Partidul Liberal (PL)
- Data înregistrării: 28 septembrie 1993
- Doctrina: Liberalism
- Nr. de membri: ~ 20,000 (aprilie 2013)
Noi trăim o situaţie destul de paradoxală: pentru a doua oară în ultimele trei luni de zile observăm că la alegeri participă nu Republica Moldova, dar Federaţia Rusă — Kremlinul direct. Kremlinul cîştigă alegeri, cîştigă cea mai mare fracţiune în Parlament, cîştigă funcţia de başcan al unei regiuni. Transnistria este de mult ocupată, din 1992, şi evident că următoarea redută care se va dori a fi cucerită va fi Primăria Chişinău. Nu cred că au vreo şansă, pentru că totuşi Chişinăul este altfel decît ceea ce a fost sub risc în această privinţă. E destul de straniu că se întîmplă aceste lucruri. Miliardul de euro a plecat în Rusia. Cu ajutorul Rusiei am devenit mai săraci. În funcţie de cum ne vom da efortul, vom merge înainte. De modul în care va funcţiona fiecare dintre noi şi fiecare subdiviziune depinde dacă va fi arborat sau nu drapelul Federaţiei Ruse deasupra Primăriei, aşa cum a fost arborat în 1940, 1945. Ceea ce se întîmplă cu perceperea în societate este o problemă dureroasă. (…) O spun sincer şi cu toată tăria: după 7 aprilie 2009, următorul obiectiv legitim al tineretului este unirea. Tineretul are tot dreptul să se ridice în apărarea acestui ideal şi în promovarea lui, pînă la înfăptuirea reîntregirii neamului. Tineretului şi societăţii trebuie să-i fie dată o orientare corectă, pentru a nu-şi permite oricine, vîndut cu trup şi suflet Kremlinului, să-i dicteze nouă direcţie de dezvoltare.
Este interesantă această reacţie a lui Dorin Chirtoacă la victoria Irinei Vlah. Vin alegerile locale şi vice-preşedintele PL va candida pentru al treilea mandat de primar de Chişinău. Vorba e că în opt ani, cît a guvernat Chişinăul, Dorin Chirtoacă urma să-l transforme într-un oraş european. E un caz foarte trist. De aceea, dacă Irina Vlah a reuşit să transforme alegerile administrative, regionale, din Găgăuzia în alegeri geopolitice, atunci de ce Dorin Chirtoacă nu ar putea să încerce să facă acelaşi lucru. Iată că vechea ideea unionistă ar putea fi utilă din această perspectivă. Aşadar, la alegerile pentru funcţia de primar de Chişinău nu vom dezbate problemele municipalităţii, dar cum vom face unirea. Va fi foarte interesant, numai că pentru început Dorin Chirtoacă ar trebuie să comande un sondaj de opinie, pentru a se convinge că mizează corect.
Noi nu mai suntem la guvernare din 2013, iar BNM este o instituţie independentă, care nu se supune politic. Adevărul este că premierul Leancă a semnat acea dispoziţie secretă privind creditul de la BNM, iar Drăgăuţanu nu ia singur din capul lui hotărârile de la BNM, ci consiliul de administrare. Cât priveşte tranzacţiile ilicite, trebuia să intervină organele de drept. (…) Eu nu apăr pe nimeni şi, dacă se constată de comisie că, în cazul dat, Drăguţanu este vinovat, eu şi fracţiunea noastră vom vota pentru demiterea lui. Dar cred că responsabili de situaţie se fac acei care au fost la putere atunci: PLDM, PDM şi foştii “prieteni”ai mei (PLR). Apare întrebarea, de ce organele de drept nu au urmărit, unde se duc banii?
Întrebarea la care urma să răspundă Mihai Ghimpu se referea la răspunderea politică a partidelor de pe urma numirii în funcţii de vîrf, în instituţiile de reglementare precum este BNM, a unor persoane fără a organiza concurs de testare a capacităţilor profesionale. Cea mai mare problemă a Republicii Moldova din ultimii cinci ani rămîne a fi partajarea pe criterii politice a funcţiilor de vîrf din organele de ocrotire a normelor de drept şi din cele de reglementare. PL l-a înaintat în 2009 pe Dorin Drăguţanu la funcţia de guvernator al BNM, iar ulterior s-a justificat că a pierdut orice influenţă şi respectiv orice responsabilitate asupra activităţii acestuia. Pe de altă parte, nu este exclus că alte cercuri politice influente au putut exercita control asupra activităţii BEM prin metode de corupere. Miezul problemei constă în identificarea unor mecanisme de selectare şi promovare a cadrelor în organele respective cu riscuri minime pentru influenţele politice.
Eu sunt sigur că după percheziţia asta toţi cei care au semnat nici unul nu mai este în Republica Moldova. Toţi au fugit. Eu nu înţeleg un singur lucru. De ce odată ce ai făcut percheziţii nu ai reţinut pe nimeni? Până astăzi nimeni nu a fost reţinut.
Este vorba despre faptul că la începutul lunii februarie, după ce s-a anunţat despre începerea investigaţiei de către compania Kroll au avut loc o serie de percheziţii la birourile din Ipteh şi la domiciliul omului de afaceri Ilan Shor. Potrivit şefului Direcţiei urmărire penală din cadrul CNA, percheziţiile au avut loc în baza unor informaţii privind acordarea creditelor neperformante de către Banca de Economii şi abuz de serviciu la Banca Socială. Ilan Shor a fost singura persoană adusă la CNA, însă a fost eliberată în scurt timp după o audiere de aproape o oră. La ieşire acesta a spus că “Am oferit toate informaţiile care mi-au fost solicitate. Voi colabora în continuare cu instituţiile statului pentru a oferi informaţia necesară. Pentru mine este importat ca cele două bănci să fie salvate”. Liderul PL, Mihai Ghimpu, a dorit să sublinieze existenţa unui curent de opinie, care se reduce la faptul că cei vinovaţi de furturile de la BEM, Unibank şi Banca Socială au fost percheziţionaţi de CNA nu pentru a afla adevărul, ci pentru a fi instruiţi cum să se comporte, astfel încît ancheta companiei Kroll să nu aibă finalitate. Potrivit liderului PL, cei vinovaţi de furtul de la BEM nu mai sunt în ţară. Acesta se referă şi la cei care ar fi pus semnătura pe anumite documente care i-ar încrimina.
Vineri, 27 februarie, în cadrul emisiunii “În profunzime”, de la postul privat de televiziune ProTV, deputatul Iurie Leancă, fost prim-ministru al Republicii Moldova a făcut următoare declaraţie:
“Am discutat acest subiect detaliat cu Vlad Filat [cedarea pachetului majoritar al BEM]…”
Prin prisma mandatului comisiei de anchetă, natura şi conţinutul acestora declaraţii au o relevanţă deosebită, iar clarificarea unor aspecte de conţinut, ar putea contribui la stabilirea comanditarilor “jafului” de la Banca de Economii şi ar conduce în mod implicit la elucidarea circumstanţelor care au stat la baza declanşării crizei financiare şi valutare din republica Moldova. În aceste condiţii, solicit să examinaţi posibilitatea şi necesitatea audierii în cadrul comisiei de anchetă a deputaţilor Iurie Leancă şi Vlad Filat în legătură cu declaraţiile şi respectiv şi/sau acţiunile sau inacţiunile acestora cu transmiterea ulterioară a rezultatelor audierilor Procuraturii Generale a Republicii Moldova.
Cu certitudine, trebuie audiaţi Iurie Leancă şi Vlad Filat. Însă şi PL trebuie să dea un răspuns opiniei publice în privinţa înaintării nepotului liderului formaţiunii, Dorin Drăguţanu, în funcţia de guvernator al BNM. Vorba e că guvernatorul BNM avea toate împuternicirile să stopeze decapitalizarea celor trei bănci; să stopeze convertirea celor cîteva miliarde de lei în valută, precum şi să nu admită scoaterea acestor resurse convertite în afara ţării. Aşadar, PL ar trebui să răspundă dacă a promovat în funcţia de guvernator un incompetent sau un complice al “jafului”.
Suntem de acord cu multe lucruri pe care le-a declarat domnul Leancă, însă întrebarea PL este de ce Iurie Leancă nu a vorbit mai devreme despre aceste lucruri. La fel, ne pare rău că Leancă a votat alături de PCRM conducerea parlamentului. (…) Este alegerea dumnealui de a face această platformă politică şi îi dorim succes. Ne pare rău de faptul că actuala guvernare a exclus elementul pro-european — Partidul Liberal, şi ne pare rău că a fost exclus elementul pro-european — Iurie Leancă.
Exprimarea părerilor de rău este apanajul celor neputincioşi. Vorba e că comportamentul PL este uşor de prognozat, fiindcă este bazat pe cunoaşterea reflexelor liderului formaţiunii. Sigur că atît timp cît făcea parte din garnitura PLDM, Iurie Leancă s-a comportat pornind de la interesele politice ale propriei formaţiuni, impuse de disciplina de partid. Cînd “s-a rupt aţa” Iurie Leancă şi-a schimbat şi comportamentul, de aceea, a-l întreba pe Iurie Leancă de ce nu a procedat aşa cum îi convenea PL-ului este, de fapt, un fel de a-i spune “ai fost tras în ţeapă, aşa îţi trebuie”.
Situaţia în Republica Moldova e una deplorabilă. Nu mai vin remitenţe. Au scăzut exporturile. Avem embargouri. Guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu, trebuie să vină în Parlament să ne spună că această criză este mîna Moscovei.
Evident că e “mîna Moscovei”, cum altfel? Numai că o ţară întreagă îşi cunoaşte eroii politizării instituţiilor de ocrotire a normelor de drept, a celor de control şi de reglementare în diverse sfere de activitate. Cel mai fervent promotor al “teorii pîrghiilor” prin partajarea politică a tuturor funcţiilor importante în stat a fost chiar liderul PL, Mihai Ghimpu, care a fost, probabil, ghidat de “mîna Moscovei”, atunci cînd l-a promovat la funcţia de guvernator al BNM pe propriul nepot, Dorin Drăguţanu. Acum, PL nu are cum să evite răspunderea politică pentru cadrele promovate.
Mă bucur că, în sfîrşit, s-a realizat ceea ce vă spuneam noi, liberalii: că din start Partidul Liberal Democrat şi Partidul Democrat nu au dorit o alianţă cu Partidul Liberal. Acest joc a fost folosit pentru a-l ajuta pe Vladimir Voronin să vină ca un salvator. Votul în Parlament pe viitor va fi cam cel care a fost astăzi. Noi două luni nu am putut decide care minister şi cui revine, iar astăzi, în jumătate de oră, s-a decis ca Oleg Efrim să fie schimbat la cerinţa lui Voronin. Iată dovada că anume comuniştii dirijează şi conduc această majoritate tacită. (…) Jocurile făcute în faţa cetăţenilor este una, dar a juca în faţa Fondului Monetar Internaţional, Băncii Mondiale, Comisiei Europene, este mult mai greu. Dorim succes acestui guvern. Dorim să se revină la normalitate. Însă este greu de crezut că PCRM va accepta reformele pe care trebuie să le facă Republica Moldova.
Motivul bucuriei liderului PL, Mihai Ghimpu, este că a prezis corect excluderea formaţiunii sale de la guvernare şi constituirea coaliţiei camuflate PLDM-PDM-PCRM. Ca bun prezicător, liderul PL anticipează dificultăţi în relaţiile Republicii Moldova cu instituţiile financiare internaţionale şi UE. Probabil ar fi mai util dacă liderul PL ar înceta să se bucure de realizarea previziunile sale sumbre şi ar întreprinde acţiuni energice pentru a le preîntîmpina. Cu certitudine, liderul PL nu ar greşi dacă ar prezice soarta Guvernatorului Băncii Naţionale, Dorin Drăguţan, pe care l-a promovat în funcţia respectivă în 2009. Intriga este dacă coaliţia camuflată a celor “trei Vlazi” îl va transforma pe Dorin Drăguţan, şi implicit PL-ul, în ţapi ispăşitori pentru criza financiară? Un alt prilej pentru manifestarea capacităţilor de previziune a liderului PL va fi legat de soarta politică a vice-preşedintelui PL, Dorin Chirtoacă. Va declanşa oare coaliţia celor “trei Vlazi” un atac concertat pe toate palierele împotriva lui Chirtoacă?
Manevrele PLDM şi PD sunt gata să arunce Moldova în cea mai gravă criză de la Independenţă. Republica Moldova nu poate supravieţui fără finanţare externă dar riscă să nu încheie un acord cu Fondul Monetar Internaţional. Singura şansă pentru supravieţuirea Moldovei ar fi fost grant-urile pe care ni le-ar fi oferit UE, SUA şi partenerii externi. Banii din exterior însă nu vor veni din cauza monstruoasei coaliţii cu comuniştii, şi neacceptarea unui procuror din străinătate. Partenerii de dezvoltare, în special cei din Germania, se tem că banii să nu fie sustraşi, de aceea au pledat pentru un procuror occidental. Dacă Moldova se va prăbuşi în haos, dacă va rămîne singură şi izolată, pradă ursului de la răsărit, oare cetăţenii noştri care au mers la vot şi-au dorit o alianţă care planează între UE şi Uniunea vamală şi-au dorit un premier neexperimentat, un exponent al Partidului Comuniştilor, plantat stîngaci în grădina verde. O persoană care declara acum cîtiva ani că vorbeşte limba moldovenească. Alegătorii nu au ales pentru o coaliţie cu comuniştii ci pentru un viitor european. Credeţi că veţi putea transpune aceste obiective cu ajutorul comuniştilor? Oare frica cuiva de o justiţie europeană şi deposedare de averi este mai mare. Ce le veţi spune urmaşilor celor deportaţi. Este un act de înaltă trădare. Aţi fugit de o alianţă cu PL pentru a împlini aspiraţiile comuniştilor. Zarurile au fost aruncate demult înainte.
Republica Moldova este în criză profundă nu doar din cauza PLDM, PDM şi PCRM, ci şi din cauză că PL a fost cel mai activ şi înveterat promotor al “teoriei pîrghiilor” pentru fundamentarea partajării pe criterii politice, inclusiv, a instituţiilor de ocrotire a normelor de drept şi a agenţiilor de reglementarea, aflate sub control parlamentar. În consecinţă “pîrghia” PL — Ion Lupu, care a fost organizatorul faimoasei vînători din “Pădurea Domnească”, de asemenea, “pîrghia” PL — Dorin Drăguţanu, care este unul din principalii protagonişti ai crizei financiare pe care o traversează Republica Moldova. Aşadar, înainte de a apela la judecata istoriei, reprezentanţii PL ar trebui să-şi pună cenuşă pe cap sieşi.
Decizia partidului este cunoscută. Am schimbat ceva în discuţii. Am solicitat să vină şi Vlad Filat, pentru că decizia o ia partidul. Decizia este cunoscută, programul şi componenţa guvernului rămîne aceeaşi, adică un guvern format din PLDM-PDM. Deseară convoc Biroul Politic, vedem dacă schimbăm decizia. Republica Moldova are nevoie de un guvern sprijinit de majoritatea parlamentară declarată, nu tacită.
Ca de obicei, decizie beton!
…au încercat să scape de Leancă propunînd spre vot Parlamentului un guvern fără majoritate.
E important că vice-preşedintele PL, Dorin Chirtoacă, înţelege jocurile liderilor PLDM şi PDM de aceea, probabil, nici nu a participat la şedinţa Parlamentului de învestire a Guvernului. Această înţelegere îl va ajuta pe Dorin Chirtoacă să intuiască cine va fi următoare victimă a celor “doi Vlazi”.
Discuţii bune interesante. Ştim că nu se votează Guvernul Leancă, ci Guvernul PLDM, PD şi PCRM. Votăm un guvern dacă facem parte din el. Guvernul are nevoie de sprijinul partidelor pro-europene, reformatoare. Niciun stat nu a felicitat această alianţă PLDM-PD. Eu vreau Guvernul Leancă să aibă sprijin PLDM-PD-PL. Suntem flexibili, condiţiile noastre rămîn aceleaşi. Pachetul rămîne acelaşi care l-am discutat cu europenii. Decizia poate să fie modificată, însă trebuie să discutam cu PLDM, PD. Depinde de PLDM, că are cele mai multe mandate. Presupunem că noi votăm, mai departe ce? Ce să facă guvernul minoritar? Aşa că PL aşteaptă să fie invitaţi ca să purtam discuţii. Procurorul General, nu cedăm şi nici comisia pentru alegerea preşedintelui.
Poziţia fermă a liderului PL, Mihai Ghimpu, este în măsură să genereze o reacţie de răspuns pe potrivă din partea PLDM şi PDM. Această înseamnă că şansele lui Iurie Leancă de a fi învestit în funcţia de prim-ministru scad, adică consultările nu s-au soldat cu un rezultat pozitiv.
Cred că mai este timp pentru negocieri şi formarea unei coaliţii majoritare pro-europene. Aceasta şi-o doresc cetăţenii şi nu degeaba a venit ieri la Chişinău consilierul cancelarului german. (…) A vota un guvern, înseamnă a participa la guvernare. De ce să ne asumăm răspunderea pentru un guvern, dacă nu avem măcar un portar acolo? (…) Avem nevoie să vină europenii să facă ceea ce trebuie, dar nu doar să ne sugereze.
Exprimarea convingerii liderului PL, Mihai Ghimpu, că a fost constituită coaliţia camuflată PLDM-PDM-PCRM şi chiar axa anti-europeană Chişinău- Beijing, iată că vine în contradicţie cu dorinţa necamuflată a PL de deveni totuşi parte a coaliţiei de guvernare, chiar şi în postură de “portar acolo”. Se pare că pentru atingerea acestui scop PL a irosit toate mijlocele, dar fără succes. Deci, rămîne ultima speranţă — să se implice europenii, dar nu cu sugestii, cu impunerea punctului de vedere al PL.
Prezenţa lor [a emisarilor partidelor europene, precum şi vizita consilierului cancelarului german, Christoph Heusgen] demonstrează că Europa doreşte o alianţă a acestor trei partide, PLDM, PD şi PL. Republica Moldova nu are viitor fără reforme. Iar reforme fără sprijinul partenerilor occidentali, nu pot avea loc. (…) Cursul european trebuie să aibă un Guvern stabil. Guvernul ca să facă reforme trebuie să aibă în spate o majoritate sigură. Dacă să descifrez eu asta, înseamnă o alianţă fără comunişti.
Invocarea în permanenţă de către Mihai Ghimpu a suportului din partea UE pentru o coaliţie PLDM-PDM-PL, fără participarea PCRM, a fost combătută la fel de insistent de către liderul PDM, Marian Lupu, care insistă că reprezentanţii familiilor de partide europene au încercat doar să faciliteze negocierile dintre cele trei partide, care au fost implicate în negocierile privind constituirea coaliţie de guvernare, fără a impune ceva în mod imperativ. În plus, reprezentanţii UE au menţionat necesitatea menţinerii unui dialog între toate formaţiunile parlamentare, specificînd că nu-i interesează culorile politice a componentelor alianţei de guvernare, ci calitatea guvernării, capacitatea de onorare a obligaţiunilor asumate faţă de cetăţeni şi partenerii internaţionali.
Nu va fi un Guvern Leancă, ci un Guvern PDM, PLDM şi PCRM. Printre candidaturi este o persoană care ne-a trădat anterior partidul. Un alt candidat, care ar putea să devină ministru al apărării, pledează pentru federalizarea Republicii Moldova. El spunea că singura soluţie pentru rezolvarea problemei transnistrene este federalizarea. Nu vom vota pentru un astfel de guvern. Vom vedea care va fi, totuşi, lista definitivă propusă pentru vot. (…) Ei au format o coaliţie din 63 de mandate, iar poziţia cea mai favorabilă acum o are PCRM. Astfel se explică faptul că Partidul Comuniştilor înaintează tot felul de condiţii.
Liderul PL, Mihai Ghimpu, insistă constant pe versiunea că s-ar fi creat o coaliţie camuflată dintre PDM, PLDM şi PCRM. Este important să se clarifice dacă Mihai Ghimpu chiar crede aşa sau insistenţa sa pe versiunea respectivă are la bază interesul de a provoca aversiunea segmentului opiniei publice pro-europene pentru o astfel de eventuală coaliţie. În primul caz, PL nu are decît să se declare în opoziţie şi să-şi desfăşoare activitatea în calitatea respectivă. Ţinînd cont de faptul că vice-preşedintele PL, Dorin Chirtoacă, continuă să îndemne liderii PLDM şi PDM să revină la ideea acceptării PL în coaliţie se poate afirma că este vorba despre ultimele încercări de cramponare de guvernare. Exerciţiul final în această întreprindere va fi votul PL pentru sau împotriva candidaturii lui Iurie Leancă la funcţia de premier.
Principalul în politica lor este ca Filat să scape de Leancă. Îl pune la rîşniţă, îl învîrte o dată pe rîşniţă şi pe urmă vin cu candidatul care vor ca atare. Pentru că ei nu îl vor ca atare pe Leancă. Iată care e problema. (…) Noi nu vom accepta jocurile PD-ului şi PLDM-ului, jocurile interne sau jocurile externe cu Rusia. Noi suntem partid liberal, al libertăţii.
Afirmaţiile liderului PL, Mihai Ghimpu, se bazează pe presupunerea că fricţiunile dintre liderul PLDM, Vlad Filat, şi vice-preşedintele PLDM, Iurie Leancă, manifestate în mod public, ar fi ajuns la limita după care Filat ar vrea să scape de Leancă cu ajutorul PL, care la rîndul său nu doreşte să fie parte la acest joc. Dacă această presupunere este corectă, atunci nevotînd garnitura guvernamentală a candidatului “de ochii lumii” a PLDM, Iurie Leancă, tocmai contribuie la realizarea obiectivului liderului PLDM. Doar uneori atingerea obiectivului rîvnit se poate realiza, deopotrivă, prin acţiune sau inacţiune. Iurie Leancă are garantat “de ochii lumii” 42 de voturi din cele 51 necesare, în condiţiile în care PSRM s-a declarat în opoziţie dură faţă de APME, iar PCRM în opoziţie la fel de dură faţă de Iurie Leancă. Singura speranţă pentru Iurie Leancă este votul de susţinerea a fracţiunii PL. Fiind lăsat în afara APME, PL are de pierdut în ambele cazuri — şi dacă votează pentru guvernul Leancă, şi dacă nu votează. Diferenţa este că primul caz, în principiu, poate deschide oportunităţi pentru aderarea ulterioară a PL la APME. Cea de-a doua variantă va avea drept consecinţă înaintarea altei candidaturi la funcţia de prim-ministru, care va fi agreată de PLDM, PDM şi PCRM, consolidînd alianţa camuflată a celor trei formaţiuni sau chiar oficializarea acesteia. Este la discreţia PL să decidă care dintre cele două perspective i se pare mai potrivită sau dacă există şi alte versiuni de desfăşurarea e evenimentelor.
Partidul Democrat doreşte să renunţe la parteneriatul cu Uniunea Europeană şi să se reorienteze în consolidarea relaţiilor bilaterale cu China. (…) La discuţii am auzit că ei au o înţelegere, un contract cu China. Am aflat acuma că ei nu sunt gata să facă reforme, ceea a fost confirmat de Lupu în cadrul unei emisiuni, şi vor să înlăture Fondul Monetar Internaţional, fără de care nu e Banca Mondială, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, nu-i Banca Europeană pentru Investiţii. Ei vor să ea 2 mlrd dolari de la chinezi, aşa cum a vrut Voronin în 2009. (…) Ei se declară europeni, dar de aici vor să scape de europeni. Eu nu-i pot duce în China, dar Voronin i-a dus în China. (…) să construiască drumul Chişinău-Pekin.
În contextul ultimelor eforturi ale cercurilor interesate din spaţiu UE de a remedia relaţiile dintre PLDM şi PDM, pe de o parte, şi PL, pe de altă parte, liderul PL, Mihai Ghimpu, recurge la măsuri extravagante pentru a convinge opinia publică că aşa-zisa coaliţia minoritară a APME are de gînd să renunţe la parteneriatul cu UE. Acesta după ce Republica Moldova, condusă de cele două formaţiuni din APME, a semnat Acordul de Asociere şi s-a angajat să implementeze prevederile acestuia.
În principiu, nu poate există nimic rău în eventuala cooperarea financiar-economică a Republicii Moldova cu China, care este un partener economic foarte important al UE. Invocînd eventuala investiţie chineză de $2 miliarde în economia Republicii Moldova, PL a urmărit probabil scopul să dovedească existenţa liantul ideologic al coaliţiei camuflate a PLDM, PDM şi PCRM. Este adevărat că aceste gen de argumentare nu este specific doar PL. De exemplu, în 2001 Preşedintele Vladimir Voronin, liderul PCRM, l-a invitat la Chişinău pe Preşedintele Chinei, Jiang Zemin, pentru a stabili relaţii economice, dar mai ales pentru a combate acuzaţiile membrilor activi ai PCRM de abatere a conducerii formaţiunii de la valorile comuniste, în contextul adoptării deciziei de aderarea Republicii Moldova la OMC şi la Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (PSESE). Conflictul s-a iscat în cadrul PCRM din cauză că Aprilie 2001, la congresul formaţiunii, care obţinuse la parlamentarele din februarie 2001 victoria cu o majoritate constituţională, atît OMC, cît şi PSESE fusese identificate drept “instrumente ale imperialismului american”, şi doar peste o lună de zile şeful statului şi preşedintele PCRM îşi schimbase atitudinea cu 180 grade. În circumstanţele menţionate, vizita la Chişinău a Preşedintelui Republicii Populare Chineze, Jiang Zemin, fusese folosită de Vladimir Voronin pentru a-şi convinge colegii de partid că Republica Moldova intenţionează să aplice modelul chinezesc pentru dezvoltarea ţării. Manevra a reuşit atunci. Opt ani mai tărziu, în 2009, după răcirea relaţiilor Republicii Moldova cu UE, conducerea PCRM a recurs la o manevră similară, invocînd existenţa unor tratative cu partea chineză privind elaborarea unor proiecte ce urmau a fi susţinute prin intermediul unor investiţii chinezeşti în valoare de aproximativ $2 miliarde.
După cum vedem, liderul PL Mihai Ghimpu, invocă precedentele respective pentru a fundamenta existenţa unui plan de depărtare de UE şi ancorarea Republicii Moldova la interesele Chinei.
Acest guvern nu este guvernul Leancă. Este guvernul format din candidaturile PLDM, PD şi PCRM. Noi, PL-ul aşteptăm să vedem cine va fi în afară de dl Leancă. Fiindcă, nu este nicio problemă să-l votăm pe Leancă aparte. Noi ştim cine este dl Leancă, dar nu ştim cine este în spatele lui dlui Leancă. Sunt încă 16 miniştri şi şefi la agenţii. Să vedem cine vor fi miniştri. (…) PL nu a spus nu. Vrem să vedem cine vor fi membri ai Cabinetului de Miniştri. Nu se votează doar pentru Leancă.
Declaraţia liderului PL, Mihai Ghimpu, menţine intriga în jurul numirii şi învestirii Guvernului Leancă-2. În contextul angajării responsabilităţii pentru o guvernare minoritară şi atitudinii fără echivoc a PCRM faţă de candidatura dlui Iurie Leancă la funcţia de prim-ministru, comportamentul provocator al liderilor PLDM şi PDM faţă de PL sugerează ca adevărată versiunea potrivit căreia aceştia îşi doresc scoaterea cu mîinile PL-ului a lui Iurie Leancă din topul vieţii politice şi marginalizarea acestuia. Cum liderii PLDM şi PDM s-au angajat să-şi ţină în secret interesele şi modalitatea de guvernare minoritară, nu există altă posibilitate de explicare a comportamentului celor doi, decît invocarea intereselor deja developate. În acest sens, liderul PLDM, care de fapt finanţează formaţiunea, ar avea interesul să scape de concurenţa lui Iurie Leancă, care avînd cel mai înalt rating de încredere din ţară eclipsează liderul formaţiunii. Fricţiunile dintre Vlad Filat şi Iurie Leancă s-au manifestat public în preajma şi chiar în timpul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014. În afară de aceasta, există un motiv în plus ca atît liderul PLDM, cît şi cei ai PDM să-şi dorească marginalizarea lui Iurie Leancă.
Vorba e că la 27.12.2014, în cadrul unei emisiuni televizate de la postul RTR-Moldova, premierul în exerciţiu, Iurie Leancă, s-a referit la criza din sistemul bancar, meţionînd că a făcut demersurile necesare pentru demararea unei anchete internaţionale în sectorul bancar. Mai mult, Leancă a subliniat că nu trebuie să se pună accent pe auditul internaţional, ci pe o investigaţie internaţională. Contractul urma să fie semnat cu cea mai mare companie din lume care se specializează în acest domeniu, care poate asigura accesul în zonele off-shore, necesar pentru realizarea investigaţiilor. În acest sens, Leancă a avut întîlniri cu ambasadorii SUA şi cu cei din ţările UE, rugîndu-i să se implice pentru a oferi suportul necesar în acest sens.
Este de remarcat că demersul lui Iurie Leancă a avut loc în paralel cu aşa-zisele negocieri privind constituirea unei majorităţii guvernamentale după alegerile din 30.11.2014, în care Leancă nu a fost implicat. Iar negocierile privind constituirea APME s-au soldat cu constituirea unei coaliţii minoritare de guvernare prin excluderea PL. Aşadar, Leancă nu a fost implicat, iar Ghimpu a fost exclus, pe motiv că a înaintat cerinţe exagerate. Întrebarea este de ce? La care, în condiţiile secretomaniei impuse de liderii PLDM şi PDM, răspunsul logic ar fi: fiindcă Leancă nu s-a consultat cu liderii PLDM şi PDM, atunci cînd a lansat ideea unei investigaţii internaţionale a ruinării sistemului bancar, iar Ghimpu, în procesul de negocieri pe marginea constituirii noii coaliţii de guvernare, fără a-şi coordona eforturile cu Leancă, a insistat pe clarificarea cauzelor moştenirii toxice a guvernării AIE-3 în domeniul bancar. Toate aceste evenimente au loc pe fundalul unui scandal în desfăşurare în regim non-stop, început cu aşa-zisele atacuri raider, în 2011, avînd printre ultimele manifestări în iulie-noiembrie 2015, revelaţiile publice şocante ale ex-preşedintelui comisiei parlamentare pentru economie, finanţe şi buget, Veaceslav Ioniţă. Miezul problemei este că protagonişti ai scandalurilor au fost tocmai liderii PDM şi PLDM, care recent au anunţat constituirea coaliţiei minoritare a APME, care are drept centru de adoptarea a deciziilor Reuniunea Liderilor Alianţei. Probabil, aici rezidă interesul de înlăturarea a lui Leancă şi Ghimpu, prin antagonizarea lor, din procesul de adoptare a deciziilor. Nu încape îndoială că ambii, atît Leancă, cît şi Ghimpu, înţeleg perfect motivele antagonizării lor, de aceea, se poate presupună că înţeleg şi de ce ar putea să aibă nevoie de o eventuală susţinere reciprocă, care ar putea deschide noi perspective de colaborare. În caz contrar, se poate presupune că ar avea de pierdut, atît Leancă, cît şi Ghimpu.
Nu ne invită la guvernare Filat, ne invită să votăm pentru Guvernul Leancă ca să demonstrăm că suntem pentru cursul european, că nu avem nevoie de funcţii şi ministere. Astea sunt lucruri diferite. (…) Să vii aşa sarcastic, pe Facebook, şi tendenţios să spui: “hai acum, PL să vă vedem cît de patrioţi şi europeni sunteţi”. Asta nicidecum nu înseamnă să fii om de stat, şi nici om. (…) A guverna împreună înseamnă să partajăm puterea. Ei au luat toate ministerele şi vor ca noi să-i votăm. De ce dl Filat încearcă să pună responsabilitatea pe PL? Cum să-ţi asumi actul guvernării fără să ai ministere?
Reacţia liderului PL, Mihai Ghimpu, la îndemnul liderului PLDM, Vlad Filat, vine doar să adîncească animozităţile personale dintre cei doi politicieni. Accentul se pune pe modalitatea inadecvată de comunicare pe marginea unui subiect de interes public major. Încercarea de responsabilizare a PL pentru actul de guvernare, fără a oferi acces la acesta, poate fi interpretată drept o provocare banală, în special pe fundalul declaraţiei PCRM că nu va susţine candidatura lui Iurie Leancă la funcţia de prim-ministru. De aici şi calificativul dezumanizant al lui Mihai Ghimpu la adresa lui Vlad Filat. În condiţiile în care capacitatea de guvernare a APME este incertă din cauza lipsei unei majorităţi parlamentarea oficializate, provocările liderului PLDM, deopotrivă cu cele ale liderului PDM, nu par a fi dovada unor atitudini foarte inspirate.
Prezenţa PL în Alianţă nu depinde de liberali. Aşa cum am fost excluşi din AIE 2, aşa şi acum. Noi nu am fost împotrivă şi nu noi am luat decizia de a fi în afara majorităţii. (…) Să-şi asume alegerea făcută [PLDM şi PDM] şi să declare oficial despre Alianţa cu deputaţii comunişti. (…) Eu nu am spus că nu voi vota pentru Leancă. Aşteptăm decretul prezidenţial, apoi PL va lua decizia necesară.
Preşedintele ne-a informat despre candidatura care va fi desemnată — domnul Iurie Leancă. Noi am spus că urmează să discutăm la partid, trebuie să decidă partidul. Voi convoca biroul şi vom lua o decizie. Noi rămînem disponibili de a discuta, numai că pentru PL un acord dintre două partide nu înseamnă majoritate parlamentară. (…) Opoziţie nu există de fapt, opoziţia apare atunci cînd apare majoritatea. La momentul actual nu-i majoritate, nu-i nici opoziţie. Cînd va fi, atunci vom vorbi.
