienţa, expertiza pe care o acordă ei Republicii Moldova […] A fost ca un fel de bici pe guvernare sau un fel de supraveghetor ca noi să ne facem temele pe acasă bine, aşa cum trebuie. Fiindcă ei sunt cei care întotdeauna caută la orice facem noi să existe un rezultat economic, să existe un rezultat în aşa fel încît să existe o dezvoltare în ani de zile.
Noi, de exemplu, vorbim foarte mult despre domeniul energetic, vorbim despre tarife, despre multe altele. Noi înţelegem că tarifele poate ar trebui majorate, ca să fie companiile mai profitabile, ca să aibă bani să reinvestească în reechipare şi îmbunătăţirea reţelelor. În acelaşi timp, noi venim cu argumente că populaţia la ora actuală nu-şi poate permite să plătească un tarif mai mare. Respectiv, ori căutăm o compensaţie, ori facem în aşa fel încît în paralel să meargă şi creşterea economică, şi bunăstarea populaţiei, dar şi creşterea tarifelor, ca să asigurăm profitabilitatea pentru companiile din sectorul energetic. Deci, trebuie să existe o legătură. Existenţa unui program, a unei colaborări stricte cu FMI este doar un beneficiu pentru Republica Moldova şi în anul 2015 va trebui să revenim prin existenţa unui program cu ei.
Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială, Comisia Europeană, toate lucrează în tandem. În situaţia în care noi nu avem o colaborare cu Fondul Monetar Internaţional, decade colaborarea cu Banca Mondială şi decade buna noastră cooperare cu Comisia Europeană. Şi cu toate trei instituţii noi avem proiecte de lungă durată sau medie. Cînd vorbim despre modificări în legislaţie, protejarea investiţiilor, nu numai a celor străine, dar şi celor interne, vorbim despre îmbunătăţirea calităţii şi în business, şi în infrastructură. Adică, noi acum atît de multidimensional şi polivalent pe diferite dimensiuni cu ei lucrăm, că inexistenţa unei astfel de colaborări va opri, efectiv, şi dezvoltarea a tot ceea am pornit noi. În plus, există şi o acoperire financiară la foarte multe proiecte. Iată de ce o colaborare cu Fondul Monetar Internaţional este necesară pentru anul viitor.
Subiectul Băncii de Economii nu ţine neapărat de Ministerul Economiei. Aici eu aş putea să vă spun mai mult opinia mea personală sau experienţa anterioară în Parlament. Cu Banca de Economii trebuia să facem ceva, deoarece, sincer vă spun, în mare parte, datorită managementului precedent care înţeleg că este sub lupa investigaţiilor penale şi deja sunt dosare pregătite de Procuratură, care sunt ori pe cale de a fi trimise în instanţă, sau sunt deja în instanţă. Şi din cîte am înţeles, sunt vreo şapte dosare care au ajuns în instanţă pe fosta conducere a Băncii de Economii.
Banca de Economii a fost administrată rău, prost, defectuos şi poate chiar cu fraude. Nu pot spune exact, deoarece nu sunt eu judecătorul şi nu este cazul să aducem acum învinuiri, fiindcă există prezumţia nevinovăţiei. Dar cu Banca de Economii trebuia de făcut ceva. În situaţia în care statul Republica Moldova a decis să-şi păstreze un pachet de blocaj pentru deciziile cele mai importante…
Deja am stabilit, voi merge la o discuţie cu conducerea Aeroportului, să vedem exact ce fac, cum fac. Mai ales că în timpul cel mai apropiat va fi gata şi analiza noastră, a ceea ce ţine de îndeplinirea obligaţiunilor lor contractuale în termenele stipulate. Şi aici aş vrea să spun clar şi radioascultătorilor: în situaţia în care contractul nu va fi respectat, noi nu vom avea nicio reţinere în a-l rezilia. Deci, trebuie să fie clar şi investitorului, şi cetăţeanului.
Dacă cineva şi-a asumat investiţii pe care dacă nu le duce pînă la capăt sau nu le respectă, statul nu va fi tolerant, Ministerul Finanţelor şi eu personal nu vom tolera şi vom merge pînă la reziliere. Aceasta va fi pînă în campanie, sau va fi după campanie, sau aceasta nu va fi deloc în situaţia în care investitorul îşi va respecta condiţiile şi noi vom avea, în termenele prevăzute, un Aeroport pe care şi-l doreşte orice stat şi orice oraş.
În discuţiile care au fost anterior cu partea rusă s-a recunoscut faptul […] că datoria care există a Transnistriei este, într-o oarecare măsură, o chestiune subvenţionată de ruşi pentru Tiraspol, pentru Transnistria şi că, de fapt, este mai mult o datorie artificială pe care ei şi-o asumă. Şi afară de aceasta, totuşi datoare faţă de Gazprom este compania Moldovagaz. În compania Moldovagaz Republica Moldova deţine doar 30%, noi suntem acţionari minoritari.
Eu, ca reprezentant al acestor acţionari, ar trebui să pun întrebarea majoritarilor, ruşilor să le pun întrebarea cum de au permis ei, cum au administrat ei această societate de a ajuns să aibă aşa datorii? Şi probabil ar trebui să aibă multe întrebări Curtea de Conturi a Rusiei faţă de ei şi toţi cei care verifică financiar şi finanţele publice ale Rusiei. Este o chestiune pe care noi toţi o înţelegem că este una politică, că nu ţine de economie. Şi cînd vom ajunge să discutăm despre o unificare a statului şi existenţa doar a unui mal, atunci cu siguranţă vom găsi soluţii şi economice.
Subiectul Băncii de Economii nu ţine neapărat de Ministerul Economiei. Aici eu aş putea să vă spun mai mult opinia mea personală sau experienţa anterioară în Parlament. Cu Banca de Economii trebuia să facem ceva, deoarece, sincer vă spun, în mare parte, datorită managementului precedent care înţeleg că este sub lupa investigaţiilor penale şi deja sunt dosare pregătite de Procuratură, care sunt ori pe cale de a fi trimise în instanţă, sau sunt deja în instanţă. Şi din cîte am înţeles, sunt vreo şapte dosare care au ajuns în instanţă pe fosta conducere a Băncii de Economii. Banca de Economii a fost administrată rău, prost, defectuos şi poate chiar cu fraude. Nu pot spune exact, deoarece nu sunt eu judecătorul şi nu este cazul să aducem acum învinuiri, fiindcă există prezumţia nevinovăţiei. Dar cu Banca de Economii trebuia de făcut ceva. În situaţia în care statul Republica Moldova a decis să-şi păstreze un pachet de blocaj pentru deciziile cele mai importante…
Este iniţiativa moldovenilor din Portugalia [iniţiativa legislativă de a scuti de taxe bunurile moldovenilor care decid să revină definitiv în ţară], eu doar am propus proiectul în Parlament. Trebuie să le arătăm conaţionalilor noştri că ţara îi aşteaptă cu uşa deschisă. Sper ca în septembrie, la începutul sesiunii de toamnă, să fie votat proiectul de lege în lectura a doua […] Trebuie să schimbăm lucrurile în ţară ca moldovenii să nu plece peste hotare, ca majoritatea cetăţenilor să se simtă confortabil acasă, să aibă locuri de muncă, să aibă un venit asigurat. Astfel se vor crea condiţiile ca şi alţi moldoveni plecaţi să revină.
Prin intermediul întreprinderii de stat “Gări şi Staţii Auto”, subordonată ministerului, am iniţiat un plan de renovare şi modernizare a tuturor gărilor auto din ţară, pentru a le oferi călătorilor condiţiile şi confortul necesar. Pentru renovarea gării din Străşeni a fost valorificată o investiţie de 1 mil.lei. Anul acesta, vor mai fi inaugurate trei clădiri după modernizare — în Călăraşi, Floreşti şi Ungheni. Vom continua în acest tempou, astfel ca să ajungem să modernizăm întreaga reţea de gări din Moldova, care a ajuns în stare deplorabilă.
Începînd cu 1 octombrie [2014], salariul minim pe ţară va fi de 1,000 de lei. Această decizie va duce la majorarea cu 15% a salariilor pentru circa 120 de mii de angajaţi din sectorul bugetar. De la 1 octombrie, cu 20 la sută se va majora salariul pentru persoanele care muncesc în instituţii bugetare. Proiectele de hotărîre aprobate vor intra în vigoare de la 1 septembrie şi 1 octombrie.
De la 1 octombrie 2014, cuantumul salariului minim pe ţară este stabilit de 1,000 lei (Hotărîrea Guvernului Nr. 550 din 09.07.2014). De asemenea, în contextul modificărilor la Legea Nr. 355 din 23.12.2005, cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar şi Legea Nr. 1432 din 28.12.2000 privind modul de stabilire şi reexaminare a salariului minim, de la 1 octombrie 2014, au majorate salariile angajaţilor bugetari salarizaţi în baza Reţelei tarifare unice (începînd cu 1,000 lei pentru categoria I de salarizare). Totodată, de la 1 septembrie 2014, au fost majorate cu 20% salariile cadrelor didactice.
Pentru aceste drumuri se oferă garanţie de minim 10 ani, iar dacă vor apărea defecte, acestea vor fi remediate din contul companiilor care le reabilitează.
Producătorii agricoli au apreciat beneficiile modalităţi de transportare de alternativă, deschisă odată cu redarea navigabilităţii rîului Prut. La momentul actual, Portul Fluvial Ungheni a recepţionat deja solicitări pentru transportarea a cca 200 de mii tone de cereale. Planificăm să exportăm pe rîu în acest an cel puţin 300 de mii de tone […] Cerealele vor fi transbordate din barje direct pe nave maritime. Din septembrie, această operaţiune va putea fi efectuată la mila 71 pe Dunăre, la o distanţă de doar 15 km de la Cîşliţa-Prut. Aceasta va permite exportul grînelor în mai multe ţări pe cale maritimă.
Situaţii cînd cursele aeriene sunt reţinute pentru mai multe ore, iar pasagerii rămîn blocaţi în aeroporturi nu trebuie să existe. Compania [Air Moldova] urmează să implementeze în acest scop un Plan de măsuri urgente, realizarea căruia va fi monitoriza strict […] Pentru cazurile de întîrzieri mari, pasagerii trebuie să fie despăgubiţi de către companie, în funcţie de timpul de aşteptare, aşa cum prevede legislaţia în domeniu. Toate compensaţiile trebuie achitate în termen cît mai scurt.
Deja de azi [15 august 2014], drumul naţional Hînceşti-Cimişlia intră în reparaţie. În 2013, a fost finalizată reabilitarea porţiunii de drum de la Chişinău pînă la Hînceşti, iar acum vom continua pînă la Cimişlia. Planificăm să continuăm în 2015 cu reabilitarea acestui traseu pînă la Basarabeasca […] Pînă la finele anului planificăm să mai semnăm alte 6 contracte, astfel ca să avem în lucru cca 500 km de drum.
Agricultura Moldovei trece printr-o perioadă de încercări ca urmare a restricţiilor la import anunţate de Federaţia Rusă. Desigur, nimeni nu e fericit atunci cînd nu-şi poate vinde producţia, atunci cînd o piaţă externă tradiţională devine brusc inaccesibilă. E un moment greu, aşa cum au mai fost momente grele pentru agricultura noastră.
Dar tocmai în astfel de momente avem nevoie de solidaritate, nu de vrajbă. Şi de soluţii concrete, nu de proteste speculate politic.
Eu cred, la fel ca majoritatea moldovenilor, că locul tractoarelor este în cîmp, nu pe şosele. Iar aceia care s-au lansat în proteste şi scandaluri — din fericire foarte puţini — nu vor binele Moldovei (la fel ca şi cei — tot puţini — care s-au repezit să-i încurajeze). Cei care aduc vrajbă şi confruntare nu sunt oamenii soluţiilor, ci doar oameni care adîncesc problemele.
Desfăşurarea alegerilor interne în PDM, care constituie o premieră pentru Republica Moldova, demonstrează o dată în plus că promisiunea făcută de conducerea partidului, de a promova membrii pe baza meritelor, este respectată. Cu toţii vom fi parte la un exerciţiu democratic şi transparent şi, astfel, ne vom asigura că în lista de candidaţi ajung cei care au demonstrat rezultate şi se bucură de încrederea colegilor.
În ultimele zile vedem cum aşa zişii patrioţi ai Moldovei se dau în spectacol. Vedem Dodoni şi Şelini care se deconspiră singuri şi arată întregii Moldove că ei sunt cei care au stat la baza impunerii sancţiunilor Moscovei împotriva cetăţenilor Moldovei. Dodonii şi Şelenii trebuie să înţeleagă că riscă foarte mult în acest moment, şi nu-şi riscă doar cariera politică ci îşi riscă chiar demnitatea de a fi cetăţeni ai Moldovei. Nişte oameni care-şi trădează propriul popor, care merg la Moscova şi vînd informaţii despre care ar fi punctele vulnerabile pentru cetăţenii ţării lor, nu au cum să o sfîrşească bine în alegeri.
Noi suntem deschişi pentru un dialog sincer cu partea rusă, cu participarea conducătorilor ministerelor de resort, al Serviciului Federal de Supraveghere şi Protecţie a drepturilor consumatorilor (Rospotrebnadzor), al Serviciului Federal de Supraveghere Veterinară şi Fitosanitară (Rosselhoznadzor), al Serviciului Federal Vamal, precum şi al experţilor moldoveni. Printr-o comunicare mai activă şi o expertiză obiectivă intenţionăm să identificăm soluţiile de compromis şi să demonstrăm că aspiraţia Republicii Moldova pentru integrarea europeană nu aduce prejudicii relaţiilor economice cu Federaţia Rusă.
Reţeaua feroviară din Moldova necesită investiţii enorme atît în înnoirea materialului rulant — a vagoanelor de pasageri, vagoanelor marfare, a locomotivelor — dar şi a infrastructurii. Vă anunţ că suntem, în acest scop, la o etapă finală pentru obţinerea finanţării de 100 milioane de euro din Băncii Europene pentru Reconstrucţii şi Dezvoltare şi Băncii Europene pentru Investiţii. Planificăm să începem modernizarea liniilor de cale ferată cît mai rapid.
Fiecare dintre dumneavoastră are şanse să obţină un loc eligibil pe lista PDM pentru parlamentare, dacă vă veţi convinge colegii să vă voteze. Acei candidaţi care se bucură de respect între membrii şi simpatizanţii partidului au cele mai mari şanse să fie votaţi şi să obţină un loc bun pe lista PDM.
Categoric nu vreau să discut despre anumite scenarii postelectorale. Eu vreau să spun cu siguranţă doar un singur lucru şi de aici, de fapt, reiese şi răspunsul la întrebare. Partidul Democrat va purta discuţii privind responsabilitatea pentru următoarea guvernare doar cu forţe politice sănătoase, partide democratice proeuropene, care împărtăşesc exact aceleaşi viziuni pe care le-a promovat Partidul Democrat de la 2009 încoace şi cred că sunt suficiente exemple. Mă refer aici la negocierile care au avut loc după alegerile din iulie 2009, noiembrie 2010. Partidul Democrat, chiar dacă au existat fel de fel de întrebări referitor la coalizarea cu alte forţe politice, noi întotdeauna am pus în capul mesei interesul naţional şi am discutat cu acele partide care ne duc pe calea pe care noi o considerăm unica posibilă pentru Moldova — modernizarea ţării pe model european, cu prioritizarea tuturor scopurilor ce ţin de domeniul social, ridicarea bunăstării cetăţenilor noştri — aceasta, de fapt, este chintesenţa poziţiei Partidului Democrat.
Eu cînd aud că Federaţia Rusă se teme de impactul acestui Acord, adică încearcă să-şi protejeze piaţa de importurile din Moldova, care vin în Rusia, mie mi se pare chiar ridicol acest lucru. Fiindcă statistica arată că exporturile noastre în Federaţia Rusă sunt de circa 0.12% ponderea în Federaţia Rusă. Deci, Federaţia Rusă pentru noi este un partener important, fiindcă noi 20% exportăm încolo ponderea pentru Moldova. De ce să se apere ei? Sunt nişte chestii inventate şi sigur că este o decizie emoţională, politică, din cauza faptului că Ucraina, Georgia, Moldova s-au asociat la Uniunea Europeană.
Dacă e să vorbesc strict de Parlament, că Parlamentul este un circ, sunt tot timpul aici învinuiri şi certuri, este tot datorită faptului că anume acest lucru este reflectat mai mult de mass-media. Ori, în Parlament se munceşte uneori foarte mult pe proiecte importante de legi, care nu trezesc un interes atît de sporit. Şi cetăţenii poate mai puţin ştiu despre acest lucru. Dar oricum Parlamentul este oglinda societăţii, deci, oamenii ce îşi aleg, aceea au. Şi suntem în ajunul campaniei electorale, vom avea alegeri la 30 noiembrie şi iarăşi este o posibilitate pentru cetăţeni să se gîndească foarte bine pe cine aleg pentru următorii patru ani.
Acordul de Asociere este cea mai importantă realizare în politica externă şi internă a Republicii Moldova de la 1991 încoace. Noi considerăm că exerciţiul de ratificare de la 2 iulie clarifică definitiv vectorul de politică internă şi externă a RM. Ţara noastră se îndreaptă. Peste 80% din conţinutul din Acordului se referă la Zona de comerţ Liber, ceea ce va permite accesul producătorilor autohtoni la o piaţă de peste 500 milioane de consumatori.
