Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM)
- Data înregistrării: 25 ianuarie 2008
- Doctrina: Conservatorism
- Nr. de membri: ~ 41,000 (octombrie 2013)
Victoria zdrobitoare a doamnei Irina Vlah nu a fost fără susţinerea zdrobitoare a unor forţe ostile ţării noastre. Găgăuzia este o unitate teritorială de nivelul doi în Republica Moldova. Este pentru prima dată cînd avem atîtea personalităţi, să zic aşa, străine, care să vină şi să susţină un candidat la o funcţie locală, şi Valuev, şi Gazmanov, şi deputaţi. Toate lucrurile acestea s-au făcut nu întîmplător. Este o strategie a Federaţiei Ruse să mai îngheţe o bucăţică de pămînt din ţara noastră şi la sudul republicii.
E important de clarificat care este deosebirea de principiu dintre concertele lui Galkin, Malahov, Kirkorov, etc. în favoarea “euro-integraţioniştilor” şi concertele lui Malahov, Valuiev, etc., în favoarea Irinei Vlah? Dimpotrivă, acestea au ceva în comun — finanţarea obscură.
Trebuie să recunoaştem că între autorităţile centrale şi cele din Autonomie s-a format, din păcate, o prăpastie largă, care trebuie să fie remediată. Sunt acţiuni care pe viitor trebuie să le întreprindă actualul guvern. (…) În loc să propună ca obiective interesele Autonomiei şi ale Republicii Moldova, s-a vorbit mai multe despre viitoarea interacţiune cu Federaţia Rusă şi asta ne dă de gîndit şi de acţionat. Trebuie să ne securizăm spaţiul mediatic, să întreprindem măsuri energice pentru a ne proteja de propaganda neprietenoasă care vine din afară. Sperăm cu după această victorie doamna Vlah va reuşi să pună în lista de priorităţi interesul Republicii Moldova, şi nu al unui stat străin.
Preşedintele Nicolae Timofti şi liderul PLDM, Vlad Filat, au invocat aceleaşi argumente 2–3 săptămîni în urmă. Nu s-a schimbat absolut nimic. În privinţa doamnei Vlah am putea presupune că va proceda exact aşa cum au procedat predecesorii săi în funcţia de Guvernator. Dependenţa bugetului Găgăuziei în proporţie 70% de transferurile bugetare de la centru reprezintă “chezăşia” cooperării Comratului cu Chişinăul. Cel mai trist lucru este însă că după îndemnurile domnului Streleţ nu se va întîmpla nimic, la fel ca după îndemnurile domnilor Timofti şi Filat. Lucrurile vor merge din inerţie, totul depinzînd de faptul dacă proiectul “Novorossia” se va extinde pînă la gurile Dunării.
Insistenţa celor din Federaţia Rusă are şi un alt subtext, să nu uităm că başcanul este din oficiu membru al guvernului. Şi închipuiţi-vă cînd în guvernul Republicii Moldova va fi un reprezentant aproape al Rusiei. Mă rog, unul nu decide în guvern, dar, totuşi, o voce poate fi auzită cîteodată. Patru ani de zile am fost cu doamna Vlah în aceeaşi comisie, parcă era destul de cumpătată, destul de inteligentă, dar cînd am auzit în campanie unele declaraţii de ale ei, “să facă o Rusie mai puternică”, nu o pot înţelege pînă la sfîrşit.
Nu e nevoie de mare efort intelectual pentru a o înţelege pe Irina Vlah în demersul său pro-rusesc. E chiar foarte simplu. “Euro-unioniştii” au discreditat şi profanat ideea integrării europene într-un hal fără de hal, susţinătorii acesteia descrescînd de la 75%, în 2009, cînd “democraţii” au venit la guvernare, pînă la 45%, după cinci ani de guvernare mega-coruptă. Alternativa integrării europene este integrarea eurasiatică, de aceea, Irina Vlah pedalează ideea respectivă. Ce e de neînţeles aici?
Nu Partidul Comuniştilor prezintă problemă pentru Moldova acum, o problemă reală pentru Moldova este Partidul Socialiştilor. Mesajele de federalizare, mesajele care sînt lansate din ce în ce mai des în limba rusă, ele pot să creeze un precedent foarte grav. (…) Ceea ce se întîmplă în Găgăuzia nu trebuie să fie doar un spectacol la care să ne uităm. Noi trebuie să asigurăm ca nu cumva Găgăuzia să servească acea platformă de pe care să fie extinsă această invazie, dacă vreţi, pe tot teritoriul Republicii Moldova.