PLDM alături de PDM a înlăturat PL din procesul de constituire a APME minoritare. Apoi, PLDM a demonstrat că se ţine de cuvînt, înaintîndu-l pe Iurie Leancă la funcţia de prim-ministru. Problema este că PCRM a dat de înţeles cu nu va susţine candidatura lui Leancă, iar în aceste circumstanţe PLDM pune la încercare virtuţile PL, făcînd-l, oarecum, co-autor al eliminării lui Iurie Leancă din topul vieţii politice. Acum de PL va depinde dacă va menţine intriga jocurilor politice sau se va resemna, lăsînd tot spaţiul de manevră pentru concubinajul politic dintre APME şi PCRM.
Se doreşte că promisiunea cu privire la prim-ministru să nu fie respectată şi tot din cauza PL-ului “inflexibil”, iar PCRM evident nu votează. Şi atunci PLDM va spune: “ne pare rău, schimbăm candidatul”. Fără să se observe că de fapt se doreşte nerespectarea promisiunii cu privire la candidat de la bun început şi cu orice preţ, acesta fiind de fapt motivul respingerii propunerii UE. (…) Aveţi curaj, acceptaţi propunerea UE, Partidul Liberal o acceptă şi o susţine integral. Această ne va permite să avem un guvern pro-european, cu Iurie Leancă prim-ministru, şi posibilitatea confirmării parcursului european! Deci, Moldova încotro? Cu PL şi cu Europa sau cu comuniştii şi fără Europa?
Coaliţia minoritară PLDM-PDM se dovedeşte a avea, deocamdată, cîmp de manevră în tot spaţiul politic dintre PL şi PCRM. Candidatul PDM la funcţia de preşedinte al Parlamentului a fost votată cu suportul PCRM, iar candidatul PLDM la funcţia de prim-ministru, chipurile, se doreşte a fi votată cu suportul PL. PCRM a obţinut, cel puţin, o funcţie de vice-preşedinte a Parlamentului şi şi-a luat o pauză, anunţînd că nu va vota candidatura lui Iurie Leancă. Astfel, PL este pus în situaţia să facă o alegere şi să calculeze ce ar putea obţine dacă votează candidatura lui Iurie Leancă şi ce ar putea pierde dacă se abţine să voteze. Alegerea nu este trivială, de acea vice-preşedintele PL, Dorin Chirtoacă, invocă revenirea la acordul de constituire a coaliţiei majoritare, încercînd să demonstreze că PLDM şi PDM nu şi-au onorat angajamentele luate în prezenţa facilitatorilor europeni. Este însă puţin probabil ca argumentele lui Dorin Chirtoacă să-i înduioşeze pe liderii PLDM şi PDM care, acceptînd afilierea PL la acordul de constituire a coaliţiei, pierd posibilitatea de manevrare în raport cu PCRM, lucra care fa vi necesar în procesul alegerii şefului statului. Aşadar, dacă ar susţine candidatura lui Iurie Leancă la funcţia de prim-ministru, atunci PL ar deveni, oarecum, responsabil pentru activitatea guvernului, fără să aibă vreo reprezentare în cadrul acestuia. Una dintre raţiuni pentru susţinerea personală a candidaturii lui Iurie Leancă, declînîndu-şi suportul pentru guvernarea APEM, care oricum va fi concentrată în Consiliul Liderilor Alianţei, ar avea la bază menţinerea antagonismelor, reale sau imaginare, dintre liderii PLDM — Vlad Filat şi Iurie Leancă, şi speranţa unei eventuale recompense politice ulteriore. Dacă declaraţia lui Dorin Chirtoacă este adevărată, atunci abţinerea PL de la votarea candidaturii lui Iurie Leancă ar echivala cu un ajutor direct şi dezinteresat pentru liderul PLDM, Vlad Filat, care va scăpa de concurenţa lui Iurie Leancă.
După o lună şi jumătate de negocieri cu PL, PDM şi PLDM au încheiat un acord cu Partidul Comuniştilor. Al doilea rezultat este că această coaliţie a PLDM şi PDM cu comuniştii nu respectă voinţa alegătorilor — acest lucru este absolut evident. Al treilea lucru este că Partidul Liberal s-a pronunţat ieri, prin vot unanim în cadrul Consiliului său republican, asupra oportunităţii formării unei coaliţii proeuropene: PL, PLDM, PDM, avînd la bază propunerea sau compromisul atins cu partenerii europeni: Partidul Social European, Partidul Socialiştilor şi Partidul Liberal European ALDE.
Declaraţia lui Dorin Chirtoacă are menirea să confirme şi să consolideze un curent de opinie potrivit căruia coaliţia minoritară susţinută prin vot de PCRM nu este altceva decît o coaliţie camuflată care urmăreşte scopul evitării explicaţiilor publice de ce partidele cu viziuni şi promisiuni electorale diferite se asociază.
PL poate reveni la discuţii doar în cazul în care aceste două partide renunţă la acordul semnat între ei şi acceptă continuarea discuţiilor între PLDM, PDM şi PL, noi nu vom adera la o coaliţie susţinută tacit de PCRM. (…) Despre votare nici nu poate fi vorba, pentru că un guvern îl votezi cînd eşti la guvernare, noi am fost excluşi de la guvernare. Să vedem cu ce candidatură va veni preşedintele, domnul Leancă sau… asta se spune ca să se spună: noi am vrut Leancă, dar n-avem voturi şi să apară candidatura de care v-am spus. (…) Atunci cînd nu eşti la guvernare, eşti în opoziţie. Ei ne-au trecut în opoziţie. Noi o să vedem calitatea proiectelor, o să vedem ce proiecte, dacă doar vor mima reformele, atunci noi nu vom vota.
Semnînd acordul pentru constituirea Alianţei Politice pentru Moldova Europeană (APME), PLDM şi PDM au lăsat portiţa deschisă pentru aderarea altor formaţiuni, avînd în vedere doar PCRM şi PL. Condiţionarea de către liderul PL de asociere într-o coaliţie cu PLDM şi PDM prin renunţarea la APME nu pare a fi realistă, întrucît procesul de negocieri ar trebui reluat de la zero, iar durata acestor negocieri nu poate fi determinată.
Declaraţia Dlui Ghimpu, privită într-un context mai larg, conţine regrete şi temeri că în apropiatele alegeri locale eforturile comune ale coaliţiei camuflate PLDM-PDM-PCRM s-ar putea solda cu diminuarea şanselor lui Dorin Chirtoacă de a rămîne Primar General al Chişinăului.
Noi liberalii, vrem alianţă cu PLDM, cu toate păcatele lor şi ale noastre. Păcatele lor suntem gata să le împărţim cu ei. Ei ar trebui să ne roage să facă alianţă cu noi, după tot ce au făcut la BEM şi AIC.
Compromisul atins în prezenţa partenerilor politici europeni este, de fapt, continuitatea în actul de guvernare, la care au insistat PLDM şi PDM. (…) Pentru a evita o guvernare anti-europeană şi anti-românească între PLDM, PCRM şi PDM, Partidul Liberal este gata să accepte schimbarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor pe Ministerul Economiei sau Ministerul Finanţelor. (…) Reforma în domeniul justiţiei şi combaterii corupţiei a fost şi rămîne prioritatea noastră numărul unu, astfel încercarea PDM şi PLDM de a substitui obiectivul Partidului Liberal, acceptat de partenerii europeni, de a schimba imediat procurorul general, prin aducerea unui procuror reputat din UE, cu o formulă abstractă şi incertă de reformă a justiţiei este o manipulare grosolană a societăţii, de neacceptat pentru Partidul Liberal.
Noi PL rămînem pe poziţia că aşa guvernare nu mai poate fi. (…) Totuşi la mijloc este funcţia de procuror general. PLDM tot timpul le-a dat dreptate PD-ului. Am rămas frapat cînd am auzit că dl Filat a declarat că de fapt blocajul s-a produs din cauza PL-ului. Procuratura întotdeauna a fost folosită ca o bîtă. Oare nu au frică că au avut loc tranzacţii peste tranzacţii? BEM, Banca Socială…
La ultima şedinţă au respins categoric consensul la care am ajuns împreună cu colegii europeni, de atunci nu am mai fost invitaţi la consultări. Aşteptăm şi am aşteptat să fim invitaţi la negocieri. Mai este o posibilitatea să întrerupem această intenţie a lor de a guverna cu comuniştii. A guverna cu comuniştii, deschis sau tacit este o ruşine. (…) PLDM şi PD vor să deţină mai multă putere într-o nouă guvernare decît a hotărît alegătorul. Am mers la multe compromisuri, acceptînd ca PLDM-ului să-i revină unul din cele trei funcţii în stat: preşedinte de stat, speaker sau prim-ministru. Şi PDM la fel, că dispun mai multe mandate. Nu ne-a reuşit.
Poziţia PDM pentru noi este clară. Ei se gîndesc la alegerile locale, pentru tot teritoriul, dar mai ales pentru municipiul Chişinău. În turul doi, ei mizează că alegătorii vor vota pentru candidatul PDM.
Vă aşteptaţi ca după învestirea guvernului minoritar toată maşinăria propagandistică să fie îndreptată împotriva primarului general de Chişinău, Dorin Chirtoacă?
Vă aşteptaţi ca şi justiţia, despre care afirmaţi că este controlată politic, să fie angajată în eliminarea lui Dorin Chirtoacă din lupta electorală pentru Primăria Chişinău?
Fracţiunea PL nu înaintează candidatură în comisia respectivă [pentru alegerea preşedintelui Parlamentului], fiindcă nu e clar pînă acum ce e în parlamentul acesta: cine e în majoritate, cine e în opoziţie. Atît timp cît nu e soluţionată această problemă, Parlamentul nu e funcţional. Nouă ne displace acest joc de a convoca şedinţa, de forma comisie, de a amîna mai apoi şedinţa. Noi în hora voastră nu dorim să participăm.
Astăzi viitorul european este în mîna PLDM. Fără PLDM nu poate să apară un Guvern minoritar. Noi am salvat cursul european în AIE-2, acum e rîndul PLDM. Democraţii vor alianţă cu PCRM. Cred că mai bine ar fi să plece de unde au venit [liderul PDM, Marian Lupu, a părăsit PCRM în 2009]. Noi putem să cedăm totul şi oricum nu va merge, pentru că ei vor coaliţie cu PCRM.
PL regretă că continuă politica de compromitere a liberalilor. Apelurile făcute sunt pentru a manipula cetăţenii. Începînd cu ziua de întîlnire a preşedinţilor PLDM, PD şi PL, liberalii sunt pentru crearea unei alianţe între aceste trei partide. PL conştientizează ce înseamnă pentru RM cursul european. Acest curs european nu se poate derula pozitiv în cazul la noi reformele sunt mimate: în justiţie, în economie, în toate celelalte domenii.
Ce ţine de învinuirea dusă PL-ului că nu vrem să cedăm Ministerul Transporturilor, este un balon ca şi cu funcţia de preşedinte. Am spus că Ghimpu nu vrea să fie preşedinte, am spus că vreau o guvernare pentru oameni. S-a spart balonul. Se spune că Şalaru vrea să fie ministru la Transporturi, eu ştiu că altcineva vrea să fie. Este un alt balon care se va sparge în cîteva zile. Cea mai mare problemă este Procuratura Generală. De ce ei vor Ministerul Transporturilor? Andrian Candu, în calitate de ministru al Economiei, a declarat că este gata să cedeze Căile Ferate Rusiei. Adică au cedat aeroportul, vor să concesioneze CFM şi apoi să dăm şi Republica Moldova în gestiune?
Nu credeţi că există riscul ca împreună cu Căile Ferate să fie concesionate Rusiei şi trenurile europene, modernizate de reprezentantul PL, Anatol Şalaru?
Fără PLDM nu poate să apară un guvern minoritar. Dacă PDM merge la alianţă cu socialiştii şi PCRM aceasta înseamnă schimbarea cursului european şi un Maidan 2.
În eventualitatea unui Maidan 2 în Republica Moldova, pe cine îl vedeţi în rolul lui “Yanukovici 2”, sau credeţi că poate fi vorba despre un gen de “Yanukovici colectiv”?
Ieri [20.01.2015], cu oficialii europeni, am decis 3 chestiuni. Azi PLDM cu PD nu le mai acceptă:
Noi am spus că acceptăm această variantă, care este o continuitate a AIE2, care prevedea că funcţia de speaker să aparţină PL. Noi nu pretindem la funcţia de preşedinte al Parlamentului. De fapt ei [PLDM şi PDM] le-au spus “nu” reprezentanţilor europeni. Azi ne-am întîlnit dimineaţă şi ni se spune că PDM nu-i de acord cu ceea ce ţine de preşedinte şi ce ţine de procurorul general şi ca Ministerul Transporturilor să aparţină PL.
Noi putem ceda în continuare, dar atunci cînd vedem că acea pîrghie sau funcţie vine să rezolve problemele cetăţenilor, nu problemele cuiva. Nu poate exista un Parlament dacă nu există majoritatea parlamentară. Alianţă nu vor face cu comuniştii, dar vor vota, va fi o guvernare tacită, după cum s-a văzut şi astăzi [în şedinţa extraordinară a Parlamentului din 21.01.2015]. PLDM va spune peste o săptămînă că noi cu PL nu putem să facem majoritatea parlamentară şi s-ar putea să meargă la o guvernare tacită cu comuniştii. PDM-ul asta vrea: guvernare cu comuniştii. Noi, însă, ne dorim o guvernare fără comunişti.
Alianţa trebuie să fie formată din cele trei partide proeuropene: PLDM, PD şi PL. Europenii ne-au făcut recomandări dar decizia trebuie s-o luăm noi. Noi suntem responsabili de parcursul european al ţării. La ziua de azi mai buni decît noi nu sunt. Asta e realitatea, ăsta e votul cetăţenilor. Parcă fiecare din noi a zis “da”, dar a rămas să discutăm. Noi liberalii suntem pentru această alianţă. Astăzi am mai făcut un compromis. O să aflaţi mai tîrziu despre ce e vorba.
Tragerea la răspundere a vinovaţilor de furtul de la Banca de Economii şi restituirea celor 3 miliarde şi jumătate de lei, rezilierea contractul privind cesionarea Aeroportului Chişinău, depolitizarea organelor de drept, deblocarea posturilor vamale unice, efectuarea unui audit la Moldova Gaz privind transmiterea pachetului majoritar de acţiuni către Concernul rus Gazprom, transmiterea conductei Iaşi-Ungheni în subordinea Moldova Gaz, etc.
În cadrul emisiunii “În profunzime” de la postul Pro TV, liderul PL, Mihai Ghimpu, a enunţat un 14 puncte, cerinţe, care urmează a fi realizate pentru ca PL să accepte o coaliţie cu PLDM şi PDM:
Organele de drept trebui depolitizate. În aceşti cinci ani care au decurs nu s-a schimbat nimic, pledăm pentru o persoană din UE (…) Noi nu pretindem mai mult decît ne aparţine, doar patru ministere. Noi am propus o listă cu opt ministere şi ei lasă să decidă pe care ni le dau [din lista propusă de PL fac parte Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei, Ministerul Economiei, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, Ministerul Mediului, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Ministerul Finanţelor şi Ministerul de Interne].
Noi vrem aşa ministere ca cel al Finanţelor, Transporturilor sau Economiei. Ei ne-au propus Ministerul Agriculturii, pentru a scăpa de responsabilitate în condiţiile embargourilor. La fel, ne-au propus şi Ministerul Justiţiei. Dar ce fel de justiţie să faci, cînd toate structurile de drept sunt politizate?
Suntem trei partide şi fiecare are poziţia sa privind alegerea preşedintelui. PDM doreşte să fie ales cu voturile a 61 de deputaţi, noi — cu voturile a 51, iar PDLM optează pentru alegerea directă. Iar peste un an trebuie să alegem preşedintele. Trebuie să facem tot posibilul pentru a evita o nouă criză politică.
PDM şi PLDM au convenit asupra candidaturilor la funcţiile de speaker şi premier. Preşedintele Parlamentului va fi din partea PDM, iar numele lui va începe cu litera “C”, iar premierul va fi din partea PLDM, iar numele va începe cu litera “G”. Iurie Leancă ar putea fi numit premier numai dacă alianţa de guvernare va fi formată cu Partidul Liberal.
S-a ajuns la propuneri de tipul “moştenirea” ministerelor pe care le-au avut celelalte partide. Am propus 2–3 variante de compromis. Cert e că avem o situaţie artificială. Se pretinde că PL ar fi pus piciorul în prag şi că împinge PLDM şi PD spre comunişti — este o absurditate. Dînşii au înţelegeri cu comuniştii şi caută scuze la nivelul PL pentru a-şi putea justifica pasul. Din cîte am înţeles, noi suntem acum un fel de balaur fioros, care vrea să-i mănînce pe Făt-Frumos şi Ileana Cosînzeana, care, de frică, au decis să se ascundă în mausoleul lui Lenin. Doar că acolo e cam multă naftalină, să nu ajungă şi asupra lor. Dar balaurul nostru e decis să meargă pîna la capăt, să nu creadă ca o să-i ajute Vladimir Bezsmennîi de la Kremlin.
Ceea ce la Bucureşti este regulă de peste 10 ani, şi anume formarea guvernului potrivit regulii parităţii proporţionale pentru fiecare partid, la noi nu se doreşte să se audă de o asemenea regulă. Apoi s-a ajuns la propuneri de tipul moştenirea ministerelor pe care le-au avut celelalte partide.
Pe noi ne-a cam umplut rîia şi, din păcate, doctorii din Republica Moldova nu se mai pot descurca, trebuie de instituit carantină şi aduşi doctori din UE. O justiţie controlată politic este egală cu falimentul oricărei integrări europene. Lucrurile sunt la suprafaţă (…) Ei [reprezentanţii marcanţi ai clasei politice de la Bucureşti] nici nu i-au în consideraţie, sub nicio formă, ideea unui guvern cu participarea comuniştilor la Chişinău. Din punctul lor de vedere, singurul guvern valabil pentru Republica Moldova este un guvern pro-european, în componenţa PLDM-PDM-PL. Şi familia regală din România, alteţele regale au exprimat acelaşi punct de vedere.
Domnul Lupu nu poate da ultimatum Partidului Liberal. Cum adică să dea ultimatum, cine-i dumnealui să dea ultimatum Partidului Liberal? Eu am să le dau încă formule. Cel mai important este să nu promovăm valori europene aşa încît finalul să fie compromiterea cursului european. Că dacă aşa se continuă, mai urmează şi alte bănci, alte aeroporturi. Să vedeţi că oricum o să fie cu comuniştii, să ţineţi minte ce vă spun eu! La început va fi guvern minoritar şi după asta vor reveni, eu cred că Voronin încă cuvîntul lui nu l-a spus.
Ei au posibilitatea să aleagă fie cu PL fie cu PCRM. Şi se vede cu ochiul liber că ei au ales PCRM. Cînd un om vrea să facă ceva, înseamnă că se face, dacă nu, atunci nu. Dacă se dorea alianţă atunci deja ea exista. La început va exista un Guvern minoritar, dar timpul le va arăta ce va fi mai departe. PL niciodată nu a mizat pe funcţii. Noi nu vrem o guvernare cu comuniştii, dar nu vrem o guvernare cum a fost pînă acum, vrem schimbări. Noi nu pretindem la nicio funcţie, dar nici lor tot, vrem un echilibru.
Am impresia că totul e hotărît demult. Noi le trebuim doar pentru a trage din timp sau pentru a cîştiga meciul următor. Lor le trebuie să le arate oamenilor şi europenilor că ei vor o guvernare europeană, dar că PL n-ar vrea acest lucru (…) Cunoscînd problemele pe care le avem — Banca de Economii, Aeroportul, Banca Socială, cursul valutar, războiul din Ucraina — pe noi asta ne interesează. Clar că nu poţi rezolva aceste probleme fără a deţine funcţii, dar nu poţi să consideri negocieri atunci cînd o parte propune şi o variantă, şi a doua, şi a treia şi niciuna nu este acceptată. În schimb, ei şi-au ales ce au vrut: poftim ministerul x, ministerul y — dar astea nu-s negocieri, acesta e dictat.
Noi cu toţii ştim că toate aceste instituţii [de ocrotire a normelor de drept] au fost împărţite politic, sunt controlate politic, şi doar în cazul în care vor veni europeni, care nu vor putea fi cumpăraţi, respective trecuţi pe linie de partid, avem şansa să le depolitizăm şi oricum procesul va dura patru ani de zile. Se opun cei care deţin funcţia de procuror general şi celelalte funcţii subordonate Parlamentului, în ordine — PDM, PLDM, ar accepta în principiu să fie şi europeni, dar unde cum şi cînd nu se ştie.
“Mihai Ghimpu vrea Preşedinte”… “Din cauza lui Ghimpu PLDM şi PD vor face Alianţă cu PCRM”… Ca să fie clar! Eu nu vreau Preşedinte! Eu vreau Banca de Economii, fiindcă Preşedintele dă medalii şi ordine, iar Banca dă miliarde. Iată aşa “dragii mei prieteni” care ţipaţi din sala de decolare a Aeroportului. Vreau doar 17 miliarde de lei şi atît. E mult? Nu cred!
Dacă PLDM şi PDM ar accepta abordările PL, atunci le-aţi putea ierta privatizarea BEM şi a Aeroportului Internaţional?
Negocierile seamănă cu un thriller unde regizorul şi scenaristul principal e P.U.V. Gh. [Plahotniuc-Ulinici Vladimir Gheorghievici] şi a adjutantului său din ultimii ani V.V.F. [Vladimir Vasilievici Filat]. Tot ei şi-au asumat rolurile principale şi încearcă pe ceilalţi să-i implice în roluri secundare, pentru scenariul lor. În cazul cînd se solicită ca regizorul să fie unul, scenaristul altul, iar în rolul principal altcineva, ce nu le convine, imediat activează presa lor şi unii comentatori politici, pentru ponegrirea celui ce aspiră la adevăr şi care doreşte să schimbe ceva, cum ar fi: de a pune capăt furturilor şi corupţiei; depolitizarea CNA, Procuraturii, Ministerului de Interne. Nu le convine, pe motiv că ei nu pot înţelege cum şi pentru ce se află la guvernare în cazul cînd nu pot controla procuratura, justiţia şi cum atunci o să mai fure din ceea ce a mai rămas.
Noi nu ne dorim ca peste o perioadă de timp cetăţenii să ne considere şi pe noi nişte hoţi. Noi nu am fost la guvernare aproximativ 2 ani şi în campania electorală cu părere de rău unii cetăţeni ne-au învinuit şi pe noi că suntem hoţi, cu toate că în perioada cînd am fost la guvernare am curmat toate tentativele de furt (…) Dorim să cunoaştem cine e vinovatul şi cînd o să fie returnaţi cele peste 13 miliarde de lei de la BEM, Banca Socială, Unibank? Cum o să restituim cele 3.5 miliarde de lei Băncii Naţionale? Să nu credeţi că tactica voastră nu e cunoscută.
Da, noi suntem gata de a face din nou o coaliţie cu partidele pro-europene, am spus-o şi în compania electorală, însă nu cu orice preţ. Preţul trebuie să fie:
În caz contrar, nu aveţi decît să faceţi o coaliţie largă cu partenerii voştri de gaşcă din perioada 2001–2009.
Faptul că au pornit discuţia cu PCRM nu afectează dorinţa noastră de a avea o guvernare democratică. Faptul că ei discută cu PCRM ne îngrijorează, însă nu ne sperie. PL nu pretinde nici la o funcţie. Cele trei funcţii principale în stat sunt funcţii politice şi ele trebuie partajate. Însă discuţiile nu au ajuns pînă la partajarea funcţiilor, deoarece nu a fost găsită o formulă.
De ce nu daţi publicităţii un document din care publicul să poată înţelege care este abordarea, ofertele şi cerinţele PL către şi faţă de partenerii de negocieri? Cum, altfel, ar putea opinia publică să judece despre jocurile obscure, de culise, în care sunt antrenate cele trei formaţiuni, iar de curînd şi PCRM?
Sa fie clar — PL nu îşi doreşte postul de preşedinte. Noi dorim stabilirea unui mecanism clar de partajare a funcţiilor şi, din această perspectivă, insistăm pe necesitatea abordării tuturor funcţiilor importante, inclusiv a celei de preşedinte (…) Suntem convinşi că exista mai multe soluţii pentru evitarea unui blocaj, inclusiv varianta propusă de noi — organizarea unui referendum pentru reducerea numărului voturilor necesare pentru alegerea sefului statului de la 61 pana la 51 de voturi.
Nu ştiaţi că aproximativ 80% din cetăţenii Republicii Moldova pledează pentru alegerea directă a şefului statului? De ce credeţi că un referendum privind micşorarea numărului de voturi ale deputaţilor pentru alegere şefului statului, de la 61 la 51, va fi susţinut de către cetăţeni?
Nu admiteţi că este incorectă şi lipsită de onestitate manevra Dvs. de a supune referendumului o întrebare de interes pentru PL — alegerea şefului statului de către Parlament cu 51 de voturi, şi nu întrebarea de interes major pentru cetăţeni — alegerea directă a şefului statului de către aceştia?
Noi insistăm că funcţia de procuror general să fie atribuită unui cetăţean străin, căci dacă noi nu putem face faţă luptei cu corupţia, atunci să vină cineva din exterior să ne ajute. Noi insistăm pe depolitizarea instituţiilor de forţă.
Ce vă face să pledaţi în favoare depolitizării procuraturii şi a altor organe de ocrotire a normelor de drept, doar acum patru ani anume PL a fost promotorul ideii împărţirii tuturor funcţiilor publice pentru a fi utilizate în calitate de pîrghii pentru realizarea anumitor obiective?
Îşi asumă PL responsabilitatea politică pentru activitatea BNM şi a CNI, pe care le-a obţinut în calitate de pîrghii pentru asigurarea stabilităţii sistemului bancar-financiar şi combaterea corupţiei?
Programul de guvernare al viitorului cabinet de miniştri va avea drept linie directoare implementarea Acordului de asociere cu UE şi se va baza pe programele politice ale partidelor care vor forma viitoarea alianţă. PL militează nu doar pentru integrarea comunitară, ci pentru integrarea euro-atlantica, fiind convinşi că aderarea la NATO reprezintă o condiţie existenţiala pentru Republica Moldova. În ce măsura aceasta şi alte opţiuni politice specifice urmează a fi incluse în programul de guvernare se va decide, prin compromis, în cadrul negocierilor. Însă vă asigur că, aşa sau altfel, PL va depune toate eforturile pentru realizarea efectivă a unui stat de drept, astfel ca să avem, cu adevărat, o guvernare pentru oameni.
Partidul Liberal considera că o alianţă extinsa cu succesorii partidului totalitar comunist, care nu au recunoscut crimele comise de regimul autoritar al lui Lenin, Stalin şi ceilalţi, nu poate avea loc. Cum putem noi, urmaşii celor deportaţi şi exterminaţi de comunişti, purta tratative cu un partid antinaţional, care nu recunoaşte identitatea noastră românească, preferînd frăţia Moscovei?
Cetăţenii cum au votat aşa să trăiască. În 2009 ne-am întrunit şi eu, fiind unul dintre cei mai în vîrstă şi ca politician, le-am zis: Luaţi-vă ce doriţi, să fiţi alianţă… Acum nu mai zic… Fiindcă au mers prea departe… Eu am zis să ia funcţii, dar ei au luat şi Banca de Economii, şi Aeroportul, şi vor să ia şi Calea Ferată, şi tot absolut (…) Noi vrem regula europeană — cine are mai multe mandate acela convoacă partidele cu care vrea să facă majoritate. Ne-au invitat, am fost. Într-o lună de zile să te întîlneşti de patru ori — mă scuzaţi, vă rog… Pînă la noi nu a fost aşa ceva. Tocmai cînd ne-au scos pe noi de la guvernare, de atunci s-au pornit toate lucrurile în direcţia aceasta. 3,5 miliarde de lei ca să nu fie criză în sistem bancar date de Banca Naţională pentru Banca de Economii. Trebuie acum să vină Parlamentul şi să votăm, guvernul a dat garanţii, Banca Naţională nu poate introduce administrare specială şi da bani să acopere pînă nu are garanţia statului. Statul reprezintă guvernul. Acum aceste 3,5 miliarde trebuie să le întoarcem Băncii Naţionale, fiindcă s-au luat din fondul băncii, care e mai mult de jumătate ceea ce s-a luat. Trebuie să emitem hîrtii de valoare. În fiecare an noi trebuie în buget să introducem 700–800 de milioane ca să întoarcem suma aceasta înapoi. Dacă venim la guvernare, cum vor ei, noi trebuie să ne asumăm şi această responsabilitate.
Oare nu PL a numit pe Guvernatorul Băncii Naţionale — Dorin Drăguţan? Nu este oare responsabilitatea politică a PL pentru acea numire?
Dacă partenerii de negocieri “au luat” BEM şi Aeroportul, care este sensul să cooperaţi cu ei şi nu să optaţi pentru identificarea făptaşilor şi tragerea lor la răspundere? Ce îşi doreşte în situaţia creată PL de la partenerii pe care îi acuză că au distrus sistemul bancar?
Ar trebui să înţelegem că dacă partenerii de negocieri v-ar ceda mai multe funcţii şi pîrghii, atunci Dvs. aţi trece cu vederea “luarea” BEM şi a Aeroportului?
Trebuie de dizolvat nişte ministere. Deci, Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale, trebuie să terminăm cu monopolul acesta sovietic, trebuie de dat la primării şi celelalte atribuţii care sunt să le dăm la alt minister. La fel şi Ministerul Tineretului şi Sportului. Ce ne trebuie nouă Ministerul Tineretului şi Sportului fără bani? Pentru ce? Ca să rîdă tineretul de noi şi să spună: “Aceasta e atitudinea faţă de noi?”. Sau Ministerul Tehnologiilor Informaţiei? Ce ne trebuie nouă minister de felul acesta? Avem o sumedenie de agenţii — Apele Moldovei, Pădurile — la Ministerul Mediului. Turismul — la Ministerul Culturii, că a fost înainte şi a fost corect. Deci, noi avînd patru ani foarte grei din punct de vedere economic şi social, trebuie să ne gîndim cum vrem să guvernăm statul acesta.
Aţi formulat această propunere în cadrul rundelor de negocieri de creare a coaliţiei de guvernare? Care au fost reacţiile partenerilor?
Dacă se lichidează cele trei ministere din cele 16 existente, atunci vor rămîne doar 13, nu vă temeţi de magia cifrei 13? PL are o fracţiune de 13 deputaţi şi pledează pentru 13 ministere, ce e aceasta?
Lumea ne va lua într-o bună zi în furci. Eu nu vreau să mă ia lumea în furci, că nu am nicio vină absolut nici la BEM, nici la Aeroport, nici la găurile acestea negre, la nimic absolut nu am… Aşa nu mai merge cu noi… Eu, decît să fiu blestemat de oameni, mai bine mă dau deoparte (…) Ei [partenerii de negocieri] nu vor să combatem corupţia, ei nu vor să se oprească de prihvatizări… Eu am impresia că ei nu vor cu noi şi caută motiv ca să dea vina pe PL. Nu vrem niciun colţişor de bancă, nici din Aeroport, nici din Calea Ferată, nici de tren, nici de avion, de nimic absolut (…) PL vrea, dacă merge la guvernare… responsabilitate, responsabilitate nu poate fi fără pîrghii. Doi, PL nu mai vrea să avem organe de drept care sunt corupte, şi politizate. Duceţi-vă şi vedeţi, dimineaţa cînd vin la serviciu, cu 2000–5000 de lei salarii, de unde au ei vile cu trei etaje în sus, cu trei în jos, BMW şi Porsche? De unde ai, dacă eu ştiu că tu ai salariul de 3000 sau 5000 de lei? Ajunge! Cum să vă spun, se foloseşte statul şi votul cetăţenilor, adică democraţia. Eu nu mai vreau aşa democraţie. Vreau schimbări. Guvernarea e pentru oameni.
Care este sensul participării PL la guvernare cu cei pe care îi învinuieşte de corupţie? Poate merită ca PL să pledeze pentru investigarea cazurilor de corupţie invocate şi atragerea celor vinovaţi la răspundere?
PL a oferit acoperire politică pentru conducerea Centrul Naţional pentru Integritate, care are drept sarcină inclusiv verificarea averii funcţionarilor publici. În acest context, pretenţiile faţă de averile nejustificate ale funcţionarilor publici PL ar fi trebuit să şi le adreseze sieşi.
Şi una-două se învîrt în jurul preşedintelui. Că preşedintele e în funcţie, dar ce, noi vrem acum să-l împărţim pe preşedinte? Conform regulilor, cînd îţi asumi actul guvernării, aceasta înseamnă şi pîrghii. Pîrghii înseamnă funcţii. De ce PD să aibă şi spicher, şi preşedinte? Le-am cedat data trecută, au deţinut funcţia de preşedinte care a fost. Acum iar vor? Să semnăm acordul şi să se ducă dacă nu cu Zinica, să se ducă cu Fiodorica la Bruxelles şi pe la Moscova? Nu mai merge aşa. Gata, Ghimpu o dată crede în oameni. Şi pentru binele cetăţenilor am cedat şi funcţii, şi am acceptat şi referendumul acela ca să fie preşedintele ales, cu toate că e o tîmpenie, că am avut doi preşedinţi aleşi şi nu s-a fericit lumea. Aici depinde de om.
Trebuie să înţelegem că PL care a promovat idea adoptării unei noi Constituţii, proiectul căruia a fost elaborat sub auspiciile Preşedintelui Parlamentului, Mihai Ghimpu, în 2010, ce prevedea alegerea directă a şefului statului, şi-a schimbat atitudinea şi pledează acum pentru menţinerea actualei modalităţi de alegere a şefului statului?