Este o decizie politică care vine în urma Asocierii Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Eu cred că prin astfel de metode Federaţia Rusă nu procedează corect în primul rînd. Şi în al doilea rînd face şi o greşeală, există riscul ca aici în ţară să se creeze o atmosferă anti-rusească pe care noi nu o dorim.
Avem experienţa proiectelor precedente, cînd din cauza mobilizării lente a companiilor au fost înregistrate mari întîrzieri la reabilitarea drumurilor. La momentul semnării contractelor, companiile au fost avertizate că nu vom admite tergiversări. Nu vom accepta scuze că nu se reuşeşte şi îi vom taxa pe cei care vor depăşi termenii anunţaţi. Suntem dispuşi să mergem pînă la rezilierea contractelor, dacă şantierele nu vor fi deschise în termenii stabiliţi.
Petkov este mai periculos decît ceilalţi extremişti. El ar trebui să meargă şi la medic, la un neurolog, deoarece psihicul lui este destabilizat. Ceea ce ţine de Antifa, este vorba doar despre anumiţi tineri care se aflau în Comsomol şi acum sunt în cadrul Antifa.
Iată Vladimir Voronin încă nu are Ordinul Republicii. Dacă e să respectăm cutuma, cred că ar trebui să-i fie conferit şi dlui Voronin cea mai înaltă distincţie în stat. Vrem sau nu, ne place sau nu, dar totuşi este o personalitate politică marcantă. A făcut foarte multe pentru stat, cu toate criticile. Ca un şef de stat care a guvernat 8 ani, care foarte mult a muncit, cred că ar merita acest Ordin.
Dacă tot ziceţi că merită, nu vreţi să iniţiaţi procedura oficială de decorare a dlui Voronin?
Astăzi pot anunţa că, începînd cu 6 octombrie, curent, se vor putea face transferuri băneşti din Italia către Republica Moldova prin Poşta Moldovei la un comision de 5 euro pentru sumele de pînă la o mie de euro. Mai mult decît atît, avem stabilite aceste înţelegeri cu colegii din Portugalia — acordul a fost deja semnat. Cu cei din Spania semnarea acordului este pe ultima sută de metri. Acesta urmează să fie semnat în următoarele zile.
Serviciul de transfer monetar internaţional între oficiile poştale din Moldova şi Italia a fost lansat la 20 octombrie 2014. Noul serviciu permite moldovenilor care locuiesc în Italia să facă transferuri la o rată de cinci euro pentru orice sumă de pînă la 1000 de euro. Astfel, destinatarii plăţii din Moldova pot să ridice banii fie în euro, fie în lei moldoveneşti, practic la toate serviciile poştale din Moldova şi Italia.
Acest serviciu de transferuri de bani a fost negociat şi dezvoltat între ÎS “Poşta Moldovei” şi “Poste Italiane” în perioada ianuarie-septembrie 2014, cu suportul OIM Moldova şi al Băncii Naţionale a Moldovei, în cadrul Programului Global Comun OIM/PNUD/UNWomen “Integrarea Migraţiei în Strategiile Naţionale de Dezvoltare” — Faza II (MOMID), finanţat de Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare, SDC.
Aceşti 5 ani au fost grei, Republica Moldova s-a confruntat cu multe probleme, s-a demonstrat că clasa politică nu este încă foarte matură ca să evite problemele care apar. Sper că această experienţă pe care am acumulat-o să ne ajute în viitor […] Deci, sper ca PDM, colegii care vor fi în Parlament, vor ţine cont de ceea ce s-a întîmplat, pentru ca să avem înainte alţi 20 ani care să ne pună în rînd cu lumea civilizată. Îmi doresc ca Moldova să devină un factor de stabilitate în această zonă a Europei şi atunci noi ne vom mîndri cu munca pe care o realizăm în ultimii ani din zile.
Să înţelegem că planificaţi ca PDM să se menţină la guvernare încă 20 de ani?
Dacă PDM consideră că mai e nevoie de 20 pentru a pune Republica Moldova în rînd cu lumea civilizată, atunci trebuie să înţelegem că nu împărtăşeşte optimismul PLDM de a aduce Republica Moldova în UE pînă în 2020, adică peste 6 ani?
Să mă acuze cineva pe mine că plec de la minister din cauza BEM, e de-a dreptul ridicol. Păi ce legătură are MEC cu BEM sau ce legătură are activitatea mea cu BEM? De altfel e prima dată ca cineva încearcă să lege BEM de mine şi chiar m-a mirat asta, a apărut din senin, tocmai cu cîteva ore înainte să-mi anunţ demisia. Acolo alte ministere au gestionat situaţia şi ştim bine că ele nu ţin de PDM. Scopul însă cred că e clar, cineva încearcă să-şi spele imaginea în legătură cu acuzaţiile legate de BEM, transferînd asta pe mine. Numai că lucrurile nu se leagă deloc şi asta se va vedea şi mai tare în timpul apropiat, iar dacă vor insista pe acest comportament mîrşav, voi aduce eu mai multă claritate, ca să eliminăm orice confuzie.
La 2 iulie 2014, a avut loc şedinţa Biroului Permanent extins al Partidului Democrat din Moldova în cadrul căreia Ministrul Economiei, Valeriu Lazăr şi-a prezentat demisia, ulterior anunţînd, în cadrul unei conferinţe de presă, că transmite ştafeta vicepreşedintelui Parlamentului, Andrian Candu. Totodată, Valeriu Lazăr a spus că a venit cu cererea de demisie încă acum un an, însă, deoarece a fost implicat în mod direct în negocierile privind Acordul de Asociere, care prevede şi Acordul de Liber Schimb, a amînat această decizie pînă la ratificarea acordului, care a avut loc pe 2 iulie curent. Liderul democraţilor, Marian Lupu a ţinut să precizeze că solicitarea lui Valeriu Lazăr a venit din propria iniţiativă şi nu ca urmare a unor disensiuni, conflicte sau supărări.
La mine pe linia de priorităţi pentru viitor scrie, inclusiv, să mă implic plenar în ceea ce se numeşte diplomaţie, nu la nivelul oficial. O spun în premieră, în spaţiul public — Evgheni Şevciuk îmi este fost coleg de facultate. Eu cel puţin am de gînd să aloc timp, inclusiv la nivelul relaţiilor interpersonale, la nivelul relaţiilor între anumite asociaţii. Eu sunt sigur că ne vom apropia de anumite soluţii.
E o zi care schimbă strategic viitorul ţării, care vine să întregească statalitatea ţării. O zi care rămîne în istorie, care vine să ne responsabilizeze. Ne aşteaptă o muncă asiduă. Acest Acord are multe beneficii, doar va trebui să ştim cum să ne folosim corect de acestea.
Perioada decisivă începe odată cu această săptămînă [27 iunie 2014], fiindcă finalul acestei acţiuni strategice nu se limitează doar la semnarea Acordului de Asociere. Finalul îl vom marca pentru această etapă odată cu ratificarea Acordului de Asociere. În opinia mea, procedura de ratificare trebuie să fie încheiată cît mai grabnic posibil, imediat după ziua semnării […] Etapa şi mai importantă, şi mai grea, şi mai responsabilă abia începe. Însă, odată ce ţinem cont de realităţile existente în ţara noastră, opoziţia a declarat ferm şi tare că nu va participa şi nu va susţine procedura de ratificare, această misiune revine deputaţilor din majoritatea parlamentară. Eu sunt sigur că noi avem voturile necesare.
Poziţia Partidului Democrat a fost conturată: noi la această etapă şi după semnarea Acordului de Asociere, ani înainte, în contextul implementării acestui acord, trebuie să rămînem ca şi parte componentă a CSI-ului, fiindcă ne interesează şi relaţiile economice, şi cele comerciale, şi cele umanitare, ele sunt vitale pentru interesul ţării noastre. Este altă problemă că Rusia, partenerii noştri strategici, nu vor să accepte o asemenea viziune şi atunci întrebarea este pusă în felul următor, că Moldova trebuie că aleagă: ori, ori. În realitate însă Republica Moldova nu este pusă în faţa unei alegeri, noi avem o deplină compatibilitate a acestui interes şi posibilităţi de a dezvolta relaţii bune în continuare şi cu Rusia, Ucraina, Belarus, Kazahstan, Azerbaidjan.
Nu credeţi că ar fi oportun să-i propuneţi Rusiei să folosească în calitate de măsură de pedeapsă pentru semnarea Acordului de Asociere izgonirea din CSI şi nu embargourile?
Este adevărat că oamenii văd că sunt reparate drumurile, instituţiile de menire socială din banii europeni, că este modernizată ţara, dar odată ce salariile nu pot satisface necesităţile populaţiei, oamenii vor fi nemulţumiţi. Este adevărat că, începînd cu anul 2008, nivelul mediu al salariilor a crescut cu 45 la sută, dar au crescut considerabil şi preţurile […] Noi prea puţin am vorbit despre acord. Oamenii simpli nu cunosc care sunt beneficiile lui. Noi trebuie să venim cu un mesaj clar, să explicăm oamenilor ce înseamnă acest acord, că trebuie să mergem înainte şi nu mai este cale de a da înapoi, că acest acord este doar în beneficiul Republicii Moldova şi este unica cale de acces la fondurile europene. Noi nu avem o altă ieşire din situaţie.
Nu prea admit. Cum poate Partidul Comuniştilor să devină pro-european, dacă de o manieră foarte clară declară că nu participă la ratificarea Acordului de Asociere? Ce să mai vorbim? În mod evident că Partidul Democrat va participa la o guvernare care să asigure continuitatea procesului de integrare europeană, la modernizarea europeană, la dezvoltarea, precum ziceam, democratică, economică şi socială a ţării noastre. Evident că noi avem anumite accente mai particulare pe zona socială, în acest domeniu guvernarea noastră trebuia să acorde o atenţie mai sporită. Deci, avem accentele noastre pe care le vom promova şi în continuare.
De ce nu admiteţi o coaliţie post-electorală cu PCRM, în care PDM ar fi garantul implementării planului de acţiuni pe marginea Acordului de Asociere, iar PCRM ar fi garantul rămînerii RM în CSI?
Relaţia cu România este mult mai bună decît a fost anterior şi eu sper că exact în aceeaşi direcţie se va dezvolta şi în continuare. Mesajele unioniste încurcă tuturor. Este o dovadă de egoism politic din partea celor care promovează astfel de mesaj şi vin din partea celor care nu cunosc realităţile din Republica Moldova şi încearcă să facă anumite jocuri politice acolo, la Bucureşti, exploatînd situaţia din ţara noastră […] Noi avem un singur proiect în Republica Moldova, o Moldovă europeană, care în viitorul previzibil va fi membră a UE. Ne dorim relaţii foarte bune în acest format cu România. Eu sunt adeptul modelului austro-german şi cred că după acest model trebuie să se dezvolte relaţia şi dintre Republica Moldova şi România.
Corupţia, dacă este să fim foarte sinceri, şi am vorbit şi cu colegii din Europa, fenomenul corupţiei este prezent peste tot, şi în SUA, şi la Bruxelles, şi la Berlin, şi la Paris. Doar că gradul acestui fenomen aici, la noi, pe durata ultimilor douăzeci şi ceva de ani de zile într-adevăr a atins nişte cote îngrijorătoare fiindcă afectează funcţionarea sistemului public propriu-zis, afectează viaţa de zi cu zi a fiecărui cetăţean, pe care motiv această luptă va fi dată şi în continuare.
Nu vreţi să ne vorbiţi despre creşterea nivelului de corupţie anume în ultimii 5 ani şi nu în ultimii 20?
Noi vedem foarte bine prioritatea aspectelor de politică internă care derivă din acest acord. Şi, odată ce vorbim despre dezvoltarea ţării, iată că acest acord vine cu un şir întreg de acţiuni, cu motivaţii puternice, dar şi cu resurse importante pentru ca şi această guvernare, dar şi celelalte din viitor, să dispună de pîrghiile necesare pentru a asigura acest proces de dezvoltare, progres şi modernizare europeană a Republicii Moldova […] Noi avem intenţia să ratificăm cît mai curînd posibil acest acord. Care va fi viteza de ratificare în parlamentele statelor membre depinde de voinţa legiuitorilor din aceste ţări, dar cred că nici acest proces nu va fi unul de lungă durată.
Vorbiţi de intenţia de a ratifica Acordul de Asociere, dar aveţi certitudinea că veţi reuşi?
Îmi amintesc că în 2001, cînd negociam acordul cu Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC), eram numiţi trădători, ca ulterior Federaţia Rusă să fie susţinută de RM ca să adere la această organizaţie. Cred că noi vom susţine Federaţia Rusă cînd va sosi timpul să devină şi membru al UE.
Nu vreţi să-i propuneţi Federaţiei Ruse suportul Republicii Moldova în procesul de aderare la UE în schimbul renunţării la embargo împotriva vinurilor moldoveneşti pe piaţa rusă?
Noi nu comentăm deciziile luate de alte ţări. Este o chestiune care vizează autorităţile de la Kiev. Este dreptul lor să ia decizii care vin să stabilizeze situaţia din ţara lor. Noi tot timpul am optat pentru deschidere faţă de regiunea transnistreană, decizii cu privire la liberalizarea circulaţiei cetăţenilor din stînga Nistrului, am luat şi decizii care au dus la îmbunătăţirea exportului de mărfuri din această regiune, etc. Noi, categoric, nu suntem pentru blocarea acestei regiuni, din contra suntem pentru integrarea acestei regiuni în acelaşi spaţiu, inclusiv în cel european.
Nu credeţi că exercitarea unor presiuni economice şi politice asupra regimului transnistrean l-ar face mai receptiv la îndemnurile de a renunţa la provocări împotriva şcolilor cu predare în limba română şi împotriva fermierilor din unele localităţi din Zona de Securitate?
La etapa în care suntem, ţinînd cont de contextul regional şi că în toamnă vom avea alegeri, avem de înfruntat mai multe provocări, care sunt interdependente. În pofida acestora, agenda noastră este clară: pe 27 iunie vom semna Acordul de Asociere, apoi îl vom ratifica în Parlament.
Noi suntem un partid democrat, care punem pe primul plan valori democratice şi europene. Deci putem face coaliţie doar cu partidele care împărtăşesc aceste valori. PCRM este departe de valorile democratice în acest moment şi, în general, este departe de ceea ce se întîmplă în Moldova. Ei susţin tot felul de referendumuri ilegale, încurajează separatismul şi dezbinarea ţării, iar asta îi va izola în timp. Pe stînga s-a pornit parcă un concurs între comunişti şi tot felul de politicieni mărunţei, care dezbină mai repede Moldova. Este un joc periculos, care nu are cum să se termine bine pentru cei care-l joacă. În PCRM deja se văd efectele şi sunt sigur că toţi cei care vor atenta la unitatea ţării vor fi taxaţi dur.
Sistemul de asistenţă socială din Republica Moldova este în plin proces de reformare cu scopul eradicării sărăciei. Cu toate că sistemul social al Moldovei este unul tînăr, datorită unei colaborări constructive cu partenerii noştri internaţionali, cum ar fi Banca Mondială, sistemul nostru social se eficientizează. Peste 40 de tipuri de servicii sociale sunt prestate cetăţenilor, cît şi alocaţii sociale. Formarea în anul 2011 a Inspecţiei Sociale, a avut drept scop monitorizarea implementării corecte a legilor şi altor acte normative, care reglementează domeniul alocaţiilor sociale.
În doar cîteva săptămîni, drumul naţional Chişinău-Ungheni-Sculeni va deveni un adevărat şantier de construcţie. Anterior, pe acest traseu au fost licitate trei segmente cu o lungime totală de 70 de km, iar astăzi vom semna pentru alte 22 de km. Pentru reabilitarea celor 92 km de drum vom valorifica, timp de doi ani, o investiţie ce se ridică la cca 75 de milioane de euro […] După ani de zile cînd Moldova nu avea bani pentru reabilitarea drumurilor, suntem obligaţi să valorificăm eficient investiţiile. Avem şi lecţii învăţate în urma realizării proiectelor precedente, de care vom ţine cont pe viitor.
Anul acesta vom finaliza construcţia a circa 200 de locuinţe sociale. Blocul locativ din Călăraşi este primul care va fi dat în folosinţă, ulterior în lunile septembrie-noiembrie a.c., urmează să fie finalizate lucrările apartamentelor din raioanele Hînceşti, Sîngerei şi Briceni. Tot în acest an, începem construcţia locuinţelor sociale în raioanele Soroca şi Leova, iar în 2015 beneficiarii vor putea să îşi primească cheile.
Vom face alianţă cu orice partid a cărui doctrină va fi apropiată de cea a partidului nostru şi nu va contraveni interesului naţional al R. Moldova. Consider că în R. Moldova trebuie să fie o guvernare de centru-stînga de model european, care să continue parcursul european, să implementeze Acordul de Asociere şi de Liber Schimb, să păstreze neutralitatea.
Ţinînd cont de ponderea partidelor de centru-stînga, o coaliţie de centru-stînga o puteţi face doar cu PCRM şi PSRM, pe care dintre aceste două formaţiuni o preferaţi în calitate de aliat?
Intenţia dvs. de a constitui o alianţă de centru-stînga face irealizabilă dorinţa dvs. ca această alianţă să continue parcursul european, întrucît atît PCRM, cît şi PSRM pledează integrarea eurasiatică, ce veţi prefera finalmente, coaliţia de centru-stînga sau integrarea europeană?