Eventuala federalizarea a Republicii Moldova reprezintă un pericol pentru Republica Moldova, în special în contextul insistenţelor Federaţiei Ruse de a federaliza Ucraina, cu scopul de a pulveriza centrul de adoptare a deciziilor din centru către eventualii subiecţi federali, controlaţi de Rusia. Totuşi, cel mai mare şi imediat pericol pentru Republica Moldova îl reprezintă guvernare coruptă, implicată în jafuri de miliarde, iar PCRM s-a angajat să salveze această guvernare, susţinînd tacit puterea minoritară a PLDM-PDM.
Câteva întrebări pe care am dorit să i le adresez domnului Iurie Leancă la şedinţa fracţiunii parlamentare, şedinţă, la care am sperat să participe şi să ne spună sincer, colegial, motivul adevărat al părăsirii partidului. Întrucât dumnealui n-a găsit de cuviinţă că ne datorează nişte explicaţii elementare, fiind aburit de popularitatea pe care i-o arătau sondajele şi de idolatrizarea sfetnicilor intimi, îi adresez întrebările pe această cale:
Sper mult, domnule Leancă, să-mi răspundeţi. Vă mulţumesc anticipat.
Doamna deputat PLDM, Maria Ciobanu, a formulat un şir de întrebări interesante şi foarte curioase. Domnul Leancă ar trebui să răspundă la toate aceste întrebări şi să recunoască că a comis multe greşeli. Totuşi, aspectul curios al întrebărilor doamnei deputat merită examinat cu atenţie fiindcă la multe dintre ale Iurie Leancă a răspuns deja. Însă, ţinînd cont de faptul că domnia sa este specialist filolog, este necesară elucidarea intenţiei chestionării — a fost ea una sinceră, de căutare a adevărului sau a urmărit punerea la zid a fostului coleg. Aşadar:
Vor fi multe acţiuni în judecată.
Eu am venit fără ca să fiu invitat la comisie [Comisia parlamentară de anchetă privind elucidarea situaţiei de pe piaţa financiară şi valutară din Republica Moldova]. Prea multe insinuări şi minciuni, enunţat şi numele meu. Voi contribui prin tot ce ştiu ca situaţia din sistemul bancar să fie clară pentru toată lumea şi să avem un sistem bancar stabil la noi în Moldova. Un deputat are dreptul să nu participe la astfel de şedinţe, dar am hotărît să contribuim. (…) Am acţionat în judecată pe cei care au spus minciuni şi au încercat să manipuleze opinia publică. Perioada în care am tolerat a trecut, iar cei care atacă persoana mea prin minciuni vor trebui sa răspundă în instanţa de judecată.
Liderul PLDM, Vlad Filat, a afirmat şi anterior că-i va acţiona în judecată pe cei care-l calomniază. Ultima dată a vorbit despre aceste intenţii în octombrie 2014, în timpul scandalului legat de dezvăluirile ex-preşedintelui comisiei parlamentare pentru economie, finanţe şi buget, Veaceslav Ioniţă, care l-a acuzat pe Vlad Filat şi rude a acestuia de implicare în scheme frauduloase la BEM. Întrebarea este dacă Vlad Filat l-a acţionat, cu adevărat, în judecată pe Veaceslav Ioniţă sau am asistat ca de obicei la aruncatul prafului în ochi.
Am spus că voi contribui prin tot ce cunosc ca situaţia din sistemul bancar să fie stabilizată. Am considerat firesc să particip pentru a se afla adevărul. (…) Eu am exercitat mandatul de premier pe parcursul a 3 ani şi 7 luni. Am avut consultări cu experţi, oameni care au pricepere, dar deciziile pe care le-am luat s-au bazat pe responsabilitatea pe care trebuie s-o aibă un premier. Eu n-am întîlnit în lume premieri simpli, care să fie sfătuiţi sau să li se spună ce să facă, eu am întîlnit prim-miniştri responsabili. Am discutat şi despre situaţia din domeniul bancar, dar pornind de la responsabilitate, nu de la neputinţă şi nepricepere. (…) A fost o idee corectă, de a capitaliza banca, de a atrage investitori, dar implementarea a fost una proastă.