Este oare corect ca eventuala coaliţie în curs de negociere, care nu deţine numărul suficient de mandate pentru alegerea şefului statului, să discute partajarea acestei funcţii?
Nu vreau în opoziţie. Eu vreau să construim, vreau să facem lucruri bune, dar nu vreau cum este aşa să rămînă (…) Eu nu vreau să fie comuniştii la guvernare, dar vreau ca ei să înţeleagă că aşa nu se mai poate. Şi cu minciunelele, cu faptul că poate Ghimpu a ceda, că cursul european, că să nu se ducă cu comuniştii — pofta în cui! Ghimpu cedează numai atunci cînd vede că se face pentru oameni. Cînd pentru interes propriu: bănci, aeroporturi ş.a.m.d. — nu (…) Dacă nu le place Ghimpu, lasă să se ducă să se îmbrăţişeze cu Voronin, că e mai bun. Comuniştii sunt mai buni, Voronin e mai bun: mai puţine ministere trebuie să ia comuniştii. Acestea-s jocuri, ei nu se duc cu comuniştii. Ei vor pe noi să ne îndoaie.
Noi nu am hotărît încă formula [de repartizare a funcţiilor]. (…) Noi spunem formula [lipsa acesteia este impedimentul principal], formula pe verticală. Dar formula cuprinde şi aceste trei funcţii în stat (prim-ministru, preşedinte al Parlamentului, şeful statului). Hai să vorbim deschis: cum adică PL la guvernare, dar fără pîrghii? Dar de ce atît de mult vor ei ca Ghimpu să nu deţină funcţii? Cui nu-i place Ghimpu să fie într-o funcţie de stat? Echilibru trebuie să fie. Echilibrul trebuie să fie şi în funcţiile prime în stat, şi între ministere, în tot. Fiindcă mandatele sunt diferite, ministerele, instituţiile – diferite, dar răspunderea e egală în faţa cetăţenilor. Iată unde e problema. Şi de aceea eu vreau să fie corect, responsabilitatea, trebuie să fie echilibru în puterea pe care ţi-o asumi.
Dacă ei aleg X, Y, ei aleg primii, luăm, de exemplu, trei funcţii, ei aleg primii. Cum poţi învinui PL aici? Ne deranjează, cum am spus, să fie echilibru şi pe verticală, căci răspunderea este aceeaşi. Din 2016, din 2026, nu contează. Cert este că toate funcţiile se partajează între partidele care formează majoritatea parlamentară.
“Formula europeană” a liderului PL de distribuire a celor mai importante funcţii în stat nu se deosebeşte de fapt prin nimic de “formula Robin Hood” de redistribuire a mandatelor de deputat formaţiunilor care au trecut pragul electoral. Cît de europeană este această formulă ne putem da seama dacă ţinem cont de critica adusă de Consiliul Europei şi OSCE. Totuşi, formula liderului PL este oarecum justificată dacă ţinem cont de faptul că PL acceptă să facă coaliţie cu formaţiuni care au “luat” BEM, Aeroportul, scindarea PL şi izgonirea acestuia de la guvernare în 2013, etc. şi au fost implicate în scandaluri de corupţie. De fapt, formula PL nu este altceva decît o compensare pe care Mihai Ghimpu o cere pentru riscurile de imagine pe care le comportă alierea cu PDM şi PLDM.
Şi aici avem problemă, că NATO… Oameni de stat trebuie să fim. A fi deputat, preşedinte de partid e una, om de stat e cu totul alta. Trebuie să vezi lucrurile cu zece paşi înainte… Suntem între două state — România e membră NATO şi Ucraina deja a făcut demers şi au spălat neutralitatea aceasta, au dus-o pe rîpă… Noi stăm între aceste două state care astăzi una e membră şi mîine alta şi noi stăm, nu, noi stat neutru. Cu armata Rusiei pe teritoriul nostru şi noi stat neutru. Doamne fereşte! Eu nu mai vreau să mă joc de-a guvernarea. Gata, s-a terminat, nu mai vreau. Ori guvernăm ca oameni de stat, responsabili, pentru oameni, pentru a dezvolta democraţia, pentru a pune pe picioare legea, funcţionarea ei, indiferent de primar, procuror, poliţist, judecător, toţi trebuie să înţeleagă că pînă aici, s-a terminat, mai departe nu există posibilitate de a ne juca de-a democraţia.
Trebuie să înţelegem că dacă colegii de alianţă nu acceptă ca în programul de guvernare comună să existe obiectivul aderării RM la NATO, atunci PL va renunţa să fie parte a coaliţiei de guvernare?
Imediat după alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, liderii PDM au declarat că problema renunţării la neutralitate a RM nu este discutabilă în procesul de formare a coaliţiei de guvernare. Dacă liderii PL şi PDM vor rămîne principiali, atunci devine clar că coaliţia între cele trei partide anunţată la 4 decembrie 2014 este imposibilă. Aceste luări de poziţii explică de ce pentru PDM este important dialogul cu PCRM ca substituent al PL.
Numai pe mine mă întrebaţi, alţii unde sunt, negociază? Nu am mai avut întîlniri. Nu este vorba de un blocaj. Pur şi simplu nu au mai avut loc discuţii la nivel de grup de negocieri. (…) Modul în care s-au derulat la noi lucrurile pînă în prezent, procesul discuţiilor, sunt ca în balada Mioriţa. (…) Dacă cineva doreşte să facă alianţă cu comuniştii, să facă. PL nu vede nicio alianţă cu PCRM.
Există mai multe probleme care ridică semne de întrebare şi asupra cărora trebuie să punem punctul pe “i”. Este vorba de problema concesionării aeroportului, mecanismul de alegere a şefului statului şi comasarea instituţiilor ministeriale. Numărul ministerelor trebuie redus de la 16 la 13, iar agenţiile — desfiinţate şi reorganizate în departamente în cadrul ministerelor de profil. Astfel “Moldsilva” să fie inclusă în cadrul Ministerului Mediului, Biroul Relaţii Interetnice — la Ministerul Culturii. Optăm şi pentru comasarea vămii cu fiscul.
Eu am spus că prioritatea PL nu sunt funcţiile, ci cursul european. Şi dacă unii cred că le aparţine totul, fiindcă au mai multe mandate, noi putem să renunţăm la funcţii, ca să nu punem la bătaie cursul european. Însă această variantă nu poate funcţiona, deoarece, dacă unul dintre noi va face o prostie, lumea va crede că toţi am făcut-o. A guverna înseamnă a avea funcţii.
RM este un stat parlamentar şi cred că trebuie să menţinem acest statut. (…) PL propune să organizăm un referendum pentru a reduce numărul voturilor necesare pentru alegerea şefului statului de la 61 pînă la 51, dacă vrem să păstrăm cursul nostru european.
Dacă acceptăm alegeri directe [pentru alegerea Preşedintelui ţării], vom pierde cursul european. Haideţi să fim treji la minte! Eu şi PL nu vom face jocul Moscovei. Ştiu că aici merg împotriva voinţei multor oameni, dar alegerea preşedintelui de către cetăţeni înseamnă şi schimbarea atribuţiilor preşedintelui. Noi şi aşa nu ne prea înţelegem, de ce să creăm încă o putere în stat? Ce a cîştigat RM din faptul că a avut doi preşedinţi aleşi de cetăţeni? Avem oameni fericiţi, copii sănătoşi, suntem membri ai UE?
Eu consider că Voronin are şi ceva suflet. El e antiromân, dar îşi iubeşte pămîntul, fapt confirmat prin nesemnarea memorandumului Kozak. Şi prin faptul că, imediat cum a aflat despre “Antifa” şi de ceilalţi din jurul lui, s-a debarasat de ei. Asta demonstrează că Voronin iubeşte cît de cît acest pămînt, numai că vede lucrurile diferit, cu ochii ocupantului.
Din punctul nostru de vedere, majoritatea parlamentară deja a fost anunţată — PLDM, PD şi PL. (…) Participarea PCRM la guvernare, din punctul nostru de vedere, nu este o ieşire din situaţie. Dimpotrivă, ar fi o compromitere a parcursului european.
Noi acum trebuie să ne aşezăm şi să vedem cum să reformăm instituţiile ca să aducă folos, dar să nu le avem doar la număr. Atunci am insistat ca Procuratura să revină PL. O dată ce instituţiile nu sunt independente, aparţin cuiva, nu pot aparţine toate unuia sau altuia. Lucrurile nu s-au schimbat. Înseamnă că trebuie să adoptăm altă lege şi să facem reformă. Instituţiile de drept trebuie să fie independente, să nu depindă de niciun partid politic. Noi vom insista asupra reformei, nu ca instituţia să revină PL-ului. Instituţiile să revină la locul în care se cuvine într-un stat de drept şi democratic.
Merită remarcat progresul în atitudinile PL faţă de instituţiile de drept. În 2010 PL a fost unul dintre promotorii ideii folosirii instituţiilor de drept în calitate de “pîrghii” în procesul de guvernare. Acordul de constituire a AIE-2 prevedea în mod expres distribuirea funcţiilor de interes public deosebit, inclusiv a organelor de ocrotire a normelor de drept între formaţiunile constituente. Actualmente se remarcă înţelegerea faptului că acest gen de distribuire este păgubos, întrucît după numirea în funcţii cei care au obţinut acoperirea politică a PL au nimerit sub influenţa PDM. De exemplu, PL i-a revenit dreptul de a numi guvernatorul BNM iar ulterior şi preşedintele CNI. Actualmente liderul PL declină responsabilitatea pentru activitatea acestor instituţii care poartă o anumită responsabilitate pentru criza sistemului bancar, declararea inadecvată a proprietăţilor înalţilor demnitari, etc. — lucruri criticate de către PL.
Avem trei funcţii în stat: premier, preşedinte de Parlament şi preşedintele ţării. Avem trei partide care vor fi la guvernare. Noi zicem aşa: să aplicăm practica europeană. Cel care a obţinut cele mai multe mandate — alege primul, pe urmă al doilea şi al treilea. La fel şi cu ministerele: În primul rînd va fi acceptul de a merge pe cale europeană. Începem cu criteriile şi apoi repartizăm ministerele.
Acest proces [de constituire a coaliţiei de guvernare] va dura probabil cîteva zile, poate chiar săptămîni. (…) Nu se pune în discuţii împărţirea funcţiilor. PL-ul nu pretinde la funcţii aşa cum s-a încercat să se insinueze în ultimul timp.
Această declaraţie este contradictorie. Într-o emisiune TV, liderul PL Mihai Ghimpu, a recunoscut repartizarea funcţiilor în cadrul coaliţiei în baza unor principii.
Este bine la Moscova? Modul în care se întîmplă lucrurile în ultimele zile este departe de a fi european, dar dacă nu ai ce ascunde nu fugi nicăieri, mai ales la Moscova. Stai şi lupţi! Nu ştim exact ce a confirmat poliţia, dar fuga este şi ea o confirmare! A mai fugit unul — Ianukovici. Şi unde a ajuns? Conferinţa de presă va fi tot la Rostov pe Don? Sau de data asta — direct de la Kremlin? Pe 30 toţi la vot, alegem Europa!
Statul, structurile statului, sunt pe muchie de cuţite şi se joacă cu focul la propriu. Dacă este demonstrat acest lucru, şi primul caz şi al doilea, respectiv această “Antifa” despre care se spune de un an de zile, reprezintă pericol pentru securitatea Republicii Moldova, atunci corect se intervine. La fel şi cu finanţarea din exterior a Partidului “Patria” pentru că nu am avut precedent, nici în Republica Moldova, nici în regiune, în ultimii 25 de ani. Să fie scos cineva din cursa electorală înainte de alegeri. Ori statul demonstrează, ori Republica Moldova riscă să devină din copilul preferat al Europei, copilul renegat al Europei. Cu asemenea lucruri, în Europa nu se joacă, oricît de dragă ar fi integrarea europeană. (…) De asta depinde ce va fi mai departe cu Republica Moldova, şi cu alegerile, şi cu tot. Este de nepermis ca să se ajungă în situaţia în care Uniunea Europeană şi Consiliul Europei să pună sub semnul întrebării legalitatea desfăşurării alegerilor.
Stimaţi colegi din PLDM şi PD, noi, Partidul Liberal, vrem sa ştim cu cine veţi face coaliţie după alegeri. Acest lucru este foarte important, cetăţenii trebuie să ştie pentru cine vor vota şi ce viitor vor alege: Uniunea Europeană sau Uniunea Vamală. Nu putem tolera ca cetăţenii să-şi dea votul pentru UE, împotriva comuniştilor şi împotriva celor care pledează pentru UV, dar să ne trezim cu o coaliţie largă împreună cu PCRM, cu atît mai mult că se ştie că PLDM şi PDM au avut vot comun cu Partidul Comuniştilor în Parlament, sau cu o coaliţie cu alte partide care pledează pentru Uniunea Vamală, au o politică pro-rusă şi sunt împotriva cursului european al republicii. Lucrurile trebuie să fie clare pînă la 30 noiembrie, iar cetăţenii trebuie să fie informaţi. (…) Vrem să ştim dacă PLDM şi PDM vor face coaliţie cu comuniştii. Răspunsul îl vrem cu “DA” sau “NU”! Orice alt răspuns evaziv sau lipsa acestuia va fi catalogat drept posibilitatea formării unei coaliţii cu Partidul Comuniştilor.
Voi pune interesul oamenilor mai presus decît atitudinea mea faţă de Plahotniuc şi Filat. Dacă nu va fi alternativă, ce să fac? Doar nu mă voi duce cu Voronin. Nu vom face coaliţie cu cei care umblă cu secera şi ciocanul. Ne vom aşeza la masa de tratative cu partidele, avînd anumite condiţii. Şi vă promit, că documente secrete nu vor mai fi. Eu nu doresc să fim la guvernare aşa ca pînă acum. Vreau o guvernare pentru oameni. Nu aşa că, mergem pe drumul european, dar dăm Aeroportul, Banca de Economii.
Sondajele care se fac în perioada electorală nu sunt făcute pentru a informa populaţia, dar pentru a o manipula. Rezultatele acestor sondaje nu sunt decît manipulări şi amăgeală. Şi se plătesc bani grei pentru această amăgeală. Există diferite scheme, metode, pentru a falsifica rezultatele sondajelor. Poate că cei care au comandat sondajul nici nu ştiu că au fost plătiţi bani pentru aceste falsuri.
Băsescu niciodată nu a făcut susţinere directă pentru PL şi nu a fost pe panouri. Eu niciodată nu vreau să mă urc în tren cu sprijinul cuiva. Eu întotdeauna am mizat pe propriile puteri. Iar în ceea ce priveşte susţinerea cuiva şi Obama susţine Partidul Liberal, ştiţi? Vorbesc toţi americanii şi moldovenii din SUA.
Dacă spui că vrei în UE dar fugi de NATO este ca şi cum le-ai spune francezilor, germanilor, polonezilor sau balticilor în acelaşi timp: “Vă iubim şi vrem să ne cuprindeţi, că sunteţi în UE şi plecaţi dracului de aici că sunteţi NATO!”. (…) E clar că nu merge UE fără NATO. Toate statele fost comuniste din Europa Centrală şi de Est mai întîi au aderat la NATO, şi abia după ce au ajuns la adăpost, sub această umbrelă, au fost primate şi în UE. Joe Biden, vicepreşedintele SUA a dat un semnal clar cînd a spus că aşteaptă Republica Moldova în structurile euro-atlantice. Adică nu se poate ca Republica Moldova să fie în UE dar nu şi în NATO.
Societatea este scindată, unii vor Uniunea Europeană, alţii Uniunea Vamală, dar haideţi să facem o comparaţie reală între acestea. Ce oferă una şi alta omului de rînd? UE — pace şi prosperitate, s-a construit o infrastructură solidă, a crescut nivelul de trai. Vorbesc de omul de rînd, simplu, cetăţenii UE trăiesc în pace, ordine, bunăstare şi libertate, indiferent de locul unde lucrează. În partea cealaltă, dirijată de Kremlin, în ultimii 70 de ani au fost doar conflicte, războaie, sărăcie, dezordine, corupţie. Tancurile au fost în Cehia, Afganistan, Georgia, Armenia, Cecenia, Ucraina şi nu numai. Din păcate, cine a condus cu aceasta parte a lumii nu a avut inspiraţia şi nici dorinţa să creeze o viaţă bună omului de rînd. Prin urmare, în faţa noastră stă următoarea întrebare: ce alegem? Soarta Doneţkului, Luhanskului şi a Crimeii sau soarta Lituaniei, Estoniei, Letoniei? Noi propunem varianta acestor ţări, o viaţă bună, pentru că suntem un popor paşnic şi ne dorim prosperitate, de aceea alegerea UE este firească!
Partidul Liberal este singurul partid care insistă asupra obiectivului de aderare la NATO. Acest obiectiv îl avem încă de la fondarea partidului, iar acum necesitatea de a fi protejaţi de “umbrela” NATO a devenit şi mai accentuată. Dacă Ucraina şi Georgia ar fi fost membre NATO, Federaţia Rusă n-ar fi intrat cu armată şi muniţii în aceste ţări. Ucraina, care are peste 46 mln de cetăţeni, nu poate face faţă agresiunii ruse, dar noi, avînd 4 mln? În acest sens, noi am depus şi o sesizare la Curtea Constituţională cu privire la neutralitatea R. Moldova, şi aşa cum s-a întîmplat şi în cazul multor alte sesizări, aşteptăm un răspuns în favoarea noastră şi a cetăţenilor de la Curtea Constituţională. Singurul scut al nostru pentru ca să fim independenţi şi să fim liberi, nu subjugaţi, înjosiţi şi chinuiţi, este NATO!
Faptul că s-a deschis dosar, dar nu s-a revenit la legalitate înseamnă că autorităţile noastre le încurajează. Pentru cineva e bine să dea automobile în PMAN, iar alţii trebuie să stea cu protestanţi în clădire. Primăria are contract cu poliţia din Republica Moldova pentru a ne presta servicii de pază. Respectiv, acum aceasta ţine strict de competenţa lor să asigure funcţionalitatea instituţiei. Aşa ceva nu se întîmplă într-un stat european. Bîlbîiala organelor de forţă nu demonstrează decît complicitatea acestora. Dacă poliţia nu poate să-i evacueze atunci nu merită titlul pe care îl au.
Cel mai tragic lucru este faptul că această persoană, care umblă după voturi şi se dă mare patriot, l-ar fi rugat pe acest Romodanovski să nu-i expulzeze pe cetăţeni, dar de fapt a făcut invers, pentru ca cetăţenii să vină acasă nemulţumiţi şi să voteze pentru partidul său. FSB-ul rusesc cu cruzime, folosind astfel de persoane, loveşte în moldovenii din Rusia, dar şi în cei de acasă, pentru a încerca să deturneze cursul european. Organele noastre de drept nu-şi fac datoria, nu apără interesele acestui stat. Undeva chiar oferă un sprijin celor care reprezentă interesele Moscovei, ceea ce înseamnă trădare de patrie.
Atacurile împotriva lui Chirtoacă au început mai demult. Să ne aducem aminte de acea reţinere ca în filme a primarului pentru că ar fi condus în stare de ebrietate. Apoi au urmat acuzaţii privind gestionarea incorectă a creditului BERD pentru reparaţia drumurilor. În aceiaşi categorie pot fi incluse şi percheziţiile efectuate la domiciliile rudelor lui Chirtoacă. Iar protestele refugiaţilor şi lipsa de intervenţie a poliţiei este cel mai elocvent exemplu.
Nu ştim cît vor rămîne [refugiaţii transnistreni] în clădirea primăriei, depinde de poliţie, pentru că este o instituţie publică şi nimănui nu trebuie să-i fie permis aşa ceva, dar alt răspuns din partea primăriei decît cel primit astăzi ei nu vor primi. (…) Şi dacă vom descoperi pînă la urmă că ei îşi permit toate acestea pentru că stau bine merci “la umbra stejarului”, atunci cum? Sau poate nu noi suntem “porci”, dar au consumat ei nişte ghindă de stejar şi apoi au venit la primărie?
La momentul actual, partidele de la guvernare se ghidează de o singură doctrină — banii. Regret că Marinuţă a coborît atît de jos. Cînd el şi alţii au trădat PL toţi înţelegeau că aceste funcţii sunt temporare, cel mult pe un an. A venit timpul să decidă — vrei să te retragi sau te avînţi după noi funcţii. Nu trebuie de uitat că pînă la PL Marinuţă a fost membru al Partidului Comuniştilor. I-a mai rămas să adere la încă 2–3 partide şi atunci vom putea spune că a fost în toate. (…) Marinuţă a spus cu cîteva luni în urmă că pleacă din politică. Spre diferenţă de alţi membri ai PLR, care au anunţat că aderă al PDM, cel mai probabil pentru bani, el a procedat mai omeneşte.
Să ajungi la aceea ca să faci percheziţii în casa surorii mele, mama lui Dorin Chirtoacă, deja e mîrşav de tot, cu atît mai mult că, din punct de vedere juridic, nu au avut nici un temei să facă aceste percheziţii. Motivul menţionat de ei este că firma ALDORA ar fi avut tranzacţii dubioase deghizate ca împrumuturi cu mai multe firme, printre care ANDA şi Maximize. Eu nu sunt doar politician, sunt şi specialist în domeniul dreptului de-o viaţă şi cunosc foarte bine Codul de procedură penală şi procedura de percheziţie. Reieşind din încheierea judecătorului de instrucţie, constatăm că dosarul penal a fost deschis la 3 aprilie 2014. Acum este începutul lunii noiembrie. Iată şi dovada că este o acţiune politică de intimidare a Partidului Liberal ca şi concurent electoral. Dacă dosarul a fost deschis la 3 aprilie 2014, de ce acum percheziţia? 7 luni au avut timp destul să verifice dacă într-adevăr firma ANDA a avut vreo tranzacţie cu firma ALDORA, care este suspectată de evaziune fiscală. Cu atît mai mult că, documentîndu-mă, am constatat că firma ANDA nu a avut NICI O tranzacţie cu ALDORA. Faptul că au efectuat percheziţia în timpul campaniei electorale, la început de noiembrie, mai aproape de alegerile parlamentare, demonstrează ca este o acţiune politică dirijată de Vlad Filat şi Vlad Plahotniuc.
Este un partid, care s-a născut mort. El practic nu există şi nu are mai mult de 0.01% din electorat. Acum ei se mănîncă între ei, nu pot împărţi mărgelele şi lănţişoarele. Iar asta demonstrează încă o dată, că nu au avut motive să înfăptuiască acea trădare acum un an în urmă.
Dacă ar fi sa modulăm acest exemplu pentru Republica Moldova, fiind la graniţă cu UE, prin România, acest lucru va permite Republicii Moldova să instituie control unificat la graniţa cu UE, respectiv, la graniţa cu România. Funcţionarii de la vamă vor sta în aceleaşi încăperi şi fiecare va realiza procedurile sale, dar cetăţenii R. Moldova sau oricine altcineva care va traversa această graniţă, inclusiv agenţii economici, se vor opri o singură dată. Astfel vom avea o singură vamă între fraţi, nu două.
Ucraina, fiind stat vecin cu Polonia, stat membru UE şi NATO, a aplicat deja acest mecanism [de puncte vamale comune], R. Moldova nu, de ce? Care sunt motivele? Aplicarea acestei prevederi rezolvă nu doar problema corupţiei, dar economiseşte şi timpul cetăţenilor care nu vor mai fi nevoiţi să stea în rînd de 2 ori.
PL militează pentru abolirea neutralităţii viciate a Republicii Moldova şi aderarea într-un orizont de timp mediu la NATO, ca unic scut de apărare a RM de eventuala agresiune a Federaţiei Ruse, situaţie tot mai elocventă, după agresiunea Federaţiei Ruse în Ucraina. Vom insista pe implementarea Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului NATO — Republica Moldova, actualizat, şi pe informarea veridică a populaţiei privind rolul şi importanţa NATO în procesul de democratizare a Republicii Moldova.
Vreau să solicit în calitate de primar o agendă aparte pentru municipiul Chişinău din partea viitoarei guvernări, dacă va fi una democratică şi pro-europeană. O agendă asumată, consemnată, scrisă în acordul de constituire a viitoarei coaliţii… Este vorba de legea municipiului Chişinău, legea cu privire la descentralizare, atribuţii cu privire la construcţii neautorizate — să fie demolate, comerţ neautorizat — să fie confiscată marfa şi aplicate amenzi, legea fondului locativ care să-i oblige pe locatari să-şi formeze asociaţii de proprietari şi să nu aştepte Primăria să le rezolve problemele. Cel puţin cîte un proiect de infrastructură de proporţii pe an, în municipiu. Lista este lungă, o voi pregăti şi o voi prezenta… Chişinăul să fie o prioritate clară.
Eu bancuri cu privire la această stradă [Alecu Russo] nu vreau, că am băgat 100 milioane lei. Am lăsat un stîlp în mijlocul trotuarului, este pista pe unde vor merge bicicliştii şi ca aceştia să dea cu capul în pilon. Mai ales că este exact cînd vii din deal de la str. Sadoveanu, exact în vale la str. Dimo… Mort-cop să găsiţi rezolvarea… Este lista de cele 10 probleme pe care am enunţat-o eu, dar care cu siguranţă nu este tot. Fără rezolvarea acestor probleme nu discutăm despre recepţionarea lucrărilor… Mie îmi pare rău că eu, un nespecialist, trebuie să mă duc şi să dau cu nasul pe unul pe altul, în baza a ceea ce am văzut în altă parte în Europa sau după mine.
Primarul general al municipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă a identificat o lista de cel puţin 10 obiecţii faţă de bulevardul Alecu Russo, care a fost renovat. Lucrările încă nu sunt încheiate şi acestea nu vor fi recepţionate pînă cînd antreprenorul nu va înlătura neajunsurile. În topul nemulţumirilor enumerate de Chirtoacă se numără rămînerea unui pilon în mijlocul pistei pentru biciclişti, borduri prea înalte, care trebuie coborîte, fîntînile de canalizare, care trebuie ridicate, lipsa unei “pente douce” în preajma complexului comercial “Pan-Com”, necesitatea corectării marcajul rutier pe str. Bogdan Voievod, folosirea eficientă a spaţiului pentru parcare.
Partidul Liberal este veriga principală a românilor moldoveni de pe teritoriul ocupat de Rusia sovietică… Suntem partidul care dormim şi trăim cu aceleaşi probleme ale cetăţenilor RM. Noi trăim durerea lor, despărţirea lor între mamă şi fiică, între copii şi părinţi, dar noi nu suntem înţeleşi. Asta deoarece noi ne-am asumat purul adevăr, care l-a dat Dumnezeu tuturor naţiunilor, faptul că suntem români şi vrem să fim şi vom fi români. E grea lupta noastră, dar e adevărată, pură şi merită să luptăm în continuare în numele celor care au luptat pentru Unire. 200 de ani luptă Rusia ţaristă ca să ne distrugă ca neam şi ca ţară, însă nu va reuşi. Sîngele nostru este mult mai puternic decît arma lor.
…noi trebuie să facem aşa ca la 30 noiembrie să punem punct la toată această nedreptate. Republica Moldova nu are drum înapoi, nu putem să ne întoarcem în Siberia, în casa de nebuni, în sărăcie şi mizerie, ţara noastră are un singur drum, acel european. Suntem cel mai credibil partid în faţa celor europeni, occidentali şi trebuie să convingem cetăţenii să înţeleagă că noi suntem cei care vor schimba lucrurile. Noi ne-am asumat schimbarea, noi promovăm libertatea şi bunăstarea.
Ne-am adunat să ne pornim în campanie, în aşa fel încît toată lupta de la 1989 încoace să aibă sens. Voi, în calitate de candidaţi propriu-zişi, eu în calitate de viitor candidat la funcţia de deputat, poate prim-ministru. Dar pe mine vă rog să mă încurajaţi la capitolul viitor soţ şi tătic. Cu ajutorul oamenilor, mai ales a tineretului, am reuşit să spargem gheaţa comunistă. Am preluat guvernarea şi am început sa mergem pe drumul care duce spre Europa. Poate nu suntem cheie de uşă de biserică şi poate nu am reuşit să facem totul corect, dar nu ne-am abătut din cale, nu am umblat cu hîtrii, cu duble standarde şi am făcut totul necesar pentru ca Moldova să parcurgă etapă cu etapă drumul spre integrarea europeană. Cu toate acestea, sunt încă multe de făcut, iar procesul abia începe.
Alegem între UE şi aşa-numita Uniune Vamală. Noi însă avem o singură opţiune, UE — uniunea păcii şi a prosperităţii. Iar dacă ajungem în mîinile Uniunii Vamale, nu avem nicio şansă.
…politica externă a PL se va axa pe protejarea intereselor RM, pe construcţia unor alianţe şi parteneriate externe în măsură să garanteze independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a statului, aderarea la NATO şi integrarea în Uniunea Europeană.
…cele mai mari probleme ale Republicii Moldova, au fost şi rămîn a fi, independenţa justiţiei, sau mai exact lipsa de independenţă a justiţiei şi gradul mare, dar mare de tot, al corupţiei. Aceste două noţiuni: justiţie şi corupţie, aparent din opere diferite sunt de fapt interdependente şi acţionează puternic, asemenea unui stăvilar în calea firească de dezvoltare a statului nostru. Sunt absolut sigur că în ierarhia nereuşitelor guvernării din ultimii ani, un loc de frunte îl ocupă lipsa de reacţie a statului la fenomenul corupţiei, ori chiar concreşterea cu acest flagel social periculos.
World Economic Forum, a publicat raportul Competitivităţii Globale pentru 2014–2015, unde justiţia moldovenească, ocupă locul 141 din 144 de ţări, sub aspectul independenţei acesteia, astfel în ţări precum Burkina Faso, Uganda, Mozambic sau Angola, justiţia este mai independentă decît în Republica Moldova. Direcţia Naţională Anticorupţie este instituţia care se bucură de cea mai mare încredere în rîndul cetăţenilor României, cu peste 50%, pe cînd instituţia omoloagă din Republica Moldova — Centrul Naţional Anticorupţie, are un grad de încredere de sub 1%, mai mult decît atît, pentru marea majoritate a moldovenilor, iniţialele C.N.A. nu înseamnă absolut nimic!!!
Acum o s-o spun pe şleau, pe înţelesul tuturor,…justiţia nu a devenit mai independentă, iar corupţia mai puţină în Republica Moldova, în ultimii ani, pentru că acest lucru nu l-au dorit PLDM şi PD, sau mai exact liderii din faţă şi din spate a acestor partide, care au preferat să păstreze, sistemul construit de, şi pentru, Voronin,… un sistem defect şi infect, dar loial lor, un sistem care îi ajută la căpătuire şi (răs)căpătuire…acesta fiind cel mai probabil unicul lor scop în viaţă.
…cel mai bun preşedinte al României, ar fi un rege — Regele Mihai, iar cea mai buna alegere a României pentru funcţia de preşedinte ar fi ca România să facă dreptate pînă la capăt pentru familia regală, pentru Regele Mihai, aşa cum înaintaşii săi au făcut dreptate pentru România la 1918. Şi evident nu prin a participa la alegeri şi nu prin a candida, ci prin a primi înapoi ceea ce i-a fost luat abuziv de regimul comunist — calitatea de Şef al statului.
Guvernul nu a făcut nimic pentru dezvoltarea infrastructurii capitalei… Imediat după formarea noului Guvern în urma scrutinului din 30 noiembrie, voi veni cu o agenda pentru dezvoltarea capitalei. Vrem să se facă mai mult, să se construiască drumuri, poduri, ieşirile din oraş, să fie schimbate legile ca să putem lupta eficient cu comerţul stradal şi construcţiile neautorizate. Nici o guvernare nu a făcut nimic pentru dezvoltarea infrastructurii acestui oraş, nu a construit cel puţin un drum.
Totul a fost legal [în procesul de organizare a licitaţiilor de achiziţie a lucrărilor de reabilitare a două bulevarde din Chişinău]. Dacă nu faci nimic, te critică, dacă ai făcut ceva, îţi găsesc alte motive pentru a te discredita. Am fost informat că vor fi operate percheziţii la domiciliu la mine, la fratele meu, precum şi acasă la părinţi. Consiliul Municipal a blocat nu o singură dată mai multe proiecte de interes public.
O comisie de anchetă, formată de Consiliul Municipal Chişinău pentru investigarea desfăşurării licitaţiei de achiziţie a lucrărilor de reabilitare a bulevardului Ştefan cel Mare şi Sfînt, a bulevardului Costache Negruzzi şi a străzii Vasile Alecsandri l-a acuzat la începutul săptămînii pe Dorin Chirtoacă de protecţionism în selectarea cîştigătorului licitaţiei în cadrul proiectului finanţat de BERD, care a oferit Primăriei Chişinău un credit de 22 de milioane de euro pentru reabilitarea a 6 străzi centrale din capitală. Dorin Chirtoacă a respins în mod repetat acuzaţiile aduse de către unii consilieri municipali, susţinînd că toate aceste acuzaţii au conotaţie politică şi reprezintă un atac asupra Primăriei capitalei.
PL consideră că aceste declaraţii, prin care Lavrov a ameninţat R. Moldova că ar putea trece prin aceeaşi soartă ca şi Ucraina, dacă va renunţa la statutul de neutralitate politică şi militară, iar Rusia ar putea recunoaşte independenţa Transnistriei, reprezintă un pericol major pentru cetăţenii Republicii Moldova şi pentru viitorul statului, fiind o ameninţare directă şi explicită la adresa securităţii republicii. Partidul Liberal condamnă politica imperialistă a Federaţiei Ruse şi implicarea ei în treburile interne ale statului nostru. PL susţine în continuare că integrarea europeană a Republicii Moldova trebuie să devină un stimulent important în procesul de soluţionare a problemei transnistrene, diferend care poate fi rezolvat doar după retragerea armatei Federaţiei Ruse de pe teritoriul ocupat al Republicii Moldova.