Mă întrebaţi dacă vreau să mai fiu preşedintele ţării? Cred că e ultima întrebare care mă interesează acum. Sunt un caz atipic pentru politica moldovenească. În 2009, am ştiut că nu sunt voturile necesare pentru a fi ales preşedintele ţării, dar am mers pînă la capăt. Eu pretind la toate funcţiile, dar în acelaşi timp sunt foarte flexibil. Mă interesează în primul rînd configurarea de după alegeri. Funcţiile nu-s decît o derivată pe care o vom discuta ulterior.
Sunteţi flexibil pentru că pretindeţi la toate funcţiile sau pentru că pretindeţi chiar şi atunci cînd ştiţi că nu le veţi obţine?
Dar sunt cumva funcţiile la care pretindeţi derivate a principiilor şi valorilor?
Eu cred că reprezint clasa medie. Pe deoparte am lucrat o viaţă în sistemul public: în minister, în Parlament, niciodată nu am avut business şi nu am fost în afaceri. Respectiv, nu am cum să fiu bogat. Pe de altă parte, nu mă consider sărac deoarece am 30 de ani lucraţi, stagiu de muncă. Un om plus minus deştept, grijuliu şi gospodar, credeţi-mă că acumulează ceva pentru averea familiei […] Stau din 2003 într-un apartament la bloc. Nu am casă sau palate şi cred că voi sta la bloc încă foarte mult.
O atare decizie [demiterea a trei fruntaşi PCRM din organele de conducere], nu prea m-a bucurat. Decizia a fost bună pentru ţară în general, deoarece preşedintele PCRM-ului va reuşi să stăpînească într-o anumită albie normală acţiunile partidului, însă din punct de vedere a interesului meu corporativ era mult mai bine dacă acea echipă rămînea acolo şi discredita toată formaţiunea care îmi este concurent electoral.
Nu vi se pare straniu că interesul dvs. corporativ contravine interesului general pentru ţară?
Nu intenţionăm să ieşim din CSI, dimpotrivă vrem să lărgim relaţiile de cooperare, în special, cu Federaţia Rusă, cu care avem economii complementare. Integrîndu-se într-o piaţă cu mare putere de cumpărare, cum este cea a UE dar şi liberalizînd comerţul cu Turcia, Republica Moldova reprezintă o oportunitate şi pentru companiile ruseşti, pe care le invităm să investească în Moldova şi să beneficieze împreună de regimurile comerciale preferenţiale pe care le-am negociat.
Nu aţi clarificat cumva dacă, în cadrul regimului de liber schimb, Turcia nu se teme de reexportul pe piaţa sa a “mărfurilor de calitate înaltă, la preţ redus” din Rusia prin Moldova, aşa cum afirmă că se teme Rusia de reexportul din UE?
Cei 10 mln de lei vor fi un colac de salvare. Banii vor fi alocaţi pentru noi producţii cinematografice ale unor cineaşti talentaţi, care în prezent fac filme în alte părţi, dar nu pentru Republica Moldova.
Credeţi că guvernarea va reuşi să adopte legea bugetului pentru 2015 înainte de începerea oficială a campaniei electorale la 30 septembrie 2014?
Economicul merge ceva mai repede decît politicul şi vreau să scot în evidenţă acest lucru. Înseamnă că şi din perspectiva viitoarelor relaţii politice dintre Republica Moldova cu UE, de la noi toţi, cei care facem economie, sunt foarte mari aşteptări. De maniera şi randamentul acestui proces — adică în funcţie de cît de reuşit Republica Moldova se va integra economic cu UE — eu intuiesc că va depinde foarte mult viteza şi calitatea procesului de integrare la nivel politic.
Pregătim acum privatizări. În an electoral este riscant să insişti prea mult pe privatizări, dar pregătim sectorul energetic, pregătim o serie de întreprinderi din diferite domenii, cum ar fi Moldtelecom — operatorul naţional încă nu a fost privatizat. Dezvoltăm activ foarte multe proiecte de parteneriate public-privat.
Pregătirile iau în consideraţie experienţa concesionării Aeroportului Internaţional Chişinău şi privatizarea pachetului Băncii de Economii, a fost o experienţă pozitivă sau negativă?
…eu sunt în primul rînd mulţumit de modul în care au început să lucreze instituţiile împreună, in special Guvernul şi Parlamentul, se întrunesc periodic, discută problemele importante, iar asta trebuie să fie un exemplu şi pentru celelalte instituţii. Trebuie să o spunem fără modestie, e şi meritul Coaliţiei, a fiecărui partid în parte. Sigur că încă se pot îmbunătăţi multe lucruri în activitatea noastră, dar e nevoie de timp.
…
Dar dacă nu ne-am fi certat atîta în AIE nici nu am fi învăţat vreodată să guvernăm în coaliţie. Haideţi să privim partea plină a păharului. Ştim ce experienţe are Moldova în materie de alianţe politice şi cît de complicat a fost de fiecare dată. Ultimul an însă a fost altfel, se pare că am tras cu toţii învăţăturile necesare.
Nu credeţi că cooperarea reuşită a Guvernului şi Parlamentului, la care vă referiţi, se datorează demiterii dlui Filat din funcţia de premier şi plecării dvs. din Parlament?
Învăţămintele trase de dvs. se referă la faptul că lucrurile pot fi aranjate şi din umbră, ieşind din prim plan?
…ne pregătim de campanie electorală, ne pregătim să mergem în faţa oamenilor cu un mesaj clar şi realist, nu cu poveşti frumoase sau cu minciuni, chiar e momentul să nu mergem acum cu promisiuni şi clişee de campanie. Avem realizări pe care să le prezentăm, avem proiecte concrete pentru viitor. Şi, cel mai important, trebuie să fim capabili să le demonstrăm că am învăţat ceva şi că ştim să evităm crizele politice. Eu cred că ultimul an a arătat că putem să facem asta şi putem guverna împreună.
Care sunt realizările la care vă referiţi, le puteţi enumera?
Nu credeţi că realizările la care vă referiţi sunt rezultatul părăsirii de către dvs a funcţiei de vice-speaker şi a celei de deputat?
Ziceţi că aţi învăţat să depăşiţi crizele politice, trebui să înţelegem că nu vă veţi mai certa la partajarea funcţiilor cheie în stat şi a sferelor de influenţă în economia ţării?
Pentru PDM lucrurile sunt clare, adversarul nostru nu este pe dreapta, noi avem o problemă suficient de mare pe stînga, ocupată abuziv de comunişti şi ne vom lupta să creăm o stînga social democrată, de asta are nevoie electoratul de stînga şi de proiecte serioase, acţiuni concrete, nu de demagogie.
…
Ceea ce îmi doresc, însă, este să avem o guvernare democratică, să mergem mai departe pe drumul asta, pentru că nu avem cum să ne modernizăm altfel şi să le oferim oamenilor un trai mai bun. Evident că vom avea o guvernare de coaliţie si asta e foarte bine, Moldova nu e pregătită să fie guvernată de un singur partid, mai avem nevoie cîţiva ani de acest exerciţiu al guvernării în coaliţie, de munca în echipe mai largi.
La ce fel de abuz vă referiţi atunci cînd afirmaţi că segmentul de stînga este ocupat abuziv de comunişti?
Care partide au făcut abuziv cadouri electorale — pachete cu alimente, alegătorilor la ultimile alegeri?
Care partide controlează abuziv, avînd aproape poziţii monopoliste, spaţiul mediatic din Republica Moldova?
Împreună cu colegii mei, am fost acolo [în China] într-o vizită de partid, dar în care ne-am întîlnit şi cu miniştri şi alţi conducători de instituţii importante. Scopul nostru a fost să strîngem legăturile cu Partidul Comunist Chinez, dar şi să găsim noi căi de cooperare la nivel instituţional, între Moldova şi China. Am avut întîlniri foarte bune, colegii noştri din Guvern urmează să finalizeze anumite înţelegeri la care am ajuns, după ce le discută desigur cu premierul şi cu colegii din alte ministere. Eu cred că astfel de colaborări, pornite pe linie politică, pot aduce multe beneficii, fie că este vorba de China, Rusia, UE sau alţi parteneri. China poate să ne sprijine enorm, m-am convins şi în această vizită. Rezultatul unei astfel de vizite nu constă în fotografii şi comunicate de presă, ci în rezultatele concrete pe care le poţi obţine ca urmare a întîlnirilor pe care le-ai avut.
Nu credeţi că Partidul Comunist din China domină abuziv viaţa politică din ţara prietenă, cum credeţi că se întîmplă în Republica Moldova?
La ce rezultate concrete speraţi de pe urma vizitei în China?
…excluderea lui Tkaciuk, Petrenco şi Munteanu nu e cel mai bun lucru care trebuia să se întîmple. Asta din punctul nostru de vedere, al PD, şi probabil al partidelor din Coaliţie. O să vă explic de ce. Aceste trei personaje au devenit tot mai influente în PCRM, în special în ultimul an, iar acest lucru s-a văzut în gafele uriaşe pe care le-au făcut comuniştii, eşecuri după eşecuri, revoluţii de catifea şi moţiuni stupide. Eu aş fi preferat un PCRM în care cei trei să rămînă la fel de influenţi, asta ar fi fost calea sigură spre distrugerea partidului. Deci cei care se bucură că aceştia au fost eliminaţi, nu iau în calcul un lucru foarte important: Voronin a dat lovitura şi a ieşit întărit din asta, el îşi curăţă strategic partidul şi, din păcate, am senzaţia că nu a făcut altceva decît să şi-l consolideze şi să-şi întărească poziţia în partid.
Vă interesează soarta PCRM în calitate de eventual partener de coaliţie sau în calitate de potenţială victimă pentru a-i cuceri electoratul?
Aş vrea eu să le fac multe, dar las electoratul să se ocupe de ei […] Şi ce e nou în astfel de acuzaţii? Ce vi se pare nou cînd nişte laşi ies şi spun “Plahotniuc a făcut asta”, ca să-şi justifice prostiile pe care le fac şi neputinţa? Tkaciuk şi Petrenco nu pe mine m-au vizat, ci au vrut să-l compromită pe Voronin, ca să scape de excludere. Se vede că partidul nu le-a înghiţit schema şi i-a exclus din conducere. Deja sunt atît de uzate schemele astea, încît mă miră că mai apelează la ele. Ei şi mai departe vor încerca să sperie electoratul cu astfel de metode şi probabil se vor alege cu o nouă “excludere”, de data asta din partea oamenilor şi din politică. Eu n-am nicio problemă, să spună în continuare că Plahotniuc distruge PCRM şi tot ce mai vor, important e că pînă bat ei din gură noi să cîştigăm alegerile.
Nu credeţi că ar trebui să vă lăsaţi de politică în situaţia în care orice scandal, orice întîmplare cu impact negativ vi se atribuie dvs?
Să nu va imaginaţi că Voronin i-a exclus doar pentru că au gura mare şi au făcut prostii, ei au şi pretenţii foarte mari şi era evident că vor pretinde să-şi pună oamenii lor pe lista. Iar lupta asta, dacă ar fi început înainte de alegeri, ar fi slăbit foarte tare PCRM. Eu cred că Voronin nu a făcut altceva decît să profite că cei trei şi-au dezvăluit planurile şi să-i deconecteze la timp, pînă nu-l deconectau ei.
De unde vă informaţi despre intrigile din cadrul PCRM?
Este adevărat că aţi acaparat PCRM prin intermediul unui atac tip raider?
Este adevărat că şantajaţi liderul PCRM prin intermediul materialelor compromiţătoare de care dispuneţi?
Haideţi să fim serioşi, nu uitaţi că Voronin deţine 75 la sută dintr-un vot, alegatorii îl votează pe el, nu PCRM, asta arată foarte clar sondajele, ştim cu toţii. Dacă Voronin merge azi la electorat şi spune că vrea în UE, nu se schimbă mare lucru din opţiunea electoratului comunist pentru el, mîine merge şi le spune să meargă în Uniunea Vamală, merg şi acolo. Dacă Voronin are o astfel de influenţă în ponderea unui vot, Tkaciuk, Petrenco şi Munteanu, nu cred că adună împreună 1 la sută. Deci cine cu cine să se lupte?! Dar haideţi să-i lăsăm să se distrugă între ei, pînă la urmă e problema lor internă şi nu trebuie opriţi sau deranjaţi.
Afirmaţi că cota ponderii lui Voronin în votul pentru PCRM este de 75%, dar cum credeţi, care este ponderea dvs. în votul pentru PDM?
În PDM există forţe distructive, şi cine face parte din acestea?
Reforma sistemului de protecţie a copilului în Republica Moldova este în proces de realizare, eforturile Guvernului sunt centrate pe asigurarea respectării drepturilor copilului într-un mod sistematic, integrat şi eficient şi sunt convinsă că funcţionarea liniei de asistenţă telefonică pentru copii va contribui direct la susţinerea copiilor din Republica Moldova, în mod special prin suportul psiho-emoţional oferit de consilieri în situaţiile în care nu are cine să-i asculte, să le dea un sfat şi să-i consoleze.
Eu ţin foarte mult la tradiţionala noastră denumire “moldovean” şi “Moldova”. Sunt istoric şi ştiu foarte bine ce înseamnă limbă română, popor român şi, fără îndoială, suntem acelaşi popor şi nimeni nu poate tăgădui. Trebuie să spunem foarte clar că suntem un stat, dar nu ar trebui să contrapunem aceste două noţiuni. Doar răuvoitorii contrapun aceste două noţiuni şi mai scot şi profit de aici. Ţinînd cont de ce se întîmplă la vecinii noştri ucraineni, noi trebuie să ne consolidăm şi să devenim odată în viaţă şi în istoria noastră mult pătimită un popor solidar. Un popor care încearcă să depăşească nişte disensiuni absolut artificiale introduse aici, în interiorul nostru, şi să păşim solidar spre obiectivul nostru principal, care este Integrarea Europeană.
Aţi consultat dacă punctul dvs. de vedere este conform punctului de vedere împărtăşit de formaţiunea care va înaintat la funcţia de ministru?
Nu credeţi că e mai bine ă ajungeţi la un punct de vedere în cadrul formaţiuni şi să împărtăşiţi cu opinia publică un punct de vedere consolidat în privinţa originii etnice şi lingvistice?
Cea mai mare realizare a Coaliţiei de Guvernare Pro-Europeană este asigurarea stabilităţii în ţară […] Nu este suficient să adoptăm legi bune, este nevoie de presiune din partea cetăţenilor, dar şi a Parlamentului, pentru a asigura implementarea acestora. Lucrurile nu se schimbă peste noapte, trebuie să educăm în întreaga societate o toleranţă zero la corupţie.
Nu credeţi că în perioada guvernării CPE stabile au fost preponderent scandalurile?
Pentru unii parcă s-au sfîrşit temele politice şi tot ce le-a rămas e să taie Moldova felii, ca pe un tort şi să o împartă cu cine pot sau vor în general să o lipească de alt stat şi să scape de o grijă. E o politică ieftină asta. Subiectul neutralităţii nu trebuie fi tratat în acest fel. Noi avem o Constituţie foarte clară, care ne arată că suntem un stat neutru şi punct. Sigur că e perfectibilă această Constituţie, dar nu la capitolul care ţine de neutralitate, acolo dimpotrivă, poate ar fi de întărit anumite aspecte. PDM va depune curînd o iniţiativă legislativă legată de neutralitatea statului, tocmai pentru a pune punct acestor încercări de a folosi acest subiect ca obiect de negoţ, de către unii.
Dvs. vă prefaceţi sau aţi uitat că Curtea Constituţională poate decide altfel decît e scris explicit în Constituţie?
Eu sunt categoric împotriva transformării sistemului politic în unul prezidenţial, deoarece concentrarea puterii depline în mîinile unei persoane, fie Preşedinte, Prim-ministru, sau Speaker, în condiţiile unei democraţii în dezvoltare şi a mentalităţii moldoveneşti mi se pare o chestie foarte periculoasă.
Prin ce e specifică mentalitatea moldovenească de e aşa de periculoasă, aţi putea deschide parantezele?
Poziţia PD este una clară. Pe lîngă limba de stat care este obligatorie, noi suntem împotrivă de a scoate limba rusă din lista limbilor obligatorii în curriculă. Am propus şi vom propune ca în Republica Moldova să existe trei limbi străine obligatorii care să fie studiate în şcoli: engleza, franceza şi rusa. Avem cadre didactice suficiente. PD se gîndeşte la investiţiile în copiii noştri.
Noi vedem campanii în ţara noastră, noi vedem inscripţii pe garduri, pe pereţi şi în foarte multe locuri: Moldoveni, deci români. Vorbesc româneşte, deci sunt român. Mă deranjează acest lucru, fiindcă deja acest lucru este de aspect ideologic. Eu văd deja o mişcare în 3 etape. Este o presiune ideologică. Prima etapă este limba. După care, dacă suntem toţi români, teoria a două state româneşti. Şi se încheie cu ultima etapă, dacă sunt două state româneşti pentru ce trebuie să fie două state. Noi nu acceptăm lucruri de extremă. Extrema stîngă şi extrema dreaptă nu lasă omului spaţiu şi libertatea de alegere, fiindcă cei din extrema dreaptă spun: voi nu ştiţi cine sunteţi, noi toţi suntem români, exact acelaşi lucru se face şi de partea stîngă. Noi în schimb avem o abordare civilizată.
Credeţi că cetăţenii sunt atît de susceptibili la inscripţiile de pe garduri?
Dacă pe dvs. vă deranjează, de ce credeţi că pe alţii îi conving asemenea inscripţii?