Discrepanţa dintre ideea bună de a capitaliza BEM şi de a atrage investitori şi realitatea dură — scoaterea din BEM a miliarde de lei şi compensarea acestei acţiuni cu injectarea banilor din rezerva statului, nu vorbeşte de implementare proastă, ci de una deliberată. Deci, acţiunea criminală este pe faţă, problema este cum aflăm numele beneficiarilor direcţi şi indirecţi ai acţiunilor. În privinţa remarcii lui Vlad Filat precum că n-a întîlnit în lume “premieri simpli” se poate spune că e o săgeată otrăvită, trasă în direcţia lui Iurie Leancă, care nu a fost foarte inspirat atunci cînd a declarat că nu a ştiut cum să reacţioneze calificat în procesul de cedare a pachetului majoritar al BEM. Problema este că Iurie Leancă ar putea să-i explice ex-membrului de partid Vlad Filat ce înseamnă să fii în Republica Moldova un simplu prim-ministru. Asta ar putea să însemne că ai fost un prim-ministru care nu a fost demis din funcţie pentru presupuneri de implicare în acte de corupţie. Sau ar putea înseamnă că ai fost un prim-ministru căruia Curtea Constituţională nu-i interzice să mai ocupe această funcţie şi pe viitor. Căci doar inversul i se poate întîmpla unui ex-prim-ministru care nu este simplu deloc.
Instituţiile statului trebuie să constate abaterile grave admise de Federaţia Rusă, prin implicarea în afacerile interne ale Republici Moldova. (…) Noi avem relaţii strategice cu Federaţia Rusă pe dimensiunea economică, umanitară, însă, totodată, ca şi stat independent, trebuie să ne asigurăm că în Moldova legile ţării şi interesul naţional să fie respectate, să nu admitem interesul străin şi implicarea directă a intereselor străine în treburile interne. Este absolut necesar ca instituţiile statului să constate aceste abateri grave privind implicarea directă din partea Federaţiei Ruse în treburile interne, în mod special prin participarea în procesul electoral din autonomia găgăuză. (…) MAEIE trebuie să dea o calificare acestei situaţii — finanţarea directă şi indirectă a campaniei, promovarea unui candidat la funcţia de başcan, uitînd că Găgăuzia este o parte componentă a teritoriului Republicii Moldova, candidat prezentat alegătorului ca şi candidatul de la Moscova.
Este clară grija lui Vlad Filat, liderul celui mai mare partid din coaliţia minoritară, pentru securitatea informaţională a Republicii Moldova. Nu este clar de ce Vlad Filat, în calitate de deputat, nu elaborează proiectele de legi necesare pentru a fi adoptate. Cine altcineva poate realiza ceea ce propune Vlad Filat dacă nu majoritatea camuflată PLDM-PDM-PCRM? Deci, s-o vedem în acţiune!
Sper că la baza acestei decizii nu este acelaşi raţionament care a stat la baza părăsirii PCRM de către Dodon, Greceanîi şi cine a mai plecat. Dar voi ştiţi ce a stat la baza deciziei voastre la părăsirea PCRM.
Pentru a face astfel de afirmaţii pline de sens este necesar să cunoşti adevăratele cauze ale părăsirii de către Dodon şi Greceanîi a PCRM. O versiune a fost cea înaintată de Renato Usatîi, care pretindea că ar fi fost persoană de încredere a dlui ex-prim-ministru, Vlad Filat. Sub acoperirea sloganului — “Puterea e în adevăr”, Renato Usatîi afirma că a stat în preajm locului în care Vlad Filat i-ar fi transmis lui Igor Dodon suma de $600 mii pentru părăsirea PCRM şi votarea candidaturii AIE la funcţia de şef al statului. La 15 octombrie 2013, Vlad Filat a declarat că Renato Usatîi l-a calomniat şi că va trebuie să răspundă în faţa judecăţii. Ne se cunoaşte cu certitudine dacă Vlad Filat şi-a onorat promisiunea de a-l acţiona în judecată pe Renato Usatîi, precum nu se ştie cînd va avea loc judecata în eventualitatea că Vlad Filat s-a adresat justiţiei pentru a-şi apăra bunul nume şi demnitatea.
Plecarea oricărui coleg este una regretabilă. Dar, indiferent ce s-ar spune, vreau să-i mulţumesc domnului Leancă pentru activitatea depusă. În ceea ce mă priveşte, eu voi continua să comunic cu dumnealui. Sper că Iurie Leancă va susţine şi de acum încolo angajamentele pentru implementarea Acordului de Asociere şi rezolvarea problemelor curente din ţară. (…) Pe tot parcursul mandatului de prim-ministru, a avut tot sprijinul din partea întregului partid. Iurie Leancă a fost implicat deplin în procesul de negocieri [privind constituirea coaliţiei de guvernare]. Poate singurul lucru pe care nu l-am reuşit este să asigurăm funcţia de prim-ministru, însă sunt convins că dumnealui va avea curajul să recunoască că nu de noi a depins, iar noi i-am oferit tot sprijinul necesar.