PL pledează pentru modificarea formatului de negocieri, Tiraspolul urmînd să fie exclus din proces, iar Federaţia Rusă să fie recunoscută drept parte în conflict, aşa cum reiese din Hotărîrea Curţii Europene a Drepturilor Omului în dosarul Ilaşcu şi alţii contra Republicii Moldova. PL consideră absolut necesară schimbarea accentelor în procesul de negocieri în vederea reglementării problemei transnistrene. Toate discuţiile trebuie să pornească de la examinarea subiectelor din aşa-numitul Coş III, adică a subiectelor politice, şi abia după aceasta să fie examinate subiectele de ordin economic, social, umanitar etc. Totodată, PL va insista în continuare pe schimbarea formatului forţelor de pacificare într-o misiune europeană sau internaţională (sub mandat UE, ONU).
Partidul Liberal consideră că R. Moldova trebuie să adere la NATO, altfel securitatea cetăţenilor şi independenţa Republicii Moldova vor fi şi în continuare puse în pericol de Federaţia Rusă. PL continuă să pledeze pentru aderarea la NATO, întrucît statutul de neutralitate al R. Moldova a fost adoptat deja cu prezenţa armatei Federaţiei Ruse pe teritoriul nostru, ceea ce înseamnă că nu suntem stat neutru. PL susţine ferm că doar aderarea la NATO va putea proteja Republica Moldova de un scenariu asemănător războiului de pe Nistru din 1992, Georgia în 2008 şi Ucraina în 2014.
Să nu văd rapăn în unităţile de transport. Ele trebuie să fie curate şi îngrijite, chiar dacă sunt vechi. Să nu se întîmple ca în Bucureşti, unde un an, doi sau chiar de patru ani de cînd e adus troleibuzul. O să mă duc şi o să verific personal… [În Europa] chiar dacă tramvaiele au 40–50 de ani, iar scaunele sunt din vremea lui Papură-Vodă, totul e curat.
La noi mergi ca prostu, este absurd. Circuli cu 40 la oră clipeşte, circuli cu 50 la oră, tot clipeşte, mergi cu 60 — la fel clipeşte. În mod normal, camerele trebuie să filmeze atunci cînd încalci, dar la noi ce se întîmplă? Mă întreb, ele filmează încălcările sau cine şi pe unde circulă. Dacă situaţia este aşa atunci avem o monitorizare sovietică şi putem spune că deja e vorba de abuz… Camerele video trebuie să îţi dea de ştire doar atunci cînd ai încălcat viteza. Aşa e în ţările europene. Dar la noi nu ştiu cum e, de aceea cer să fie instalate indicatoare de viteză, astfel ca şoferul să cunoască care e limita. În aşa situaţie dacă camerele de supraveghere te filmează, conducătorul auto va şti pentru sine dacă a fost sau nu o încălcare. Rog ca problema să fie rezolvată timp de două săptămîni.
În municipiul Chişinău au fost instalate aproximativ 500 de camere de supraveghere în 40 de intersecţii. Imaginile în care sunt surprinse încălcări ale regulilor circulaţiei rutiere sunt transmise online la Centrul de Monitorizare şi control al traficului. Dispozitivele pot depista concomitent pînă la şapte automobile care se deplasează cu exces de viteză. Autorităţile promit că, pînă la sfîrşitul anului 2015 vor fi instalate sisteme de supraveghere şi pe traseele naţionale. Proiectul este susţinut financiar de Republica Populară Chineză care a oferit 4 milioane şi jumătate de dolari. Iar Guvernul Moldovei a alocat încă 6,5 milioane de lei pentru lucrări de montare, construcţie şi telecomunicaţii. Primarul Capitalei, Dorin Chirtoacă, este deranjat de blitzurile camerelor de supraveghere instalate pe străzile oraşului. Potrivit edilului, camerele video ar trebuie să semnaleze doar atunci cînd şoferul a comis o încălcare.
Nu au ajuns locuitorii Chişinăului să plătească taxe şi impozite pentru ca un grup de cetăţeni, indiferent cine ar fi ei, să-şi privatizeze gratuit spaţiul locativ şi după care să-l vîndă. Pot protesta aici toată ziua şi toată noaptea fără nici o problemă.
Refugiaţii transnistreni, participanţi la războiul de pe Nistru din 1992, au pichetat pe 20 octombrie sediul Primăriei Chişinău. Aceştia şi-au exprimat nemulţumirea faţă de decizia primarului capitalei de a nu le oferi cu titlu gratuit apartamentele sociale în care locuiesc. Potrivit protestatarilor Dorin Chirtoacă nu doreşte să execute decizia Consiliului Municipal Chişinău din 3 iunie 2014 prin care se confirmă transmiterea apartamentelor în proprietate cu titlul gratuit. Primarul Dorin Chirtoacă a declarat că decizia CMC a fost atacată în instanţa de judecată de către Cancelaria de Stat şi că în timpul apropiat cu o cerere similară va merge şi Direcţia juridică a Primăriei Chişinău. Este de remarcat că în perioada 2008–2009, în capitală au fost construite două blocuri sociale pentru refugiaţii transnistreni. În acest sens, Primăria Chişinău a contractat de la BERD un împrumut de 3,2 milioane de euro. Suma integrală urmează a fi achitată pînă în 2027.
Nici nu ştiu dacă mai are rost să fie acel afişaj pe panourile date de Codul Electoral, amenajate de Primărie, pentru că în mare parte partidele au trecut la artilerie grea, respectiv panouri 10 pe 10, nu mai zic de 6 pe 3 şi toate celelalte instrumente de promovare, inundarea internetului şi aşa mai departe. Asta deja este o formă depăşită cred, în general la care deja se poate renunţa. Vom face o evaluare în cadrul acestor alegeri şi dacă da, să propunem după alegeri renunţarea la acest tip de afişaj care, oricum, e depăşit… Am impresia că oamenilor deloc nu le este interesant să vadă tot ce este deja afişat. Stau unii pe panouri de parcă alegerile sunt mîine. Se discreditează din punctul meu de vedere, dar mă rog, treaba lor cu Uniunea lor Vamală.
În municipiul Chişinău sunt amenajate 162 de spaţii destinate afişajului electoral, dintre care 77 în oraş, iar alte 85 în suburbiile capitalei.
De ce a durat mult timp [modificarea traseelor microbuzelor]? Pentru că a trebuit să creăm mai multe alternative pentru pasageri. A fost suplinit transportul de mare capacitate. Pe rută au fost puse în circulaţie 20 de autobuze şi 50 de troleibuze plus cele 14 asamblate în 2014. Vom continua să suplinim parcul de troleibuze şi autobuze. Şoferii de microbuze sunt obligaţi să respecte dispoziţia care conţine regimul de activitate, orarul, itinerarul, modul de organizare etc… Totuşi atît timp cît microbuzele nu pot asigura securitatea călătorilor, rolul acestora trebuie să fie secundar. În zona Pieţei Centrale, microbuzele vor fi redirecţionate pe străzi adiacente pentru a fluidiza traficul rutier.
Primarul municipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă, a semnat la 17 octombrie o dispoziţie privind modificarea reţelei rutelor de microbuz. De la 1 noiembrie 2014 toate rutele de microbuz urmează să-şi modifice traseele în aşa fel încît să nu mai circule pe străzile din centrul Capitalei, precum şi de pe străzile principale din toate sectoarele. Şoferii de microbuze vor avea o limită de viteză de 50 km/h. De asemenea, aceştia vor avea dreptul să ia doar 7–10 pasageri în picioare, iar aceasta în funcţie de modelul microbuzului. Unităţile de transport vor circula potrivit unui orar stabilit de la ora 6:00 pînă la ora 23:00. Timp de două săptămîni transportatorii urmează să se adapteze orarului de circulaţie şi noului regulament. Potrivit sursei, cei care nu vor respecta condiţiile impuse vor trebui să rezilieze contractul. De asemenea, acesta a admis faptul că aceste modificări vor prevedea şi cheltuieli mai multe pentru călători pentru că vor fi nevoiţi să schimbe mai multe unităţi de transport pentru a ajunge la destinaţie.
Cu ce drept, cine a împuternicit comisia să expună puncte de vedere din partea BERD? Cînd BERD a trimis oficial o scrisoare, iată este acolo puteţi să o citiţi că este desfăşurată în conformitate cu procedura BERD. Dumneavoastră asumaţi-vă răspunderea pentru aventura în care aţi băgat CMC. Vreţi aventuri, poftim faceţi. Nu vreţi să fie reparat Ştefan cel Mare, spuneţi asta deschis pentru că ceea ce faceţi pune sub semnul întrebării reparaţia bulevardului.
Consilierii municipali nu au votat proiectul de finanţare din partea BERD, în sumă de 22 de milioane de euro pentru reabilitarea bulevardelor Ştefan cel Mare, Negruzzi şi a străzii Vasile Alecsandri. Potrivit comisiei de anchetă din cadrul CMC, licitaţia de selectare a companiei care urma să efectueze lucrări de reparaţie a fost făcută cu încălcări. Potrivit raportului prezentat de comisia de anchetă, licitaţia privind reabilitarea străzilor din Chişinău, ar fi avut loc cu mai multe încălcări. Reprezentanţii comisiei au propus anularea dispoziţiei finale prin care proiectul de reabilitare a străzilor din centrul oraşului a fost cîştigat de o companie din România, şi au cerut efectuarea unei licitaţii noi. Veceaslav Bulat, preşedintele comisiei de anchetă, consilier PLR, a specificat că procedura de licitaţie s-a realizat cu derogări de la prevederile documentaţiei de licitaţie şi a recomandat unităţii de implementare a proiectului şi Direcţiei transport să iniţieze de urgenţă o procedură de modificare a contractelor de împrumut. El a mai propus să fie abrogată dispoziţia prin care a fost constituită comisia de evaluare, constituită o nouă comisie în care să fie reprezentanţii Consiliului Municipal, să fie negociată reevaluarea ofertelor. Primarul Dorin Chirtoacă a calificat raportul ca fiind o acţiune politică. Acesta a susţinut că licitaţia s-a desfăşurat în conformitate cu normele cerute de finanţatori, care au fost de acord cu rezultatele licitaţiei.
Fiecare participant la trafic poartă vina pentru accidentul pe care îl comite. Faptul că se comit accidente este grav, faptul că nu se respectă disciplina în trafic este grav, problema este cum obţin oamenii permisele şi de ce ei circulă aşa cum circulă.
După un şir de accidente rutiere tragice în municipiul Chişinău, administraţia locală refuză să-şi asume vina pentru haosul din transportul public din Capitală. Unii consilieri municipali afirmă că responsabili de implementarea reformelor în transportul public sunt reprezentanţii direcţiei transport. Potrivit lor, în Consiliul Municipal circulă cîteva ciorne de strategie. Un proiect de strategie a nimerit în ordinea de zi a Consiliului venind nu din partea direcţiei Transport ci din partea comisiei de profil a Consiliului. Există îngrijorarea că nimic nu se va întîmpla, pur şi simplu se va bifa că iată s-a mai aprobat o strategie. Problema reformării transportului public urmează încă să fie aprobat de consilierii municipali.
Cred că suntem unul dintre puţinele oraşe din Europa care nu are în prezent drumul spre aeroport iluminat. Iată de anul acesta, va fi luminat.
Primarul general al municipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă, a inaugurat la 30 ianuarie 2014 iluminatul stradal pe bd. Dacia, pe porţiunea Porţile Oraşului — Aeroportul Internaţional Chişinău. Reţeaua de iluminat public are cca 10 km şi este amplasată pe mijlocul traseului. În total au fost instalaţi 251 de piloni, cu înălţimea de 11 m şi 2 braţe, pentru a asigura iluminarea ambelor sensuri de circulaţie. Costul lucrărilor este de cca 22 milioane lei, bani alocaţi din bugetul municipal pentru anul 2014. Lucrările de modernizare a iluminatului stradal pe bd. Dacia, pe porţiunea Porţile Oraşului — Aeroportul Internaţional Chişinău, au demarat în luna aprilie 2014.
Avem anul acesta bulevardul Aleco Russo care arată exact ca un bulevard european. Nu văd nicio diferenţă absolut. Treptat vom pune şi piste pentru biciclişti, altă infrastructură şi vom avea primul bulevard la standardele europene, sută la sută renovat. Strada Dumeniuc la Ciocana, strada pietonală, care se doreşte a fi nu doar o stradă pavată, ci o stradă cum este în Europa şi cum se făcea în Europa acum 200, acum 300 de ani, acum 500 de ani, chiar acum 1000 de ani în urmă, aşa se lucra în Europa cu străzile. Şi vreau să fie o stradă pietonală, pavată în stil european că să ne dăm seama cum ar fi fost Chişinăul dacă nu ar fi fost ocupaţia. Acesta sunt cîteva şi cele mai mari şantiere, dar nu sunt toate. Mai deschidem şi altele noi — Ştefan cel Mare, Negruzzi, Alecsandri, Alexandru Cel Bun, Columna şi strada 31 august — toate vor intra în reconstrucţie exact ca Aleco Russo.
Sunt sigur că peste 10 ani, cel mult 15 ani, Chişinău şi Cernăuţi, Chişinău şi Kiev, Chişinău şi Odesa, Republica Moldova şi Ucraina vor fi parte a UE, vom fi împreună cu toate oraşele, cu toate statele şi cu toate naţiunile care trăiesc în pace şi prosperitate.
Ucraina trece prin cea mai grea cumpănă. Nu ne-am imaginat că va avea loc un război atît de aproape de noi. De aceea, trebuie să fim alături de fraţii noştri din Ucraina… Rusia a ridicat mîna asupra propriei mame, întrucît rădăcinile Rusiei sunt la Kiev. Iniţial exista Rusia Kieveană. Direcţia noastră este spre Uniunea păcii şi a prosperităţii, iar războiul trebuie să rămînă doar în amintirile noastre.
Mă abţin pentru cîteva săptămîni de la a fi candidat. O să solicit să fiu retras de pe listă. Pînă la sfîrşitul lunii mai avem de lucru la Primărie. Iniţial era vorba să merg în campanie, dar analizînd toate ce mai avem de făcut, am decis că de la 1 noiembrie avem timp să facem campanie electorală. Deocamdată mă retrag de pe listă, cred că pînă la sfîrşitul lunii.
Primarul de Chişinău, în calitate de candidat înregistrat la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, intră sub incidenţa prevederilor articolului 13(3) din Codul electoral şi ar urma să-şi suspende activitatea în funcţia pe care o deţine.
Credeam că voi afla de la organizatorii festivalului berii anumite informaţii, cum putem prelua experienţă de la ei, dar am aflat că au şi ei un festival al vinului. Nu s-a făcut un studiu comparativ pentru a se vedea diferenţele, nimeni nu se poate mobiliza, de ce nu putem progresa şi noi? Totul era din lemn, în stil rustic, civilizat. Am văzut scaune, mese în formă de poloboc, noi de ce nu putem face? Nu ne duce capul?.. Mannheim are în spate o contribuţie destul de serioasă pentru Chişinău. Acolo s-au inventat pistele pentru biciclişti, tractorul, bicicleta, liftul. La 7 aprilie 2009, cînd la noi erau proteste, ei au pus temelia unei centrale electrotermice de 900 de Megawaţi. Astăzi centrala funcţionează pe baza de cărbune adus tocmai din Columbia, pe ocean, mare, rîuri. De ce aici la noi abia reuşim să păstrăm ceea ce avem, iar noi ne dăm eroi mari nefăcînd nimic, pierzînd banca sau aeroportul.
Toate sondajele de opinie demonstrează cu prisosinţă că în mentalul colectiv cuvîntul “DREPTATE” se asociază cel mai frecvent şi direct cu “Partidul Liberal”, acest liant societal, care le dă oamenilor o speranţă, poate unica, poate ultima, că lucrurile se pot corecta şi în Republica Moldova. Da, nici noi nu suntem îngeri şi nici serafimi ori heruvimi, dar nici demoni nu suntem, pentru că nu am pactizat niciodată cu diavolul şi niciodată nu am participat la coaliţii împotriva lui Dumnezeu, ori împotriva poporului pe care îl reprezentăm. Am avut întotdeauna simţul dreptăţii şi al măsurii, iar acum avem nevoie, ca niciodată, de susţinerea şi de votul dumneavoastră.
Sunt absolut sigur că prezenţa masivă a Partidului Liberal în următoarea formulă de guvernare, este unica garanţie pentru a cataliza eradicarea corupţiei, ceea ce va permite Republicii Moldova să se urnească din loc, odată aplicat modelul românesc de luptă anticorupţie… În ultimii 23 de ani, adică de la independenţă încoace, în Republica Moldova nu a fost condamnată cu executare (privaţiune de libertate) NICI O PERSOANĂ… Partidul Liberal are în lista electorală doar persoane integre, care nu au diferite calităţi procedurale, adică mai popular, nu avem persoane cu dosare penale. Întrebaţi foştii (mereu foşnitori) colegi de alianţă cîte dosare penale (inclusiv pentru corupţie) au pe cap de candidat la funcţia de deputat? Răspunsul o să vă surprindă.
Ne ajung atîţia ani sub jug rusesc. Aceste partide vor să ne întoarcă acolo unde ne-a dus Stalin.
Alina Zotea este o tînără foarte inteligentă şi din acest motiv figurează pe lista electorală a PL şi e plasată în primii 20 de candidaţi. Voi ştiţi că ea a absolvit Facultatea de bănci şi finanţe cu media de 9.65? Mai rar aşa ceva. Şi ce dacă a fost model? Nu cred că e o problemă şi trebuie să ne mîndrim cu asta. Au mai fost în Europa aşa cazuri… Dînsa a fost model şi a defilat în acea uniformă [uniforma militară sovietică]. Şi eu am avut aşa uniformă. Nu văd nicio problemă în asta. A mai fost şi “Miss Zimbru”. Noi cînd ne ducem la plajă atunci vedem fete şi femei în costum de baie. Asta înseamnă că faci ceva rău?… Locul 19 este un loc eligibil. Dînsa, în calitate de economist, ar putea face parte din Comisia parlamentară pentru economie, buget şi finanţe, care este una dintre cele mai importante din Legislativ. Totuşi, Alina mi-a zis că vrea să activeze în Executiv, şi nu în Parlament. Ea este competentă, pentru că este asistenta mea şi o cunosc foarte bine… Am mizat pe ea pentru că e membru PL de prin 2005–2007. Anterior, am mers pe mîna celor care au venit în şlapi la partid şi au devenit ulterior deputaţi şi miniştri. Acum am decis să includem în listă oameni de încredere.
Din păcate, mandatul nu poate fi retras. Şi acest lucru nu este numai la noi. În România se retrage mandatul doar la aleşii locali. Nici acolo deputaţii nu depun mandatul. Sigur, că ar fi bine aşa. Democraţia se sprijină pe partidele politice. Dacă aduci nişte oameni pe listele partidului şi aceştia lovesc în partid, de ce atunci ei au imunitate, iar partidul care este votat de cetăţeni nu are? Partidul rămîne, se va întîlni şi pe viitor cu alegătorii. […] Trebuie să vedem la nivel european. E o problemă. În Europa, în ţările dezvoltate nu cred că sunt aşa de multe situaţii de acest gen. Totuşi au educaţie, o cultură, o responsabilitate. La noi din ăştia “şulai-bulai”. […] Eu nu pot să spun mia de procente că am încredere în ei. Nu poţi să ştii omul pînă la capăt. Nu ştii niciodată ce zace în el. Dar, nici să stai cu frica-n sîn nu poţi şi să nu ai încredere în oameni. Aceştia sunt. Sunt colegi de partid, am crescut împreună, am muncit împreună şi eu am încredere în ei. Dacă cineva va încerca să facă acelaşi pas pe care l-au făcut foştii, cred că au exemplul în faţă.
Nu cred ca în viitorul Parlament PCRM să obţină majoritatea. Oamenii au înţeles că ce înseamnă norme democratice şi au văzut ce s-au făcut în aceşti patru ani. Dacă în viitorii patru ani guvernarea nu va ridica nivelul de trai şi nu va crea condiţii mai bune pentru cetăţenii ţării, atunci Republica Moldova va deveni o ţară dictatorială cum e a lui Putin… Noi suntem înaintea PD-ului cu 12% şi ei ştiu acest lucru. Îmi e lehamite de sondaje. E o ruşine să vii să manipulezi cu oamenii. Asta nu e democraţie. Noi folosim sistemul totalitar comunist, dar spunem că utilizăm normele democratice. Ce credeţi că noi nu puteam s facem un sondaj.
…
Îmi este frică să nu ne trezim cu o guvernare de buzunar, care să fure ţara. Nu m-am bătut pentru avioane bani, televizoare. Eu vreau o guvernare pentru oameni. Îmi e totuna cine o să vină important e să fie pentru oameni.
Dorin Chirtoacă poate să nu fie primar numai în cazul în care este prim-ministru. El are un proiect asumat, “Proiectul Capitala”. Ca deputat ce poate ajuta capitala? Ca prim-ministru poate ajuta capitala… De aceea îmi doresc să devină prim-ministru, deoarece sunt convins că aşa cum a ridicat capitala va ridica şi republica… Depinde de cîte partide sunt, de procentul fiecăruia… Eu nu pretind la una din primele funcţii în stat, această funcţie îi revine lui Dorin Chirtoacă. Noi dorim să-l vedem prim-ministru, ca să facem ordine în republică, să facem dreptate, să funcţioneze cu adevărat economia liberă, aşa cum spune Constituţia şi standardele europene la care noi spunem că vrem să aderăm.
Cel care e om la locul lui, are sprijinul cetăţenilor, iar cei care i-au considerat pe alţii despoţi vedeţi că nu au sprijinul oamenilor. Nu-i salva nici domnul Sturza. Trădătorul nu poate fi iertat.
Alegerile de săptămîna trecută organizate de democraţi e mai mult un joc de-a democraţia. Cineva poate nu cunoaşte cum funcţionează organele partidului şi a aruncat o idee şi alţii au implementat-o. Haideţi să fim serioşi, fiecare partid are organe de conducere care decid cine va fi inclus pe lista electorală. Nu au fost cetăţenii cei care au decis candidaţii PD.
Mai avem nevoie de alegerile parlamentare dacă sesiunea de primăvară-vară am încheiat-o cu asumarea răspunderii Guvernului şi pe cea de toamnă o începem cu o nouă asumare a răspunderii Guvernului. De pe data de 3 septembrie, de cînd a fost deschisă sesiunea au trecut 22 de zile şi venim astăzi de parcă ceva arde? Ce arde? Nu înţeleg atitudinea majorităţii parlamentare. Prin aceste hotărîri nu recunoaşteţi puterea suverană. Poporul ne-a delegat-o nouă.
Această măsură se aplică în situaţii excepţionale, cum ar fi calamităţile naturale sau atunci cînd deputaţii sînt plecaţi în concediu. Cred că în cazul dat se impune o sesizare la Curtea Constituţională. Această măsură demonstrează că avem un guvern minoritar, care nu este susţinut de o majoritate parlamentară şi merge în avangardă. Există anumite grupuri de interese, comanditarii s-au activizat pentru că sîntem în perioada electorală, demersurile lor devin tot mai vizibile. Guvernul încearcă acum să dreagă busuiocul, iar majoritatea parlamentară va apărea ca o mireasă jalnică.
Din păcate, din lipsa majorităţii parlamentare (Coaliţia Aerobank nu poate aduna 51 de voturi necesare adoptării legilor), stare de fapt, care durează de aproape trei luni, Guvernul de la Chişinău a decis să-şi asume răspunderea pe un al doilea pachet de legi, excluzînd astfel Parlamentul din procesul decizional.
Mergînd pe logica ghidei trandafirii, această procedură ar putea fi folosită de Guvern la nesfîrşit, chiar şi patru ani la rînd, săptămînă de săptămînă.
În condiţiile în care, cei care au obligaţia să aplice cu bună credinţă prevederile Constituţiei, abuzează şi se folosesc în mod cinic de unele prevederi ale Legii Supreme, cred că se impune o Sesizare a Curţii Constituţionale, de interpretare a articolului 1061 din Constituţie, în vederea clarificării “întinderii” prevederilor acestui controversat articol, ori din punctul nostru de vedere, asumarea răspunderii Guvernului poate avea loc doar în cazuri de force majeure şi NU ori de cîte ori vrea muşchiul lui Iura sau a lui Volodea.
Acelaşi drept pe care îl am eu îl au şi ceilalţi membri ai biroului politic al PL. Dacă mai mulţi membri vor vota ca Dorin Chirtoacă să fie primul pe listă, înseamnă că aşa va fi. Biroul politic vine cu propunerea referitor la listă. Lumea nu mai ştie în cine să creadă, dar cine e preşedintele partidului, contează foarte mult. Fiind că, dacă e preşedinte, depinde de politica partidului, depinde ce echipă va avea — care vin să muncească pentru oameni sau pentru ei.
Două luni de zile să nu activezi în calitate de primar general asta nu e aşa de simplu. Nu e aşa că dacă nu eşti tu la primărie face altcineva lucrul. O decizie finală [referitor la lista electorală] nu am luat. Dorin Chirtoacă va fi pe listă, dar nu poate lipsi două luni de zile. Căutăm o soluţie, care va fi veţi vedea.
Fiecare trebuie să ne gîndim la faptul că trebuie să revenim la guvernare ca să nu acceadă partidele pro-ruse. Şi astăzi vedeţi că nu spun lucruri prin care lumea să înţeleagă că supăraţi putem fi pe toţi. Unii au furat mai mult, alţii în general n-au pus mîna pe nimic. Noi liberalii a trebuit să alegem întotdeauna dintre 2 rele. Şi acum tot aşa va fi. N-am de gînd să susţin pe nimeni. Noi am hotărît să nu atacăm, dacă ei vor ataca, noi vom avea cu ce răspunde. Cetăţenii trebuie să decidă.
Dacă avînd putere, în 4 ani nu fac ordine în republică, mă duc la puşcărie… În aceşti ani de guvernare, unele rezultate au fost obţinute. Este o schimbare. Dar schimbarea pe care au aşteptat-o cetăţenii nu s-a produs. Cetăţenii nu au simţit valorile democratice. Eu cred că Republica Moldova niciodată nu va scăpa de corupţie, hoţie, dacă cetăţenii, venind la alegeri, vor fi indiferenţi cum votează, vor fi indecişi sau cumpăraţi… Ce a fost în Alianţa pentru Integrare Europeană nu o să mai fie. Ei nu sînt oameni de cuvînt. Acum fiecare e cu turta lui. Dar dacă nu vor cu noi, să se ducă cu comuniştii. Dar aşa cum am guvernat noi — ei au luat, iar noi răspundem — nu merge aşa. De aceea, cînd vom veni să discutăm despre o nouă guvernare, vom veni cu o listă de probleme. În caz că nu se îndeplineşte, nu mai votăm. Şi dacă în 4 ani nu fac ordine în republică, avînd putere, mă duc la puşcărie… Dacă îi revine PL-ului funcţia de prim-ministru, Dorin Chirtoacă va fi prim-ministru. Experienţa lui Leancă nu o poţi compara cu experienţa lui Dorin Chirtoacă — primar general 7 ani de zile. Dar pînă să discutăm despre aceasta, să se lămurească Filat cu Leancă. Filat încă nu i-a cedat funcţia.
Doamne fereşte, nu vreau să fac o coaliţie cu Filat sau Plahotniuc. Stimaţi cetăţeni, votaţi 50+1. Nu mă duc nici cu Voronin, nici cu Filat, nici cu Plahotniuc. Dacă nu vom acumula numărul necesar de voturi, şi vom fi nevoiţi să facem coaliţii, atunci voi pune mai presus interesele cetăţenilor, decît relaţiile mele cu Filat şi Plahotniuc. Iar unele din condiţiile noastre pentru crearea unei posibile guvernări ar fi: un guvern onest, curat ca lacrima, fără dosare penale. Aderarea la NATO etc. Ce a fost în Alianţa pentru Integrare Europeană, nu o să mai fie. Ei nu sunt oameni de cuvînt. Acum fiecare cu turta lui. Dar dacă nu vor cu noi, să se ducă cu comuniştii. Dar aşa cum am guvernat noi, ei au luat, iar noi răspundem, nu merge aşa. De aceea, cînd vom veni să discutăm despre o nouă guvernare, vom veni cu o listă de probleme. În caz că nu se îndeplineşte, nu mai votăm. Şi dacă în 4 ani nu fac ordine în republică, avînd putere, mă duc la puşcărie.
Noi avem nevoie de NATO ca niciodată. Este unul dintre obiectivele programului de guvernare al PL. Cetăţenii vor vota pentru PL inclusiv şi pentru acest fapt. […] Cred că fiecare partid care vine în faţa cetăţeanului în această campanie electorală trebuie să vină cu dezideratul de aderare la NATO. Cetăţenii tremură în casele lor cînd văd ce se întîmplă în Ucraina.
Lăsaţi sondajele, ştiu cum se fac ele, ca şi concertele, cu bani. Pe stînga cei mai serioşi, mai puternici sunt comuniştii. Lumea aşteaptă să vadă echipa. Că ai concerte, plăteşti bani mulţi şi nouă şi altora, că umblaţi cu steaua e una, dar arătaţi echipa. Un fost prim-ministru nici nu există parcă, avînd mandatul de 5 ani de deputat. Lumea a uitat de ei. Care echipă? Cu ce vin ei?.. În sondaje a apărut numele lui [Renato Usatîi], dar nu partidul. Lumea va vota partidul… Mulţi au venit în Parlament, au venit, au plecat, nu au făcut nimic. Nu ştiu ce se va întîmpla.
La 17.09.2014, urma să aibă loc şedinţa specială a Comisiei economie, buget şi finanţe, unde urma să se examineze proiectele cu privire la anularea tranzacţiilor de la BEM şi Aeroportul Chişinău. Şedinţa nu a avut loc din motivul că Comisia nu a întrunit cvorum, fiindcă PLR-ul cel care a înaintat proiectele, PLDM-ul despre care se vorbeşte că stă la baza acestor fraude cu BEM şi Aeroportul şi PD-ul, care au şi ei o parte din vină, nu au dorit să participe la şedinţă.
Aici apare întrebarea firească: unde a dispărut consecvenţa PLR-ului? De ce nu s-au prezentat la comisie şi cît de tare au vrut ei să contracareze fraudele stăpînului care i-a cumpărat?
Această idee a PLDM a fost lansată ca să distragă atenţia cetăţenilor de la responsabilităţile guvernării. Astfel de probleme nu se rezolvă în perioada electorală. Modificarea Constituţiei va duce la schimbarea rolului instituţiilor, nu doar a şefului statului.
În Parlament sunt înregistrate la moment 528 de legi, dintre care 73 au fost deja examinate în lectura I, 3 se află în procedura lecturii finale, iar 3 sunt la reexaminare. Mai mult decît atît, Guvernul a expediat Parlamentului o listă cu 33 de legi, care urmează să fie examinate în mod prioritar, iar multe dintre aceste documente reprezintă angajamente ale Republicii Moldova în faţa partenerilor noştri europeni, inclusiv pe dimensiunea liberalizării de vize. Caracterul perfid al relaţiilor din interiorul arcului guvernamental, bazat pe furt şi pe minciună, blochează procesul legislativ, pentru că actanţii guvernării, încearcă să tîrîie în ordinea de zi a Parlamentului mai multe proiecte de legi, de interes personal sau de grup, în detrimentul interesului general al societăţii, blocînd astfel zeci de proiecte, care îşi aşteaptă demult adoptarea.
Partidul Liberal insistă de patru ani încoace ca politica bugetar fiscală să fie adoptată pentru un termen de trei ani, conferind astfel un cadru de stabilitate şi previzibilitate fiscală, pentru creşterea atractivităţii investiţionale, ori nu cred că a existat vreun investitor serios, care a dorit să investească în Republica Moldova 10 sau 20 de milioane de euro, în situaţia cînd politica bugetar fiscală, nu doar că era adoptată anual, în luna decembrie, cu mare întîrziere, dar mai şi era amendată ori de cîte ori vroia muşchiul lui Veaceslav Pavlovici Ioniţă, ori a unor “bărbi-negre” de la Ministerul de Finanţe, care după ce a semnat actul de dare de pomană a BEM, a dat bir cu fugiţii, sperînd astfel că legea penală îi va pierde urma.
Neadoptarea pachetului de legi bugetar-fiscale pînă la sfîrşitul anului calendaristic, va bloca implementarea de la 1 ianuarie 2015 a noii formule de finanţare a satelor şi oraşelor, suspendînd astfel intrarea în vigoare a acestei importante reforme cu încă un an, spre nemulţumirea partenerilor noştri de dezvoltare, care au criticat deja, destul de dur, autorităţile centrale pentru ne dorinţa descentralizării fiscale. Dar de unde atîta deschidere din partea ghindei şi a trandafirului, care ştiu că un primar puternic, cu un buget propriu suficient, nu va împărţi orez şi macaroane în campaniile electorale.
În ceea ce priveşte denumirea limbii oficiale în Moldova aceasta este limba română. În acest sens, există decizia şi Curţii Constituţionale din data de 5 decembrie 2013. Noi trebuie să respectăm instituţiile statului dacă dorim să trăim într-un stat de drept. Cei care respectă poporul, trebuie să înveţe limba lui, deoarece limba redă esenţa şi spiritul fiecărui popor. Dacă nu cunoşti limba unui popor, nu poţi înţelege acest popor.
Din punct de vedere constituţional decizia de organizare a referendumului trebuie să fie luată cu şase luni înainte de alegerile parlamentare, sau la şase luni după scrutinul parlamentar.
Cînd am propus ca în CA de la Banca de Economii să fie şi un reprezentant de la PL, premierul Filat a refuzat pentru a nu-i încurca să fure instituţia financiară. După ce banca a fost fraudată, acţiunile s-au vîndut cu 5 lei faţă de 60 de lei cît costau, iar diferenţa s-a întors prin diferite schema offshore la achiziţia terenurilor de pe la Anenii Noi. Eu spre deosebire de unii nu am nepot proprietar cu sute de hectare de teren la Anenii Noi.