Eu cred că în PCRM este o fisură. Mai departe vom vedea ce va fi, va pleca Marc Tkaciuk din partid sau nu. Cred că este un moment mai deosebit care nu s-a mai întîmplat ulterior. În PCRM sunt divergenţe serioase. Ceea ce se întîmplă în PCRM nu este deloc un spectacol, cred că acolo pot fi fisuri şi mai grave, pot fi alte scenarii. Ultimele evenimente ne arată că, Partidul Comuniştilor nu mai este un monolit cum a fost. Şi acesta este un prim semnal pentru electoratul de stînga.
Informaţia de ultimă oră arată că aceasta a fost o decizie mai mult politică, dar nu va avea continuitate. Ucraina nu va ieşi din CSI. Viitorul preşedinte, Petro Poroşenko, a fost şi ministru al Economiei. Noi avem o relaţie colegială, foarte bună şi din cîte eu îl cunosc, el nu va permite acest lucru. Într-adevăr, poporul ucrainean a demonstrat că este înţelept, a ales o persoană pe cît de inteligentă, pe atît de atît de echilibrată. Eu sunt sigur că lucrurile se vor rezolva şi Ucraina nu va ieşi din CSI.
Care sunt problemele concrete pe care le soluţionează Ucraina în CSI?
Poate credeţi că un eventual summit CSI ar oferi o posibilitatea pentru întîlnirea preşedinţilor Putin şi Poroşenko?
Federaţia Rusă rămîne unul din partenerii foarte importanţi ai Moldovei şi mie îmi pare tare rău că unii încearcă să împartă societatea, în pro şi anti Rusia. La fel cum mă deranjează şi cei care fac asta cu UE […] Ce sa mai înţeleagă oamenii cînd văd toata ziua la televizor că unii le spun să meargă spre UE, alţii spre Rusia? În loc să lupte pentru a avea parteneriate cît mai benefice din toate părţile, unii se luptă să dărîme aceste parteneriate.
PCRM este un partid care nu ar trebui să depăşească 15 la suta, în mod normal. Scorul pe care îl are acest partid la moment este dat de faptul că au monopolizat pe nedrept electoratul de stînga. Au făcut-o prin minciună şi manipulare. Dar vine momentul cînd oamenii înţeleg asta, încep să se producă anumite clarificări şi pe stînga, să se dezvolte proiecte alternative, partidele de stînga să se poziţioneze mai clar, iar electoratul de stînga sînt sigur că va ieşi în acest an din captivitatea comuniştilor.
De ce credeţi că rezultatul PCRM n-ar trebui să depăşească 15%?
Vorbiţi despre lucruri obiective sau despre dorinţele formaţiunii dvs?
Cum a monopolizat PCRM pe nedrept electoratul de stînga?
Credeţi că cetăţenii care votează PCRM nu au discernămînt?
Minimul garantat va fi majorat la această etapă în legea bugetului pentru 2014. Este prevăzut ca minimumul să fie de 700 lei. Acest prag majorat înmulţit la coeficientul 1,6 ne va permite ca încă cîteva mii de familii să se încadreze în program şi vom examina posibilitatea majorării valorii ajutorului lunar dedicat familiilor pentru a suporta cheltuielile mai mari în perioada rece a anului.
Pentru determinarea cuantumului ajutorului social nivelul venitului lunar minim garantat pentru perioada ianuarie-octombrie 2014 a fost stabilit în mărime de 680 de lei şi începînd cu 1 noiembrie 2014 în mărime de 700 de lei (art. 4 din Legea bugetului de stat pe anul 2014, Nr. 339 din 23.12.2013). Ajutorul pentru perioada rece se stabileşte şi se plăteşte familiilor beneficiare de ajutor social, precum şi familiilor solicitante de ajutor social venitul global mediu lunar al cărora este mai mic decît nivelul venitului lunar minim garantat majorat de 1,6 ori. (p. 471 alin. b din Hotărîrea Guvernului Nr. 1167 din 16.10.2008, pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de stabilire şi plată a ajutorului social). În prezent Ministerul Finanţelor examinează posibilitatea majorării, începînd cu 1 noiembrie 2014, a cuantumului ajutorului pentru perioada rece de la 200 lei lunar la 250 lei.
Oficial, auzim că nu există o modificare de poziţie. Ambii interlocutori (Serghei Narîşkin şi Valentina Matvienko, preşedinţii celor două camere ale Adunării federale a Federaţiei Ruse) au reiterat că în privinţa conflictului transnistrean putem să căutăm doar o soluţie politică, doar în cadrul negocierilor în acest format 5+2 şi doar respectînd integritatea şi suveranitatea Republicii Moldova.
Referitor la blocadă, am discutat la Sankt Petersburg. Sunt nişte clişee. De fapt, nu există nici o blocadă, iar asta o confirmă chiar şi datele statistice de la Tiraspol, unde în acest an se înregistrează o creştere cu 50% a volumului schimburilor comerciale, inclusiv cu UE. Am prezentat şi informaţia despre Acordul de Asociere, despre faptul că partea transnistreană a fost invitată la toate negocierile şi că, de fapt, eu au refuzat să implementeze aceste standard la ei. Avem toate argumentele că nu există nici o blocadă.
N.R.: Preşedintele Parlamentului, Igor Corman, a participat la o reuniune a CSI la St. Petersburg, avînd ocazia să discute cu preşedinţii celor două camere a Parlamentului rus. Înainte de plecare, Corman a spus la Chişinău că-i va întreba pe Serghei Narîşkin şi Valentina Matvienko cum au de gînd să răspundă apelului din 16 aprilie 2014 al legislativului de la Tiraspol, care decis să ceară Rusiei să recunoască independenţa regiunii transnistrene. Corman a lăsat să se înţeleagă că nu a obţinut un răspuns exact din partea celor doi demnitari ruşi despre cum va răspunde Kremlinul cererii parlamentului autoproclamatei republici transnistrene de a-i recunoaşte independenţa. În schimb, el i-a informat despre faptul că Chişinăul condamnă gestul Tiraspolului, ce ar fi urmat unor semne de deschidere manifestate de Chişinău, un exemplu fiind scutirea de accize a unor agenţi economici transnistreni. În timp ce speakerul se află la Sankt Petersburg, într-o conferinţă la Moscova, preşedintele rus, Vladimir Putin, a vorbit despre nevoia de a ridica ceea ce Rusia consideră a fi “o blocadă” a Tiraspolului şi a spus că populaţia din această regiune trebuie lăsată să-şi decidă singură soarta.
Pe 16 aprilie 2014 Ambasadorul Rusiei la Uniunea Europeană, Vladimir Cijov, a oferit un interviu pentru CNN în care a declarat că “isteria devine contagioasă, Rusia nu are intenţia de a anexa Transnistria, sau orice alt teritoriu din lume…”.
Tot pe 16 aprilie, preşedintele comitetului Dumei de Stat a Rusiei, Leonid Sluţki a comentat adresarea Sovietului supreme către Federaţia Rusă, subliniind că “dacă se va ajunge la libera exprimare a cetăţenilor privind incorporarea Transnistriei în cadrul Rusiei, atunci problema va trebuie examinată, dar în prezent este prematur să se vorbească despre o decizie concretă… Problema trebuie examinată foarte echilibrat. Este o problemă mai complicată decît cea a Crimeei. Chiar dacă am admite ipotetic că Transnistria ar fi acceptată ca subiect al Federaţiei Ruse, atunci imediat apere un şir de probleme de logistică, pornind de la lipsa unui hotar comun şi a comunicării aeriene. De aceea, atitudinea faţă de recenta adresare trebuie să fie foarte echilibrată.”
Pe 17 aprilie, Preşedintele Federaţiei Ruse Vladimir Putin a fost întrebat în cadrul unei emisiuni televizate despre adresarea Sovietului suprem al Transnistriei pentru a recunoaşte independenţa regiunii. Putin a răspuns după cum urmează: “Este o problemă serioasă — Transnistria. Acolo locuiesc mulţi cetăţeni ruşi, care sunt pentru Rusia. Oamenii au propria viziune faţă de viitor. Trebuie să avem un dialog cu R.Moldova şi Ucraina. Trebuie să intensificăm formula 5+2. Trebuie urgent să scoatem blocada Republicii Moldova şi Ucrainei. Cetăţenii care locuiesc în Transnistria trebuie să decidă singuri ce vor.”
Pe de altă parte, la 18 aprilie, Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a emis un comunicat de presă în care şi-a “exprimat îngrijorarea profundă faţă de adresarea aşa-zisului Soviet supreme al Transnistriei către unul dintre garanţii reglementării transnistrene — Federaţia Rusă, privind recunoaşterea independenţei”. În declaraţie se mai menţionează că problemele social-economice cu care se confruntă regiunea transnistreană sunt consecinţe ale politicii de autoizolare a autorităţilor regiunii. “Ucraina îşi reconfirmă atitudinea consecventă şi îndeamnă toate părţile procesului «5+2» să evite recurgerea la acţiuni ce pot să se răsfrîngă negativ asupra negocierilor şi pot destabiliza regiunea”.
Nu este o premieră sau o surpriză. Aceste “demarşuri” au o orientare foarte strictă să debusoleze autorităţile de la Chişinău, să introducă o stare de nervozitate. Este clar o provocare. Noi toţi, cei de la Guvern şi Parlament, trebuie să dăm dovadă de sînge rece şi să nu ne lăsăm pradă acestor provocări. Nu contează aproape deloc demersurile celor de la Tiraspol, ci reacţia celor de la Moscova. Ne aşteptăm la o poziţie trează a celor din Federaţia Rusă.
Ei vor de la noi declaraţii mai tăioase, acţiuni mai puţin echilibrate, mai puţin gîndite, care ar duce şi mai mult la tensionarea relaţiilor. Aceasta trebuie să evităm. Nu trebuie să dăm dovadă de emoţii, fobii, trebuie să calculăm orice scenariu cu mai mulţi paşi înainte. Chişinăul va răspunde raţional.
Pe de o parte, aceste dispute vorbesc despre faptul că există anumite probleme în dialogul dintre Chişinău şi Comrat şi de aceea toate puterile, executivă, legislativă, trebuie să fie conştiente de acest lucru şi să discute în mod regulat cu autorităţile de la Comrat. Pe de altă parte, eu înţeleg de ce accentul astăzi este pus mai ales pe revendicările politice, multe dintre care sunt absolut irealizabile din punct de vedere legal. Asta are legătură cu alegerile parlamentare. Başcanul Găgăuziei este exponentul unei anumite forţe politice, el are ambiţia să intre în viitorul parlament şi face aceste lucruri pentru a împinge actualele partide parlamentare din autonomie pentru ca partidul regiunilor pe care îl conduce să obţină cît mai multe voturi la alegeri.
Nu au fost niciun fel de discuţii în coaliţie pe această temă. Am văzut această ştire la Unimedia. Trebuie să recunosc că m-a mirat foarte mult. Din punctul meu de vedere, dl Catană este un analist politic “destul de simpatic”. Nu ştiu dacă a avut vreodată de furcă măcar cu vreo doi-trei oameni, să-i conducă. Dl Catană, ca viziune, este din sectorul din dreapta, chiar de dreapta dreptei. Nu ştiu dacă noi, în situaţia de astăzi, avem nevoie de un ministru care să facă declaraţii aprinse. Este o chestie delicată. Nu ştiu dacă este potrivită această candidatură.
…
Eu sper că o să mai fie un schimb de păreri. Ministerul Apărării au o mie şi una de probleme. Trebuie un om care cunoaşte bine armata, care cunoaşte bine împrejurările […] cel puţin un manager cu experienţă. Nu avem nevoie de un om cu experienţă politică.
Dacă în cadrul coaliţiei de guvernare nu vă puteţi dezice de principiul algoritmic de numire în funcţii, atunci poate măcar în al cincilea an de guvernare elaboraţi o metodă de selectare şi înaintare a cadrelor, cel puţin măcar pentru a nu afla din presă ce fac colegii dvs.?
Care este punctul de vedere al PDM în privinţa conflictului de competenţe dintre Ministrul Apărăii şi Comandantul Suprem, din cauza cărui şi-a dat demisia ex-ministrul Marinuţa?
Vom dezbate şi vom aproba această declaraţie ca să fie clară poziţia Republicii Moldova la acest subiect. Noi sigur suntem îngrijoraţi şi urmărim cu multă atenţie evoluţiile din Ucraina. Noi optăm ferm pentru integritatea teritorială a Ucrainei, suntem interesaţi ca ţara vecină să se dezvolte pe un făgaş democratic.
…
Noi suntem îngrijoraţi de anumite evoluţii pentru că şi Republica Moldova se confruntă, cu părere de rău, cu problema separatismului. Mă refer aici la regiunea transnistreană. Aş compara această situaţie în care ne aflăm cu un cutremur, care a pornit în imediată apropiere de Republica Moldova. Sperăm foarte mult ca acest cutremur să fie localizat, să nu se extindă. Şi noi ne aflăm în această zonă seismică.
Cu regret, evoluţiile din ţara vecină nu prezintă semne de stabilizare, ceea ce poate avea consecinţe dramatice. O eventuală catastrofă umanitară în Ucraina reprezintă un risc major la nivel regional, căruia trebuie să fim gata să-i facem faţă şi în Republica Moldova.
Poziţia noastră în această chestiune se bazează pe susţinerea firească a unei ţări cu care suntem şi vrem să fim întotdeauna în bună vecinătate, pe faptul că avem în Republica Moldova comunităţi considerabile de concetăţeni de naţionalitate ucraineană şi rusă. În acelaşi timp, trebuie să avem în vedere faptul că în regiunea transnistreană avem un conflict îngheţat, care urmează a fi soluţionat tot pe cale paşnică şi cu respectarea suveranităţii, a independenţei şi a integrităţii teritoriale a Republicii Moldova.
Considerăm că Organizaţia Naţiunilor Unite, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa, Uniunea Europeană, Comunitatea Statelor Independente, ţările riverane Mării Negre, Statele Unite ale Americii şi, desigur, Federaţia Rusă au obligaţia de a obţine o dezamorsare imediată şi o depăşire cît mai grabnică a crizei din Ucraina prin mijloace politice şi diplomatice, fără aplicarea forţei militare.
Noi săptămîni în şir deviem discuţiile în Parlament pe teme sensibile, pe teme care nimănui nu-i trebuiesc. Dacă un partid se gîndeşte că doar cu limba română o să intre data viitoare în Parlament, greşeşte foarte mult.
…
Eu mă bucur că dna Corina Fusu a primit astăzi satisfacţie de la discuţiile despre limbă şi mă bucur că dl Munteanu nu vrea să cedeze niciun centimetru. Noi de centimetrul dumitale nu avem nevoie.
Anul acesta, vom repara drumurile din peste 700 de sate. Pentru raionul Hînceşti în acest scop au fost prevăzute 23,3 milioane de lei, mijloace din care vor fi reparate drumuri de acces către 35 de localităţi. Prioritate va fi acordată asigurării accesului către şcoli, spitale, Primării. An de an, vom extinde volumul alocaţiilor, astfel ca în cîţiva ani să soluţionăm problema drumurilor din ţară atît la nivel naţional, cît şi local […] Banii vor fi alocaţi autorităţilor locale, care vor organiza licitaţiile pentru selectarea executorilor. Important este ca aceste mijloace financiare să fie utilizate corect, conform destinaţiei.
Condamn atitudinea cinică a conducerii Partidului Comuniştilor şi a lui Dodon faţă de evenimentele de la Kiev. Nu pot să stau şi să văd cum sunt făcuţi trădători şi terorişti cei care au viziuni, aspiraţii şi idealuri occidentale, cei care îşi doresc o viaţă mai bună sub auspiciile Uniunii Europene. Mă deranjează sincer cinismul persoanelor respective, care pe deoparte îşi petrec vacanţele în ţările Uniunii Europene, iar pe altă parte blamează valorile europene.
Propunem să mergem mai departe, să votăm, să ratificăm acest Acord. Eu i-aş sfătui pe unii colegi să nu-şi piardă cunoştinţa cînd aud sintagma de limba moldovenească.
Declaraţia a fost făcută în contextul dezbaterilor parlamentare pe marginea ratificării Acordului dintre Republica Moldova şi Regatul Spaniei privind cooperare şi asistenţă reciprocă în domeniul vamal, încheiat la Madrid în 22 octombrie 2013. Acordul a fost încheiat în limbile spaniolă şi moldovenească, pînă la adoptarea de către Curtea Constituţională a hotărîrii nr.36 privind interpretarea articolului 13 alin.(1) din Constituţie în corelaţie cu Preambulul Constituţiei şi Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova. Declaraţia a fost o reacţie a PDM la solicitarea PL de amendare a Acordului şi înlocuirea sintagmei de “limbă moldovenească” cu sintagma “limba română”.
Sunteţi la curent că potrivit articolului 140(1) din Constituţie "Legile şi alte acte normative sau unele părţi ale acestora devin nule, din momentul adoptării hotărîrii corespunzătoare a Curţii Constituţionale", şi atunci cum trebuie să se procedeze corect?
S-a ajuns la o situaţie pe care nu o doresc nimănui. Este vorba de un stat suveran. Ne solidarizăm pentru găsirea unor soluţii pe cale paşnică. Categoric nu susţinem forţele care sunt mai la suprafaţă, care sunt deghizate şi recurg la violenţă. Evident că asemenea forţe sunt de partea guvernării, dar nu exclud că sunt şi din partea celor din opoziţie care se ascund. Vedem că şi opoziţia din Ucraina nu reprezintă o forţă omogenă. Pentru noi, nu vedem un risc iminent.