Acceptarea constituirii coaliţiei minoritare, bazate de calculul reflexelor PL şi dependente de mofturile PCRM-ului, a reprezentat garanţia aproape sigură că Iurie Leancă nu va fi învestit în funcţia de prim-ministru. Exprimarea regretelor în astfel de situaţii este inoportună, fiindcă este vizibil lipsită de sinceritate.
PLDM nu va accepta nicio abatere de la parcursul european, de la implementarea Acordului de Asociere şi a celui de Liber Schimb. Astăzi, pentru a oferi un viitor european, trebuie să luptăm cu corupţia, să asigurăm o creştere economică şi ieşirea din stagnare, să asigurăm stabilitate în sistemul financiar-bancar. Suntem interesaţi de elucidarea şi investigarea imparţială a situaţiei de la BEM şi Aeroport.
Corupţia este generată în principal anume de partidele aflate la guvernare, care au transformat politică în business. De aceea, afirmaţiile despre intenţia luptei PLDM cu corupţia trebuie imediat testate printr-un sondaj de opinie. Ar fi de un interes public major să se afle cîţi cetăţeni cred că liderii PLDM şi PDM vor să combată corupţia. Deşi nu este exclus că ei sincer îşi doresc să combată corupţia altora, pentru a nu le atinge propriile interese. Despre elucidarea situaţiei de la BEM şi Aeroport s-ar putea vorbi doar identificînd beneficiarii direcţi şi indirecţi ai acestor tranzacţii.
Cînd a avut loc tranzacţia Banca de Economii şi Aeroport premier era domnul Leancă.
Este important să se cunoască responsabilii pentru cedarea pachetului majoritar al BEM şi concesiunea Aeroportului, dar şi mai interesant este să se cunoască beneficiarii direcţi şi indirecţi ai acestor decizii.
Nu aş vrea să anticipez. Urmează să vedem cum vor decurge lucrurile în continuare. (…) Şirul ciudăţeniilor comportamentului dlui Leancă nu se termină aici. Spre exemplu, el a votat pentru candidatura lui Chiril Gaburici în partid, dar a refuzat să-l susţină în Parlament. În fine, toate aceste detalii îl privesc pe dl Leancă, iar noi putem doar să constatăm aceste stranietăţi în comportamentul dlui.
La prima vedete pare ciudat că Leancă a votat pentru Gaburici la partid şi nu a votat la învestire. Votul lui Leancă la partid putea fi condiţionat — te votez pentru a fi înaintat, dar te învestesc dacă se formează coaliţia majoritară cu participarea PL. E logic. La urma urmei este mult mai ciudat să lansezi un proiect politic bazat pe lozinca “Moldova fără Voronin, Moldova fără comunişti”, iar apoi să constitui o coaliţie camuflată cu Voronin şi cu comuniştii. Partea cea mai ruşinoasă ţine de camuflaj, întrucît el este dovada ruşinii, dar şi a ciudăţenii.
Iurie Leancă a intrat într-un cerc vicios de proaste influenţe. (…) Nu ne poate acuza nimeni de interese oculte, pentru că am promis că dumnealui va fi candidatul PLDM la funcţia de prim-ministru şi l-am înaintat, respectîndu-ne promisiunea.
Limbajul vag despre cercul vicios şi proastele influenţe asupra lui Iurie Leancă pot indica asupra unui singur personaj politic, capabil de astfel de performanţe. În mod curios, liderul PLDM a intrat în alianţă anume cu acesta, constituind coaliţia minoritară a PLDM-PDM. Despre susţinerea sau nesusţinerea de către PLDM a candidaturii lui Iurie Leancă la funcţia de prim-ministru se judecă după fapte şi nu după vorbe. Dacă PLDM ar fi pledat cu fermitatea pentru o coaliţie majoritară PLDM-PDM-PL, atunci suportul pentru candidatura lui Iurie Leancă ar fi fost vizibil şi sesizabil. Pledoaria pentru coaliţia minoritară, bazată pe moftul PCRM a fost o evidenţă clară a intenţie de “tragere în ţeapă” a lui Iurie Leancă, cu declinarea responsabilităţii pentru această faptă tovărăşească.
Nu exclud că am fost tras în ţeapă.