PL va obţine un scor bun, aşa încît la guvernare să rămînă partidele democrate, cu ajutorul PL. Noi nu vom accepta ca la guvernare să fie oameni corupţi, că atunci degeaba vorbim de bunăstare. Nu va fi aşa cum a fost în 2009, cînd am spus că PL vrea un singur lucru — să fie alianţă. Acum nu va fi aşa, vom face în aşa fel încît să avem o guvernare cinstită, o guvernare pentru oameni, care să întoarcă înapoi Banca de Economii, Aeroportul. Noi nu mai vrem aşa, de dragul integrării europene, să fie folosit PL, cetăţenii.
Dorin Chirtoacă şi-a asumat proiectul “Capitala”. Este un proiect foarte serios, responsabil. Dlui decide dacă vrea să fie preşedinte de partid şi el a spus că alege să fie primar al Capitalei. Eu ştiu cît timp acordam partidului eu, cînd deţineam două funcţii în stat — puţin de tot. Partidul necesită foarte mult timp şi multă muncă. Ce eu trebuie să cedez? Este un partid care hotărăşte ce trebuie să facă azi, mîine şi poimîine. Atîta timp cît eu sunt în putere, pot să conduc cu partidul, Dorin Chirtoacă trebuie să se ocupe de Capitală.
Consider că societatea noastră este suficient de matură pentru a face diferenţa dintre cîntec şi politică. La fel cum merg unele partide în teritoriu cu produse alimentare şi ajutoare, încercînd să cumpere alegătorul, oamenii primesc aceste bunuri, dar pînă la urmă votează cum ştiu mai bine. De aceea cred că s-a depăşit etapa cînd printr-un concert poate fi manipulată societatea pentru cine să voteze. Am încredere în locuitorii Chişinăului. Cu adevărat am văzut foarte mulţi oameni de rînd care poate niciodată nu ar fi ajuns la concertul Sofiei Rotaru.
În sfîrşit la Ministerul Transporturilor au apărut viziuni cu privite la rezolvarea acestei probleme a Chişinăului. Personal aş prefera ca şoseaua de centură să fie transmisă municipalităţii pentru a fi inclusă în programul de reabilitare a drumului. Dincolo de aceasta, acum nu este cazul să tragem plapuma de la unii la alţii, faptul că proiectul a apărut pe agenda ministerului consider că este bine. Vorba ceea: mai bine mai tîrziu decît nicioadată. Acum trebuie să găsim soluţia optimă pentru finalizarea construcţiei şoselei de centură. Este deja construită în proporţie de 50% […] Sunt lucruri de abordat în cadrul dezbaterilor publice anunţate de minister. Un grup de lucru de la Primărie trebuie să participe activ. Este un proiect vital pentru municipalitate, unul strategic. Deja este presiune asupra oraşului din cauza că şoseaua de centură nu are capacitatea de a scoate traficul greu din oraş.
Şi ce dacă este de conotaţie politică? Noi toţi suntem politicieni şi atunci ce, gata? Totul coborîm la nivelul politicului? Cobori ştacheta la nivelul “plintusului”? Însemnele de cetăţean de onoare nu i-au fost transmise… Politicul ne va distruge pe noi, ne face din oameni neoameni. Ne face în stare să nu vedem că omul este om, din cauza că el vine la un concert politic. Asta îi diminuează din valoare cumva? Să dea Dumnezeu oricui să-i reuşească ceea ce a reuşit Sofia Rotaru. Mulţi au încercat să cucerească Moscova, Rusia şi Uniunea Sovietică, dar la foarte puţin le-a reuşit. Ei i-a reuşit, de una singură, fiind de aici din Bucovina. E româncă de-a noastră, chiar dacă toată viaţa a trăit în Ucraina şi în Rusia. Mie chiar îmi place cum cîntă şi am să mă duc la concert şi nu mă interesează de cine e organizat. Îi spunem bun venit la Chişinău şi ne bucurăm că vine la noi.
La toamnă avem cea mai mare nuntă din Republica Moldova — nunta cursului european, nuntă pe care noi trebuie s-o dansăm atît de frumos, încît toată lumea să danseze cu noi.
…lupta lui Mihai Ghimpu şi a familiei Ghimpu este, de fapt, viaţa Dumnealui, toată viaţa este consacrată acestei lupte. Treptat, aceasta devine şi viata mea! Personal, continui ceea ce au început mai devreme unchii mei Gheorghe şi Mihai Ghimpu […] …din 1991, Republica Moldova a început să devină liberă, acum, Moldova liberă trebuie să ajungă în Europa liberă! Următorul pas este ca această mişcare de eliberare naţională pe care o continuă Partidul Liberal să se transforme în mişcarea de Integrare Europeană. Moldova LIBERĂ, în Europa LIBERĂ! În 2005 şi în 2007 noi am adus schimbarea în Chişinău. În 2009 — în republică! În 2014 trebuie să ducem schimbarea pînă la capăt! Ordine şi bunăstare cu PL la guvernare! Victorie pentru PL la 30 noiembrie curent!
Partidul Liberal a luptat deschis pentru abandonarea conceptului defectuos de neutralitate a Republicii Moldova şi aderarea noastră la NATO, ca unic scut de securitate şi apărare, capabil să protejeze statul nostru de invazia rusă, care ameninţă întreaga zonă a Mării Negre, în acest sens, deputaţii Partidului Liberal au depus la Curtea Constituţională o sesizare, solicitînd ca art. 11 din Constituţie să fie declarat inaplicabil, avînd în vedere faptul că la 1994 atunci cînd a fost adoptată Constituţia şi respectiv asumată neutralitatea, o parte a Republicii Moldova era deja ocupată de armata rusă, ocupaţie care se menţine în continuare.
Ce n-am reuşit eu să fac? Să-mi trădez propriul popor. Să-mi trădez colegii, alegătorii şi naţiunea din care fac parte. Să-mi cumpăr pantofi înalţi şi să-mi fac coafura la Paris. Să mint neruşinat pentru a fi primul. Să am bancă. Să am avion şi aeroport. Să am vilă în Miami şi în codrii Moldovei. Şi, în sfîrşit, să fiu al vostru.
Scopul a fost din 56 de acţiuni ale statului sa rămînă o treime, ca şi cum fiind o treime poţi controla banca. Astfel, oamenii au primit un calmant. Acum aceasta bancă reduce şi acest procent şi atunci statul nu mai poate influenţa. A început procesul furtului Băncii de Economii… Relaţia lor [a ex-premierului Vlad Filat şi a omului de afaceri Ilan Shor] se vede. Peste tot este Shor.
Preşedintele BEM, omul de afaceri Ilan Shor, a anunţat că Banca de Economii va cumpăra UNIBANK din rezervele proprii. Totodată, acesta a dat asigurări că pachetul statului la aceasta banca nu se va diminua. Banca Naţionala examinează documentele depuse de BEM şi urmează să decidă dacă va autoriza sau nu tranzacţia. Este de remarcat că după ce acum cîteva luni a devenit preşedinte al consiliului de administrare al Băncii de Economii, recent, Ilan Shor a ajuns şef şi la Aeroportul Internaţional Chişinău.
Acum, practic fiecare al doilea troleibuz din Chişinău este nou. Decizia luată a fost una corectă, luînd în calcul ultimele rezultate. Şi în general, decizia de a acorda prioritate transportului de mare capacitate este susţinută pînă la urmă de locuitori. Acum, în mîinile dvs. este soarta transportului public din Chişinău. Şi în funcţie de cum întreprinderea va asigura calitatea serviciilor transportului public, va manifesta respect faţă de călători, aşa vom avea şi rezultate bune. Trebuie să se circule cu atenţie şi să se respecte pasagerii.
Potrivit datelor Regiei Transport Electric, de la 1 septembrie, rutele de troleibuze au fost suplinite cu 296 de unităţi de transport, iar cele de autobuze cu 17. Unităţile de transport sunt încărcate în proporţie de 80–90 la sută, în orele de vîrf.
Noi am sesizat Curtea Constituţională… Avem o sesizare prin care demonstrăm că, de fapt, Republica Moldova nu este un stat neutru, fiindcă la momentul adoptării acestui statut, pe teritoriul Republicii Moldova se afla armata Federaţiei Ruse.
Adică sunt două căi: decizia Curţii şi referendum. Dumneavoastră vedeţi că noi avem oameni care se gîndesc la interesul Federaţiei Ruse în Republica Moldova. De ce n-ar vota şi comuniştii, şi toţi ceilalţi pentru NATO? Este clar: Rusia astăzi este agresor militar. Şi noi trebuie să mulţumim, nu doar noi, toate popoarele din fosta Uniune Sovietică să mulţumească Ucrainei. Ucraina luptă astăzi nu doar pentru independenţa Ucrainei, dar apără şi independenţa noastră, fiindcă dacă înghit Ucraina, ne înghit şi pe noi şi aceste cuvinte le-a spus Dorin Chirtoacă. Acesta este adevărul: Ucraina luptă astăzi pentru independenţa tuturor fostelor republici ale Uniunii Sovietice…
După trădările care au avut loc, după alegerile din 2010, sau încă în 2009, cînd s-a pornit lupta împotriva PL-ului, mersul pe la Moscova, pe la Bruxelles cu Plahotniuc, Filat, Greceanîi, cedarea noastră pentru funcţii, tot numai ca să funcţioneze alianţa;i, în final, au distrus alianţa, au furat fracţiunea Partidului Liberal. Fiindcă trădătorii aceştia n-ar fi avut fracţiune astăzi, dacă nu era mîna PLDM-ului şi a PD-ului. Şi niciodată alegătorii care votează pentru PL nu vor vota, dacă vom fi împreună cu Plahotniuc şi Filat.
Vom face totul numai ca să avem o guvernare cinstită, să avem o procuratură care se conduce de legi, dar nu cea care nu ştie care telefon să ridice: din stînga sau dreapta, sau din sertar, sau din safeu… Eu cred că de data aceasta şi cetăţenii trebuie să facă acest lucru şi noi — să schimbăm lucrurile, fiindcă schimbarea ca atare nu s-a produs. Cetăţenii anume aceasta şi au aşteptat, dacă vin partidele democratice la putere, după comunişti, că de aceasta a fost lumea nemulţumită şi de opt ani de guvernare comunistă: vin aceştia şi le încredinţăm schimbarea. Nu s-a produs schimbarea pe care au aşteptat-o. Şi de aceea acum şi cetăţenii, şi noi, PL-ul, după alegeri, vom insista anume pe aceasta, să simtă oamenii schimbarea şi în justiţie, şi la biserică mergînd, ca preotul să nu facă politică, şi la judecător cînd mergi, judecătorul să nu facă politică în interesul său sau al unui grup, dar legea şi omul, şi guvernul, şi prim-ministrul, şi preşedintele, toţi să conştientizeze un singur lucru, că funcţia e dată pentru oameni şi, respectînd legea şi pe Dumnezeu, dar nu pentru a veni şi a te îmbogăţi sau a folosi pe cineva. Că, dacă aşa va continua, înseamnă că lumea se va întoarce, nu acum, atunci peste patru ani la comunişti şi atunci va fi pentru toată viaţa. Lumea îi va vrea pe comuniştii sau o sa-l vrea pe Putin, care cred că Putin e salvatorul lumii. Valorile democratice sunt puse în pericol azi.
…avem exemple vii în Parlament. Şi PD-ul a votat cu comuniştii, şi PLDM-ul la fel. Aici eu dau garanţia şi dovadă sunt faptele activităţii de cinci ani aproape în Parlament. Eu n-am votat niciodată cu comuniştii. Noi nu vom merge niciodată într-o coaliţie cu comuniştii, fiindcă comuniştii ne sunt străini. Ca ideologie ei sunt mai mult pentru interesul Federaţiei Ruse, ei sunt împotriva retragerii armatei, ei sunt împotriva NATO. Dar dacă eşti împotriva NATO, eşti pentru prezenţa armatei ruse, eşti pentru ca Rusia să-şi facă de cap pe acest teritoriu…
Problema Republicii Moldova este aceea că cetăţenii nu-i sancţionează pe acei ce vin în politică pentru interes meschin personal sau în interesul Federaţiei Ruse… Indiferent că e rus, ucrainean, belarus, găgăuz, român, trebuie să se gîndească la viaţa lui, nu la Rusia, nu la Putin, Ghimpu, Filat, Plahotniuc, Lupu, Voronin şi alţii… Dar trebuie să se gîndească: “Ce se va schimba în viaţa mea? Eu sunt cetăţean al Republicii Moldova, aici trebuie să trăiesc”.
…
Eu îmi doresc să fie în mîna alegătorilor, să taie în stînga şi în dreapta, să facă ordine. Atît timp cît cetăţenii nu vor să facă ordine în republica aceasta, nu vor avea partide politice cu dragoste faţă de om, cinstite, consecvente, cu demnitate să conducă. Vorba din romanul “Ion” al lui Rebreanu: “Avem ceea ce merităm şi merităm ceea ce avem”. Dacă cetăţenii vor să aibă putere coruptă, mincinoasă, care îi cumpără cu orez, atunci de ce să nu fie?.. Dacă un regizor acceptă un actor prost, de ce să nu se urce el pe scenă? Aşa şi aici: dacă alegătorul te acceptă să-l amăgeşti, să-l furi, de ce să nu vină el în faţa ta?
Dorin Chirtoacă va fi candidatul PL la funcţia de prim-ministru. Şi aşa va fi anunţat… A studiat foarte bine şi cunoaşte puterea executivă. Capitala este mai mult decît un minister, este poate chiar şi mai mult decît jumătate din guvern şi nu-l văd pe Dorin Chirtoacă deputat, preşedinte de partid, ci prim-ministru. Aşa cum a ridicat capitala, aşa să ridice republica. Cred că mai importantă e funcţia de prim-ministru, decît preşedinte de partid, să fie Dorin Chirtoacă preşedinte de partid şi eu să mă duc prim-ministru? Dar să fie şi în funcţia de primar general, şi preşedinte de partid sau preşedinte de partid şi prim-ministru, noi nu suntem de acei care vrem să cuprindem necuprinsul. Noi vrem, daca am luat o funcţie, să facem treaba. Şi eu îmi fac datoria corect în calitate de preşedinte, şi Dorin munceşte în primărie. Altfel cum ar fi fost? Unde trebuie să muncească? Jumătate aici şi jumătate acolo? A conduce un partid nu e atît de simplu, nu e atît de uşor a face politică. Plus, avînd în vedere ce rechini sunt în jur, ce avioane, ce bănci, ce aeroporturi, ce stele, ce ciocan, seceră, totul împrejur… Cred că asta e cea mai bună soluţie, noi am discutat. Ce poate să dea Dorin Chirtoacă cetăţenilor, fiind preşedinte de partid? Aceasta înseamnă că pentru partid, iar pentru cetăţeni, înseamnă funcţia publică pe care o ai. Funcţia cea mai bună, cea mai potrivită, reieşind din prevederile Constituţiei, este postul de prim-ministru.
Am reuşit să dorm în această noapte doar o oră şi jumătate din cauza acestei găuri [bugetare]. Am citit materialul lui Negruţa. O să revină Parlamentul şi o să cerem să se vină cu clarificări. Nu pot să comentez pînă nu mă documentez…. Vom face interpelări şi vom aştepta răspunsuri. Să vedem cifrele cu adevărat, care sunt veniturile la ziua de azi, cît a crescut deficitul bugetar în comparaţie cu suma acceptată de noi la rectificarea bugetului…. Că nu este venit, asta e problema. Noi ştim că există problema, dar nu că se pregăteşte trecere în opoziţie şi revenirea comuniştilor. Dacă ei pregătesc revenirea comuniştilor, atunci ei pot să-şi ia valiza, banca şi aeroportul şi să se ducă.
Ex-ministru al Finanţelor din partea PLDM, Veaceslav Negruţa, afirmă într-o analiză că se atestă o gaură la încasarea veniturilor, iar suma se apropie de 8.5 miliarde de lei.
Toţi au crezut că după anexarea Crimeii, Rusia se va opri. Timpul arată însă că Rusia nu-şi doreşte doar Crimeea, dar şi toată Ucraina. Noi, fiind un stat mic, cu roşii şi morcov ca economie, putem rezista oare dacă Putin merge mai departe? Sigur că nu. Premierul RM a afirmat că în cazul unei agresiuni Moldova poate rezista două ore. A dat o notă foarte bună. Eu, ca fost Preşedinte, pot spune că noi nu putem rezista nici măcar cinci minute […] Pentru aceasta vom veni în Parlament cu un proiect de modificare a Constituţiei şi a Strategiei Naţionale de Securitate care să prevadă excluderea statutului de neutralitate şi continuarea cursului de integrare europeană a ţării. De asemenea, vom cere Preşedintelui să depună o cerere la ONU pentru a obliga Rusia să-şi retragă armata şi armamentul de pe teritoriul RM, dar şi o cerere de aderare la NATO.
Nu exclud posibilitatea falsificării rezultatelor alegerilor, chiar dacă fiecare partid va avea cîte un observator în fiecare secţie de votare. Există multe metode, iar acestea devin şi mai ameninţătoare în contextul în care unii politicieni se folosesc de sărăcia oamenilor. Se va încerca coruperea alegătorilor cu produse sau alte bunuri! Noi, liberalii, niciodată nu am mers la alegători cu pachete, considerăm că aceasta înseamnă să te umileşti şi să umileşti şi cetăţenii — îi ţii în sărăcie 4 ani, apoi te duci şi le dai cîte un kilogram de orez, zahăr, etc.
Este unica posibilitate la momentul actual de promovare a femeilor în posturi unde sunt luate decizii importante. În democraţiile slabe femeile sunt discriminate, iar statul trebuie să susţină. Parlamentul prin legi, Guvernul prin diferite iniţiative pentru că vorbele despre egalitatea de gen ar fi goale fără acest suport din partea Parlamentului şi Guvernului.
Ne dorim ca, cel puţin, pînă la 1 septembrie să reuşim suplimentarea rutelor de troleibuz şi, respectiv, autobuze. Circa 50 de unităţi la troleibuze şi, respectiv, 70 de unităţi la autobuze şi vrem să redeschidem cîteva rute de autobuz care au fost închise în anii precedenţi — 19, 36, 13 şi altele, în aşa fel încît să completăm liniile de autobuz şi troleibuz la un minim necesar care să asigure o circulaţie constantă a unităţilor de transport de la ora 6 dimineaţa pînă la ora 11 seara, la un interval nu mai mare de 10–15 minute şi, evident, un interval mult mai mic în orele de vîrf, în special pe rutele principale. Asta ar fi ceea ce putem să facem în condiţiile care ne-au fost create în urma grevei, în aşa fel încît să avem o situaţie cît de cît acceptabilă. Rutelor de microbuz le propunem, acelor care se suprapun peste autobuze şi troleibuze, să asigure accesul călătorilor din suburbii spre sectoare şi din cartiere mărginaşe, de asemenea, spre o arteră principală din sector.
În cazul în care lucrurile s-au întîmplat nu pentru că este o situaţie obiectivă, dar pentru că asta a trebuit cuiva şi s-a făcut o comandă politică, atunci aceste lucruri trebuie să iasă la suprafaţă. Nimănui nu trebuie să-i fie permis să se joace cu soarta oraşului. Dacă poliţia, săptămîna trecută, începînd de marţi a descins în forţă şi aplicat amenzi pentru orice, pentru te mir ce, iar de astăzi iarăşi nu văd microbuzele care circulă cu încălcări în oraş, aşa cum nu i-au văzut 20 de ani, înseamnă că la mijloc este din nou o comandă politică. Dacă este aşa, lucrurile trebuie cercetate, aflate şi scoase la suprafaţă. Asta deja este prea de tot, dacă se face abuz în aşa mod.
La primul mandat mă întreba cineva şi i-am răspuns în glumă: “Am scos oraşul din rahat, mai candidez pentru un nou mandat”. Atunci era vorba despre Staţia de Epurare. Acum, în al doilea mandat, consider că unul din proiectele de suflet, cu relevanţă, şi din punct de vedere al demnităţii şi pentru oraş, este monumentul de la Gară în Memoria Victimelor Deportărilor. Am spus aşa: “Am construit un monument, îmi fac la Primărie abonament”. De data asta este mai pozitiv.
Îmi pare rău că o doamnă, care a lucrat printre oamenii civilizaţi, cu alte viziuni, a venit aici cu biciul. Nu este corectă politica promovată de ea. Actuala coaliţie a realizat ce au spus comuniştii, că avem prea mult tineret cu diplome. Eu aştept să li se termine mandatul ăsta lor şi să venim, să începem din nou, să vedem ce face cu statul. Că aşa nu se mai poate. Banca de Economii — jos, aeroportul — jos, copiii — jos, şi ne integrăm în Uniunea Europeană. Asta nu este integrare.
Nu trebuie niciodată să scoţi la referendum ce limbă vorbeşti, dacă ştii că 200 de ani ai vorbit limba străinului. Sunt lucruri foarte subtile. Un politician care a condus statul trebuie să înţeleagă aceste lucruri.
Şi dacă Uniunea Europeană în continuare ne va trece prin etapele de candidat, preaderare şi aşa mai departe, noi vom trece formal prin ele, însă nu cred că va fi ca şi în cazul celorlalte state, care au aderat pînă în 2007. Atunci trebuia să faci mult mai multe eforturi, ca să ajungi stat candidat, să intri în preaderare şi după aceea să aderi. Acum eu cred că Uniunea Europeană, chiar dacă nu spune, ne oferă deschis şansa la aderare la Uniunea Europeană şi rămîne doar să parcurgem în mod tehnic şi formal toate etapele, dar să fim serioşi… De aceea, eu cred că Republica Moldova şi Ucraina, şi Georgia neoficial, informal, dar vor fi tratate ca state membre, cel puţin, aceasta îmi este speranţa pentru că aceasta va creşte şansele de aderare.
Cînd m-a făcut PLDM primar? PLDM de fiecare dată a mers împotriva mea la alegeri: în 2007, cînd dînsul a candidat, şi în 2011, cînd jumătate de an au făcut campanie de discreditare, nici nu se saluta pe stradă respectivul. Pentru ca în luna mai să vadă că nu are încotro, era evident că oamenii vor vota pentru primarul acesta în continuare. Văzînd că pierde, a făcut acel gest aparent salvator. Acum a revenit la aceeaşi retorică din 2007 şi din 2011.
Ştiu că în aceşti ani am dat 90% din timpul meu şi tot ceea ce am pentru ca oraşul ăsta să intre pe o direcţie corectă şi sunt sigur că a intrat pe o direcţie corectă, din păcate se cam fură. Şi la noi la Primărie se fură, şi în Consiliu, şi la nivel de stat în general. Şi asta mă deranjează foarte mult. Asta reprezintă frîna cea mai mare pentru dezvoltare. Se fură ca-n codru […] Apropo, am prins chiar eu vreo 10 corupţi în flagrant. Toţi sunt în libertate. De ce nu stau la răcoare pînă în ziua de azi? Eu nici măcar nu trebuiau să-i caut pentru că există structuri ale statului care ar trebui să se ocupe de asta. Dar bine că există o colaborare şi reuşim să mişcăm lucrurile din loc.
Aţi documentat actele de corupţie pe care le-aţi dezvăluit pentru ca cei prinşi să fie pedepsiţi?
Putem spune că cîtuşi de puţin, dar viaţa fiecărui chişinăuian, fiecărui locuitor al municipiului a început să se schimbe spre bine prin serviciile pe care le prestăm. Numai cine nu este obiectiv şi corect nu va recunoaşte că anume această este direcţia de mişcare a oraşului. Nu cred că era mai bine atunci cînd ne gîndeam dacă vom avea sau nu căldură, dacă vom avea sau nu apă, dacă astăzi va “mirosi” sau nu, în funcţie de cum bate vîntul. Dacă continuam să circulăm cu troleibuzele vechi care se desfăceau, la care le săreau şi roţile pentru că erau uzate, dacă mergeam în continuare la lacul distrus, etc. — nu cred că atunci era mai bine.
Dincolo de atmosfera de calmitate de care ne bucurăm pe stradă sau acasă, deja este vizibil că se pregătesc provocări la nivel de ţară din partea unor structuri politice. Indiferent de apartenenţa sau culoarea lor politică, aceştia nu se vor linişti. Nu degeaba migrează din PCRM în alte formaţiuni […] Trebuie să fim foarte atenţi, pentru că există riscul să ajungem în situaţia Ucrainei.
Dvs. chemaţi la vigilenţă sau la acţiune?
Dincolo de atmosfera de calm pe care o putem vedea în fiecare zi pe străzi, la serviciu şi aşa mai departe, se vede deja cu ochiul liber că noi avem, din păcate, structuri de diferit gen care vor încerca să destabilizeze situaţia în Chişinău şi în republică în perioada următoare. Că sunt de la socialişti, că sunt de la comunişti sau din altă parte, că se ceartă între ei sau doar se fac că se ceartă, cert este că avem nişte neprieteni care nu doresc ca municipiul Chişinău şi republica să meargă în direcţia europeană. Cu atît mai mult, este nevoie de o disciplină mai strictă în administraţie, cazuri dovedite de corupţie, abateri şi cu activitate incompatibilă cu statutul pe care îl deţine persoana. Doar asta va duce la consolidarea unei opinii favorabile în societate pentru a merge în direcţia în care ne-am propus.
Nu credeţi că nu atît socialiştii, comuniştii, etc., sunt neprietenii integrării europene, ci mai degrabă corupţia şi lipsa de dedicaţie pentru atingerea scopurilor anunţate din partea guvernanţilor?
Eu vreau să-i mulţumesc dlui Leancă pentru că duce Republica Moldova mai departe spre integrarea în Uniunea Europeană. Noi trebuie să obţinem statut de stat asociat şi membru al UE. În această privinţă, el face acest lucru. Că nu face alte lucruri, asta nu depinde de dlui. Acolo e partid, miniştri, disciplină de sus, de chestii, etc. Niciodată, la piaţă un om nu laudă cireşele altcuiva. De aceea, eu ţin la prim-ministrul nostru, la Dorin Chirtoacă.
Ştiţi că nemulţumitului i se ia darul, dacă îi mulţumiţi premierului Leancă, pe de o parte, atunci de ce vreţi să-l înlocuiţi cu unul imaginar?
Chiar vă doriţi ca Republica Moldova să fie guvernată precum e guvernat municipiul Chişinău?
Noi i-am prea alintat. Au stat în stat. Li s-a dat ceea ce nu meritau. Găgăuzii sunt doar un grup etnic şi nu au dreptul la autonomie. Moscova a presat conducerea de atunci şi le-a fost acordată autonomie […] Eu cred că noi trebuie să facem referendum naţional, la nivel republican, şi să decidă poporul dacă au dreptul găgăuzii la autonomie. Iată aici trebuie referendum […] Vedeţi unde am ajuns? 100 mii de găgăuzi să ne decidă soarta noastră, unde să trăim şi cu cine să trăim. Iată ce înseamnă lipsa noastră de demnitate.
Aţi putea preciză, ce ne lipseşte de demnitate, statutul Găgăuziei sau retorica unor politicieni din regiunea găgăuză?
De ce credeţi că grupurile etnice nu au dreptul la autonomie?
Cum credeţi că ar trebui să fie formulată întrebarea supusă referendumului?
Nu credeţi că dreptul de autonomie pentru Găgăuzia, oferit de Constituţie, nu poate fi anulat prin referendum fără evitarea unui conflict politic periculos?
Noi trebuie să avem garanţia libertăţii noastre. De aceea trebuie să aderăm la NATO.
NATO ştie cumva despre intenţia respectivă?
Ştiţi vreo ţară care nu-şi controlează o parte din teritoriu şi nici 1/3 din hotare care să fi aderat la NATO?
Eu am semnat acordul. Eu l-am pregătit şi noi am solicitat aceşti bani. Sunt 100 milioane aduse Republicii Moldova din România. Întrebarea mea este: de ce cunoscînd că aceşti bani au fost aduşi de preşedintele interimar Mihai Ghimpu, nu aţi dat la nicio grădiniţă unde primar este liberal? Cum vă permite buna educaţie? Vorbesc în cazul dat de Guvern. Ştiţi că eu am adus aceşti bani şi să nu daţi la niciun primar liberal?
Nu credeţi că Dvs. aveţi o abordare politizată asupra procesului de alocare a banilor? Resursele trebuie alocate acolo unde există necesitate mai mare, dar nu acolo unde primarii sunt membri ai unui sau altui partid.
Republica Moldova nu poate exista ca stat independent, îşi va pierde suveranitatea şi libertatea cetăţeanului dacă nu aderăm la NATO. Doar aşa ne putem garanta pacea. Este ridicol să ai o normă constituţională şi încă Federaţia Rusă să-ţi mai ceară să-ţi mai garantezi încă o dată neutralitatea, printr-o lege. E naiv şi stupid. Ei înţeleg că cursul de integrare europeană a Republicii Moldova este legat de integrarea în UE. Cum spun evreii: “Fă invers decît îţi spun duşmanii tăi”. Noi trebuie să excludem această neutralitate. Am decis să sesizăm Curtea Constituţională cu privire la interpretarea art. 11. Cum poate funcţiona această prevedere de stat neutru, cînd pe teritoriul nostru este armată străină. În aceste condiţii, poate Republica Moldova adera la NATO?
Credeţi că Republica Moldova satisface criteriilor de aderare la NATO?
Credeţi că ţările membre NATO vor accepta aderarea la această structură a unei ţări ce nu-şi o controlează o parte din teritoriu şi un segment de peste 1000 km?
Admiteţi că ţările membre NATO vor recunoaşte o eventuală decizie a Curţii Constituţionale din Republica Moldova care eludează o clauză constituţională explicită privind neutralitatea permanentă a Republicii Moldova în bază “blocului de constituţionalitate”?
Considerăm la fel de necesară, completarea acestei legi cu o nouă derogare de la prevederile art. 60 din Codul Penal al Republicii Moldova pentru a nu permite evitarea răspunderii penale a principalilor actori implicaţi în ilegalităţi cu impact major, referitoare la concesionarea Aeroportului Internaţional Chişinău, precum şi la cedarea 22% din acţiunile Băncii de Economii către o bancă de stat a Federaţiei Ruse. Suntem ferm convinşi că adoptarea acestei legi va spori garanţiile soluţionării legale a tragerii la răspundere a funcţionarilor care au săvîrşit infracţiuni de abuz în procesul de înstrăinare frauduloasă a acestor două obiective strategice pentru Republica Moldova — Î.S. “Aeroportul Internaţional Chişinău” şi S.A. “Banca de Economii”.
Agenţia [Agenţia Aciziţii Publice] este o treucă pentru unii demnitari şi vă voi relata despre tot în timpul campaniei electorale. Cînd trebuie de construit un drum într-o localitate agenţia nu se grăbeşte să desfăşoare licitaţia. Contractele de desfăşurare a lucrările stau din vară, iar instituţia este indiferentă. În rezultat au de suferit oamenii […] Şeful tău [Vlad Filat] a avut dividende bune din acest drum [strada Alba Iulia din Chişinău]. Este evident că vă place această agenţie, deoarece faceţi bani pe seama ei. Închide gura şi mai bine du-te şi te uită cum autorităţile locale umblă în jurul acestei agenţii şi se roagă la ei ca la Dumnezei.
În coaliţia de guvernare este catastrofă, ca la priveghi şi ca la parastas. Sunt mofturi peste mofturi. Este greu de spus dacă această coaliţie va ţine pînă la alegeri. Nu există certitudine. Există trei partide în coaliţie. Fiecare dintre ele ocheşte în alegerile parlamentare şi încearcă să spună că tot ce s-a făcut e a lor, dar tot ce a fost rău cade pe umărul celuilalt.
PL îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu escaladarea situaţiei din Ucraina în contextul extinderii tensiunilor în tot mai multe regiuni. De asemenea, ne preocupă faptul că în tragicele evenimente din Odesa, în imediata vecinătate a noastră, au fost implicate, după cum susţin autorităţile de la Kiev, grupări militare ilegale inclusiv din regiunea separatistă Transnistria. Acest amestec este total străin de interesele noastre şi facem apel la toţii cetăţenii Republicii Moldova să nu ia parte la provocări.
De unde aveţi informaţii privind participare grupărilor militare din Transnistria la evenimentele de la Odesa?
În regiunea transnistreană locuiesc aproximativ 100 mii cetăţeni ucraineni, admiteţi că ei au dreptul să participe la evenimentele de pe teritoriul Ucrainei?
Visul Rusiei s-a realizat odată cu anexarea Crimeei. Acum ceea ce are loc în Ucraina este o acţiune jucată de Putin pentru a sustrage atenţia de la ceea ce s-a întîmplat în Crimeea. Acum nimeni nu mai vorbeşte despre ceea ce s-a întîmplat în Crimeea, de parcă tot a fost ok, toţi urmăresc atent ce se întîmplă în estul Ucrainei. Aşa-zişii deputaţi de la Tiraspol au înţeles că nu mai au atenţia de înainte. Pînă la urmă, Rusia se va împăca cu gîndul că Transnistria nu va fi niciodată a ei.
Cel mai mulţumit în urma audierilor parlamentare […] a fost, desigur, Dmitrii Gheorghevici Diacov, cel care a fost asigurat de cîteva ori de către toţi responsabilii guvernamentali că Republica Moldova nu are de gînd să adere la sancţiunile Uniunii Europene impuse Federaţiei Ruse ca urmare a anexării Crimeii, respectiv statul nostru nu va face nimic în măsură să-i supere (sau, citez, “să-i irite”) pe ruşi.