Cei care se joacă cu stabilitatea Moldovei ar trebui să conştientizeze că dacă situaţia din Găgăuzia va degenera, ştim de pe acum cine sunt vinovaţii: PCRM şi başcanul Formuzal! Iar ei vor trebui să-şi asume consecinţele modului în care au încercat să vîndă Găgăuzia şi consecinţele faptului că i-au minţit pe locuitorii din Găgăuzia. Iar pentru acţiuni de destabilizare a ţării, legea este foarte clară!
Este vorba despre patru reprezentanţii ai partidului care au participat la referendumul ilegal din Găgăuzia. Motivele care au stat la baza acestei decizii sunt două: am avut nenumărate întîlniri cu ei şi le-am explicat despre pericolul referendumului, însă ei oricum au participat la plebiscit. Cel de al doilea motiv este că au încălcat disciplina de partid.
De fapt, ceea ce s-a întîmplat în Găgăuzia, eu nu pot să numesc acest lucru referendum în sensul juridic. Este mai degrabă un exerciţiu pe care l-aş numi un sondaj de opinie, dar şi acesta inutil din punct de vedere practic, fiindcă dispoziţia în sînul populaţiei era bine cunoscută. Acest exerciţiu nu este unul întîmplător şi nu este unic ca şi acţiune care este orientată spre o tentativă de a destabiliza situaţia din Republica Moldova.
Exerciţiul din 2 februarie nu a apărut spontan. Sunt mai mult ca sigur, informaţiile mele îmi demonstrează că această iniţiativă nu a fost doar iniţiativa başcanului Găgăuziei, Mihail Formuzal. Ea a fost susţinută şi inspirată din exterior. Trebuie să spunem direct. Este vorba de anumite cercuri politice din Federaţia Rusă. Şi finanţarea a venit din exterior, din aceeaşi zonă geografică şi în mod deschis. Cei care au susţinut şi care au făcut designul acestei activităţi, au solicitat başcanului să promoveze această idee, au avut un interes foarte clar. Acest interes este de a opri Republica Moldova de pe calea de integrare europeană, de a spulbera semnarea şi ratificarea Acordului de Asociere.
Pe de o parte avem astăzi această luptă de consolidare a societăţii în jurul unor lucruri foarte clare şi benefice pentru R. Moldova — pentru dezvoltarea politică, democratică, economică, socială. Şi avem speculaţiile care se fac, pe de altă parte, pe teme geopolitice.
Anul 2014 este un an foarte important pentru Republica Moldova, fiind un an electoral şi pentru că va fi semnat Acordul de Asociere. Pentru că este un an cu alegeri, se poate aştepta la spirite încinse, iar lupta politică este un prim element care îl va caracteriza. Situaţia politică este caracterizată de această luptă care se duce între coaliţia de guvernare şi opoziţie.
Acţiunea în sine, numită de organizatorii ei drept “referendum”, a fost declanşată din raţiuni strict politice, nu are niciun temei legal şi nu poate avea nici un fel de consecinţe juridice.
Autorităţile din Găgăuzia au ignorat cu desăvârşire posibilitatea de a afla opinia oamenilor pe căi legale, ignorând procedurile Comisiei Electorale Centrale şi legislaţia cu privire la referendumuri. Acţiunea din 2 februarie s-a bazat exclusiv pe manipularea opiniei publice.
Cei care au stat în spatele acestei acţiuni încearcă să compromită ideea de autoritate legala in Republica Moldova, care este o garanţie pentru fiecare cetăţean şi pentru stat.
Obiectivul major al forţelor implicate în organizarea acestui referendum ilegal este mult mai larg decât acţiunea din raioanele de sud şi ţinteşte destabilizarea situaţiei pe întreg teritoriul Republicii Moldova. În acest context, constatăm că cea mai mare parte din responsabilitatea pentru situaţia creată o poartă Partidul Comuniştilor. Această formaţiune a susţinut deschis ideea referendumului, pentru care a pregătit din timp terenul prin acţiunile sale anterioare de nesupunere civică din 2010, aşa-numitul congres civic din 2011, campania de subminare a simbolurilor statului, subminarea activităţii instituţiilor statului, dezbinarea pe criterii etnice a societăţii, promovarea separatismului.
Cei care se fac vinovaţi de organizarea unei acţiuni ilegale şi cei care au chemat şi au instigat la participare vor răspunde conform legii, indiferent dacă sunt de la PDM, PLDM, comunişti socialişti. Nu contează. Legea trebuie să stea în capul legii.
PDM va lua respectivele măsuri necesare inclusiv împotriva membrilor săi, cei care se fac vinovaţi sau cei care au săvîrşit acte ilegale. Dacă Andrian Candu, ca membru de partid a săvîrşit nişte acţiuni ilegale, va răspunde şi el. Inclusiv şi socialiştii şi comuniştii, nu contează culorile partidului, ci ordinea de drept şi legea, indiferent de culoarea partidului.
Dacă domnul Petcov a fost acolo şi a făcut ceva ilegal — va răspunde. Dacă domnul Dodon a făcut ceva ilegal — va răspunde. Inclusiv membrii PLDM sau PDM. Dacă domnul Formuzal a făcut lucruri ilegale, inclusiv spălare de bani şi altele — va răspunde. Pînă la a-şi pierde locul în Guvern. Toţi cei care au săvîrşit acţiuni ilegale din punct de vedere al legislaţiei RM — vor răspunde.
Acest joc de-a referendumul din Găgăuzia a luat sfîrşit. Aprecierea o va da instanţa de judecată şi eu cred că toată lumea înţelege care va fi această apreciere, chiar şi din declaraţiile pe care le-a făcut başcanul Formuzal am înţeles că autorităţile autonomie se vor conforma deciziei judecăţii. Cel de al doilea referendum are un context mai larg cu implicarea clară a opoziţiei şi cea socialiştilor. Astfel de încercări de a scoate anumite dividende politice în seama unor opţiuni politice externe a RM nu le consider binevenite.
În niciun caz, ceea ce a avut loc în Comrat nu poate fi un precedent şi în alte localităţi sau municipii din RM. Înţeleg că aceşti deputaţi se ascund sub imunitatea parlamentară, dar reprezentanţii autorităţilor locale trebuie să înţeleagă să nu se joace cu focul, pentru că vor răspunde în faţa legii tot ei.
Am întreprins vizita reprezentativă la Comrat nu pentru a îmbuna pe cineva, nu pentru a bloca aşa-numitele referendumuri. Noi astăzi am mers acolo cu un mesaj de deschidere.
…
… referendumurile din Găgăuzia nu vor avea finalitate… Este rolul judecăţilor, organelor de drept să stabilească în ce măsură sunt legale sau ilegale aşa-numitele referendumuri.
…
… într-adevăr declaraţiile preşedintelui României au turnat mută benzină în focul care încetişor s-a aprins în Găgăuzia… pe lîngă faptul că noi avem o problemă şi la nivel de ţară: se confundă procesul de integrare europeană, ideea europeană cu ideea unirii, pe care încearcă s-o promoveze, în ultima perioadă, preşedintele Băsescu… nu ne ajută astfel de declaraţii.
…
…. nu este cazul de a organiza referendumuri în urma unor declaraţii (ale preşedintelui Băsescu). Vă spun şi acum că în cadrul UE astfel de subiecte cum ar fi pierderea statalităţii Republicii Moldova nici nu pot să existe şi nimeni nu înţelege care este sensul unor astfel de declaraţii. Nici în România, la modul serios, astfel de declaraţii nu sunt luate în consideraţie.
…
Eu nu cred că domnul Băsescu doreşte rău Republicii Moldova. Mi-aş dori foarte mult ca dumnealui cu mai multă atenţie să urmărească evoluţiile din ţara noastră şi să analizeze care este impactul unor astfel de declaraţii asupra procesului de integrare europeană, asupra coeziunii societăţii moldoveneşti şi per ansamblu eu sper să ajungă la o concluzia că, într-adevăr, astfel de declaraţii nu-şi găsesc locul.
Suntem convinşi că trebuie să schimbăm puţin, nu doar puţin, ci chiar mai mult viziunea. Acest dialog, aceste discuţii sunt foarte importante. Consider că acele momente care există, acolo unde apar întrebări, acolo unde trebuie de soluţionat probleme concrete, suntem obligaţi să le rezolvăm împreună. Cred că trebuie să acţionăm ca nişte cetăţeni ai unui stat. Consider că asta aşteaptă cetăţenii de la noi, indiferent unde locuiesc, în autonomie sau în alte raioane ale ţării.
Subiectele politice care sunt acolo cu aceste două referendumuri preconizate pentru 2 februarie, le vom discuta. Ne dăm seama că ele au un pronunţat caracter electoral, ţin de evoluţiile şi din regiune, dar nu numai… forţe politice de la Chişinău se implică direct în situaţia din autonomie, deputaţii din fracţiunea PCRM sunt foarte activi acolo în teritoriu la acest subiect, reprezentanţii altor forţe politice zilele trecute au participat şi agită lumea acolo.
Cred că acest subiect este unul artificial, fiindcă nu este pusă sub semnul întrebării independenţa, suveranitatea Republicii Moldova, atunci nu văd care este sensul unui referendum legislativ la acest subiect. De asemenea, nu se pune întrebarea privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, deci nu văd sensul altui, celui de-al doilea referendum consultativ. Ele sunt utilizate politic şi umflate artificial.
Urmărim cu multă atenţie ceea ce se întîmplă în autonomia găgăuză. Sigur că aceste evoluţii au un context pronunţat electoral. În aceste evoluţii sunt implicate forţe politice de la Chişinău. Nu doar activişti PCRM sunt foarte activi acolo, ci şi deputaţii comunişti. După ce a dat greş cu revoluţia de catifea, PCRM crede că poate să testeze astfel de lucruri acolo.
Bine, acest referendum nu va fi recunoscut. El nu face altceva decît să creeze confuzie. Pentru Partidul Democrat, ca şi pentru celelalte partide, care sunt în coaliţia de guvernare, este o problemă care trebuie abordată cu calamitate, dar şi principial.
Dacă este vorba de un referendum pentru a afla opinia societăţii, care va fi decizia moldovenilor, aceea şi trebuie să fie fixat în Constituţia ţării. Eu, ca politician, categoric nu pretind la rolul ca noi să decidem pentru ei, fiindcă, întîi de toate, suveranitatea o deţine poporul. Iată de ce un asemenea referendum, de jure, avem dreptul să organizăm în toată perioada anului viitor, dar nu mai tîrziu de două luni de zile pînă la alegerile parlamentare. O altă opţiune eventuală ar fi un asemenea referendum să fie organizat în aceeaşi zi cu alegerile parlamentare. La moment, în sînul facţiunii Partidului Democrat, analizăm toate aceste aspecte, inclusiv caracterul unui asemenea plebiscit, consultativ sau constituţional, perioada.
Credeţi că printr-un referendum poate fi abolită Declaraţie de independenţă şi anulată hotărîrea CC?
În aceste condiţii, sunt sigur că, în septembrie 2014, Republica Moldova va semna Acordul de Asociere cu UE şi vom reuşi să-l ratificăm în legislatura actualului Parlament.
Acordul de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană, care cuprinde şi Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Comprehensiv RM-UE, a fost semnat la 27 iunie 2014 la Bruxel. Documentul a fost ratificat ulterior de către Parlamentul Republicii Moldova la data de 2 iulie 2014. În favoarea documentului s-au pronunţat 59 de deputaţi din totalul de 101. Opoziţia comunistă a părăsit sala de şedinţe, înainte ca proiectul să fie supus votului. Socialiştii au votat împotrivă. Votul a fost unul nominal. Fiecare deputat a anunţat de la microfon care este opţiunea sa de vot.
Ne propunem ca Acordul de Asociere să fie semnat şi ratificat pînă la sfîrşitul lunii septembrie 2014, pe durata mandatului actualului Legislativ.
Acordul de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană, care cuprinde şi Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Comprehensiv RM-UE, a fost semnat la 27 iunie 2014 la Bruxel. Documentul a fost ratificat ulterior de către Parlamentul Republicii Moldova la data de 2 iulie 2014. În favoarea documentului s-au pronunţat 59 de deputaţi din totalul de 101. Opoziţia comunistă a părăsit sala de şedinţe, înainte ca proiectul să fie supus votului. Socialiştii au votat împotrivă. Votul a fost unul nominal. Fiecare deputat a anunţat de la microfon care este opţiunea sa de vot.
Nu o să votez acum, că nu avem decizia desfăşurată a Curţii Constituţionale. Trebuie să vedem care sunt motivele anunţate şi opiniile separate ale magistraţilor. Constituţia este actul juridic, iar Declaraţia de Independenţă este doar un document. […] Noi am devenit ostatici, unii ai Moscovei, alţii ai Bucureştiului şi nimeni ai Chişinăului, dar sunt şi formaţiuni care apără interesele cetăţenilor. PD a fost creat cu ideea de a apăra statalitatea R. Moldova… În ultimul timp, noi avem dezmăţul ăsta unionist în ţară şi nu ne ocupăm cu treburile noastre.
Aţi putea preciza, dumneavoastră personal, al cui ostatic sunteţi?
Deciziile Curţii Constituţionale nu pot fi comentate. Aşteptăm ca ea să fie publicată în Monitorul Oficial. Trebuie să vedem şi partea care a motivat această decizie. Dar, cu toţii ştim că anumite modificări la Constituţie pot fi operate cu 2/3 din voturile deputaţilor. Nu văd acum finalitatea unei astfel de acţiuni în Parlament. Astfel de decizii importante nu vizează doar clasa politică. Trebuie să fie consultat şi poporul. Consider oportună ideea de consultare a cetăţenilor în cadrul unui referendum. Nu cred că acum este important ce consideră unii sau alţi politicieni. Important este ce spun cetăţenii. Clasa politică nu trebuie să dea tonul. Ea este obligată să ţină cont de opinia cetăţenilor.
Pînă la consultarea poporului, vă veţi conforma hotărîrii CC sau nu?
Afirmaţi că clasa politică nu trebuie să dea tonul, că este obligată să ţină cont de opinia cetăţenilor, dar de hotărîrea CC clasa politică trebuie să ţină cont?
Oare hotărîrile CC se anulează prin referendum?
Partidul Democrat a luat act de această decizie de ieri a Curţii Constituţionale. Este prematur să intrăm în discuţii detaliate referitor la textul deciziei şi suntem în aşteptarea textului final. La fel, mai suntem la curent că există două opinii separate exprimate de doi magistraţi ai Curţii. Din punctul de vedere al PD, cea mai indicată metodă pentru a rezolva o dată şi pentru totdeauna această întrebare este exerciţiul de referendum. Doar poporul care este suveran, care este deasupra elitei politice, poate decide. Vom discuta cu colegii din coaliţia de guvernare despre acest subiect.
În fond, ieri s-a stabilit că limba moldovenească şi limba română au valoare juridică egală pe teritoriul Republicii Moldova. Nimeni nu a anulat articolul 13 din Constituţie. Respectiv şi aceste prevederi rămîn valabile, la fel cum sunt valabile şi cele din Declaraţia de Independenţă. La fel, vreau să atrag atenţia la sintagma 'a prevala'. Asta nu înseamnă a exclude. Această situaţie nicidecum nu lezează dreptul fundamental al oricărui cetăţean în dreptul său la autodeterminare.
Cînd veţi discuta problema limbii române în cadrul coaliţiei?
Cînd credeţi că ar fi oportun să fie organizat referendumul privind modificarea articolului 13 din constituţie?
Este posibil să negociem cu alţi membri ai partidelor din Coaliţia de guvernare şi cu societatea civilă, cu privire la introducerea în Constituţie a unei norme, care va stipula că noi toţi sîntem moldoveni. Cei care insistă cu atîta vehemenţă asupra schimbării limbii, îşi doresc de fapt pierderea statalităţii Republicii Moldova. Ei vor să creeze două state române, ca mai apoi să-şi pună întrebarea — pentru ce avem nevoie de două ţări, cînd putem crea una singură, ceea ce va duce la dispariţia Moldovei de pe harta lumii.
La cine vă referiţi atunci cînd afirmaţi că doresc pierderea statalităţii Republicii Moldova?
Cei care au insistat “cu atîta vehemenţă asupra schimbării limbii” sunt membrii CC, acuzîndu-i că “doresc de fapt pierderea statalităţii Republicii Moldova”, îi acuzaţi şi de sperjur, doar au depus jurămînt de credinţă Republicii Moldova?
Eu sunt moldovean şi eu vorbesc limba moldovenească.
De ce nu acceptaţi punctul de vedere al Academiei de Ştiinţe, nu cumva din considerente electorale?
Nu credeţi că subminaţi prestigiul Academiei de Ştiinţe, pe cine ar trebui să creadă cetăţenii, pe dvs. sau Academia de Ştiinţe?
După decizia Curţii Constituţionale privind recunoaşterea limbii romane, prevăzută în Declaraţia de Independenţă, Parlamentul şi autorităţile nu sunt obligate să ia unele decizii în acest sens şi să modifice Constituţia. Este o decizie filosofico-juridică, pentru a cunoaşte exact efectele ei juridice trebuie să vedem care a fost motivarea.
Lucrul cel mai important este să vedem care sunt motivele şi efectele juridice ale deciziei Curţii Constituţionale. Aşteptam să vedem motivarea ei, pînă acum am auzit doar partea dispozitivă a hotărîrii.