Tragerea în ţeapă sună ca o presupunere. De fapt, anume aşa a şi fost. După o luptă aprigă între “păpuşari” şi “contrabandişti”, cu utilizarea metodelor de “scoatere a ţiştarilor din vizuini”, aceasta s-a soldat cu o pace impusă de circumstanţe, cu aducerea scuzelor de rigoare şi cu constituirea unei noi ierarhii în care “păpuşarii” şi marionetele lor iubite se împacă bine. Stabilirea păcii între fostele “părţi beligerante” nu însemnă şi renunţarea la interese. Dimpotrivă, a avut loc o delimitare mai clară a sferei de interese şi trecerea în spatele cortinei. Evident, acest scenariu necesita scoaterea în prim plan a politicienilor “cu faţă umană”. Acestora li s-au pregătit ţepe pentru a fi traşi în eventualitatea că îşi vor imagina că pot acţiona liber, fără sforari care finanţează aşa-zisele partide pro-europene. Este o istorie tristă, lecţiile căreia trebuie însuşite şi aplicate în eventualele proiecte politice noi.
Indiscutabil, noi nu ne dorim ca el să plece, noi nu ne-am dorit niciodată ca dumnealui să plece. Cu toate că s-au depus eforturi enorme pentru a derula un serial melodramatic despre plecarea lui Leancă din partid, încă din prin iunie, anul trecut. Toată lumea aştepta că va pleca în august, că va pleca înainte de alegeri că va pleca după campanie. Toate aceste campanii mediatice bine organizate noi le-am trecut cu bine şi sper să le trecem şi acum. (…) În asemenea situaţii e mai bine să ei o pauză, să taci, să nu e declaraţii pripite.
În ajunul şi în timpul campaniei electorale pentru alegerile din 30 noiembrie 2014 preşedintele PLDM, Vlad Filat, afirma în public că Iurie Leancă îi este tovarăş de nădejde şi prieten. Aşa aflăm că liderul PLDM ascundea adevărul de alegători. Adică chiar liderul PLDM era parte a unei campanii mediatice la care se referă dl Streleţ. Declarîndu-se prietenul lui Leancă, liderul PLDM reconfirma că avea nevoie de imaginea acestuia. Dl Streleţ făcea bine dacă împărtăşea opiniei publice care au fost neînţelegerile dintre Leancă şi Filat, deşi acest lucru este imposibil odată ce îi recomandă lui Leancă să tacă, să ia o pauză şi să nu facă declaraţii. Evident, interesele şefului de partid, care finanţează funcţionarea maşinăriei politice, prevalează pentru beneficiarii acesteia.
Am fost doar un prim-ministru. (…) Nu are cum să fie bine în sensul că nimeni nu va fi pedepsit, gaura este prea mare. (…) Acest mandat [al companiei internaţionale de investigaţii Kroll pentru a da de urma fondurilor sustrase şi pentru a recupera măcar parţial ce s-a pierdut] a fost elaborat cu concursul partenerilor noştri internaţionali pentru că mi-am pus obiectivul să nu mai fie nicio şansă să se facă mişmaşuri. (…) Compania Kroll ne poate ajuta, responsabilitatea cea mai mare le revine instituţiilor naţionale.
Invitaţia companiei Kroll de către Iurie Leancă pentru a investiga delapidările de proporţii din sistemul bancar al Republicii Moldova este un act de mea culpa. Toţi înţeleg că premierul “pompier” a fost expus celor mai mari riscuri de către “băieţii deştepţi”, care nu ocupau nici o funcţie oficială, după ce cu cîteva luni mai înainte îşi dăduse demisie sau fusese demişi. În astfel de situaţii este imperios necesar să se afle cine au fost beneficiarii direcţi şi cu cine aceştia au menţinut relaţii avantajoase. Există temeri întemeiate că dacă compania Kroll va fi aproape de a da un răspuns în privinţa beneficiarilor, atunci tocmai instituţiile naţionale cărora le revine responsabilitatea vor face totul că aceşti beneficiari să nu fie identificaţi. Îşi imaginează cineva că instituţiile de drept şi cele de reglementare au fost politizate în zadar?