…reprezentantul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, dl Valeriu Chiveri, a declarat în faţa deputaţilor că în viitorul apropiat doamna Natalia Gherman, ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene va participa la Moscova la reuniunea miniştrilor de externe ai CSI, iar în aprilie este aşteptat în vizită la Chişinău nimeni altul, decît, atenţie!, Serghei Lavrov!, ministrul de Externe al Federaţiei Ruse (unde o să fie primit cu pîine şi cu sare, va întinde patriarhal mîna, spre a-i fi pupată şi răspupată de guvernanţi pînă la cot), ca ulterior şi prim-ministrul Iurie Leancă, să efectueze o vizită (de curtoazie) la Moscova.
Din păcate, prin aceste acţiuni se supuşenie, de trecere de partea agresorului, guvernanţii noştri vor participa la imacularea figurii grav şifonate a invadatorului imperialist, trădîndu-se astfel interesele cetăţenilor noştri, dar şi a cetăţenilor Ucrainei şi a UE, de care astfel ne desolidarizăm.
Militarii sunt o castă aparte. De obicei, ei nu iubesc gelul de pe păr, nu iubesc unghiile făcute şi vopsite cu gel transparent.
…
Eu cred că va fi foarte complicat. Poliţia, procuratura, organele de drept au 10, 20 de ani de carieră, ani de militărie. Ei doresc să fie conduşi de un om care este ca ei, care cel puţin a stat şi a dormit prin cazarme, a mîncat borş cu varză murată cinci ani la rînd.
Credeţi că doar militarii sunt o castă aparte, de ce nu admiteţi că şi ofiţerii serviciilor de securitate sunt o castă aparte?
De ce admiteaţi candidatura lui Vitalie Catană, din partea PL, pentru funcţia de director SIS şi nu-l agreaţi pentru funcţia de ministru al Apărării, din partea PLR, chiar numai din cauză exigenţelor igienice ale dlui Catană?
…autorii declaraţiei au evitat să supere Kremlinul şi, de aceea, au evitat să folosească în text sintagma: “agresiune militară a Federaţiei Ruse prin ocuparea peninsulei Crimeea”. PL a propus modificarea în acest sens a textului şi includerea acestora amendamente şi a următoarei fraze: “Federaţia Rusă să-şi retragă necondiţionat armata de ocupaţie din peninsula Crimeea, respectînd integritatea teritorială a Ucrainei”.
Agresiunea militară a Federaţiei Ruse în Ucraina repetă scenariul Republicii Moldova din 1992, cînd a fost declanşat conflictul armat de pe Nistru, şi cel al războiului din Georgia, 2008 — în toate aceste 3 situaţii, Federaţia Rusă a trimis forţe armate, creînd teritorii separatiste: Transnistria (din Republica Moldova), Abhazia (din Georgia), iar acum Crimeea (din Ucraina).
PL condamnă politica ocupantă a Federaţiei Ruse şi consideră că fiecare stat are dreptul să decidă de sine-stătător la care Uniune să adere. Agresiunea Rusiei în Republica Moldova, Georgia şi acum Ucraina demonstrează, repetat, dorinţa Federaţiei Ruse de a restabili dominaţia în vecinătate aşa cum a fost pe timpul Rusiei ţariste şi a URSS-ului.
PL considera ca pretinsele “argumente” şi pretextele dubioase ale Rusiei de “protejare” a cetăţenilor ei nu sunt decît nişte invenţii şi poveşti pentru copii. Adevărul este că Rusia nicicum nu se poate debarasa de politica sa imperialistă. PL militează pentru integritatea teritorială a Ucrainei, susţinînd viitorul european al acestei ţări şi cere Federaţiei Ruse să oprească imediat agresiunea nedisimulată şi să-şi retragă militarii din Crimeea, întrucît problema Ucrainei este o problemă de ordin intern, şi Federaţia Rusă nu are nici un drept să se implice.
PL solicită Coaliţiei de guvernare şi Preşedintelui Republicii Moldova, Nicolae Timofti, să adopte în regim de urgenţă o Declaraţie oficială din partea Republicii Moldova în care să condamne agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei pentru că s-a încălcat suveranitatea ei şi pentru a preveni o situaţie similară şi în Republica Moldova.
Un bun român nu cedează niciun centimetru, atunci cînd este vorba despre identitatea sa. Pentru dl Diacov, o naţiune nu poate să existe fără limbă. Noi avem alegătorul nostru fidel, iar pentru Banca de Economii şi Aeroport, puneţi-vă voi probleme cu pragul electoral.
Credeţi că au virtuţi doar bunii români? Dacă dl Diacov s-ar declara un bun moldovean, credeţi că ar fi în drept să nu cedeze la rîndu-i nici un centimetru, şi atunci unde veţi ajunge?
Spania nu va fi împotrivă dacă va fi scris limba română. Astăzi s-a găsit în arhivele Vaticanului că nu limba latină este mama limbii române, ci limba română este mama limbii latine.
Declaraţia a fost făcută în contextul dezbaterilor parlamentare pe marginea ratificării Acordului dintre Republica Moldova şi Regatul Spaniei privind cooperare şi asistenţă reciprocă în domeniul vamal, încheiat la Madrid în 22 octombrie 2013. Acordul a fost încheiat în limbile spaniolă şi moldovenească, pînă la adoptarea de către Curtea Constituţională a hotărîrii nr.36 privind interpretarea articolului 13 alin.(1) din Constituţie în corelaţie cu Preambulul Constituţiei şi Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova. În cadrul dezbaterilor PL a solicitat amendarea Acordului şi înlocuirea sintagmei de “limbă moldovenească” cu sintagma “limba română”.
Implicarea nemijlocită a Başcanului unităţii administrative Găgăuzia în acţiunile ilegale de organizare a aşa zisului referendum din 2 februarie, acţiuni subversive îndreptate împotriva suveranităţii, integrităţii teritoriale, a valorilor democratice şi a ordinii de drept în Republicii Moldova, reprezintă un argument irecuzabil pentru excluderea acestuia din componenţa Guvernului Republicii Moldova.
Având în vedere argumentele de mai sus, precum şi principiile constituţionale ale Republicii Moldova, printre care şi egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, considerăm injustă atribuirea prerogativelor excesive unor reprezentanţi ai unor grupuri minoritare, fapt care urmează a fi remediat prin prezentul proiect de lege.
Deputaţii PD şi PLDM din Adunarea Populară a Găgăuziei au votat în unanimitate pentru organizarea aşa-zisului “referendum” din 2 februarie, PD a împînzit Găgăuzia cu ziare de partid cu îndemnurile liderilor locali ai partidului de participare la referendum (a se vedea emisiunea Inprofunzime), M. Formuzal, care este (informal) membru PLDM (şi posibil candidat pe listele PLDM la alegerile parlamentare viitoare) a asigurat “buna” desfăşurare a acestui plebiscit ilegal cu iz de votcă rusească, iar în tot acest timp organele competente (MAI, SIS, Procuratura Generală) s-au făcut că plouă, favorizînd, alături de patronii lor politici, “consumarea actului de neconstituţionalitate”.
Luni, eroii din Coaliţia de guvernare, au condamnat referendumul din Găgăuzia, uitînd să spună că ei au fost cei mai direcţi organizatori ai acestui exerciţiu, atît de necesar Moscovei, care evident că şi-a băgat coada în această afacere, iar guvernanţii i-au oferit toată infrastructura necesară experimentării de noi tehnici de manipulare şi intimidare.
Pericolul cel mai mare este repetarea şi multiplicarea acestor acţiuni, astfel încît în toamnă, către semnarea Acordului de Asociere cu UE, liderii Coaliţiei să zică că nu pot să semneze acordurile pentru că nu vor scindare în societate, pentru că nu vor să pună în pericol integritatea teritorială a Republicii Moldova, făcînd trimitere la exemple create tot de ei, cu ajutorul Moscovei.
Oare exemplul Ucrainei, a fost suficient pentru UE, întru alegerea grîului de neghina KGB-stă?
Membru al guvernului organizează referendumuri. Este o mare ruşine şi aceasta se datorează celor care au fost la putere şi care sunt la putere. De ce rămîne în continuare Formuzal membru al Guvernului? Noi vom pregăti un proiect de lege ca să modificăm legea.
Ei (autorităţile din autonomia găgăuză) nu sunt în drept să facă referendumuri. Ei au dreptul, după Constituţie, să facă referendumuri pe probleme locale. Puterea, coaliţia actuală, e vinovată, pentru că ei trebuie să fie stăpîni în ţara asta. Aici nu poate oricine să facă ce vrea pe acest pămînt şi din oamenii ăştia. Aici trebuie să funcţioneze legea.
…
Da ce, Transnistria a fost formată după declaraţiile lui Băsescu sau ale lui Ghimpu făcute în acei ani? Sau pînă la declaraţiile lui Băsescu la Comrat era normal?… ei (cei de la Comrat) deja lucrau în privinţa asta.
…
… noi avem această “bubă” nu de azi, ci din 1812, de cînd a fost ocupat acest teritoriu şi de cînd au fost aduşi cetăţeni şi a fost populat pămîntul acesta. Şi ei în loc să mulţumească acestui pămînt, ei se ridică împotriva noastră. Iată unde e problema.
Astăzi, doamna Ana Guţu, respectabila noastră fostă colegă de partid, înregimentată temporar în slujba ghindei, a mai scris pe blogul personal, un articol plin de vitriol, în care încearcă, în disperare, să demonstreze că periculoasa solicitare a dumneaei către Curtea Constituţională de echivalare a sintagmei “limba moldovenească” cu “limba română” este o idee izbăvitoare.
Lecturînd acest scurt text (două pagini), putem observa cu lejeritate că doamna deputat vorbeşte despre sine la persoana a treia (doamna Ana Guţu, deputatul Ana Guţu, lingvistul Ana Guţu, profesorul universitar Ana Guţu), folosind numele său “Ana Guţu”, de DOAR 19 ori, în acest scurt manuscris idolatric.
Au mai existat cîteva personaje pasagere, care au vorbit despre sine la persoana a treia, dar istoria i-a înregistrat pe toţi ca fiind suferinzi de narcisism, să fie oare patologie şi în situaţia noastră?
Dumneavoastră sunteţi angajaţi într-o competiţie pentru promovarea valorilor sau pentru întîietate, ca atu electoral?
PLDM de faţadă spun că sunt pro-europeni şi pro-români, dar în realitate sunt anti-europeni, pentru că acceptă corupţia şi anti-români, pentru că sunt împotriva limbii române şi a istoriei românilor, din punct de vedere politic vorbind.
Subiectul limbii române şi denumirii acesteia a fost în vogă atîta timp cît a fost aducător de voturi, dar în prezent nu mai este aducător de voturi şi dacă cineva vrea să se mai joace cu acest lucru nu face altceva decît să piardă. Va pierde chiar în ochii propriului electorat, atît în coaliţie, cît şi în tabăra comuniştilor. Politicienii nu au avut curajul pînă în prezent şi nu îl au nici în prezent să spună lucrurilor pe nume. Noroc de Curtea Constituţională, altfel cine vrea să se convingă de faptul că pierde din nou abordînd subiectul limbii române nu are decît să aştepte alegerile parlamentare şi va vedea atunci că toate aceste insinuări şi retorică cu privire la limba moldovenească îi va aduce pierderi.
…
Nu se ajunge numărul necesar de voturi, dar măcar ar trebui să fie o iniţiativă în acest sens, să fie înregistrată, să fie votat cu număr existent şi respectiv dacă nu se va reuşi, se va merge în mandatul următor. Există riscul să mergem la alegeri anticipate, dar nu cred că se va ajunge la aceasta doar din acest motiv. Parlamentul trebuie să demonstreze bună credinţă şi încercare de a aduce în ordine Constituţia. În rest, în ceea ce priveşte denumirea, oamenii de rînd demult s-au clarificat, iar politicienii dacă vor să se facă de rîs nu au decît să abordeze în continuare acest subiect după ce CC a tras linia.
Sunteţi unul din liderii PL, de ce formaţiunea Dvs. nu introduce pe agenda Parlamentului iniţiativa de modificare a Articolului 13 din Constituţie?
Propunerea PD-ului de a fi organizat un referendum este o formă de a se eschiva de la executarea hotărîrii Curţii Constituţionale, care, din punctul nostru de vedere, este foarte explicită. În Constituţia R.Moldova avem un articol mort, iar PD-ul nu vrea să participe la prohodul acestui articol mort.
…
Susţinem excluderea sintagmei de limba moldovenească din Constituţia R.Moldova şi executarea hotărîrii CC. În caz că această hotărîre nu va fi suficientă, vom solicita o altă hotărîre de explicare a hotărîrii CC de ieri, 5 decembrie.
Potrivit Constituţiei, ce stă la baza puterii de stat — voinţa poporului, exprimată prin vot la alegeri şi referendumuri, sau deciziile Curţii Constituţionale?
Ce se va întîmpla cu cele peste 1500 de tratate, convenţii şi acorduri internaţionale la care Republica Moldova este parte, care au fost elaborate în limbile respective şi în limba moldovenească?
Este o decizie istorică care nu poate fi anulată şi nu poate fi ignorată. Parlamentul este obligat să respecte Constituţia, pentru că un Parlament care nu respectă deciziile Curţii este pasibil de dizolvare. În termen util, jumătate de an, această neconcordanţă între prevederile Constituţiei şi Declaraţia de independenţă trebuie să dispară. E o victorie mare.
Cum vedeţi înlăturarea discrepanţei dintre norma constituţională şi Declaraţia de independenţă?
Între dizolvarea Parlamentului şi ignorarea hotărîrii CC, ce alegeţi?
Aveţi de gînd să transformaţi hotărîrea CC într-o temă electorală?
În Europa nu se poate merge cu o identitate falsă, atribuită de Stalin şi nu avem dreptul să mergem în Europa cu asemenea identitate, legată de două popoare, două limbi ş.a.m.d., pentru că este vorba de sute de mii, milioane de oameni care au suferit. În acelaşi timp, adevărul nu are cum să dea apă la moara minciunii. Lucrurile acum au fost scoase puţin pentru discuţii la un alt nivel… După toate ce ni s-a întîmplat în ultimii 2000 de ani, obiectivul fundamental al neamului românesc în secolul XXI trebuie să fie reîntregirea, pentru că nu mai sunt nici un fel de piedici.
…
Europa este a naţiunilor, a naţiunilor care au identitate. Ar fi o ruşine să ajungă poporul roman în Europa cu identităţi false, atribuite de diferiţi dictatori.
…
Şi înrudire cu Băsescu tot e pînă la urmă o semnificaţie pentru unire.
…
Gazoductul, autostrăzile reprezintă logistica pentru acest proiect… Cum poţi să fii pentru Europa şi contra României, care este parte a Europei?.. La termenul respectiv (o sută de ani de la unirea din 1918) trebuie să avem rezultatul… Sunt rudă cu preşedintele Mihai Ghimpu şi cu (Băsescu). Aşa mi-a fost scris să fiu rudă cu dl. Mihai Ghimpu, preşedintele interimar al Republicii Moldova, acum şi cu Preşedintele României, rudă prin alianţă, ceea ce nu este rău, şi unele rude chiar ţi-le poţi alege. Şi vreau să vă spun că mă mîndresc cu aceste lucruri, fiindcă toţi aceşti oameni mişcă România în aceeaşi direcţie. Preşedintele Băsescu a anunţat un proiect de ţară corect, iar Mihai Ghimpu a spus, fiind în funcţia de preşedinte interimar, că este unionist.
…
Dacă ar fi să deschidem parantezele ajungem la concluzia că maximum 20% astăzi au o opţiune pro-românească şi deci pro-europeană, ceilalţi după cum bate vîntul. Şi asta arată riscul să ne bată comuniştii, deoarece nu se guvernează bine.
…
Cum i-a fost lui Mihai Viteazul în 1600, sau a fost mai uşor în 1859 sau în 1918 decît acum? A fost mult mai greu? Corect ar fi să avem buget pentru Moldova. Am şi calculate, ar fi nevoie de 50 milioane de euro pe an pentru fiecare localitate din Moldova, cu primari comunişti, necomunişti, de care o fi, pentru omul de rînd, să ajungă proiectele acolo, asta ar însemna o zecime din bugetul anual al României. Ar ajunge cîte 50 mii euro pentru fiecare sat, aşa bani satele noastre n-au văzut niciodată din ’90 încoace. Şi ar fi posibilitatea să faci lucruri concrete — un drum, un apeduct, o reparaţie, o dotare şi să arborezi şi un tricolor la instituţia respectivă.
Este adevărat că dl Ghimpu s-a declarat unionist, dar este la fel de adevărat că dl Ghimpu a declarat că “unionismul nu aduce voturi”, deci cum aveţi de gînd să realizaţi proiectul de ţară al Preşedintelui Băsescu fără voturi în favoare acestuia?
Obiectivul unirii este preconizat pentru întregul secolul XXI, adică încă pentru 4–5 generaţii?
Experţii revistei Cotidianul au realizat în octombrie 2006 o estimare care arăta că ar fi nevoie de ~30–35 de miliarde euro în primii cinci ani după fuzionarea Moldovei cu România, Dvs. cum apreciaţi aceste estimări, ca fiind realiste sau nu?
Ce veţi întreprinde pentru a obţine alocări anuale de 50 milioane euro din bugetul Românie pentru satele moldoveneşti?
Nu credeţi că pot apărea conflicte de interese între rudele promotoare a noului proiect de ţară al României?
Exact acelaşi lucru (unirea Republicii Moldova cu România) scrie şi în statutul formaţiunii noastre, unitatea poporului în cadrul Uniunii Europene şi asta am scris încă de acum zece ani în statut, fiind convinşi că aceasta este calea corectă. Evident, declaraţia de ieri (27 noiembrie 2013) a preşedintelui se înscrie de fapt în şirul luărilor de atitudine faţă de Basarabia, faţă de Moldova, pe care domnia sa le-a avut constant în acest sens şi nu pot spune decît că într-adevăr este corect, sîngele apă nu se face şi mai devreme sau mai tîrziu, lucrurile trebuie corectate. O minimă modalitate de corectare a lucrurilor reprezintă integrarea europeană şi a Republicii Moldova, exact aşa cum s-a integrat România, în NATO şi UE.
…
Consider ca fiind vizionară declaraţia de ieri (27 noiembrie 2013) a preşedintelui şi consider într-adevăr corect pentru poporul român, care trebuie să-şi redobîndească demnitatea pierdută ca urmare a primului Război Mondial, ca urmare a celui de-al doilea Război Mondial, ca urmare a pactului Ribbentrop-Molotov şi a nedreptăţilor comise asupra poporului român de către regimul comunist, în ultima parte a istoriei, consider corectă această abordare pentru a recăpăta demnitatea şi pentru ca naţiunea română să fie în rînd cu toate celelalte popoare europene, care şi-au cîştigat libertatea, independenţa şi care în prezent concurează pozitiv între ele, pentru a avea o viaţă mai bună.
…
Întotdeauna, de cînd eram copil, atît eu, cît şi părinţii mei, unchii mei, toată familia, întotdeauna ne-am declarat unionişti, n-a fost niciodată nici o deviere de la acest obiectiv personal şi sufletesc al fiecăruia dintre noi. Acum, înţelegem şi noi că aceste lucruri sunt posibile doar într-un anumit cadru juridic şi asta trebuie respectat atît în România, cît şi în Republica Moldova, altfel n-ai cum. Pentru asta s-a jertfit unchiul meu, Gheorghe Ghimpu, care a stat şase ani închis, în perioada ’72-’78, pentru tricolor, pentru limba română. Şi apropo, la piatra funerară de la cimitir este chiar harta României mari, care stă la umbra unei cruci şi pe piatra respectivă scrie ce-a spus unchiul meu încă în perioada sovietică şi anume că ne vom salva doar revenind la românism şi realizînd reîntregirea neamului românesc. Ăsta a fost crezul său, acesta este şi crezul meu. Cum se poate face acest lucru, depinde acum de capacitatea noastră de a convinge majoritatea de pe ambele părţi ale Prutului, în aşa fel încît lucrurile să poată avea loc conform regulilor pe care le-am acceptat cu toţii, Constituţie, legi şi aşa mai departe.
Aţi putea preciza în ce capitol şi articol al statutului PL se scrie despre “unitatea poporului în cadrul Uniunii Europene”?
O consecinţă a primului Război Mondial a fost unirea de la 1 decembrie 1918, Dvs. la ce vă referiţi, atunci cînd afirmaţi că "poporul român trebuie să-şi redobîndească demnitatea pierdută ca urmare a primului Război Mondial?
După alegerile din 2014, abrogarea acestei legi (cu privire la modificarea Regulamentului Parlamentului), a celei cu privire la închiderea şedinţelor Guvernului, dar şi a altor atentate la democraţie, prezente sau viitoare (pe care noi le monitorizăm şi le notăm), vor fi o precondiţie a noastră, a liberalilor, pentru formarea unei noi Guvernări cu adevărat democratice şi proeuropene.
În iulie curent (2013), după mai multe cazuri succesive de suicid în rîndul ostaşilor, preşedintele Timofti, care este şi comandant suprem al Armatei Naţionale, a declarat, citez: “nu este o situaţie cînd ministrul trebuie să-şi dea demisia!”. Iată că aceste “situaţii”, au devenit deja o “normalitate obişnuită” pentru unii, periodic suntem anunţaţi cu jumătate de gură, că în Armată s-a mai sinucis un tînăr, în condiţii de semiobscuritate.
Ce se întîmplă în Armata Republicii Moldova, dacă la fiecare două-trei luni, iar uneori chiar şi mai des, cîte un tînăr, care a fost încredinţat de către părinţii săi statului pentru satisfacerea serviciului militar, se desparte de viaţă? Ce se întîmplă cu Armata noastră, sub conducerea ultimului ministru, dacă acesta a reuşit lugubra performanţă de a “aduna” mai mulţi soldaţi morţi, decît toţi predecesorii săi luaţi laolaltă?
…
Toţi aceşti copii, care s-au sinucis în armată, care au murit în zadar, în timp de pace, sunt jertfele algoritmului politic de la Chişinău, sunt martirii, neprofesionalismului unor (ne)oameni de stat, care în numele “liniştei” din Coaliţia de guvernare, preferă să tolereze orice fărădelege sau inacţiune a unor responsabili din domeniu.
Domnule, preşedinte Timofti, în calitatea dumneavoastră de comandant al Armatei Naţionale, în situaţia în care lucrurile au scăpat de sub control, cred că sunteţi obligat să semnaţi un decret!
P.S. Actualul ministru al Apărării, nu are timp pentru îndeplinirea atribuţiilor prescrise de lege, pentru că este chinuit crunt de ne dorinţa “celor şapte pitici” de a-l alege mai marele lor, la Congresul de naştere prin fătare a unui nou partid, frate cu ghindarul, iar viceministrul de resort, în semi-genialitatea sa arhetipală, nu poate coborî printre ostaşii batjocoriţi, cu nurii săi, pentru a nu-i tulbura şi mai mult.
Pe cînd dl. Marinuţa era membru al PL, dvs. nu observaţi decesele soldaţilor Armatei Naţionale, iar după desprindere lui de PL aţi început să le observaţi şi să vă revoltaţi, nu credeţi că atitudinea dvs. este o manifestare a dublelor standarde?
Înaintea recentei vizite a Patriarhului Chiril, am spus public, de mai multe ori, că acesta vine în Republica Moldova, într-o vizită politică, avînd drept scop principal promovarea imperialismului velicorus. Îndată mi-au sărit în cap tot felul de “apărători” ai Bisericii Ortodoxe Ruse, încercînd să mă convingă că vizita înaltului prelat, prilejuită de “sărbătorirea” a 200 de ani de ocupaţie rusească, va avea un caracter eminamente ecleziastic şi spiritual.
Din curiozitate profesională, am analizat, textele celor 40 de pagini ale discursurilor publice ale Patriarhului Chiril (disponibile pe site-ul oficial al Patriarhiei Ruse), rostite pe pămîntul nostru, în perioada celor trei zile de şedere.
Patriarhul Chiril, a pomenit o singură dată numele lui Hristos şi tot doar o dată a vorbit despre Crucea Mîntuitorului. Evanghelia a fost citată o singură dată, şi tot o singură dată a fost pomenit Apostolul Pavel.
Cam multă economie de creştinism la Preasfinţia sa!
În schimb, discursurile Patriarhului, abundă de aprecieri istorice şi politice, zeci de referinţe la “brava armata rusă”, care de mai multe ori “a eliberat” pămîntul Republicii Moldova, de “tot felul de ocupanţi”.
P.S. În 2011, atunci cînd Patriarhul Chiril a vizitat eparhia de Cernăuţi, preoţii de acolo i-au cîntat onctuosul “Mulţi ani trăiască”, iar la noi, la Chişinău şi Căpriana, i s-a cîntat “Многае лето”…
Patriarhul Chiril nu poate veni în vizită doar la invitaţia feţelor bisericeşti. Conform uzanţelor, Patriarhul nu poate vizita o ţară dacă nu are invitaţie de la autorităţi. Trebuie neapărat să fie o invitaţie oficială din partea premierului sau a şefului statului. Facem o interpelare pentru a fi făcută publică invitaţia lui Rogozin şi Patriarhului, precum şi partea motivantă.
Nu suntem împotrivă să avem relaţii cu toate statele, inclusiv cu Rusia, dar ne deranjează că aceste vizite (a vicepremierul rus Dmitri Rogozin şi Patriarhul Chiril) sunt făcute în zile importante pentru noi. Dacă ar fi venit Rogozin înainte sau după această aniversare, atunci nu era nicio problemă. Vizita este legată de 200 de ani de la înfiinţarea Mitropoliei, adică acceptăm ocupaţia, pentru că Mitropolia a apărut datorită ocupaţiei.
În primul rînd îmi reproşez mie faptul ca sunt un om care crede în oameni, dar de fapt ei nu sunt oameni, ci cîrtiţe. Ceea ce o să auziţi, încă o data demonstrează că este foarte greu să crezi în unii moldoveni, iată de ce voi fi cu mult mai responsabil de azi înainte şi rog şi cetăţenii să nu tacă cînd cunosc că unii oameni îmbracă masca de patriot . Trebuie să îi trecem prin sită de o mie de ori, nu cum spune zicala că “de 7 măsoară şi o dată taie”, dar de 100 sau de 1000 de ori trebuie să măsurăm, să cîntărim, să verificăm, de altfel, dai în dreapta, dai în stînga — numai cîrtiţe, te uiţi înainte — comunist şi dacă nu eşti atent, peste noapte pătlăgică devine general, cum se spune în popor — general pătlăgică. Dar dacă priveşti mai atent, e plină republica de agenţi KGB.
…
În 2007 Vitalie Marinuţa candidează pe lista PCRM, iar în 2009 vine în PL şi ajunge Ministru şi General-pătlăgică. Să nu ai susţinerea satului, dar să ajungi Ministru, colonel prin încălcare de lege, iar mai apoi general, şi să nu fii recunoscător şi să trădezi, aceasta o poate doar o cîrtiţă şi încă una roşie.
Iată, stimaţi cetăţeni, de ce Republica Moldova nu merge înainte, este plină de trădători, KGB-işti, conjuncturişti, cîrtiţe, ţistari, dihori şi majoritatea în funcţii de la independenţă încoace.
…
…îl rog pe D-l Preşedinte al Republicii, ca şi comandant suprem, să elibereze din funcţie această cîrtiţă sovietico-rusească care provoacă şi oferă material celor din stînga Nistrului, separatiştilor şi ocupanţilor, dar şi Ministerului de Externe al Federaţiei Ruse, care bănuiesc că în curînd va veni cu o declaraţie împotriva republicii, susţinînd autoproclamata Republică Moldovenească Nistreană (RMN).
…
De azi înainte, voi fi dur, şi consider că toţi ar trebui să fim doar aşa faţă de cîrtiţele din republică, deoarece din cauza lor trăim în mizerie şi sărăcie, cu capul plecat şi în genunchi în faţa ocupanţilor. Aceştia ne vînd, aceştia ne trădează, tot de soiul acesta au fost cei care au dat numele oamenilor care au fost deportaţi în Siberia şi au vîndut organelor KGB, numele oamenilor patrioţi care, ulterior, fie au fost daţi afară de la serviciu, fie au fost închişi în gulaguri sau în case de nebuni.
Recunoaşteţi că aţi avut o politică de cadre găunoasă şi păguboasă, că aţi promovat în funcţii cheie agenţi KGB, ce ar mai trebui să se întîmple ca să vă daţi şi dvs. demisia din funcţia de preşedinte al PL, lăsînd pe altcineva — responsabil, să facă politică responsabilă?
Odată ce nu este Prim-ministrul, dar, de fapt, mai bine că este aici domnul Preşedinte al Republicii Nicolae Timofti, dumnealui este şi Comandant Suprem, rugăm, domnule Preşedinte, să ajutaţi Parlamentul să ne clarificăm în declaraţia ministrului Marinuţa. Este o adevărată provocare. Şi în Armata Naţională a Republicii Moldova, şi în cealaltă armata ilegală, neconstituţională sînt cetăţenii Republicii Moldova — tineri de 18–19 ani.
Şi noi cunoaştem astfel de provocări în perioada acestor douăzeci de ani, şi este o problemă foarte complicată. Şi susţin propunerea domnului Munteanu să fie eliberat din funcţie. Am fost şi eu în această funcţie şi ştiu ce înseamnă acest lucru.
Şi doi. Domnule Preşedinte al Parlamentului, […] de ce nu este invitat brigadirul colhozului “PMR” Şevciuc? Pentru că, ştiu, cînd a fost invitat de ex-prim-ministru, Vlad Filat, Drapelul şi Stema au fost date jos, profanate, au fost profanate simbolurile statului. Şi, astăzi, nu-l văd printre invitaţi. Nu înţeleg: ce s-a întîmplat? Nu mai există prietenie? Nu se mai duce pe la muntele Athos? Pe la Bruxelles? Prin Berlin?
Dacă mă întorc preşedinte, sau dacă cineva din PL devine preşedinte, îţi iau epoleţii înapoi (adresare către ministrul Marinuţa). Nu meriţi să fii general. Erai un simplu maior, nici nu ai crescut pînă la locotenent-colonel.
Care sunt şansele să vă întoarceţi înapoi, în funcţia de preşedinte?
Dacă dl. Marinuţa nu merită să fie general, de ce l-aţi promovat în această funcţie, cum a fost posibil că un maior să fie promovat direct în funcţia de general, sărind etapele intermediare?
Ce scop aţi urmărit, atunci cînd aţi promovat în funcţii de înaltă demnitate publică persoane care nu merită, după cum recunoaşteţi?
Cînd un rege face pe un singur ministru mai mare în regat, atunci pe acela îl cuprinde în rătăcirea sa trufia; din cauza acesteia el se satură de servit; atunci în inima sa încolţeşte dorinţa de a fi independent, şi datorită ei el caută să atenteze la viaţa regelui. (Tantrakhyayika,1,66.)
Trebuie să înţelegem că dvs. aţi fost în rolul regelui, care l-a făcut pe dl Marinuţa ministru, dacă ştiaţi această înţelepciune, atunci de ce aţi admis ca ea să se reconfirme în cazul dvs., numai pentru a vă compara cu regele cu pricina?
Faceţi aluzie la faptul că cel pe care l-aţi făcut ministru ar atenta la viaţa dvs., politică?
Era, cred, în 2008, cînd la o şedinţă a Biroului Politic al partidului te-a adus şi te-a prezentat un bun prieten al partidului nostru, a cărui recomandare era egală cu lansarea sigură în marea politică. Erai şomer şi veneai în PL direct de la prăşit pătlăgele de pe malul Nistrului. Dar nu a contat pentru noi, căci mulţi dintre ai noştri pe timpul lui Voronin fuseseră marginalizaţi, scoşi din lucru, alungaţi din republică. Hotărîtoare era experienţa ta de ofiţer superior în Ministerul Apărării şi faptul că ai absolvit o şcoală NATO, ceea ce ar fi indicat orientarea ta politică şi valorile de care te ghidezi în viaţă.
Din păcate, am greşit. Astăzi aflu că în perioada 2004–2006, cînd te aflai la studii la Naval Postgraduate School, California, Monterey, ai scris o lucrare care se referă şi la presupusele soluţii, în viziunea ta, de rezolvare a conflictului transnistrean — “Evolution of transdniestrian conflict in the Republic of Moldova prospects for its solution”. Ceea ce m-a uimit peste măsură este că pledezi pentru FEDERALIZAREA republicii. Se ştie bine că această modalitate de rezolvare a chestiunii transnistrene este nu numai contrară intereselor noastre naţionale, ci şi coincide întocmai cu poziţia Rusiei şi lucrează în favoarea intereselor ei imperiale la Nistru.
Înseamnă aceasta, domnule Marinuţa, că eşti de fapt altul decît te-ai prezentat la acea şedinţă din 2008, că eşti de fapt o “cîrtiţă” în PL (“cîrtiţă” — agent infiltrat)?
Ce să creadă simpatizanţii PL despre politica de cadre a formaţiunii, dacă numirile importante se fac prin intermediul prietenilor?
Nu admiteţi că pentru urechea americană cuvîntul “federalizare” este eufonic?
PL are de gînd să-şi creeze un serviciu intern de securitate pentru a se proteja de “cîrtiţe”, dar ce va face serviciul de securitatea dacă “cîrtiţele” vor fi promovate de prietenii conducerii de partid?
(Vitalie Marinuţa) se ocupa cu marinatul pătlăgelelor acolo, pe malul Nistrului. L-am adus şi l-am făcut ministru, general şi aţi văzut cum s-a comportat.
Ce să credem despre dvs., dacă ajungînd prin concursul unor circumstanţe în fruntea statului, luaţi un om de la muratul pătlăgelelor şi îl puneţi în fruntea Armatei Naţionale?
Aţi aşteptat de la dl. Marinuţa supunere necondiţionată în virtutea faptului că l-aţi promovat, fără să admiteţi că puteţi şi dvs. să greşiţi?