Aţi putea explica ce aveţi în vedere atunci cînd vă referiţi la dimensiunea filosofico-juridică a hotărîrii CC?
Afirmaţi că Parlamentul şi autorităţile nu sunt obligate să ia decizii după hotărîrea CC, nu ştiaţi că potrivit articolului 140(1) din Constituţie “Legile şi alte acte normative sau unele părţi ale acestora devin nule, din momentul adoptării hotărîrii corespunzătoare a Curţii Constituţionale”?
Declaraţiile dlui Băsescu pun într-o dificultate coaliţia de guvernare de la Chişinău. Noi trebuie să avem o relaţie sinceră şi pragmatică cu Bucureştiul. Aceste afirmaţii vin să dea apă la moară comuniştilor. Ele sunt un element de destabilizare, acum, cînd noi de fapt avem nevoie de stabilitate pe parcursul nostru european.
…
Preşedintele României a fost egoist în acest caz, declaraţiile fiind făcute în interesul său şi al forţelor politice pe care le reprezintă.
În ce constă dificultatea, de ce nu puteţi reacţiona tranşant — împărtăşeşte CPE, sau măcar PDM, ideile Preşedintelui Băsescu sau nu?
Niciodată! Moldovenii au identitatea lor, după aproape 23 de ani de independenţă, sondajele arată că 80% se consideră moldoveni.
Ce va întreprinde PDM pentru ca proiectul Preşedintelui Traian Băsescu să nu se realizeze niciodată?
Va emite PDM vreo declaraţie oficială privind declaraţia unionistă a Preşedintelui Băsescu, ori va ignora-o?
PDM ignoră dreptul istoric şi adevărul ştiinţific, consfinţite în Declaraţia de independenţă, care prevalează asupra normelor Constituţiei?
Probabil comuniştii vor să meargă la delegaţia Uniunii Europene să le amintească că în anul 2004 cînd erau la guvernare au luat o decizie ca să promoveze cursul ireversibil de integrare europeană. Probabil ei vor să mulţumească delegaţiei UE şi diplomaţilor europeni că iată în sfîrşit visele lor sunt realizate.
…
Felul în care au ieşit oamenii în PMAN în ziua de trei noiembrie, o zi însorită cu mesaje bune, binevoitoare, diferă de ziua de 23 noiembrie o zi ploioasă cînd am auzit mesaje barbare, primitive. Comuniştii devin extremişti. Acest partid, practic părăseşte tribuna parlamentară şi încearcă să se transforme într-un partid extraparlamentar, într-un partid de stradă.
Au venit foarte puţini oameni la marş, mulţi dintre ei erau în stare de ebrietate, cu steaguri străine în mîini. Cred că e ultima suflare a PCRM, partid care va intra în istorie.
Depunem toate eforturile ca pînă la sfîrşitul anului curent să putem desfăşura şedinţele în clădirea Parlamentului. Lucrările sunt în curs de desfăşurare, eu personal monitorizez. Nu intenţionez să exercit presiuni, ca să apropii cu cîteva zile acest eveniment, de aceea nu pot să numesc acum data.
Reparaţia clădirii Parlamentului a fost finalizată la 30 decembrie 2013, iar la 13 februarie 2014 a avut loc prima şedinţă a legislativului în clădirea renovată. Reparaţia clădirii a început în 2009, dar a fost oprită un an mai târziu din lipsă de bani, lucrările fiind reluate 2012. Între timp şedinţele plenare ale Parlamentului au avut loc la Palatul Republicii, iar deputaţii şi aparatul legislativului îşi au birourile în clădirea Ministerului Agriculturii.
În cadrul Parteneriatului Estic, Moldova a primit pînă acum cele mai multe fonduri. Doar în anul 2013 am reuşit să asfaltăm 110 km de drumuri din fonduri europene, iar din 2014, tot cu ajutorul UE, vom deschide noi şantiere de reparaţii. În următorii trei ani, am planificat să reparăm circa 400 de km de drumuri.
7 noiembrie! Un nou succes al oamenilor care cred în viitorul european al Moldovei, al căror mesaj din 3 noiembrie, din PMAN, i-a băgat pe comunişti înapoi în sediul PCRM, în mitinguri isterice de partid. Azi s-a consumat un nou act din eşecul răsunător al aşa-zisei revoluţii de catifea a comuniştilor.
…
Ultimatumurile şi ameninţările lor sunt de rîsul lumii şi trădează disperarea şi panica tot mai mare în care se află comuniştii. Iar faptul că ameninţă ţara cu acţiuni de “amploare” exact înaintea Summit-ului de la Vilnius, arată cîtă amploare are, de fapt, frica lor. Mai mult, faptul că au făcut acest anunţ odată cu cel al regimului din Transnistria, care tot ameninţă cu acţiuni de protest pînă la Vilnius, trădează şi altceva, despre care vom vorbi mai tîrziu.
Şi, cu această revoluţie de catifea, eu sunt sigur că cetăţenii noştri, în majoritatea lor, doresc pace, doresc linişte, doresc să vadă rezultate de la guvernare — şi noi muncim în această direcţie — iar opoziţia face ce consideră că este bine să facă. Atît timp cît fac aceste acţiuni într-un cadru legal, este dreptul lor pînă la urmă s-o facă, iar următoarele alegeri vor arăta în ce măsură pot ei să manipuleze oamenii, să vină cu astfel de abordări.
Eu mă bucur că opoziţia a avut astăzi un discurs destul de paşnic. Dle Voronin, Parlamentul nu poate să se autodizolve şi de aceea noi ne aşteptăm la alegeri anticipate. De aceea vă chem să muncim paşnic şi eficient încă un an şi jumătate. Lăsaţi revoluţia de catifea, mai bine să ne întîlnim la o cafea sau la un ceai şi să discutăm serios cum să facem ca să realizăm împreună perspectiva europeană a ţării noastre.
Pentru noi este important ca să utilizăm toate platformele posibile pentru ca să soluţionăm această problemă. Suntem într-o situaţie diferită faţă de anii precedenţi. Nu putem să numim embargou această interdicţie. Este vorba de “restricţii cantitative”. Am lansat procesul de consultări. Am rugat să încercăm ca acest consultări să fie lansate…, dar deja vedem. Nu aşteptaţi de la mine să vă dau apreciere pentru că se ajunge la speculaţii.
…trebuie să existe un control şi o evidenţă a circulaţiei populaţiei […] Noi avem multe cazuri de contrabandă, de trecere a mărfurilor peste Nistru, evidenţa aceasta trebuie realizată. Cine aduce contrabanda, nu cetăţenii? Trebuie să existe un control. Doar nu vreţi să cumpăraţi marfă alterată venită de undeva prin contrabandă.
…
Toţi cetăţenii noştri trec prin filtru, prin fel de fel de controale, pe unii chiar îi întorc înapoi, inclusiv deputaţii. Nu cred că din această parte a Nistrului există contrabandă în Transnistria, nu prea am auzit de acest lucru. Dacă Guvernul face un efort ca să creeze condiţii ca această contrabandă să nu existe, eu cred că este un lucru normal […] poliţia are dreptul să controleze.
…
Dacă vreţi ca în ţară să fie regulă, trebuie să acceptaţi ca cetăţenii Republicii Moldova să aibă asupra sa documente, să fie legitimaţi atunci cînd este necesar.
N.R.: Guvernul a remis Parlamentului un proiect de lege privind modificarea Codului Contravenţional care prevede că nedeclararea de către cetăţenii străini şi apatrizi la autorităţile competente în termenul stabilit de lege, despre faptul intrării pe teritoriul Republicii Moldova prin segmentul de frontieră moldo-ucrainean, necontrolat de autorităţile de la Chişinău, se pedepseşte cu amendă variind între 200 şi 400 de lei. Potrivit viceministrului de interne Dumitru Ursachi, această condiţie vine de la structurile europene şi se referă şi va avea efecte şi asupra locuitorilor din stînga Nistrului care nu posedă cetăţenie moldovenească şi care nu s-au înregistrat la organele competente în termen de 90 de zile de la intrarea pe teritoriul Republicii Moldova.
Da, dosarul privind vînzarea armamentului a fost clasat din cauza lipsei componentei de infracţiune.
…
Am spus atunci şi declar şi astăzi: tranzacţia a fost realizată în limitele legislaţiei în vigoare. Nu au fost înregistrate încălcări nici în cadrul activităţii Comisiei, nici în cadrul examinării acestor materiale de către Comisia pentru Securitate.
N.R. Omega: Preşedintele Comisiei parlamentare Securitate, deputatul PDM, Alexandr Stoianoglo, a anunţat că cunoaşte despre clasarea dosarului privind vînzarea armamentului din dotarea Armatei Naţionale Armeniei, prin intermediul companiei letone “Latspeceksports” şi a insistat că “tranzacţia s-a efectuat în limitele legii”. Dosarul penal a fost intentat pe 25 aprilie 2012, după ce pe data de 5 aprilie 2012, Parlamentul a adoptat o hotărîre în acest caz, care a fost elaborată în baza raportului Comisiei parlamentare de anchetă. Comisia parlamentară a constatat că lotul de armament din dotarea Forţelor Armate, a fost comercializat contrar prevederilor legale. Procuratura urma să informeze Parlamentul despre rezultatele investigaţiei. Totodată, membrii Comisiei parlamentare de anchetă, precum şi deputaţii în Parlament, nu au fost informaţi despre clasarea dosarului. Operaţiunea secretă de vînzare a armamentului din dotarea Armatei Naţionale Armeniei a avut loc în septembrie 2011. Acordul de vînzare a armamentului din dotarea Armatei Naţionale, prin intermediul firmei letone “Latspeceksports” a fost semnat de conducerea Moldovei în condiţii de maximă conspiraţie. În rezultatul tranzacţiei, o parte din armamentul vîndut (40 tone din 60 tone în total) a ajuns în Armenia. Despre tranzacţie s-a aflat doar după ce în seara zilei de 12 septembrie 2011, un avion de tip IL-76, care venea din Bengazi (Libia), a aterizat pe aeroportul Chişinău, deoarece aeroportul Mărculeşti, unde urma să ajungă, era închis pe timp de noapte. A doua zi, avionul a fost încărcat cu 40 tone de armament, din lotul total de 60 tone, restul fiind stocate pe teritoriul Republicii Moldova. Anterior s-a anunţat că figurile cheie în tranzacţia cu armament sunt vicepremierul, ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, ministrul Apărării, Vitalie Marinuţa, vicedirectorul Serviciului de Informaţii şi Securitate, Valentin Dediu şi directorul aeroportului militar Mărculeşti, Sergiu Ciobanu.
Investiţii prioritare în învăţămînt, în viitorul economiei cunoştinţelor:
ridicarea prestigiului profesiei de pedagog, sporirea considerabilă a nivelului de remunerarea a muncii cadrelor didactice.
În perioada mandatului AIE şi CPE finanţarea învăţămîntului a scăzut de la aproximativ 9% din PIB, pînă la ~7%, iar profesorii au continuat să părăsească locurile de muncă din învăţămînt. Doar în anul de studii 2013–2014 aproximativ 700 de profesori au părăsit locurile de muncă din instituţiile de învăţămînt. Salariul mediu al profesorilor a crescut aproximativ proporţional cu creşterea salariului mediu pe economie, dar a rămas mai mic cu aproximativ 20% decît salariul mediu pe economie. Respectiv, nu poate fi vorba despre ridicarea prestigiului profesie de pedagog.
Investiţii prioritare în învăţămînt, în viitorul economiei cunoştinţelor:
utilarea sălilor de studii cu tehnică modernă.
Reutilarea sălilor de studii a avut loc, dar sporadic, fără vreo planificare concretă şi un plan de acţiuni implementat.
Investiţii prioritare în învăţămînt, în viitorul economiei cunoştinţelor:
modernizarea condiţiilor de trai în căminele studenţeşti.
Modernizarea condiţiilor de trai în căminele studenţeşti a avut loc, dar sporadic, fără vreo planificare concretă şi un plan de acţiuni implementat.
Investiţii prioritare în învăţămînt, în viitorul economiei cunoştinţelor:
garantarea autonomiei instituţiilor de învăţămînt.
Noul Cod al Educaţiei, adoptat la 17 iulie 2014 a consacrat în Articolul 7 principiile fundamentale ale educaţiei, printre care figurează şi principiul descentralizării şi autonomiei instituţionale. Guvernul a adoptat hotărîrea Nr. 983 din 22.12.2012 cu privire la modul de funcţionare a instituţiilor de învăţămînt superior de stat în condiţii de autonomie financiară. În acelaşi timp, rectorii unui şir întreg de instituţii de învăţămînt superior au devenit membri ai formaţiunii de guvernămînt care a deţinut funcţia de ministru al educaţiei. Acest fapt a generat atitudini critice justificate în societate. Totuşi, este de remarcat că, per ansamblu, conducătorii instituţiilor de învăţămînt superior s-au opus adoptării Codului Educaţiei în redacţia propusă de ministerul Educaţiei, în special împotriva prevederilor referitoare la mangementul instituţiilor de învăţămînt superior.
Asistenţă tinerilor:
implementarea unui sistem modern de organizare pentru toţi studenţii a practicilor de licenţă.
Parlamentul a adoptat prin Legea Nr. 117 din 03.07.2014 amendamente la Legea Nr. 102-XV din 13 martie 2003 privind ocuparea forţei de muncă şi protecţia socială a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, prin care a statuat că “Autorităţile publice, instituţiile publice şi întreprinderile de stat vor oferi anual locuri pentru stagii de practică în număr de cel puţin 10% din efectivul de personal. În cazul în care pentru un loc de stagiu de practică pretind mai mulţi candidaţi, se va organiza concurs de selectare. Procedura de organizare şi desfăşurare a concursului se stabileşte de către Ministerul Educaţiei.”
Incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi:
asigurarea efectivă a accesului persoanelor cu dizabilităţi la educaţie, eliminarea elementelor discriminatorii în educaţie.
Un şir de eforturi au fost întreprinse pentru oferirea accesului la educaţie persoanelor cu dizabilităţi, cu toate acestea, dintre cei 15 mii de copii cu nevoi speciale, circa 50% nu frecventează şcoala.
În vederea creşeterii gradului de accesibilitate la educaţie, autorităţile au adoptat Strategia naţională privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi, pentru perioada 2010–2013, adoptată prin legea Nr. 169 la 09.07.2010; şi Legea Nr. 60 din 30.03.2012 privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi. În cadrul Strategiei ministerul educaţiei a implementat un şir de programe pilot în instituţiile de învăţămînt din ţară, avînd drept scop asigurarea respectării dreptului la educaţie a copiilor cu dizabilităţi. Proiectele au fost desfăşurate cu suportul unui şir de organizaţii neguvernamentale. În special, au fost elaborate strategii regionale cu sprijinul Fundaţiei Soros-Moldova.
Investiţii prioritare în învăţămînt, în viitorul economiei cunoştinţelor:
reduceri de 25% pentru călătoriile în transportul public pentru studenţi.
Nu s-a remarcat vreun document sau vreo decizie specială, care ar fi avut drept efect reducerea cu 25% a călătoriilor în transportul public pentru studenţi în perioada 2010–2014.
Asistenţă tinerilor:
Oferirea granturilor de 100,000 de lei pentru susţinerea tinerilor întreprinzători.
Informaţii accesibile despre posibilităţi de beneficiere de credite pînă la 300 de mii de lei, pentru tineri, cu o porţiune de grant de 40% sunt accesibile pe site-ul Programului IFAD care raportează doar două istorii de succes pentru perioada de după 2011.
Întreprinderile care activează în zona rurală şi sunt fondate şi administrate de către tineri, cetăţeni ai Republicii Moldova cu vîrsta cuprinsă între 18 şi 30 de ani inclusiv, au putut obţine finanţare în cadrul Proiectului de Servicii Financiare Rurale şi Dezvoltarea Businessului Agricol (IFAD V), pentru perioada 2011–2015) în valoare de 19.3 mln euro, finanţat de Fondul Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă şi cofinanţat cu 4.5 mln euro, sub formă de grant, de către guvernul Regatului Danemarcei pentru susţinerea activităţilor dezvoltate de tinerii antreprenori din zona rurală. Creditele pentru susţinerea tinerilor antreprenori se acordă prin băncile comerciale locale pe termen mediu (pînă la 5 ani) şi pe termen lung (pînă la 8 ani). Finanţările pot fi utilizate exclusiv pentru procurarea mijloacelor fixe, iar bunurile procurate, potrivit condiţiilor proiectului, vor fi neapărat noi. Nu se va permite completarea capitalului circulant al întreprinderilor beneficiare din mijloacele creditelor accesate. Pentru a aplica la IFAD V beneficiarii urmează să contribuie cu mijloace băneşti în volum de nu mai puţin de 10% din costul total al investiţiei.
Modernizarea sistemului ocrotirii sănătăţii:
reducerea preţurilor la medicamente prin elaborarea şi implementarea unei politici eficiente de formare a preţurilor la medicamentele importate.
Pentru reducerea preţurilor la medicamente Ministerul Sănătăţii implementează Regulamentul cu privire la modul de aprobare şi înregistrare a preţurilor de producător la medicamente, aprobat prin Hotărîrea Guvernului Nr. 525 din 22 iunie 2010, prin înregistrarea regulată a preţurile de producător, cu ajustarea Catalogului naţional de preţuri de pe pagina electronică a Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale.