Astăzi pot spune că este un pas înapoi pentru parcursul nostru european. Trei partide pro-europene au obţinut majoritatea, două luni şi jumătate noi am pierdut timpul şi am pus la încercare răbdarea oamenilor cu jocuri politice, negocieri dubioase şi înţelegeri pe la spate. Două luni şi jumătate în care leul a căzut şi mai mult. Am spus şi o reafirm, un guvern minoritar în aceste vremuri de criză este o dovadă de iresponsabilitate, cu atît mai mult, cu cît nu este o necesitate ci o alegere. Negocierile au fost dificile, dar o coaliţie a fost şi este posibilă. O coaliţie a fost necesară şi rămîne necesară şi acum. Astăzi, avem un guvern minoritar pentru că nu s-a dorit unul majoritar. Iresponsabilitatea acestuia derivă mai ales din faptul că este construit pe o coaliţie cu Partidul Comuniştilor. Acest guvern va depinde în totalitate de votul PCRM. Este o zi în care PCRM se răzbună pe toate partidele pro-europene, dar şi mai grav se răzbună pe cetăţenii care i-au debarcat de la guvernare. Este ziua în care Vladimir Voronin umileşte partidul din care fac parte. Partidul care s-a născut şi a crescut pe lupta împotriva comunismului, şi care s-a angajat să nu facă înţelegeri sau alianţă cu PCRM. Am insistat pînă în ultima clipă asupra creării unei coaliţii majoritare pro-europene. Sper totuşi, că noul guvern va reuşi să menţină R. Moldova pe un curs ascendent. În ce priveşte viitorul meu politic, voi lua o decizie în viitorul apropiat.
Regretele domnului Iurie Leancă sunt de înţeles. Însă PCRM nu s-a răzbunat pe partidele pro-europene, ci personal pe domnia sa. Există temei să se creadă că răzbunarea PCRM pe Iurie Leancă a fost coordonată cu liderii APME. Pe Vladimir Voronin nu-l costa nimic să dea vot de neîncredere lui Iurie Leancă, iar pe liderii APME i-ar fi costat mult. De fapt, decizia de coalizare a PLDM şi PDM cu PCRM s-a conturat încă în decembrie 2014, atunci cînd liderii PLDM şi PDM au anunţat drept unul dintre obiective depăşirea scindării societăţii. Iurie Leancă a avut de trecut prin umilinţa votului de neîncredere a coaliţiei camuflate PLDM-PDM-PCRM pentru a putea dispune de liber-arbitru în acţiunile sale de mai departe, adică mai rămîne în PLDM sau lansează un nou proiect politic.
Partidul are disciplină. Deciziile care le-a luat partidul au fost adoptate în unanimitate, decizii votate de domnul Leancă. Nu este prima situaţie. O să mă refer la decizia personală care a vizat alegerile prezidenţiale din România. Atunci cînd a susţinut plenar pe Victor Ponta. Am trecut situaţia cu vederea. Nu am luat decizii. (…) Vreau să vă spun că mi se pare straniu să accepţi să fii prim-ministru al unui guvern minoritar şi ulterior să zici că reprezintă un pas înapoi. Această situaţie o vom discuta la partid.
Există o doză mare de adevăr în afirmaţiile liderului PLDM, Vlad Filat, şi în aprecierea gafelor comise de Iurie Leancă. Reproşul lui Vlad Filat la adresa lui Iurie Leancă pentru susţinerea lui Victor Ponta la prezidenţialele din România este pertinent în pofida faptului că acea susţinere a fost una personală, de la premier la premier, pentru suport financiar considerabil acordat prin stăruinţele lui Victor Ponta Republicii Moldova. Invocarea disciplinei de partid în acest caz este binevenită, dar contează şi cine o face. De exemplu, din considerente de ordin personal, Vlad Filat în calitatea sa de vice-preşedinte al PDM a sfidat în 2007 disciplina de partid, lansîndu-se în alegerile pentru primăria Chişinăului pe cont propriu. Fronda s-a soldat cu părăsirea formaţiunii şi constituirea în toamna aceluiaşi an a PLDM — proiect de mare succes, pînă în prezent. Acesta este o dovada că disciplina de partid uneori merită să fie sfidată. Acum intriga este dacă Iurie Leancă se va inspira din experienţa de succes a lui Vlad Filat, mai cu seamă că pleiada de personalităţi care au dat pondere PLDM la momentul lansării acestuia s-au dezamăgit şi au părăsit formaţiunea. Iurie Leancă este ultimul din acea pleiadă. Reproşul lui Vlad Filat că Iurie Leancă şi-ar fi dorit să devină premierul unui guvern minoritar, învestit cu votul PCRM, dar contestă această oportunitatea în cazul lui Chiril Gaburici este manipulator. Dacă în mod premeditat pune semnul egalităţii dintre Chiril Gaburici şi Iurie Leancă, atunci ultimul este în drept să renunţe la susţinerea unei coaliţii minoritare care a refuzat să-l învestească, chipurile din moftul PCRM, şi să-şi reconfirme pledoaria pentru constituirea unei coaliţii majoritare cu participarea PL. Aici apare o întrebarea sacramentală pentru Vlad Filat însăşi — cum are de gînd formaţiunea sa să guverneze ţară, dacă este dependentă de mofturile PCRM? Sau poate adevărul este că există totuşi o coaliţie camuflată a APME cu PCRM, iar Iurie Leancă a fost “jertfa rituală” pentru consacrarea acesteia.