Acum că avem decizia Procuraturii (de a clasa dosarul privind vînzarea armamentului), eu personal, revenind la serviciu, voi informa Preşedintele Republicii Moldova şi Guvernul în exerciţiu şi voi solicita ca să fie o întrunire a Consiliului Suprem de Securitate ca să am punctele directorii ce să facă mai departe. Eu voi propune să finalizăm contractul pînă la urmă, pentru că o mare parte din bani sunt transferaţi în 2011, o parte sunt cheltuiţi deja, cred eu […] nu se mai poate da înapoi.
…
Cinstea, onoarea şi demnitatea pentru mine sunt pe primul loc, inclusiv şi în cadrul acestui contract, a acestei tranzacţii este cinstea şi onoarea instituţiilor care au autorizat, a acestor două comisii, a ministerului Apărării, dar chiar şi a mea personală. De ce ar trebui eu să dau înapoi?
Politica este politică şi unii oameni îndeplinesc unele scopuri şi unele viziuni ale formaţiunilor politice într-o anumită perioadă de timp, alţi oameni sunt mai buni pentru o altă perioadă de timp. Rămîne ca decizia să fie luată pe viitor de Ghimpu ori de partidul care m-a delegat în funcţia dată. Dar eu vreau să mulţumesc militarilor şi angajaţilor civili ai Armatei Naţionale care au susţinut această echipă condusă de mine pe parcursul a trei ani şi jumătate.
…
Eu în 2009 am venit în politică, eram străin faţă de acest domeniu, chiar deloc nu am avut experienţă politică. Un foarte bun prieten mi-a făcut cunoştinţă atunci cu Anatol Şalaru. Venind pentru dată la sediul PL, în iunie 2009, am văzut un grup de tineri care erau zîmbăreţi, cîntau la chitară şi sincer să vă spun am crezut că este raiul pe pămînt. Atunci am spus că aici este locul meu, împreună cu această echipă.
…regimul separatist tot mai insistent sperie populaţia cu un nou posibil conflict armat. Prin această metodă Şevciuc motivează şi sumele enorme cheltuite pentru aşa numitele structuri de forţă. Mai mult, în ultima perioadă administraţia neconstituţională de la Tiraspol instalează nelegitim posturi de control atît în zona de securitate cît şi în afara ei, aplică forţa fizică în relaţiile cu poliţiştii moldoveni, brutalizează populaţia civilă, interzic accesul observatorilor străini în zona de securitate, etc. Intensitatea aplicaţiilor militare şi a tragerilor de luptă în aşa numitele forţe armate separatiste în ultimii ani a sporit considerabil, în special fiind folosite scenarii de forţare a rîului Nistru şi alte elemente ale luptelor de ofensivă.
…
Liderul tiraspolean ultimativ cere de la Federaţia Rusă o “abordare mai îndrăzneaţă a problemelor şi perspectivelor din Transnistria”. Aceasta ar însemna recunoaşterea regiunii transnistrene ca stat suveran sau ca regiune a Federaţiei Ruse, renunţarea la poziţia oficială a Rusiei cu referinţă la unitatea statului Republica Moldova, implicarea directă în treburile unui stat suveran, încălcarea dreptului internaţional. Nu prea multe cere “un preşedinte de raion”?
Prin această postarea vreţi să-i transmiteţi dlui Şevciuc mesajul că staţi cu ochii pe el şi că îi cunoaşteţi planurile. Dar ce aţi putea întreprinde concret pentru a-l descuraja?
Chiar credeţi că contează ceea ce cere cel pe care îl numiţi “preşedinte de raion” sau el doar creează aparenţa pretextului pentru eventuala intervenţie a celor care au interesul în menţinerea regimului transnistrean?
…s-a dat de înţeles că în aceasta chestiune a fost încălcată legislaţia naţională, iar eu, Vitalie Marinuţa, sînt principalul vinovat, care a adus atît prejudicii politice, cît şi morale statului Republica Moldova.
La capitolul vînzării de armament ţin sa menţionez următoarele — dosarul pornit de către Procuratura Generală, la solicitarea comisiei de anchetă a Parlamentului, recent a fost clasat. Procurorii au constatat că toate procedurile legale, necesare în asemenea gen de tranzacţii, au fost respectate şi nici un prejudiciu Republicii Moldova nu i-a fost adus.
Neclare sînt şi celelalte “mai multe încălcări” […] Funcţiile vin şi pleacă, important e să rămînem oameni!
Credeţi că maşinile cu contrabandă au fost împuşcate de la Tiraspol cu tunul, ca să treacă vama noastră pe de-asupra? Şi ştiţi al cui este Serviciul Vamal? Al PLDM-ului. Schemele de contrabandă din Transnistria, la Coşniţa, la Căuşeni. De ce nu se rezolvă nimic? Iată de ce domnul Filat nu poate fi Prim-ministru […] nici un vameş, nemaivorbind de directori, niciunul nu a avut măcar o mustrare.
Am arătat schema de contrabandă prin Transnistria, s-a întreprins ceva după asta ca să fie pus un punct vamal sau fiscal, ca să nu mai ocolească punctele care sunt acolo puse de formă la mijloc? Punctele de control se pune nu la mijloc pe unde mai sunt o sută de mii de drumuri în jur, ci la capătul drumului.
…
…cazul răsunător din România, cînd 147 de poliţişti de frontieră şi vameşi au fost reţinuţi şi învinuiţi de implicare în contrabandă la hotarul moldo-român. A fost la noi vreun vameş pedepsit, sau măcar o anchetă începută? Nu. Nu este învinuire directă, dar Filat poartă răspundere ca Prim-ministru şi mai are şi Serviciului Vamal, care i-a revenit Partidului Liberal Democrat din Moldova pe linie de partid şi este în subordinea sa ca Prim-ministru.
…
…la export se face contrabandă cu mărfurile care ies din ţară pe la Albiţa, Cahul, unde este vamă. La export este şi contrabandă care ocoleşte controlul vamal prin Transnistria, care vine prin satul Pîrîta, ocolesc postul vamal şi intră pe teritoriul Republicii Moldova. Avem contrabandă prin Varniţa, Gura Bîcului, Hagimus, Pădurea Hîrbovăţ — din Tighina prin Varniţa şi pădurea Hîrbovăţ.
De ce nu aţi vorbit la concret despre corupţie şi contrabandă pe cînd eraţi parte a Alianţei pentru Integrare Europeană, pe atunci doar promiteaţi “solo la saxofon”?
Nu credeţi că dezvăluirile Dvs. se aseamănă mai mult cu nişte reglări de conturi, decît cu o luptă sinceră împotriva corupţie şi contrabandei?
Perfecţionarea cadrului legislativ în domeniul educaţiei cu racordarea lui la normele europene.
Codul Educaţiei, adoptat la 17.07.2014, este conform cerinţelor europene.
Asigurarea autonomiei instituţionale.
Noul Cod al Educaţiei, adoptat la 17 iulie 2014 a consacrat în Articolul 7 principiile fundamentale ale educaţiei, printre care figurează şi principiul descentralizării şi autonomiei instituţionale. Guvernul a adoptat hotărîrea Nr. 983 din 22.12.2012 cu privire la modul de funcţionare a instituţiilor de învăţămînt superior de stat în condiţii de autonomie financiară.
Descentralizarea şi depolitizarea sistemului educativ.
Noul Cod al Educaţiei, adoptat la 17 iulie 2014 a consacrat în Articolul 7 principiile fundamentale ale educaţiei, printre care figurează şi principiul descentralizării şi autonomiei instituţionale. Guvernul a adoptat hotărîrea Nr. 983 din 22.12.2012 cu privire la modul de funcţionare a instituţiilor de învăţămînt superior de stat în condiţii de autonomie financiară. În acelaşi timp, rectorii unui şir întreg de instituţii de învăţămînt superior au devenit membri ai formaţiunii de guvernămînt care a deţinut funcţia de ministru al educaţiei. Acest fapt a generat atitudini critice justificate în societate. Totuşi, este de remarcat că, per ansamblu, conducătorii instituţiilor de învăţămînt superior s-au opus adoptării Codului Educaţie în redacţia propusă de ministerul Educaţiei, în special împotriva prevederilor referitoare la managementul instituţiilor de învăţămînt superior.
Asigurarea accesului la învăţămînt al tuturor copiilor de vîrstă şcolară şi garantarea şanselor egale de a învăţa.
Codul Educaţiei, adoptat la 17.07.2014, consacră accesului la învăţămînt al tuturor copiilor de vîrstă şcolară şi garantarea şanselor egale de a învăţa.
Statisticile oficiale indică că în ultimii patru ani rata de şcolarizare în învăţămîntul primar a scăzut cu 0.5% iar în învăţămîntul gimnazial, respectiv, cu 1%.
Crearea condiţiilor adecvate de funcţionare a instituţiilor preşcolare, şcolare şi universitare.
În majoritatea localităţilor din ţară au fost reparate şi reabilitate edificiile grădiniţelor şi şcolilor. În acest sens, Guvernul Republicii Moldova a obţinut un grant de 20 milioane euro de la Guvernul României, care încă urmează a fi repartizat. Există însă un şir de plîngeri din partea primarilor localităţilor, aleşi din partea opoziţiei, privind distribuirea resurselor din grantul României pe criterii politice.
Stoparea abandonării de către cadrele didactice a activităţii pedagogice, prin asigurarea unei remunerări adecvate muncii prestate.
În perioada mandatului AIE şi CPE profesorii au continuat să părăsească locurile de muncă din învăţămînt, doar în anul de studii 2013–2014 aproximativ 700 de profesori au părăsit locul de muncă. Salariul mediu al profesorilor a crescut aproximativ proporţional cu creşterea salariului mediu pe economie, dar a rămasă cu aproximativ 20% mai mic decît acesta. Respectiv, nu poate fi vorba despre ridicarea prestigiului profesie de profesor.
Informatizarea şi internetizarea tuturor instituţiilor de învăţămînt din republică.
Informatizarea şi internetizarea tuturor instituţiilor de învăţămînt din republică este un proces firesc, care s-a derulat în mod firesc. Un astfel de obiectiv a fost formulat şi de guvernarea precedentă a PCRM, care a dezvoltat programul prezidenţial “SALT”, prevăzînd implementarea tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale in sistemul de învăţămînt.
Renovarea căminelor şi asigurarea studenţilor cu cămin, stimularea construcţiilor căminelor private.
Un şir de cămine au fost reparate, în mod firesc, iar cămine private nu au fost construite.
Suplimentarea numărului de locuri la buget în instituţiile de învăţămînt superior de stat.
Numărul locurilor la buget în instituţiile de învăţămînt superior de stat s-a diminuat, nesemnificativ, dar totuşi s-a diminuat. Pe viitor, intenţia declarată a ministerului Educaţie este ca începînd cu anul 2014, locurile cu finanţare de la stat, cu excepţia celor destinate copiilor orfani şi invalizilor de gradul I şi II, să fie scoase la concurs în fiecare an, după sesiunea de vară. Un proiect de hotărîre al Ministerului Educaţiei a fost aprobat la una din şedinţele guvernului în 2013.
Adoptarea unui program de construcţie a locuinţelor de ipotecă pentru tineri cu venituri mici, prin susţinerea parţială a statului.
Nu există date relevante privind construcţia locuinţelor de ipotecă pentru tineri cu venituri mici în proporţii semnificative. Pînă în 2010 ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale a dezvoltat un proiect de construcţie a locuinţelor pe două componente: în regim social şi în regim de ipotecă, preponderent pentru tinerii specialişti şi familiile tinere din zonele urbane, finanţat dintr-un credit al Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE). Proiectul prevedea construcţia în regim social a locuinţelor pentru familiile tinere şi invalizi, construcţia în regim de ipotecă a locuinţelor pentru tinerii din zonele urbane, precum şi finisarea construcţiei a circa 500 de locuinţe pentru persoanele din categoriile social vulnerabile şi bugetari, construite de companiile private.
Acordarea reşedinţei în localităţile de studiu pe baza carnetului de student, indiferent dacă locuiesc sau nu în cămine.
Acordarea reşedinţei în baza carnetului de student se face în mod normal în cazul locatarilor căminelor studenţeşti ce aparţin instituţiilor de învăţămînt. Studenţii care închiriază locuinţe pot obţine oficializarea reşedinţei, dar în acest caz proprietarii, de obicei, măresc plata de închiriere fiindcă trebuie să achite impozite pe venit. Acest lucru, adesea, nu convine studenţilor.
Finanţarea sistemului educaţional cu pînă la 10% din PIB, conform ultimelor tendinţe ale Uniunii Europene.
În perioada mandatului AIE şi CPE finanţarea învăţămîntului a scăzut de la aproximativ 9% din PIB, pînă la ~7%.
Dezvoltarea alternativelor private la serviciile oferite de stat, cum ar fi sistemul de pensii private, sistemul de asigurare medicală privată etc. şi oferirea dreptului de alegere liberă între serviciile publice sau private.
Nu au fost înregistrate acţiuni concrete în acest domeniu. Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală (Nr. 1585 din 1998) obligă toţi cetăţenii să se asigure în mod individual doar la CNAM, dacă nu sunt angajaţi sau vor fi asiguraţi de Guvern unele categorii prin transferul banilor doar către CNAM. Cu toate că după cum arată mai multe studii de fezabilitate privind implementarea asigurărilor medicale private, obstacole în dezvoltarea asigurărilor medicale private nu au fost create, iar pînă la moment în această direcţie s-a menţinut status quo. De menţionat că, asigurătorii privaţi insistă că s-ar putea implica eficient în procesul de distribuire a resurselor acumulate în sistemul de sănătate, fără însă a pretinde la resursele deja acumulate în fondurile CNAM. Totuşi MS consideră că este prematură discuţia despre liberalizarea pieţei asigurărilor medicale obligatorii în Republica Moldova şi la această etapă, ar trebui mai întîi să se analizeze modul de soluţionare a problemelor existente în sistem şi abia după rezolvarea acestora, se va discuta despre liberalizarea pieţei asigurărilor medicale obligatorii.
Extinderea serviciilor medicale în mediul rural, prin crearea oficiilor pentru medici de familie şi acordarea stimulentelor de stabilire în mediul rural.
Această promisiune a fost apreciată cu “Bine”, căci în scopul eliminării diferenţelor între zonele rurale şi urbane, în perioada 2011–2014, Ministerul Sănătăţii şi CNAM au realizat mai multe măsuri ce au creat facilităţi adiţionale pentru medicii de familie din mediul rural:
Îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale acordate cetăţenilor în cadrul sistemului de asigurări medicale obligatorii, în mod special al mamei şi copilului şi, respectiv, extinderea categoriilor de persoane asigurate.
Această promisiune este notată cu “Satisfăcător” căci indirect am putea concluziona prin rapoartele anuale de activitate ale Ministerului Sănătăţii că în acest domeniu au fost realizate un şir de măsuri ce ţine de fortificarea infrastructurii secţiilor de ginecologie, obstetrică şi pediatrie; dotarea lor cu echipament medical performant; instruirea specialiştilor, inclusiv în cadrul proiectelor finanţate de partenerii internaţionali de dezvoltare. În consecinţă au fost îmbunătăţiţi indicatorii statistici:
Creşterea veniturilor salariale ale personalului din sistemul de sănătate prin schimbarea mecanismului de salarizare.
În conformitate cu rapoartele anuale de activitate ale Ministerului Sănătăţii, comparativ cu anul 2010, cînd salariul mediu al medicilor la o funcţie ocupată a constituit 3,981.36 lei, salariile medicilor s-au mărit cu 21% în 2013: fiind de 4,134.21 lei — în 2011; 4,404.12 lei — în 2012; şi circa 4,873 — în 2013. Dar totuşi salariul medicilor este practic de 2 ori mai mic decît salariul din domeniile activităţilor financiare, de asigurări şi a tehnologiilor informaţionale. Abia începînd cu 2014 medicii rezidenţi din cadrul serviciului de asistenţă medicală primară primesc pe lîngă bursa de studiu de 900 lei şi un salariu de medic începător. Iar prin modificarea Regulamentului privind salarizarea angajaţilor din IMSP încadrate în asigurările obligatorii de asistenţă medicală, din iulie 2014 salariul medicilor pentru prima categorie au fost mărit cu circa 21%.
Ar fi fost “Excelent” dacă se majorau salariile medicilor de cîteva ori, analogic majorărilor aplicate salariilor judecătorilor. Nu s-a notat cu “Bine” căci salariile nu sunt nici în topul clasamentului salariilor medii, fiind la mijlocul acestuia. Nu s-a notat nici cu “Satisfăcător” din considerentul căci totuşi salariul medicilor a crescut cu doar 22.4% proporţional cu Indicele preţurilor de consum şi Rata inflaţiei (21.1%), în timp ce Salariul mediu nominal a crescut cu şi mult mai mult: 29.3%, în aceeaşi perioadă. Cu toate că CNAM-ul raportează o mărire a salariului mediu lunar al medicilor pentru o unitate în instituţiile medicale publice contractate cu circa 22% (de la 3,832 lei în 2010 la 4,734 în 2013), această mărire s-a înregistrat doar în instituţiile contractate din Fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală.
Dezvoltarea infrastructurii sistemului de sănătate şi dotarea cu echipamente moderne în corespundere cu standardele internaţionale prin punerea în aplicare a unui program general de investiţii şi atragerea de fonduri europene.
În perioada ianuarie 2010 — august 2014 Ministerul Sănătăţii (MS) a raportat că următoarele instituţii medico-sanitare publice (IMSP) au beneficiat de echipamente medicale performante din bugetul de stat, fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală, granturi/donaţii, etc.: 8 spitale republicane, inclusiv printr-un parteneriat public-privat; 3 spitale municipale; 15 spitale raionale, inclusiv unul printr-un parteneriat public privat; peste 60 centre de sănătate din zona rurală; 11 centre de sănătate publică; 2 centre de transfuzie a sîngelui; şi mai multe staţii de asistenţă medicală urgentă.
Ar fi fost “Excelent” dacă se procura echipament pentru toate IMSP conform programului aprobat de MS. Astfel, se notează cu “Bine” din considerentul că circa jumătate din IMSP au fost dotate din sursele identificate suplimentar la bugetul instituţiilor medicale şi alocărilor neînsemnate a fondatorilor acestora.
Cu referire la construcţii şi reparaţii a IMSP: peste 60 Centre de Sănătate din zona rurală au fost construite sau reparate capital; s-a construit un bloc chirurgical nou modern la Spitalul Clinic Republican (SCR); s-a renovat capital secţia de imagistică din cadrul SCR printr-un proiect de parteneriat public-privat; a continuat reconstrucţia blocului curativ nr.2 a SCF “Vorniceni”; s-a reconstruit blocul 4 şi secţia de terapie intensivă ale Centrului Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Urgentă; au fost efectuate reparaţii în alte 10 spitale; s-a construit clădirea Centrului regional de transfuzie a sîngelui, or Cahul.
Obiectivele de guvernare ale PL în domeniul sănătăţii includ:
dezvoltarea serviciului de urgenţă, inclusiv aerian.
În primăvara anului 2014 Ministerul Sănătăţii în comun cu Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor au prezentat primul elicopter care va presta pe bază regulată servicii de ambulanţă aeriană pentru spitalele din Republica Moldova. Aeroambulanţa a fost dotată cu echipamentul necesar pentru a oferi ajutor medical pacienţilor aflaţi în stare gravă, precum şi pentru transportarea de organe prelevate de la donatori. Elicopterul a fost renovat cu scopul de a transporta pacienţii grav bolnavi şi de a le oferi şansa de a supravieţui. În aeroambulanţă pot fi transportaţi doi pacienţi în poziţie culcată, un pacient pe brancardă, sau un nou născut. Pînă la moment elicopterul nu a fost utilizat conform destinaţiei.
Obiectivele de guvernare ale PL în domeniul sănătăţii includ:
majorarea cotei de compensare a medicamentelor pentru persoanele cu venituri mici.
Ministerul Sănătăţii în anul 2013 a îmbunătăţit mecanismul de includere a medicamentelor în lista medicamentelor compensate elaborat anterior (fiind modificată prin Ordinul Ministerului Sănătăţii Nr. 914 din 19 decembrie 2012 “Cu privire la Consiliul pentru medicamente compensate”). Şi pentru prima dată au fost incluse medicamente compensate pentru mai multe maladii neacoperite pînă atunci. CNAM raportează mărirea sumei medii compensate pentru o reţetă de la 42.6 lei în 2010 la 52.4 lei în 2013, inclusiv cu mărirea numărului de reţete compensate achitate de CNAM de la 2,744,381 (2010) pînă la 3,120,779 în 2013.
Cheltuielile pentru medicamentele compensate au crescut de la 116.8 milioane lei în 2010 la 163.5 milioane lei în 2013.
Cu toate că în 2013 comparativ cu 2010, cheltuielile pentru medicamentele compensate au crescut cu circa 40% (cu circa 14% — numărul reţetelor şi cu circa 23% — suma medie compensată pentru o reţetă), realizarea acestei promisiuni se notează cu “Satisfăcător”, căci indicele preţului de consum şi inflaţia au crescut cu 19.3% în această perioadă. De asemenea, compensarea medicamentelor nu prevede careva diferenţe între persoanele cu venituri mici şi cele cu venituri mari.
Partidul Liberal pledează pentru elaborarea şi adoptarea unei noi Constituţii a Republicii Moldova, conformă cu standardele europene în materie constituţională. Noua Constituţie va permite: organizarea administrativ-teritorială a teritoriului Republicii Moldova sub aspect administrativ în comune, oraşe, regiuni, inclusiv localităţile din stînga Nistrului, şi unitatea teritorială autonomă găgăuză.
Organizarea administrativ-teritorială a Moldovei, ca şi Constituţia ţării au rămas intacte.
Consolidarea administraţiei locale prin autonomia financiară şi patrimonială.
În realitate, toate realizările s-au redus la acţiuni de ordin formal şi declarativ. Chiar dacă descentralizarea şi consolidarea autonomiei locale a fost declarată una din priorităţile guvernamentale de bază, şi ulterior a fost adoptată strategia descentralizării şi planul de acţiuni (în 2012) — în practică nu a fost realizată nici o acţiune concretă şi situaţia nu s-a schimbat esenţial. Acest fapt este confirmat şi de raportul de monitorizare şi Recomandarea 322 a Congresului Puterilor Locale al Consiliului Europei din 22.03.2012, care constată, că de fapt, în domeniul APL şi descentralizării, lucrurile nu prea s-au schimbat, comparativ cu ultimul raport din 2005. Strategia descentralizării şi planul de acţiuni, expiră in 2015, dar acesta nici nu a început să fie implementat. Mai multe proiecte de legi promise pentru consolidarea autonomiei locale/derularea procesului de descentralizare au rămas blocate în Parlament (care se referă la statele de personal, achiziţii publice, schimbarea destinaţiei terenurilor, asigurarea accesului la curtea constituţională etc.).
Totuşi, pentru obiectivitate, poate fi menţionat că unicul rezultat pozitiv, ar putea fi considerat adoptarea în toamna anului 2013, după protestele APL, a legii prin care se schimbă sistemul de finanţe publice locale în vederea depolitizării lui şi creşterii motivării din partea APL. Însă, Guvernarea a tărăgănat implementarea acestei legi, începînd cu 2014 şi a decis implementarea ei din 2015. Pîna în prezent există o incertitudine privind implementarea acestui sistem. Aceasta chiar în pofida protestelor APL (CALM) şi a obiecţiilor din partea partenerilor străini care au investit în procesul de descentralizare: SUA, Suedia, UE şi Consiliul Europei. Refuzul de a implementa noul sistem de finanţe locale începînd cu 2014 a avut în esenţă motivaţie strict politică şi electorală. Guvernarea a decis ca în loc de un sistem obiectiv de repartizare a resurselor financiare (care se stabilea prin noua lege a finanţelor locale), să mai profite pînă la alegeri de vechiul şi “bunul” sistem de distribuire a resurselor financiare publice bazat pe criteriile de afiliere politică şi docilitate.
Elaborarea şi adoptarea unei noi Constituţii a Republicii Moldova, conformă cu standardele europene în materie constituţională: introducerea dreptului la moştenire, inclusiv a dreptului la moştenire a rudelor de orice grad, excluzînd dreptul de moştenire al statului.
Deputaţii din fracţiunea PL au înregistrat în Parlament un proiect al Constituţiei RM (Nr. 2082 din 23.09.2011), acest proiect rămînînd nedezbătut de Parlament.
Ajustarea Codului penal la prevederile convenţiilor civilă şi penală ale Consiliului Europei şi la cele ale Convenţiei ONU împotriva corupţiei.
Au fost elaborate, promovate şi adoptate mai multe proiecte de legi pentru modificarea şi completarea cadrului legal naţional în vederea ajustării acestuia la prevederile Convenţiei Organizaţiei Naţiunilor Unite împotriva corupţiei şi la prevederile convenţiilor penale şi civile privind corupţia ale Consiliului Europei. Astfel, au fost sporite sancţiunile prevăzute pentru infracţiunile de corupţie (inclusiv — luare şi dare de mită), denunţătorii acestor crime căzînd sub incidenţa mecanismului de protecţie garantat de stat. A fost extins cercul de subiecţi ai acestui tip de infracţiuni (persoană publică străină şi funcţionar internaţional). A fost introdusă o nouă componentă de infracţiune — Îmbogăţirea ilicită, precum şi o nouă măsură de siguranţă în procesul penal — Confiscarea extinsă. Totuşi, impactul acestor modificări nu va fi unul simţitor, dacă nu se vor pune în aplicare plenar.
PL va acorda o atenţie deosebită politicilor de prevenire şi combatere a corupţiei:
înlăturarea deficienţelor Legii cu privire la conflictul de interese, care se referă la declararea intereselor personale, comisia principală de etică, răspunderea pentru încălcarea prevederilor legii petiţiilor şi cererilor cetăţenilor, gradul de transparenţă a declaraţiilor cu privire la interesele personale ale funcţionarilor.
Au fost adoptate mai multe legi relevante promisiunii electorale. A fost înfiinţată Comisia Naţională de integritate. A fost îmbunătăţit cadrul normativ conex, precum şi cel referitor la examinarea petiţiilor. Declaraţiile agenţilor publici se publică pe web site-ul CNI. Cadrul normativ mai necesită îmbunătăţiri esenţiale, necesităţile CNI fiind ignorate, performanţele în domeniu rămînînd minore.
Eliminarea deficienţelor Legii privind Codul de conduită a funcţionarului public, care se referă la primirea cadourilor, conflictul de interese, răspunderea pentru încălcarea prevederilor Codului.
Au fost adoptate mai multe legi în domeniu. Totodată, a fost dezvoltat şi cadrul normativ subordonat legilor. Totuşi, cadrul legal în domeniu necesită îmbunătăţiri esenţiale, fiind necesară şi urmărirea punerii în aplicare a normelor.
Asigurarea transparenţei şi accesului liber la informaţia cu privire la proprietăţile mass-media, inclusiv asupra informaţiei despre tirajele de presă şi structurile de holding mass-media.
Nu a fost asigurată transparentizarea proprietăţii mass-media, eforturile fiind limitate la discuţii şi declaraţii.
Dezvoltarea rurală a R. Moldova va fi accelerată inclusiv prin:
modernizarea şi dezvoltarea reţelelor energetice, promovarea utilizării resurselor energetice regenerabile specifice zonei rurale.
În acest domeniu au fost înregistrate rezultate bune. Un progres semnificativ constituie semnarea acordului pentru transpunerea Directivelor şi Regulamentelor care formează Pachetul III Legislativ Energetic. De asemenea, au fost aprobate Strategia energetică a Republicii Moldova pînă în anul 2030 (HG Nr. 102 din 05.02.2013 cu privire la Strategia energetică a Republicii Moldova pînă în anul 2030), Legea privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, Programul Naţional pentru Eficienţă Energetică pe anii 2011–2020, Planul Naţional de acţiuni în domeniul energiei din surse regenerabile pentru anii 2013–2020 — PNAESR (HG Nr. 1073 din 27.12.2013), etc. La fel, statul a creat baza necesară pentru finanţarea şi implementarea în practică a proiectelor de valorificare a SER prin crearea Fondului pentru Eficienţă Energetică (HG Nr. 401 din 12.06.2012). Pe de altă parte, activitatea Agenţiei de Eficienţă Energetică lasă de dorit, ea fiind sub control politic şi distribuie, de regula, fondurile după criterii politice. În plus la aceasta, activitatea ei are o imagine negativă în rîndul APL.
Dezvoltarea rurală a R. Moldova va fi accelerată inclusiv prin:
refacerea si dezvoltarea infrastructurii de bază, respectiv drumuri, apă, canalizare, gazificare şi gestionare a deşeurilor.
Se atestă o creştere a finanţărilor în domeniul serviciilor comunale. Cu toate acestea, finanţările sunt cel mai adesea alocate în baza criteriilor de afiliere politică şi în condiţiile unei lipse de transparenţă în privinţa criteriilor de selectare a beneficiarilor şi a modului de utilizare a surselor.
Elaborarea şi implementarea sistemului nou de întreţinere a drumurilor.
Este aprobat un plan de acţiuni privind reforma sistemului de întreţinere a drumurilor. A avut loc comasarea 38 de întreprinderi de întreţinere a drumurilor şi reducerea numărului acestora la 12 entităţi. A fost realizată clasificarea drumurilor după întreţinere. Este semnat un memorandum pentru întreţinerea drumurilor cu România pentru utilizarea normelor tehnice din ţara vecină. Este aprobată strategia de transport şi logistică.
În domeniul infrastructurii drumurilor şi transportului, PL va acţiona pe următoarele direcţii:
implementarea tehnologiilor noi la reabilitarea drumurilor.
În anul 2014, au fost utilizate următoarele tehnologii la reabilitarea drumurilor:
Reciclarea la rece cu utilizarea emulsiei bituminoase, cimentului sau a lianţilor complecşi. Această tehnologie este în curs de implementare pe următoarele sectoare de drum:
Toate reabilitările ulterioare cu finanţare externă se preconizează cu reciclarea la rece a structurii rutiere existente.
Armarea straturilor asfaltice cu geosintetice. Este în curs de implementare pe drumurile:
Toate reabilitările ulterioare sunt preconizate cu armarea straturilor asfaltice cu geosintetice.
Consolidarea taluzelor şi terasamentelor cu utilizarea geogrilelor şi geosinteticilor. A fost utilizată pe drumurile:
Se utilizează în caz de necesitate conform calculelor de stabilitate a terasamentului.
Straturi moderne de uzură. Mixturi asfaltice consolidate cu fibre de celuloză (MASF).
Toate reabilitările ulterioare sunt preconizate cu utilizarea mixturilor asfaltice cu fibre de celuloză.
Straturi moderne de uzură. Tratamente bituminoase.
În domeniul infrastructurii drumurilor şi transportului, PL va acţiona pe următoarele direcţii:
realizarea programului de optimizare a rutelor de transport auto de călători.
Noile programe de transport rutier local, municipal şi raional, precum şi programul de transport rutier interraional şi cel internaţional vor fi aprobate în conformitate cu Codul transporturilor rutiere pînă la 31 decembrie 2014.
În domeniul infrastructurii drumurilor şi transportului, PL va acţiona pe următoarele direcţii:
realizarea programului de restructurare a Căii Ferate din Moldova.
Întreprinderea de Stat “Calea Ferată a Moldovei” urma a fi reorganizată prin structurarea activităţii sale pe trei unităţi comerciale — transportul de pasageri, transportul de mărfuri şi infrastructura feroviară. Î.S. “Calea Ferată din Moldova”. În acest sens, Î.S. “Calea Ferată din Moldova” în anul 2013 pregătea un Plan de modernizare, care să se bazeze pe acţiuni de reorganizare structurală şi de atragere a investiţiilor pentru înnoirea parcului rulant şi a infrastructurii. În prezent, Planul de modernizare nu este aprobat.
Sunt elaborate, consultate public, trecute prin Ghilotină, avizate de toate instituţiile publice 2 proiecte de iniţiative legislative, pentru modificarea Codului Transportului Feroviar, Legea Nr. 160 şi proiectul de lege pentru investigaţii de siguranţă. Proiectul pune baza reorganizării CFM, crearea Agenţiei Feroviare (responsabilă de siguranţă, certificare, autorizare). Exista un plan de reorganizare operaţională şi manageriala a CFM, în cîteva diviziuni (infrastructură, transport marfă, transport pasageri internaţional, transport pasageri naţional, activitate medicală şi activitate de administrare a fondului de locative). Sunt pregătite actele, evidenţa contabilă virtuală şi bilanţuri virtuale separate. Pînă la aprobarea cadrului legal este imposibil de a finaliza reformele. Pachetul este stopat la Guvern din luna Mai 2014.
Atragerea companiilor Low Cost în domeniul transportului aerian din Republica Moldova.
În prezent, în Republica Moldova operează 4 companii low cost. Wizz Air, cea mai mare companie aeriană low-cost din Europa Centrală şi de Est şi-a lansat activitatea în Moldova din septembrie 2013. Aceasta oferă servicii de transport pe 3 rute în Italia. Deja şi Air Moldova vinde servicii în baza aceloraşi principii ca şi companiile low cost. Este elaborat cadrul normativ de reglementare a condiţiilor de piaţă, drepturi si garanţii egale, în Codul Transportului Aerian, care nu a fost aprobat de Guvern încă (cauza-discuţii politice în jurul structurii instituţionale).
Cu toate acestea, zborurile ieftine din şi spre Moldova, rămîne o sarcină de soluţionat pe agendele operatorilor şi a politicienilor.
Îmbunătăţirea calităţii apei şi a accesului la infrastructura de apă şi apa uzată, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în zonele urbane şi rurale.
Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, în anul 2013, doar un sfert din localităţile Republicii Moldova beneficiau de servicii centralizate de alimentare cu apă.