Ar fi fost “Excelent” dacă micşorarea preţurilor ar fi fost înregistrată în toţi 4 ani, dar nu doar în anul 2011 (-3.1%). Nu se notează nici cu “Bine” căci doar într-un an (2011) preţurile s-au micşorat, iar deja în următorul an (2012) preţurile au început din nou să crească (+1.4% — 2012). În 4 ani (ianuarie 2010 — august 2014) preţurile s-au majorat totuşi cu 6.7% (în 2013: + 4.2%, iar în primele 8 luni ale 2014: + 4.2%), în timp ce Indicele preţurilor de consum şi Rata inflaţiei au crescut cu 21.1%, iar Salariul mediu nominal a crescut cu 29.3% în aceeaşi perioadă, şi din aceste considerente se notează cu “Satisfăcător”.
Modernizarea sistemului ocrotirii sănătăţii:
înzestrarea instituţiilor medicale cu utilaj medical performant.
În perioada ianuarie 2010 — august 2014 Ministerul Sănătăţii (MS) a raportat că următoarele instituţii medico-sanitare publice (IMSP) au beneficiat de echipamente medicale performante din bugetul de stat, fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală, granturi/donaţii, etc.: 8 spitale republicane, inclusiv printr-un parteneriat public-privat; 3 spitale municipale; 15 spitale raionale, inclusiv unul printr-un parteneriat public privat; peste 60 centre de sănătate din zona rurală; 11 centre de sănătate publică; 2 centre de transfuzie a sîngelui; şi mai multe staţii de asistenţă medicală urgentă. Iar cu referire la construcţii şi reparaţii a IMSP: peste 60 Centre de Sănătate din zona rurală au fost construite sau reparate capital; s-a construit un bloc chirurgical nou modern la Spitalul Clinic Republican (SCR); s-a renovat capital secţia de imagistică din cadrul SCR printr-un proiect de parteneriat public-privat; a continuat reconstrucţia blocului curativ nr. 2 a SCF “Vorniceni”; s-a reconstruit blocul 4 şi secţia de terapie intensivă ale Centrului Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Urgentă; au fost efectuate reparaţii în alte 10 spitale; s-a construit clădirea Centrului regional de transfuzie a sîngelui, or Cahul.
Ar fi fost “Excelent” dacă se procura echipament pentru majoritatea IMSP conform programului aprobat de MS. Dat fiind faptul că principala responsabilitate de dotare şi reparaţie a instituţiilor revine totuşi administraţiilor publice locale (fondatorii), se notează cu “Bine” din considerentul că Ministerul Sănătăţii a reuşit iniţierea şi implementarea mai multor proiecte de acest gen din diferite surse (credite şi granturi oferite de partenerii internaţionali de dezvoltare, locaţii din bugetul de stat şi din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală).
Modernizarea sistemului ocrotirii sănătăţii:
sporirea nivelului de remunerarea a muncii medicilor.
În conformitate cu rapoartele anuale de activitate ale Ministerului Sănătăţii, comparativ cu anul 2010, cînd salariul mediu al medicilor la o funcţie ocupată a constituit 3,981.36 lei, salariile medicilor s-au mărit cu 21% în 2013: fiind de 4,134.21 lei — în 2011; 4,404.12 lei — în 2012; şi circa 4,873 — în 2013. Dar totuşi salariul medicilor este practic de 2 ori mai mic decît salariul din domeniile activităţilor financiare, de asigurări şi a tehnologiilor informaţionale. Abia începînd cu 2014 medicii rezidenţi din cadrul serviciului de asistenţă medicală primară primesc pe lîngă bursa de studiu de 900 lei şi un salariu de medic începător. Iar prin modificarea Regulamentului privind salarizarea angajaţilor din IMSP încadrate în asigurările obligatorii de asistenţă medicală, din iulie 2014 salariul medicilor pentru prima categorie au fost mărit cu circa 21%.
Ar fi fost “Excelent” dacă se majorau salariile medicilor de cîteva ori, analogic majorărilor aplicate salariilor judecătorilor. Nu s-a notat cu “Bine” căci salariile nu sunt nici în topul clasamentului salariilor medii, fiind la mijlocul acestuia. Nu s-a notat nici cu “Satisfăcător” din considerentul căci totuşi salariul medicilor a crescut cu doar 22.4% proporţional cu Indicele preţurilor de consum şi Rata inflaţiei (21.1%), în timp ce Salariul mediu nominal a crescut cu şi mult mai mult: 29.3%, în aceeaşi perioadă. Cu toate că CNAM-ul raportează o mărire a salariului mediu lunar al medicilor pentru o unitate în instituţiile medicale publice contractate cu circa 22% (de la 3,832 lei în 2010 la 4,734 în 2013), această mărire s-a înregistrat doar în instituţiile contractate din Fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală.
Modernizarea sistemului ocrotirii sănătăţii:
dezvoltarea domeniului de profilactică a maladiilor, propagarea unui mod sănătos de viaţă.
În perioada 2010–2014 au fost organizate instruiri, ateliere de lucru şi seminare, au fost editate materiale informative şi distribuite spoturi pentru diferite grupuri ţintă în domeniul promovării alimentaţiei sănătoase, activităţii fizice, prevenirii consumului de alcool şi a tutunului, prevenirii anemiei la gravide şi promovarea consumului de apă potabilă sigură, domeniul promovării sănătăţii şi profilaxia bolilor transmisibile şi netransmisibile. Au fost desfăşurate campanii de informare şi comunicare privind promovarea sănătăţii şi educaţie pentru sănătate, inclusiv şi în cadrul diferitor Zile Mondiale. A fost iniţiat din 2012 screening-ul pentru identificarea pacienţilor cu patologii cardiovasculare şi oncologice. Iar din 2013 în cadrul asistenţei medicale primare s-a introdus plata pentru atingerea indicatorilor de performanţă, care sunt accentuate pe profilaxie, în mărime de 15% din suma totală achitată anual de către CNAM.
Ar fi fost evaluată realizarea promisiunii cu “Bine” dacă indicatorii evaluaţi în studiul STEPS de la finele 2013, efectuat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, ar fi demonstrat un impact concret al măsurilor de mai sus asupra comportamentului populaţiei:
Modernizarea sistemului ocrotirii sănătăţii:
lupta împotriva fumatului şi alcoolismului.
Deşi Ministerul Sănătăţii a elaborat şi implementează Programul naţional privind controlul alcoolului pentru anii 2012–2020 (HG 360/2012), totuşi 61.9% din populaţie este consumatoare curentă de alcool (au băut alcool în ultimele 30 de zile) şi 19.5% din populaţie a fost antrenată în consumul episodic abuziv de alcool, adică mai mult de 6 băuturi la o ocazie (conform studiului STEPS din 2013 realizat de OMS). Datele OMS ne indică o rată de 28% al fumătorilor adulţi la 31.12.2012 şi care este evident mai mare decît rata ţărilor care au înregistrat progrese în combaterea tabagismului. MS a elaborat şi implementează Programul naţional privind controlul tutunului pentru anii 2012–2016, dar din păcate pînă la moment nu s-au aprobat amendamentele la legea pentru controlul tutunului, elaborată tot de MS. Astfel, conform ultimelor rapoarte ale OMS prevalenţa fumatului în Moldova era circa 28% mult mai mare decît media globală.
Cu toate că incidenţa alcoolismului a scăzut de la 120.9 bolnavi (în 2010) la 87.7 bolnavi (în 2013) la 100 mii populaţie, coborînd pe al doilea loc în lume după volumul consumului de alcool pe cap de locuitor (16.8 litri), conform ultimului raport al OMS, iar numărul fumătorilor a scăzut cu circa 1%, totuşi numărul femeilor fumătoare s-a triplat comparativ cu anul 2010. În acest context, se notează cu “Nesatisfăcător”, căci acţiunile întreprinse nu sunt prompte şi au impact redus la nivel naţional, inclusiv din cauza neaprobării amendamentelor la legea cu privire la controlul tutunului. Situaţia actuală în domeniul consumului de alcool şi tutunului nu poate fi “Satisfăcătoare” şi din cauza lipsei acţiunilor concrete din partea politicienilor.
Modernizarea sistemului ocrotirii sănătăţii:
asigurarea medicală din contul statului pentru persoanele care nu sînt încadrate în cîmpul muncii şi îngrijesc o persoană cu dizabilităţi ţintuită la pat.
Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală (Nr. 1585 din 1998) a fost modificată în 2013 (prin Legea Nr. 77 din 12.04.2013) şi stabileşte din 01.07.2013 că Guvernul va avea calitatea de asigurat nu numai pentru persoanele care îngrijesc persoane cu dizabilităţi de grad sever din copilărie ţintuiţi la pat, ci şi pentru toate persoanele care îngrijesc persoane cu dizabilităţi de grad sever apărute în diferite circumstanţe (din copilărie, afecţiuni generale, boli profesionale) etc. care necesită îngrijire şi/sau supraveghere permanentă din partea altei persoane. Anume din aceste considerente această promisiune poate fi calificată ca îndeplinită “Excelent”.
Modernizarea sistemului ocrotirii sănătăţii:
acordarea facilităţilor la procurarea poliţei de asigurare medicală pentru persoanele de pînă la 30 de ani.
Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală (Nr. 1585 din 1998) prevede expres un număr determinat de categorii care pot beneficia de reduceri în anumite condiţii, printre care tinerii de pînă la 30 ani nu se regăsesc, iar în acest context, se notează cu “Nesatisfăcător”. De notat că această lege a fost modificată în 2013 cu includerea persoanelor care îşi fac studiile peste hotarele ţării atît la universităţi cît şi rezidenţii studiilor postuniversitare în lista celor care beneficiază de reduceri la procurarea poliţei de asigurare medicală. Astfel, lista beneficiarilor de asigurare medicală obligatorie pentru care Guvernul are calitatea de asigurat a fost extinsă, dar fără includerea tinerilor de pînă la 30 ani.
Modernizarea sistemului ocrotirii sănătăţii:
asigurarea medicală din contul statului pentru mamele care nu sînt încadrate în cîmpul muncii şi îngrijesc copii pînă la 3 ani.
Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală (Nr. 1585 din 1998) a fost modificată în 2013 (prin Legea Nr. 77 din 12.04.2013) prin includerea în categoriile asigurate din contul statului a tuturor persoanelor înregistrate oficial în calitate de şomer, indiferent dacă acestea beneficiază sau nu de ajutorul de şomaj. Adică, dacă mamele neîncadrate în cîmpul muncii şi care îngrijesc copii pînă la 3 ani trebuie să se înregistreze oficial în calitate de şomer.
Scopul principal al PDM in reforma forţelor armate este:
armată profesionistă şi serviciu militar benevol!
Nu a existat nicio iniţiativă din partea PDM în sensul profesionalizării armatei şi trecerea la serviciul militar benevol. În iunie 2014, deputaţii PL a depus la Biroul Permanent al Parlamentului o iniţiativă legislativă, care se referea la anularea obligativităţii satisfacerii serviciului militar de către cetăţeni. Lucrurile însă nu au evoluat mai departe.
Ocrotirea maternităţii:
majorarea cuantumului indemnizaţiei unice la naştere pînă la 7,500 lei.
Pe parcursul anilor 2010–2014 mărimile indemnizaţiilor unice la naştere anual au majorate. În urma modificărilor operate de la 1 ianuarie 2014, mărimile acestor prestaţii sociale, atît pentru persoanele asigurate, cît şi cele neasigurate constituie 3,100 lei la naşterea primului copil şi 3,400 lei la naşterea fiecărui copil următor. În raport cu anul 2010 mărimile acestor prestaţii sociale în valoare nominală au sporit semnificativ, sau cu circa 82% în cazul indemnizaţiilor pentru naşterea primului copil şi cu circa 70% în cazul indemnizaţiilor pentru fiecare copil următor1. Cu toate acestea,chiar şi în urma majorărilor efectuate, mărimile acestor plăţi în anul 2014 nu au reuşit să atingă cuantumul promisiunii politice declarate constituind doar 41% din acesta în cazul indemnizaţiilor unice la naşterea primului copil şi doar circa 45% în cazul celor la naşterea fiecărui copil următor2. Prin urmare acest rezultat nu reflectă asupra realizării într-o măsură satisfăcătoare a promisiunii politice date.
1 Calculele autorlor în baza datelor Anexei Nr. 1 din Hotărîrea Guvernului Nr. 1478 din 15.11.2002, cu privire la indemnizaţiile adresate familiilor cu copii
2 Calculele autorilor
Ocrotirea maternităţii:
extinderea stagiului de cotizare (de muncă) pentru îngrijirea copiilor pînă la vîrsta de 7 ani, în lipsa accesului la îngrijire şi educaţie într-o instituţie preşcolară.
Pe parcursul anului 2010–2014 careva modificări în acest sens în cadrul actelor legislative nu au fost introduse. Astfel, în conformitate cu prevederile Codului Muncii1, femeii (tatălui, bunicii/bunelului sau altei rudă care se ocupă nemijlocit de îngrijirea copilului, inclusiv tutorelui) la cererea acesteia i se acordă un concediu suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului în vîrstă de la 3 la 6 ani, cu menţinerea locului de muncă (a funcţiei). De menţionat că, perioada concediului suplimentar neplătit se include în vechimea în muncă, inclusiv în vechimea în muncă specială, însă nu este inclusă în stagiul de cotizare de asigurări sociale de stat2, care din perioadele necontributive ale angajatului determinate conform legii o consideră doar pe cea de îngrijire a copilului pînă la împlinirea vîrstei de 3 ani.
Deci, deoarece careva modificări în acest sens nu au fost introduse, promisiunea politică făcută nu poate fi calificată ca fiind realizată într-o măsură satisfăcătoare.
1 art. 126 din Codul Muncii
2 art. 5, alin.2. lit.b din Legea Nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998 privind pensiile de asigurări sociale de stat
Asistenţă tinerilor:
scutirea de taxe de stat pentru înregistrarea primei căsătorii.
Conform prevederilor art. 12 din Codul Familiei încheiere căsătoriei se efectuează în termen e cel mult două luni din momentul depunerii declaraţiei de căsătorie. Taxele pentru căsătorii sunt stabilite în baza Nomenclatorului şi tarifelor la serviciile prestate de către Serviciul Stare Civilă şi oficiile stare civilă1. Astfel, conform acestui nomenclator înregistrarea căsătoriei fără solemnitate cu eliberarea certificatului corespunzător la data stabilită conform legii este gratuită. Taxele însă sunt percepute pentru serviciile de încheiere a căsătoriei cu solemnitate (care variază în funcţie de tipul acestora), iar mărimile acestora nu s-au modificat din anul 2008.
Cît priveşte promisiunea politică declarată, deoarece careva modificări în ceea ce priveşte anularea taxelor pentru înregistrarea oficială a primelor căsătorii nu au fost introduse, se poate considera că aceasta nu a fost realizată, deci primeşte calificativul de nesatisfăcător.
1 Hotărîrea Guvernului Nr. 738 din 20.06.2008, pentru aprobarea Nomenclatorului şi tarifelor la serviciileprestate de către Serviciul Stare Civilă şi oficiile stare civilă, precum şi a Regulamentului cu privire la modul de formare şi direcţiile de utilizare a mijloacelor special
Asistenţă tinerilor:
acordarea unui ajutor material unic de 5,000 de lei familiei tinere la căsătorie.
Pe parcursul anului 2010–2014 o asemenea prestaţie socială unică cu caracter universal nu a fost introdusă, deci declaraţia politică nu a fost realizată.
Asistenţă tinerilor:
instituirea ajutorului pentru închirierea spaţiilor locative pentru familiile tinere.
Cu toate că legislaţia naţională “de jure” prevede anumite facilităţi pentru tinerele familii în acoperirea dobînzii bancare la creditele acordate pentru construcţia sau procurarea locuinţelor1, inclusiv oferirea gratuită a locuinţelor tinerilor specialişti cu studii superioare şi postuniversitare din sistemul bugetar din mediul rural2, “de facto” pînă în prezent nu s-a reuşit aplicarea acestora într-o măsură adecvată. Astfel, accesul tinerilor familii la spaţii locative rămîne a fi în continuare limitat, iar modalitatea de creditare ipotecară existentă este costisitoare şi dezavantajoasă.
Totuşi trebuie de menţionat că, pe parcursul anului 2010–2014 unele eforturi în acest sens au fost întreprinse, iar rezultatele încă urmează a fi măsurate. Astfel, în anul 2010 Primăria municipiului Chişinău lansat programul “Prima casă”3. În cadrul acestuia tinerilor familii le sunt oferite credite imobiliare cu cea mai mică dobîndă (de maximum 9%), însă procedura de aplicare la acesta este destul de dificilă din punct de vedere birocratic (sunt solicitate cel puţin 16 acte de la diverse instituţii; unele dintre care prin conţinutul lor se suprapun) ceea ce descurajează potenţialii beneficiari. Totodată pe parcursul anului 2011–2014 Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor implementează proiectul de construcţie a locuinţelor sociale pentru păturile socialmente vulnerabile, care este finanţat din creditul Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei. În cadrul Fazei a II-a care a demarat în anul 2014, ţintă de 50% din totalul beneficiarilor trebuie să constituie familiile tinere sub 35 ani, unde cel puţin unul din membri este angajat al instituţiilor bugetare4.
De asemenea, în anul 2013, Guvernul a aprobat proiectul de Lege cu privire la locuinţe5, care prevede dreptul familiilor tinere la locuinţe sociale, precum şi atribuţiile Guvernului şi APL în acordarea asistenţei financiare (indemnizaţi unice) în cazul construcţiei, reconstrucţiei sau procurării locuinţelor pentru persoanele care beneficiază de acest drept. Proiectul respectiv a fost transmis Parlamentului spre examinare, însă pînă în prezent soarta acestui document rămîne a fi una incertă.