Îmi exprim încrederea că astăzi, prin vot, vom avea învestit un guvern, care urmează nu prin declaraţii ci prin acţiuni să înceapă să rezolve problemele Republicii Moldova. Trebuie să fim obiectivi şi să spunem că situaţia din Republica Moldova depinde doar de ceea ce se întîmplă acasă. Trebuie să luam în calcul şi situaţia regională complicată. Îmi aduc aminte cînd după 917 zile fără preşedinte ales, am reuşit să îl alegem, prin vot responsabil. Am demonstrat că atunci cînd ne dorim sincer ne putem asuma responsabilitatea prin acţiuni nu prin declaraţii. O să fiu sincer. Nu este cea mai uşoară perioadă pe care o traversăm. Am auzit şi de la această tribună şi nu numai, previziuni. Aş avea o sugestie pentru aceştia: haideţi mai bine să lucrăm şi să găsim compromisul necesar în parlament şi prin vot să mergem înainte. Îi mulţumesc dlui Gaburici provocarea. Poate şi mai bine că a fost departe şi de disputele din această ţară. Vreau să vă spun că nimeni nu se naşte premier, însă dacă ai determinarea necesară şi ai sprijinul necesar, reuşeşte. Vă doresc în cazul votului de învestire, determinare. Dacă veţi avea dedicaţie o să reuşim. O să fac un apel către deputaţii parlamentului, indiferent de votul acordat, vreau să aveţi înţelegerea că după acest vot va trebui să venim împreună să rezolvăm problemele ţării. Îmi doresc ca cetăţenii şi Republica Moldova să aibă în continuare un parcurs european.
Liderul PLDM, Vlad Filat, în mod natural, vorbeşte de bine noua guvernare şi perspectivele acesteia. Este de remarcat că odată ce coaliţia camuflată a APME depinde de PCRM, este necesară protejarea acestui partener cheie, care este atacat virulent de PSRM pentru susţinerea oligarhilor. În acest sens, nu este întîmplătoare invocarea de către liderul PLDM a cooperării cu “grupul socialiştilor” pentru depăşirea unei crize ce a durat 917 zile. Anume voturile grupului Dodon şi Greceanîi au deblocat situaţia atunci. Aşa că atacurile lui Dodon la adresa lui Voronin au efectul bumerangului. În cadrul procedurii de învestire a Guvernului Leancă-2, care a picat, unul dintre liderii PDM, Dumitru Diacov, a făcut exact acelaşi lucru, îndemnînd opinia publică să-şi ţină minte “eroii”.
În noiembrie, după alegerile parlamentare, am fost sfătuit să părăsesc PLDM, dar am hotărît să nu trădez partidul în aceste momente grele. Am insistat pînă în ultima clipă pentru formarea unei coaliţii majoritare. În ceea ce priveşte viitorul meu politic, decizia o voi lua în viitorul apropiat. Voi discuta cu cetăţenii, să văd ce-şi doresc ei de la mine. Voi consulta cetăţenii şi în funcţie de ce voi auzi voi lua o decizie care să fie în folosul majorităţii cetăţenilor RM.
Politicianul cu cel mai înalt rating de încredere pe ţară nu poate trăda, ci doar explora noi oportunităţi. Trădează cei care sunt beneficiarii a ceva şi în loc de recunoştinţă le răspunde binefăcătorilor cu acţiuni ingrate. Iurie Leancă a fost printre membrii fondatori ai PLDM, a fost principalul designer al procesului de integrare europeană, care a adus a Republicii Moldova un suport financiar considerabil. Finalmente, sub povoara circumstanţelor, Iurie Leancă a devenit prim-ministru “pompier”, trebuind să salveze parcursul european al Republicii Moldova pe ultima sută de metri înainte de obţinerea regimului liberalizat de vize cu UE şi semnarea Acordului de Asociere cu UE. Şi toate aceste lucruri au fost realizate după ce colegi de alianţă şi de partid aduseră Republica Moldova pe marginea prăpastiei, devenind protagoniştii unor scandaluri de corupţie fără precedent. Principalul agent care ameninţa parcursul european în mai 2013 — PCRM, a devenit acum aliatul liderilor APME. Este lesne de presupus de ce Leancă a fost recent exclus din cărţi.