În anul 2014 prin HG Nr. 199 din 20.03.2014 a fost aprobată Strategia de alimentare cu apă şi sanitaţie (2014–2028). În strategie se menţionează, că:
Numărul populaţiei cu acces la servicii de canalizare a constituit 761 mii de persoane, ceea ce reprezintă 21.4% din totalul populaţiei, inclusiv 50.1% în localităţile urbane şi numai 1.0% în localităţile rurale. Cea mai mare pondere a populaţiei cu acces îmbunătăţit la servicii de canalizare este înregistrată în regiunea Nord — 23.4%, urmată de regiunile Centru — 10.2%, Sud — 6.7% şi UTA Găgăuzia — 2.2%.
Partidul Liberal pledează pentru elaborarea şi adoptarea unei noi Constituţii a Republicii Moldova, conformă cu standardele europene în materie constituţională. Noua Constituţie va permite: consfinţirea limbii române ca limbă oficială.
Limba română a fost consfinţită în calitate de limbă oficială, dar nu pe calea adoptării unei Constituţii noi sau a modificării articolului 13 din Constituţia în vigoare. Obiectivul urmărit de PL a fost realizat prin sesizarea Curţii Constituţionale (CC), care prin hotărîrea din 5.12.2013 a decis că limba oficială a Republicii Moldova este limba română, în timp ce limba moldovenească este o limbă falsă, chiar dacă articolul 13 din Constituţie o declară în mod expres limbă oficială. De fapt, echivalenţa semantică a sintagmelor limba română şi limba moldovenească fusese demult stabilită de legislaţia Republicii Moldova, iar aşteptările erau ca hotărîrea CC ar consacra acest lucru, înlăturînd motivele pentru discordii şi permiţînd, deopotrivă, valorificarea prevederilor celor aproximativ 2000 de tratate internaţionale, la care Republica Moldova este parte, perfectate în limba moldovenească, precum şi asimilarea aquis communautaire în limba română. După hotărîrea CC din 5.12.2013, practic toate acordurile Republicii Moldova, cu mici excepţii, sunt recunoscute ca fiind întocmite într-o limbă falsă.
Adoptarea unui nou Cod al Audiovizualului care ar reglementa: asigurarea independenţei financiare reale a Companiei “Teleradio-Moldova”, inclusiv prin elaborarea şi adoptarea unor bugete pentru o perioadă mai mare decît cea a guvernării, introducerea taxei pentru audiovizualul public, care va implica cetăţenii în responsabilizarea audiovizualului public.
La 22 ianuarie 2014, deputaţii grupului PL au înregistrat în Parlament un proiect de lege, intitulat “Codul Audiovizualului al Republicii Moldova”. Documentul a fost avizat de experţii Consiliului Europei, Uniunii Europene de Radioteleviziune, Misiunii OSCE din Republica Moldova, fiind supus dezbaterilor în cadrul unor audieri parlamentare publice. Nota informativă a autorilor conţine următoarele argumente:
Stabilirea salariilor lucrătorilor muzeelor, bibliotecilor, arhivelor şi altor instituţii de cultură la nivelul salariului mediu pe republică.
Salariile lucrătorilor din sfera culturii au rămas cele mai mici în raport cu alte categorii de salariaţi din Republica Moldova. La mijlocul anului 2014, salariul mediu lunar pe ţară era de aproximativ 4,000 lei, iar salariul mediu al lucrătorilor din sfera culturii era de aproximativ 1,500 lei. De la 1 septembrie 2014 salariile lucrătorilor din cultură au crescut 20%, iar de la 1 octombrie cu alte 10–15%.
În vederea susţinerii oamenilor de artă, abia în 2013 Ministerul Culturii a revenit la procedura de achiziţionare a lucrărilor artiştilor din mijloace bugetare. Au fost procurate pentru fondurile Muzeului Naţional de Artă 26 de pînze ale pictorilor autohtoni, în sumă de 240,000 de lei.
Privatizarea şi darea în arendă a instituţiilor de cultură din localităţile rurale doar cu păstrarea specificului activităţii acestora.
Reconstrucţia şi revigorarea activităţii caselor şi căminelor culturale.
În perioada 2011–2014 au fost reparate şi renovate aproximativ 100 case de cultură, cu toate acestea mai mult de 500 de case de cultură necesită o reparaţie capitală, însemnînd necesitatea unor investiţii de miliarde de lei, ceea ce la moment bugetul de stat nu poate acoperi.
Informatizarea tuturor bibliotecilor şi completarea fondurilor de carte în limba română.
În Republica Moldova există 1,218 biblioteci publice şi 119 muzee. Ministerul Culturii nu a dispus de fonduri suficiente pentru a dota adecvat aceste instituţii cu cărţi noi şi echipamentul necesar. Totuşi, ministerul Culturii a susţinut programul “Novateca”, care are o durată de cinci ani, urmărind scopul de a facilita transformarea bibliotecilor din Republica Moldova în instituţii comunitare vibrante. Cu îndrumarea bibliotecarilor instruiţi şi cu susţinerea partenerilor comunitari, cetăţenii se vor bucura de acces gratuit la tehnologii moderne precum şi de servicii inovatoare de bibliotecă proprii nevoilor moderne de informare. Programul Naţional Novateca a fost precedat de o etapă de evaluare intensă a sectorului de biblioteci publice din Moldova şi de un program-pilot cu durata de doi ani, care au fost, la fel, finanţate de Fundaţia Bill şi Melinda Gates. Pe parcursul a doi ani de program-pilot, Novateca a dotat 68 de biblioteci publice din 12 raioane ale ţării, cu circa 300 de calculatoare şi echipament periferic, şi a instruit 243 de bibliotecari în domeniul utilizării calculatoarelor şi creării noilor servicii de bibliotecă. În acelaşi timp, au fost testate programe de formare a competenţelor bibliotecarilor în domeniile advocacy şi parteneriate, precum şi facilitate diverse oportunităţi de schimb de experienţă şi cunoştinţe între bibliotecarii cu spirit inovator.
Dezvoltarea sistemelor durabile de management al deşeurilor prin perfecţionarea reţelei de colectare, transportare, depozitare, neutralizare şi reciclare a deşeurilor şi reducerea numărului de zone poluate istoric.
Abia în 2013 Ministerul Mediului a elaborat proiectul Strategiei Naţionale de gestionare a deşeurilor în Republica Moldova (2013–2027) în conformitate cu care Guvernul va trebui să stabilească cadrul legal şi instituţional necesar pentru a sprijini alinierea treptată a practicilor noastre de gestionare a deşeurilor la cele ale Uniunii Europene. Pînă la adoptarea cadrului legal menţionat, reciclarea deşeurilor rămîne o problemă presantă, statisticile arătînd că unui locuitor al Republicii Moldova îi revine anual 370 kg de deşeuri. Reciclarea deşeurilor a început să devină o practică uzuală doar în municipiul Chişinău, unde în 2012, întreprinderea municipală Regia “Autosalubritate” a instalat primele tomberoane pentru colectarea selectivă a deşeurilor — sticla, hîrtia şi plasticul urmau a fi selectate de către cetăţeni şi, mai apoi, reciclate de către autorităţi. Pe lîngă tomberoanele instalate de Regia “Autosalubritate” în Chişinău au apărut şi tomberoane de colectare selectivă a unor întreprinderi private specializate pe colectarea şi reciclarea, în special, a materialelor din plastic. Unele companii, recurg nu doar la colectarea deşeurile din plastic, dar şi la procurarea acestora. Preţul unei tone de deşeuri din plastic variind între 220 şi 250 de dolari. Pentru procurarea tomberoane de colectare selectivă a sticlei şi a hîrtiei, municipalitatea a cheltuit €160 de mii. În prezent, în capitală sunt instalate 1,000 astfel de containere.
Îmbunătăţirea calităţii fondului funciar prin dezvoltarea unui program naţional de amenajare şi utilizare durabilă a solurilor şi de combatere a eroziunii solurilor.
La 20 august 2011 a fost adoptată hotărîrea Guvernului nr. 626 cu privire la aprobarea Programului de conservare şi sporire a fertilităţii solurilor pentru anii 2011–2020. În conformitatea cu cel mai recent studiu al Institutul de Agrochimie şi Protecţie a Solului “Nicolae Dimo” s-a constat:
Sprijinirea tendinţelor de extindere a Fondului Forestier pînă la 17 la sută din teritoriul naţional.
Actualmente, Fondul Forestier al Republicii Moldova ocupa o suprafaţă de 419.2 mii ha (12.4% din teritoriul ţării). Gestionarea Fondului Forestier a înregistrat în ultimii ani mai multe carenţe:
Programul economic al PL urmăreşte realizarea următoarelor obiective economice strategice:
creştere economică durabilă în mărime de 7–10% anual.
În perioada 2010–2013, economia Republicii Moldova a crescut, în medie cu doar 5.5%. Mai mult decît atît, creşterea urmează să decelereze esenţial în 2014–2015 (MEGA: Analiza Creşterii Economice din Moldova, ediţia 10, Expert-Grup, 2014).
Programul economic al PL urmăreşte realizarea următoarelor obiective economice strategice:
creşterea veniturilor populaţiei astfel ca salariul mediu să se dubleze în următorii 4 ani.
În perioada 2010–2013, salariul mediu lunar a crescut de la 2,971.7 lei la 3,765.1 lei, marcînd o creştere nominală de doar 27% şi rămînînd cel mai scăzut nivel din Europa Centrală şi de Est.
Partidul Liberal pledează pentru elaborarea şi adoptarea unei noi Constituţii a Republicii Moldova, conformă cu standardele europene în materie constituţională. Noua Constituţie va permite: transparenţa formării, administrării, utilizării şi controlului resurselor financiare ale statului, ale unităţilor administrativ-teritoriale şi instituţiilor publice.
Nu a fost adoptată o Nouă Constituţie, iar problema transparenţei procesului bugetar a rămas actuală. Potrivit Indicelui Transparenţei Bugetare, calculat de către Expert-Grup în 2012, Republica Moldova a acumulat doar 51 din 100 de puncte, ceea ce corespunde unui nivel scăzut de transparenţă bugetară. Totodată, faţă de anul 2010, indicele a diminuat cu 1 punct (60 puncte în 2010), iar poziţia ţării în clasament a diminuat de la 23 (din 94 ţări în 2010) la 29 (din 100 ţări în 2012). Inclusiv din cauza transparenţei bugetare scăzute, dar şi a nerespectării procedurilor de administrare eficientă a resurselor bugetare, Curtea de Conturi a constatat, în 2013, iregularităţi de circa 7.7 miliarde lei (“Despre cum se pierd banii publici: Monitorizarea executării Hotărîrilor Curţii de Conturi pe anul 2013”, Expert-Grup, 2014).
Simplificarea procedurilor administrative de autorizare pentru iniţierea/ încetarea, licenţierea şi autorizarea unei activităţi economice.
În 2011 a fost aprobată Legea Nr. 161 din 22.07.2011 privind implementarea ghişeului unic în desfăşurarea activităţii de întreprinzător şi Legea Nr. 160 din 22.07.2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător. În vederea implementării acestor legi, Guvernul a aprobat Hotărîrea Nr. 778 din 04.10.2013 cu privire la unele măsuri de implementare a ghişeului unic în desfăşurarea activităţii de întreprinzător. La fel, în 2013, Guvernul a adoptat Hotărîrea Nr. 765 din 25.09.2013 cu privire la aprobarea Foii de parcurs privind acţiunile Guvernului în vederea eliminării constrîngerilor critice în calea mediului de afaceri pentru anii 2013–2014.
Deşi au fost întreprinse o serie de acţiuni în vederea simplificării activităţii antreprenoriale, impactul acestora este vizibil mai mult la capitolul iniţierii afacerii. Astfel, potrivit indicelui Doing Business, Republica Moldova a avansat de la poziţia 93 în 2013 la poziţia 81 în 2014, inclusiv graţie reducerii numărului de proceduri necesare iniţierii afacerii (de la 7 la 6), a timpului (de la 9 la 7 zile) şi a costului aferent acestor proceduri (de la 5.7% la 5.4% din venitul mediu per capita). Cu toate acestea, obţinerea documentelor cu caracter permisiv rămîne o constrîngere majoră, iar impactul măsurilor încă nu este perceput în deplină măsură de agenţii economici. Una din cele mai acute probleme ţine de obţinerea permiselor pentru construcţii, care durează, în medie, 291 zile, iar costul cărora reprezintă circa 65% din venitul mediu per capita, ceea ce plasează ţara noastră pe locul 174 din 189 ţări incluse în clasamentul Doing Business. Drept dovadă a problemei obţinerii documentelor cu caracter permisiv şi a interacţiunii problematice între mediul de afaceri şi stat servesc rezultatele ediţiei recente a Raportului Global al Competitivităţii. Conform acestuia, principala problemă percepută de antreprenori în activitatea acestora este corupţia.
Excluderea monopolului în toate domeniile şi ramurile de activitate; diminuarea ponderii “economiei subterane”.
Problema concentrării activităţii economice a rămas una la fel de acută pe parcursul ultimilor ani. Cîteva sectoare unde nivelul de concentrare este relativ înalt sunt:
Nivelul înalt de concentrare denotă carenţe privind cadrul concurenţial pe diferite pieţe, care nu a suferit îmbunătăţiri substanţiale în ultimii ani. Astfel, conform Raportului Global al Competitivităţii pentru 2014–2015, Republica Moldova figurează pe locul 99 din 144 de ţări la capitolul intensităţii concurenţei locale, fiind practic la un nivel similar cu cel din ediţia pentru anul 2010–2011 (locul 101 din 139 ţări).
Dezvoltarea dialogului cu investitorii şi antreprenorii privind modalităţile de îmbunătăţire a climatului de afaceri pentru crearea unui mediu de afaceri potrivit.
Potrivit raportului Doing Business 2014, Republica Moldova a avansat cu 8 trepte în clasament faţă de ediţia din 2013, deţinînd locul 78 din numărul total de 189 de ţări. Cele mai mari progrese au fost înregistrate la capitolul înregistrării afacerii (de pe locul 93 pe locul 81), obţinerii creditelor (de pe locul 40 pe locul 13) şi la capitolul plăţii taxelor (de pe locul 116 pe locul 95). Totuşi, locul 78 este mai jos decît cel al Belarusului, României, Kazahstanului, Republicii Kirghize, Mongoliei şi majorităţii statelor din Europa Centrală şi de Est. Mai mult decît atît, dialogul public-privat este perceput de către mediul de afaceri drept ineficient, netransparent şi non-inclusiv (“Analiza constrîngerilor privind activitatea antreprenorială”, Expert-Grup, 2013).
Obţinerea statutului de ţară cu economie de piaţă liberă şi funcţională din partea instituţiilor Uniunii Europene.
În pofida anumitor progrese, economia Republicii Moldova rămîne departe de principiile pieţei libere. Potrivit Indicelui Libertăţii Economice din 2014, elaborat de Fundaţia Heritage, din 2004 Moldova a rămas la statutul de economie “mai curînd ne-liberă”, situîndu-se pe locul 110 din 178 de state incluse în clasament. Totodată, Banca Mondială califică Moldova drept avînd o piaţa mică, cu concurenţă limitată şi o tendinţă slabă pentru inovaţii.
Crearea locurilor de muncă noi şi repatrierea treptată a cetăţenilor aflaţi peste hotarele republicii.
În perioada 2010–2013, numărul populaţiei ocupate a crescut de la 1,143.4 mii la 1,172.8 mii persoane, sau cu doar 2.6%. Un avans atît de modest a menţinut rata de ocupare a Republicii Moldova la unul din cele mai scăzute nivele din regiune (39.3% în 2013, fiind în uşoară creştere faţă de 38.5% în 2010). Totuşi, chiar şi acest modest avans nu este cert dacă a fost un rezultat al acestei promisiuni.
Autorităţile au depus careva eforturi în vederea reîntoarcerii în ţară a migranţilor moldoveni, în special prin intermediul Programului-pilot de atragere a remitenţelor în economie “PARE 1+1”. În cadrul acestuia, în perioada 2011–2013 a fost acordate 313 granturi în volum total de 57.6 milioane lei sau, în medie, circa 184 mii lei per proiect. Totuşi, impactul agregat al proiectului asupra ranversarea fenomenului migraţiei forţei de muncă este unul limitat, avînd în vedere dimensiunile mici ale proiectului. Astfel, în perioada 2010–2013, numărul de moldoveni de peste 15 ani aflaţi la muncă sau în căutarea unui loc de muncă peste hotare a crescut cu 21.5 mii persoane (de la 311 mii la 332.5 mii persoane), sau cu circa 5.4 mii pe an (echivalentul unui sat mediu moldovenesc). Totodată, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi a Familiei a adoptat la 20.05.2014 planul de acţiuni pentru anii 2014–2016 privind susţinerea reintegrării cetăţenilor reîntorşi de peste hotare.
Asigurarea stabilităţii macroeconomice prin intermediul instrumentelor monetare, astfel ca să fie asigurat un nivel acceptabil al inflaţiei şi o stabilitate a cursului de schimb valutar.
În perioada 2010–2014, situaţia macroeconomică din ţară a rămas relativ stabilă, fapt atestat şi de misiunile Fondului Monetar Internaţional. Astfel, Produsul Intern Brut, în 2010–2013 a înregistrat o creştere medie de 5.5%, ponderea deficitului de cont curent în PIB s-a redus de la 7.9% la 4.8%, iar Indicele Preţurilor de Consum, faţă de anul precedent, a fost redus de la 7.4% la 4.6%.
PL consideră că pentru dezvoltarea agriculturii este nevoie de:
diversificarea pieţelor de desfacere a produselor agro-alimentare.
În perioada 2010–2013 a avut loc un anumit proces de diversificare a pieţelor de desfacere. Astfel, Indicele de Concentrare Herfindahl-Hirschmann pentru exporturile de produsele agro-alimentare practic s-a redus în jumătate (de la 1,118.6 puncte în 2010 la 660.2 puncte în 2013). Diversificarea s-a produs, în mare parte, în rezultatul diminuării ponderii Federaţiei Ruse în calitate de cea mai importantă piaţă de desfacere a produselor agro-alimentare moldoveneşti, de la 26.4% în 2010 la 14.1% în 2013. Drept rezultat, dacă în 2010, peste jumătate (56.3%) din produsele respective erau destinate Federaţiei Ruse, României, Ucrainei şi Belarusului, în 2013 ponderea acestora a scăzut pînă la 41.4%. Totuşi, diversificarea nu s-a produs din contul penetrării masive pe noi pieţe de desfacere: în perioada analizată, în top-10 destinaţii pentru exporturile de produse agro-alimentare nu au apărut pieţe noi. În particular, rămîne dificil accesul pe piaţa UE, ponderea căreia în exporturile respective a rămas practic neschimbată (de circa 35%).
Promovarea unei politici active de stat orientate spre folosirea situaţiei geopolitice favorabile prin implicarea în proiectele internaţionale ce ţin de construcţia conductelor de tranzit de petrol şi gaz din ţările Asiei Centrale spre ţările Europei de Sud-Est prin Republica Moldova.
În perioada analizată, Republica Moldova nu s-a implicat în asemenea proiecte. Mai mult decît atît, a fost suspendată parţial implementarea Pachetului Energetic 3.
Accelerarea procesului de descentralizare financiar-fiscală, asigurînd astfel durabilitatea finanţelor publice, inclusiv a celor locale, şi reducerea riscurilor bugetar-fiscale.
Adoptarea amendamentelor la Legea privind finanţele publice locale care vin să modifice esenţial mecanismul de relaţii inter-bugetare dintre autorităţile publice centrale şi locale au fost tărăgănată. Astfel, deşi era planificată implementarea acestora din 2014, vor intra în vigoare în mod plenar din 2015. Modificările respective urmează să consolideze autonomia financiară a autorităţilor publice locale şi să sporească eficienţa utilizării resurselor bugetare la nivel local.
Crearea facilităţilor pentru tinerii specialişti în scopul încadrării în muncă în mediul rural.
Problema ocupării tinerilor specialişti din mediul rural a rămas una acută, iar politicile în acest sens nu au fost suficient de consecvente. Drept rezultat, în perioada 2010–2013 ponderea tinerilor (15–34 ani) din spaţiul rural din numărul total al populaţiei ocupate a rămas practic neschimbat (circa 30%), iar numărul total a crescut cu doar 4.8 mii persoane. În schimb, numărul tinerilor din sate aflaţi la muncă sau în căutarea unui loc de muncă peste hotare a crescut de peste două ori (cu 10.2 mii persoane) comparativ cu creşterea numărului tinerilor ocupaţi din sate. Astfel, tinerii din spaţiile rurale au rămas cea mai reprezentativă categorie de populaţie plecată la muncă peste hotare, cu o pondere în numărul total de migraţi de circa 41.5% în 2013.
Reorientarea cheltuielilor publice în vederea reducerii substanţiale a sărăciei.
În perioada 2010–2013 au fost puse bazele pentru tranziţia politicilor de asistenţă socială la principiul de ţintire a veniturilor. Totuşi, procesul nu a fost finalizat: în prezent, 17% din resursele destinate ajutorului social ajung, deşi nu ar fi trebuit, la beneficiari cu venituri relativ mari (Al treilea raport cu privire la Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului. Republica Moldova). Aceasta denotă ineficienţa persistentă a acestui sistem. Mai mult decît atît, pentru eliminarea integrală a sărăciei monetare sunt necesare circa 250 milioane lei anual — un nivel inferior cheltuielilor de factor pentru programele de ajutor social. Prin urmare, statul dispune de resursele necesare pentru eliminarea sărăciei, însă aceste resurse nu sunt utilizate eficient.
Totuşi, trebuie să remarcăm progresele în ceea ce ţine de diminuarea ratei sărăciei, care s-au datorat atît îmbunătăţirii într-o anumită măsură a politicilor în acest domeniu, dar şi a creşterii economice şi a influxurilor de remitenţe. Astfel, În perioada 2010–2013, rata sărăciei absolute s-a redus de la 21.9% la 12.7%, iar rata sărăciei extreme s-a redus de la 1.4% la 0.3%. Reducerea ratei sărăciei a constituit unul din principalele progrese înregistrate de către Republica Moldova la capitolul implementării Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului. Cu toate acestea problema sărăciei multidimensionale, în special în spaţiile rurale rămîne o problemă acută, fapt atestat de recentul Raport privind Dezvoltarea Umană pentru 2013, publicat de PNUD.
Dezvoltarea programului anti-şomaj în scopul stabilirii numărului real al şomerilor pentru angajarea în cîmpul muncii şi reprofilării lor spre profesiile cerute de conjunctura economică.
În perioada 2010–2013, numărul şomerilor calculaţi după metodologia BIM s-a diminuat de la 92 mii la 63.1 mii persoane. În acelaşi timp, numărul şomerilor înregistraţi la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă s-a diminuat de la 40,719 persoane în 2010 la 20,873 persoane în 2013. Totodată, în 2013 a fost lansată Strategia de Dezvoltare a învăţămîntului vocaţional/tehnic pe anii 2013–2020 care ar putea servi drept premisă importantă pentru asigurarea reprofilării şomerilor.
Eliberarea de impozitul pe venit a cetăţenilor cu un venit mai mic decît coşul minim de consum şi reducerea impozitelor pe venit al cetăţenilor, realizînd astfel garanţia constituţională a unei vieţi decente.
Cotele impozitelor pe venit nu s-au redus. Din contra, din 2012, Guvernul a reintrodus cota impozitului pe venit pentru persoanele juridice, setînd cuantumul de 10%. Totodată, persoanele cu un venit mai mic decît minimul de existenţă continuă să achite impozite pe venit. Este adevărat că sunt aplicate scutiri personale care protejează, într-o anumită măsură persoanele cu venituri reduse. Totuşi, nivelul scutirilor este mult mai mic faţă de minimul de existenţă. Spre exemplu, în 2013, scutirea personală anuală a constituit doar jumătate din minimul de existenţă.
Accesul tineretului la resurse de creditare a învăţămîntului, cu rambursarea după absolvire într-un termen şi la o dobîndă avantajoase.
Nu au fost implementate careva politici clare în direcţia promovării creditelor pentru studii, iar băncile au fost foarte reticente în acest sens. La moment, doar cîteva bănci dispun de asemenea produse de creditare, care însă nu diferă mult de creditele pentru nevoi personale: termen scurt (1–2 ani), sume mici (circa 10 mii lei maximum) şi dobînzi relativ înalte (circa 15%).
Negocierea şi semnarea Acordului Aprofundat şi Comprehensiv de Liber Schimb cu Uniunea Europeană.
Autorităţile au negociat, semnat şi ratificat Acordul de Asociere cu UE într-un ritm relativ rapid, pe parcursul anilor 2013–2014. Astfel, de la data de 1 septembrie au intrat în vigoare prevederile Acordului respectiv.
Reforma sistemului judecătoresc şi a organelor de drept în corespundere cu standardele internaţionale şi angajamentele Republicii Moldova exluzînd dreptul constituţional de numire în funcţie a Procurorului general de către Parlament, fapt ce ar corespunde exigenţelor Consiliului Europei.
Au fost elaborate şi adoptate documente de politici publice în vederea reformării sectorului justiţiei, o parte din acţiuni fiind adresate unor organe de drept. Mai mult, au fost elaborate şi adoptate politici specifice unor organe de drept (MAI, CNA, SIS). Documentele de politici sunt în proces de implementare. Însă, acest proces uneori este lent, alteori — dezechilibrat şi inconsecvent. Reforma Procuraturii constituie să fie o restanţă majoră. Concepţia de reformă a Procuraturii a fost aprobată întîrziat, nefiind promovate proiecte de acte legislative necesare implementării acesteia. Modul de numire în funcţie a Procurorului general nu a suferit modificări.
Elaborarea şi implementarea Strategiei Securităţii Rutiere pentru anii 2011–2020, conform cerinţelor Comisiei Europene.
Documentul de politici publice a fost elaborat şi adoptat. Procesul de implementare a acestuia este echilibrat, cu impact şi sprijinit de către public. Totuşi, reducerea numărului de accidente către sfîrşitul anului 2013 nu este una spectaculoasă, dacă comparăm aceste statistici cu statisticile referitoare la accidentele rutiere din anul 2009.
Semnarea documentului de Parteneriat strategic cu SUA.
Republica Moldova nu a semnat vreun document de Parteneriat strategic cu SUA, deşi relaţiile bilaterale moldo-americane au fost ascendente în perioada 2010–2014, cînd SUA au oferit Republicii Moldova suport financiar în proporţie de aproximativ $300 milioane pentru sprijinirea reformelor economice, a sectorului justiţiei, promovarea integrării europene. Urmare a vizitei Prim-ministrului Leancă la Washington (3–4 martie 2014), Statele Unite ale Americii au anunţat o creştere de 60 la suta a asistenţei sale orientate spre creşterea productivităţii şi competitivităţii întreprinderilor din Moldova.
Dobîndirea dreptului de liberă circulaţie a cetăţenilor Republicii Moldova în ţările UE.
La 12 ianuarie 2010 Republica Moldova şi Uniunea Europeană s-au angajat în negocierea unui Acord de Asociere (AA), care urma să înlocuiască Acordul de Parteneriat şi Cooperare (APC). În paralel, începînd cu 15 iunie 2010, autorităţile comunitare au negociat cu autorităţile moldoveneşti condiţiile de eliminare a vizelor pentru cetăţenii Republicii Moldova care călătoresc în UE. În consecinţă, Planul de Acţiuni privind liberalizarea regimului de vize (PALRV) a fost prezentat autorităţilor moldovene de către Comisie la 24 ianuarie 2011. PALRV conţinea 4 blocuri importante: securitatea documentelor; imigraţia ilegală; ordinea publică şi securitatea; relaţii externe şi drepturile fundamentale. După implementarea timp de mai bine de trei ani a prevederilor Planului de Acţiuni, în cadrul şedinţei din 14 martie 2014, a Consiliului Uniunii Europene, reunite în formatul miniştrilor pentru Transport, statele membre ale UE au susţinut propunerea Comisiei Europene de anulare a vizelor pentru călătoriile de scurtă durată (pentru o perioadă de şedere de pînă la 90 de zile pe parcursul a 6 luni) în spaţiul Schengen, pentru cetăţenii R. Moldova. Preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, şi reprezentantul Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, ministrul adjunct de externe al Greciei, Dimitris Kourkoulas au semnat, la 3 aprilie 2014, modificarea Regulamentului 539/2001, pentru a permite transferul Republicii Moldova în lista ţărilor terţe ai căror resortisanţi sunt exoneraţi de obligativitatea vizei. Acesta a fost pasul oficial FINAL ÎN cadrul procedurii. Publicarea documentului invocat în Jurnalul Oficial al UE a avut loc la 8 aprilie şi a intrat în vigoare la 28 aprilie 2014.
Partidul Liberal pledează pentru elaborarea şi adoptarea unei noi Constituţii a Republicii Moldova, conformă cu standardele europene în materie constituţională. Noua Constituţie va permite: excluderea neutralităţii prevăzută de art. 11 al Constituţiei, întrucît prevederea actuală împiedică aderarea Republicii Moldova la NATO.
Proiectul noii Constituţii, elaborat în perioada decembrie 2009 — februarie 2010, care prevedea renunţarea la neutralitatea Republicii Moldova, nu a fost susţinut de partenerii de alianţă, deşi programul de guvernare al AIE2 prevedea adoptarea unei noi Constituţii.
PL militează pentru lărgirea şi aprofundarea prezenţei internaţionale în regiune, inclusiv punerea în aplicare a unui mecanism european de soluţionare a conflictului şi invitarea în regiune a unui contingent de forţe de pace internaţionale, care să înlocuiască actuala structură de menţinere a păcii.
Problema lărgirii şi aprofundării prezenţei internaţionale în regiunea transnistreană nici măcar nu a fost dezbătută public de către factorii de decizie a Republicii Moldova.
Implementarea Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului NATO — Republica Moldova (IPAP) actualizat, informarea veridică a populaţiei privind rolul şi importanţa NATO în procesul de democratizare a Republicii Moldova şi a indispensabilităţii NATO în procesul de integrare europeană.
Republica Moldova a menţinut cooperarea cu NATO pe dimensiunea umanitară, axîndu-se în special pe proiectele de distrugere a pesticidelor. În acelaşi timp, Republica Moldova şi-a adus parte ei de contribuţie la depăşirea unor provocări, la promovarea păcii şi stabilităţii în Europa adoptînd măsuri concrete de susţinere a ONU, UE şi NATO în acest sens. În 2014, Moldova a contribuit cu participarea a 41 de militarei la misiunea KFOR din Kosovo, condusă de NATO sub autoritatea Consiliului de Securitatea a ONU.
Majorarea pensiilor reieşind din coşul minim de consum.
Actualmente pensiile sunt majorate anual reieşind din evoluţia indicelui preţurilor de consum şi salariului mediu pe ţară pentru anul precedent. Mărimea medie a pensiei pentru limită de vîrstă indexată de la 1 aprilie 2014 a constituit 1,116.75 lei, acesta acoperind minimul de existenţă al pensionarilor (pentru semestrul I al anului curent) doar în proporţie de 80.3%. În anul 2010 coraportul dintre pensia medie pentru limită de vîrstă şi minimul de existenţă a fost de 70.6%; de 66.5% în 2011, de 75.8% în 2012 şi de 79.1% în 20131, ceea ce nu le poate garanta acestora un trai în afara sărăciei şi excluziunii sociale.
Cît priveşte promisiunea politică făcută, în lipsa unui alt mecanism de majorare a pensiilor decît cel existent, putem concluziona că promisiunea politică nu a fost realizată într-o măsură pentru a fi considerată satisfăcătoare.
1 Calculele autorilor în baza datelor BNS
Partidul Liberal consideră că UE şi SUA trebuie să dobîndească statutul de membri deplini la masa negocierilor, ceea ce ar conferi un nou impuls procesului de soluţionare a conflictului.
Discuţiile despre schimbarea statutului SUA şi UE din cel de observatori în unul de mediatori au fost respinse din start de către Federaţia Rusă şi partea transnistreană. Autorităţile moldoveneşti au pledat constant, la început pentru reluarea negocierilor în format “5+2”, iar din aprilie 2012 pentru negocierea pe marginea celor “trei coşuri” de probleme. Perspectiva discutării problemelor de ordin politic, referitoare la statutul juridic al Transnistriei în cadrul Republicii Moldova au fost respinse constant de partea transnistreană. Singurele probleme pe marginea cărora s-a acceptat să se negocieze au fost: reluarea transportului feroviar prin regiunea transnistreană; normalizarea situaţiei în domeniul serviciilor poştale; intensificarea activităţii grupurilor de lucru sectoriale; soluţionarea problemei surselor radioactive scoase din utilizare, ce se află la diverse întreprinderi din regiune; participarea experţilor transnistreni în calitate de observatori, pentru negocierile de creare a Zonei de Comerţ. Cel mai important succes al autorităţilor moldoveneşti a fost — menţinerea conflictului în stare îngheţată, lucru care poate fi apreciat la justa valoare pe fundalul crizei din Ucraina.
Concetăţenii noştri din regiunea transnistreană trebuie integraţi informaţional, cultural, civic, social, economic şi politic în spaţiul vieţii publice din Republica Moldova. Implicarea activă a populaţiei din stînga Nistrului în procesele politice din Republica Moldova va apropia în bună măsură soluţionarea conflictului transnistrean.
În perioada 2011–2014 au avut loc doar două audieri parlamentare pe marginea problemei transnistrene. În cadrul acestora s-au discutat probleme referitoare la o eventuală implicarea a Parlamentului în procesul de negocieri în vederea reglementării transnistrene, precum şi măsurile de ameliorare a situaţiei conflictuale după provocările din Zona de Securitate din aprilie-mai 2013 şi adoptarea de către Tiraspol a “legii privind frontiera de stat”. Problema facilitării participării cetăţenilor moldoveni din Transnsitria la procesul electoral din Republica Moldova nici măcar nu s-a încercat a fi abordat.