Cît priveşte promisiunea politică declarată, aceasta nu poate fi considerată ca fiind realizată într-o măsură satisfăcătoare, pentru că ajutorul respective nu a fost instituit, de asemenea nu a fost dezvoltat şi nici un mecanism alternativ celui existent de creditare preferenţială ipotecară pentru tinerele familii.
1 Art. 12 alin. d) din Legea cu privire la tineret Nr. 279 din 11.02.1999
2 Hotărîrea Guvernului Nr. 1259 din 12.11.2008, cu privire la asigurarea cu locuinţă gratuită a tinerilor specialişti cu studii superioare şi postuniversitare de rezidenţiat, repartizaţi şi angajaţi în cоmpul muncii în instituţiile publice (bugetare) din sate (comune)
3 Decizia Consiliului Municipal Chişinău Nr. 9/7 din 29.07.2010
4 MDCR. Regulamentul cu privire la modul şi condiţiile de desfăşurare a Proiectului de construcţie a locuinţelor pentru păturile social/economic vulnerabile
5 Hotărîrea Guvernului Nr. 656 din 29.08.2013, cu privire la aprobarea proiectului de Lege cu privire la locuinţe
Asistenţă tinerilor:
asigurarea tinerilor cu locuri de muncă după absolvirea instituţiei de învăţămînt.
Problema incluziunii tinerilor absolvenţi ai instituţiilor de învăţămînt pe piaţa forţei de muncă a fost abordată pe parcursul anilor 2010–2014 în cadrul mai multor documente cu caracter politic, printre care fiind: (i) “Relansăm Moldova. Priorităţile de dezvoltare pe termen mediu”1; (ii) Strategia Moldova 20202, şi (iii) Propunerea de politici publice — Stimularea angajării tinerilor în cîmpul muncii (2012)3 — care prevede 4 opţiuni de redresare a situaţiei în domeniu. Totodată, în scopul stimulării reintegrării economice a tinerilor migranţi, inclusiv investire a economilor acumulate pe durata migraţiei în afaceri a fost lansat Programul PARE 1+1 pentru anii 2010–20154, iar perioada de implementare a Programul PNAET de abilitare economică a tinerilor din mediul rural a fost extinsă pînă în anul 2016.
De asemenea în anul 2014, Legea privind ocuparea forţei de muncă şi protecţia socială a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, a fost completată cu serie de prevederi noi ce ţin de: (i) includerea în setul măsurilor active pe piaţa muncii a celor de stimulare a angajatorilor pentru încadrarea în muncă a studenţilor şi absolvenţilor instituţiilor de învăţămînt (art.15, lit.c)); (ii) includerea stagiilor de practică în cadrul posibilităţilor de ocupare (ar.16, lit.g)), precum şi (iii) obligarea autorităţilor publice, instituţiilor publice şi întreprinderilor de stat de a oferi anual locuri pentru stagii de practică (în proporţie de cel puţin 10% din efectivul de personal), cu considerarea acestor stagii ca experienţă de muncă la angajare sau atestare (art.211). De menţionat că, legea respectivă din anul 2005 deja conţine prevederi menite să stimuleze angajatorii să angajeze tineri (art.23), prin acordarea de la bugetul de stat pentru fiecare tînăr absolvent (al cărui studii au fost finanţate din bugetul de stat) angajat pe o perioadă nedeterminată, cîte o sumă egală cu un salariu minim pentru remunerarea suplimentară a muncii pe o perioadă de 12 luni calendaristice şi de 18 luni în cazul absolvenţilor cu dizabilităţi. Pînă în prezent nu există o analiză măsura în care sunt realizate prevederile legale de către angajatori precum şi autorităţi, nu există de asemenea date referitor la gradul de accesibilitate şi popularitate a programelor naţionale existente în rîndul tinerilor
Cît priveşte nivelul de realizare a promisiunii politice efectuate, trebuie de spus că, în pofida eforturilor “de jure”depuse în acest scop, în lipsa unor măsuri stimulative fiscale atractive pentru angajatori, precum a unei concordări a sistemului educaţional cu cerinţele pieţii muncii, propunerea “de facto” nu poate fi considerată ca fiind realizată într-o măsură satisfăcătoare.
1 Punctul B, din Programul de reforme pe termen mediu
2 Prioritatea de dezvoltare Nr. 1 din cadrul Strategiei 2020, adoptată prin Legea Nr. 166 din 11.07.2012
3 mmpsf.gov.md/file/tratate/Stimulare.pdf
4 Hotărîrea Guvernului Nr. 972 din 18.10.2010
Incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi:
elaborarea, adoptarea şi implementarea fără întîrziere a legii privind serviciile sociale.
Legea cu privire la serviciile sociale a fost adoptată în anul 20101, acesta a generat: (i) elaborarea unui set întreg de standarde minime de calitate pentru serviciile sociale prestate grupurilor vulnerabile de către diferiţi prestatori; (ii) crearea în anul 2011 a Nomenclatorului serviciilor sociale2, inclusiv şi a Inspecţiei Sociale3 cu atribuţii în depistarea şi reducerea fraudelor în sistemul de prestaţii băneşti; şi (iv) adoptarea în anul 2012 a Legii privind acreditarea prestatorilor de servicii sociale4 şi crearea Consiliului de acreditare5 în acest scop, etc.
Cît priveşte nivelul de realizare a promisiunii politice efectuate, aceasta primeşte calificativul de “bine” şi ar fi primit calificativul de “excelent” dacă eforturile depuse ar fi rezultat şi în liberalizarea accesului prestatorilor privaţi de servicii sociale la resursele publice, precum şi în dezvoltarea mecanismului de cumpărare, contractare şi/sau concesionare de servicii sociale.
1 Legea Nr. 123 din 18.06.2010, cu privire la aserviciile sociale
2 Ordinul MMPSF Nr. 353 din 15.12.2011, Nomenclatorul serviciilor sociale
3 Hotîrîrea Guvernului Nr. 802 din 28.10.2011, cu privire la instituirea Inspectiei Sociale
4 Legea Nr. 129 din 08.06.2012, privind acreditarea prestatorilor de servicii sociale
5 Hotărîrea Guvernului Nr. 998 din 28.12.2012 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Consiliului naţional de acreditare a prestatorilor de servicii sociale, a structurii şi efectivului-limită ale acestuia
Incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi:
deinstituţionalizarea persoanelor cu dizabilităţi.
În contextul realizării Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi (ratificată de Republica Moldova în anul 20101), precum şi prevederilor Strategiei2 şi Legii privind incluziunea persoanelor socială a persoanelor cu dizabilităţi3, pe parcursul anilor 2010–2014 la nivel naţional au fost create mai multe servicii sociale menite să asigure dezinstituţionalizarea şi integrarea acestor persoane în familie şi comunitate. Astfel, a fost creat serviciul de asistenţă personală, au fost dezvoltate serviciile echipelor mobile, precum şi o serie de centre comunitare şi servicii specializate alternative celor rezidenţiale, inclusiv şi standarde de calitate pentru acestea. Conform datelor MMPSF4, către finele anului 2013, la nivel naţional activau 106 centre pentru persoanele cu dizabilităţi, dintre care: 28 centre de zi (1847 de beneficiari), 10 centre de plasament (245 de beneficiari), 40 centre mixte (1541 beneficiari), 4 centre reabilitare socio-medicală (168 beneficiari), 32 centre de plasament de lungă durată (935 de beneficiari) şi 2 servicii de/îngrijire plasament (29 beneficiari). Totodată, pe parcursul perioadei analizate autorităţile publice locale cu suportul proiectului Comunitate incluzivă în Moldova, au dezvoltat în cadrul comunităţilor 55 de servicii sociale specializate, printre care pot fi menţionate: servicii de asistenţă parentală profesionistă, casa comunitară, locuinţa protejată, respiro, centrul de resurse în educaţie incluzivă, serviciul de suport pentru angajare în muncă, etc.
Cît priveşte mersul procesul de dezinstituţionalizare, datele statistice ale MMPSF (Raportul Social Anual 2012) arată că la finele anului 2012, cererea pentru serviciile de îngrijire rezidenţială s-a redus cu 40% comparativ cu anul 2010, şi aceasta continuă să se reducă datorită existenţei alternativelor în cadrul comunităţilor.
Cît priveşte modul de îndeplinire a promisiunii politice, aceasta primeşte calificativul de “Excelent”, un argument suplimentar în acest sens fiind reducerea semnificativă a cererii pentru instituţionalizare.
1 Legea Nr. 166 din 09.07.2010 cu privire la ratificarea Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi
2 Legea Nr. 169 din 09.07.2010 pentru aprobarea Strategiei privind incluziunea social a persoanelor cu dizabilităţi (2010–2013)
3 Legea Nr. 60 din 30.03.2012 privind incluziunea persoanelor cu dizabilităţi
4 MMPSF (2014). Raport privind protecţia socială a persoanelor cu dizabilităţi şi implementarea pe parcursul anilor 2010–2013 a Planului de acţiuni şi al Strategiei privind incluziunea social a persoanelor cu dizabilităţi (2010–2013)
Incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi:
majorarea alocaţiei de îngrijire pentru invalizii de gradul I.
Conform legislaţiei în vigoare1 alocaţiile de îngrijire sunt stabilite următoarelor categorii de persoane: (i) persoanelor care îngrijesc, însoţesc şi supraveghează la domiciliu un copil cu dizabilităţi severe în vîrstă de pînă la 18 ani; (ii) persoanelor cu dizabilităţi severe din copilărie şi (iii) persoanelor cu dizabilităţi severe nevăzătoare. Anual de aceste alocaţi beneficiază peste 16 mii de persoane cu dizabilităţi.
Analiza evoluţiei cuantumului acestor plăţi sociale a reflectat că, pe parcursul anului 2010–2012 cuantumul acestor prestaţii sociale s-a menţinut la nivelul anului 2008 de 300 lei lunar. Majorarea anuală a acestor alocaţii a început de la 1 aprilie 2013, cînd a fost modificat mecanismul de calculare a cuantumului acestor prestaţii reieşind din proporţia de 75% din cuantumul pensiei minime indexate pentru limită de vîrstă, stabilit anual de către Guvern. Astfel, în urma acestor majorări în anul 2013 alocaţia de îngrijire a constituit 500 lei lunar, reprezentînd o creştere în raport cu anii precedenţi de circa 66.7%. De la 1 aprilie 2014 alocaţia de îngrijire este stabilită în mărime de 600 lei lunar.
1 Legea Nr. 499 din 14.07.1999 privind alocaţiile sociale stat pentru unele categorii de cetăţeni
Incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi:
includerea în stagiul de cotizare a perioadei de îngrijire a unui copil invalid, a unui invalid de gradul I şi a unei persoane ce a depăşit vîrsta de 75 de ani.
În prezent, conform legislaţiei naţionale1, în stagiul de cotizare sunt incluse perioadele necontributive de îngrijire a unui copil invalid, invalid de gradul I şi a unei persoane de peste 75 ani, însă aceste perioade sunt considerate doar pînă la 1 ianuarie 1999, dar nu şi după această dată. De menţionat, că pe parcursul anului 2010–2014, careva modificări în acest sens nu au fost efectuate, deci propunerea făcută nu poate fi considerată ca fiind realizată.
1 P.8 din Hotărîrea Guvernului Nr. 417 din 03.05.2000, despre aprobarea Repulamentului cu privire la modul de calculare şi confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiei
Deinstituţionalizarea copiilor:
promovarea politicilor de deinstituţionalizare a copiilor.
În rezultatul implementării reformei sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului, la finele anului 2012 numărul copiilor instituţionalizaţi s-a redus cu circa 54%, adică peste jumătate dintre aceştia s-au întors în familiile proprii sau într-o formă de tip familial. Dacă la începutul reformei (în anul 2007) existau 68 instituţii de tip rezidenţial unde erau plasaţi circa 12,000 copii, la finele anului 2011 numărul instituţiilor rezinenţiale s-a redus pînă 55 de unităţi, iar numărul copiilor plasaţi pînă la circa 5,5501. De menţionat că, în paralel cu sistemul de “gate keeping” introdus2 , la nivel comunitar (cu suportul agenţiilor donatoare şi societăţii civile) au fost dezvoltate o serie de servicii sociale alternative celor rezidenţiale numărul cărora în fiecare an a sporit. Astfel către finele anului 2012 la nivel naţional activau: (i) 346 de casele de tip familial (în care erau crescuţi şi educaţi 84 de copii); (ii) 206 asistenţii parentali profesionişti care aveau în îngrijire 314 copii; (iii) 10 centre maternale (de serviciile cărora beneficiau 196 de cupluri mamă-copil); (iv) 26 de centre de plasament pentru copii (care asistau 1,414 copii); (v) 18 centre de zi pentru copii cu dizabilităţi (unde erau asistaţi 612 copii); (vi) 39 de centre de zi pentru copii în situaţii de risc (unde erau asistaţi 4417 copii(); (vii) 60 de centre comunitare (de serviciile cărora beneficiau 12,705 persoane). Ţinînd cont că deinstituţionalizarea este un proces lent şi de durată, numărul serviciilor sociale a continuat să crescă şi pe parcursul anului 2013–2014.
1 MEduc (2012). Raport de monitorizare privind implementarea Hotărîrii Guvernului Nr. 784 din 9 iulie 2007 Pentru aprobarea Strategiei naţionale şi a Planului de acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului pe anii 2007–2012
2 Hotărîrea Guvernului Nr. 1177 din 31.10.2007 cu privire la instituirea Comisiei pentru protecţia copilului aflat în dificultate şi a Regulamentului-cadru de activitatea a acesteia
Pensiile:
ajustarea (indexarea) semestrială a pensiilor la cota inflaţiei.
Conform prevederilor art. 13, alin.1 din Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat, majorarea pensiilor se face anual la data de 1 aprilie prin indexare. Coeficientul de indexare anuală a acestor prestaţii de asigurări sociale este determinat şi aprobat anual de către Guvern şi reprezintă media dintre creşterea anuală a indicelui preţurilor de consum şi salariului mediu pe ţară pentru anul precedent. Pentru anul 2014 coeficientul de indexare a acestor prestaţii sociale a constituit 6.45%, reieşind din creşterea anuală a indicelui preţurilor de consum de 4.6% şi creşterea anuală a salariului mediu pe ţară în anul precedent de 8.3%1. În perioada 2010–2013 aceşti indicatori au variat continuu. Astfel, coeficientul de indexare pentru anul 2010 a constituit 4.3%, pentru 2011 — 7.8%, pentru 2012 — 9.6% şi pentru 2013 — 6.75%2.
Alt mecanism de majorare a pensiilor de asigurări sociale de stat decît cel menţionat prin lege nu a fost elaborat, de asemenea nu a fost efectuată şi nici o analiză asupra fezabilităţii introducerii unui mecanism nou de indexare semestrială a pensiilor bazat pe cota inflaţiei.
1 Hotărîrea Guvernului Nr. 170 din 12.03.2014 cu privire la indexarea prestaţiilor de asigurărisociale şi a unor prestaţii sociale de stat
2 Hotărîrea Guvernului Nr. 170 din 12.03.2014 cu privire la indexarea prestaţiilor de asigurărisociale şi a unor prestaţii sociale de stat; Hotărîrea Guvernului Nr. 202 din 19.03.2010; Hotărîrea Guvernului Nr. 150 din 14.03.2011; Hotărîrea Guvernului Nr. 157 din 12.03.2012; şi Hotărîrea Guvernului Nr. 177 din 07.07.2013
Pensiile:
majorarea pensiilor anual cu cel puţin 25%.
Pe parcursul anului 2010–2014 mecanismul de majorare a pensiilor prin indexare nu s-a modificat. Astfel anual pensiile sunt indexate reieşind din media dintre creşterea anuală a indicelui preţurilor de consum şi salariului mediu pe ţară pentru anul precedent. În urma indexării operate la 1.04.2014, pensiile au fost majorate cu 6.45% (în 2013 — 6.75%; 2012 — 9.6%; 2011 — 7.8% şi 4.3% în anul 2010). Mărimea medie a pensiei pentru limită de vîrstă în urma indexării din a constituit 1,116.75 lei cu o creştere a valorii nominale în raport cu anul 2010 de circa 33.5%1.
De menţionat că, această creştere nu a influenţat asupra evoluţiei pozitive a “ratei de înlocuire”. În urma indexării din 2014, rata de înlocuire a constituit 27.9%, menţinîndu-se la acelaşi nivel faţă de anul 2013, însă în raport cu anul 2012 aceasta s-a diminuat cu 5 p.p (28.4%) şi 2 p.p. faţă de anul 2010 şi 2011 (28.2%)2. Toate acestea demonstrează că, în pofida indexărilor anuale efectuate, actualul sistem de pesionare poate compensa veniturile salariale anterioare pensionării doar în proporţie de circa 1/3, ceea ce nu le poate garanta acestora un trai în afara sărăciei şi excluzunii sociale.
Cît priveşte promisiunea politică făcuta, se poate conchide cert că aceasta nu a fost realizată.
1 Calculele autorilor în baza datelor CNAS şi BNS
2 Calculele autorilor în baza datelor CNAS şi BNS, precum şi în baza Rapoartelor Sociale Anuale ale MMPSF pentru anii 2011 şi 2012