Viteza de învestire a Guvernului este la fel de importantă ca şi conţinutul programului. Imediat trebuie să rezolvăm problemele stringente. Ceea ce se întîmplă pe piaţa valutară este şi rezultat al lipsei de putere în stat. Sunt necesare acţiuni imediate a tuturor instituţiilor statului. Ceea ce urmează să se întîmple imediat după învestirea Guvernului va aduce nu doar stabilitate, ci şi rezultate concrete în acest domeniu. (…) Vom decide împreună cu grupurile parlamentare, dar şedinţa nu poate fi organizată mai tîrziu decît joi. Din punctul nostru de vedere, joi este ziua limită.
Sigur, situaţia de pe piaţa valutară este una dezastruoasă, dar ea nu este o consecinţă directă a lipsei unui guvern învestit după alegerile din 30 noiembrie 2014. Mai degrabă invers, tergiversarea în secret a constituirii coaliţiei de guvernare şi a învestirii guvernului este o consecinţă a dezastrului din domeniul bancar. Ce ar putea face un guvern condus de o persoană fără pregătire în domeniul financiar într-o situaţie creată de-a lungul anilor, referitoare la decapitalizare băncilor, scoaterii valutei în proporţii imense din ţară? Ce ar putea întreprinde spectaculos noul Guvern pentru creşterea exporturilor şi a remitenţilor, principalele surse care pot suplini cumva scoaterea masivă prin căi oculte a valutei din ţară? Mai degrabă calculul a fost ca învestirea noului guvern controlabil să aibă loc după consumarea valului al nouălea al crizei financiare, pentru a pune vina pe criza politică generată de “iresponsabilitatea PL”.
Faptul că PCRM nu mă agreează e mai degrabă un compliment pentru mine şi nu mă surprinde. E dovadă de consecvenţă ca, după mai multe încercări de a mă destitui din funcţie, comuniştii să nu accepte un guvern din care fac parte şi eu. (…)… el [Vladimir Voronin] înţelege foarte bine obiectivele pe care le urmărim noi în educaţie; nu e vorba de neînţelegeri care ar putea fi eliminate într-o discuţie. (…) După atîtea tentative, într-o anumită măsură umilitoare pentru ei, de a mă demite, dar şi după multiplele compromisuri pe care au trebuit să le facă în ultimele săptămîni, comuniştii aşteaptă un mic “sacrificiu” din partea celor care le cer să voteze guvernul.
Prin efort şi perseverenţă, Maia Sandu şi-a creat imaginea de politician onest, competent şi dedicat servirii binelui public. Ambiţia ei de a-şi păstra funcţia în eventualul guvern Gaburici poate fi înţeleasă prin prisma necesităţii dezvoltării reformelor din domeniul educaţii. Suportul masiv în favoarea ei, lansat prin intermediul reţelelor de socializare, a creat o intrigă neaşteptată, care apelează iarăşi la necesitatea salvării aparenţelor, deopotrivă, de către PLDM şi PCRM. Aşadar, pentru salvarea aparenţelor reformiste, PLDM s-a văzut silit să-şi confirme susţinerea pentru candidatura dnei Maia Sandu la funcţia de ministru al Educaţiei. Pe de altă parte, PCRM a insistat pe eliminarea dnei Sandu şi urmează să vedem dacă îşi va menţine obiecţiile. Deci, singurul impediment în votarea guvernului Gaburici este chiar Maia Sandu, pe care, chipurile o doreşte în guvern PLDM şi pe care cu certitudine n-o doreşte PCRM. Acestea sunt riscurile coaliţiei camuflate, constituite pe necesitatea salvării aparenţelor.
Am luat această decizie pentru a asigura calitatea guvernării şi a asigura votarea în Parlament. Chiril Gaburici întruneşte toate condiţiile pentru a fi un bun prim-ministru. Sper să avem în cel mai scurt timp un guvern, iar ţara să aibă o guvernare bună şi eficientă.
La 14 februarie 2015, fracţiunea parlamentară a PLDM a avut consultări cu şeful statului, Nicolae Timofti, în vederea desemnării unui nou candidat la funcţia de Prim-ministru al Republicii Moldova. Liderul PLDM, Vlad Filat, a anunţat că partidul a luat decizia de a-l înainta în această funcţie pe omul de afaceri, Chiril Gaburici. Vlad Filat a argumentat că decizia de a veni cu o candidatură apolitică a fost dictată de necesitatea asigurării voturilor necesare pentru instalarea guvernului. Vlad Filat şi-a exprimat speranţa că noul candidat la funcţia de premier va obţine girul parlamentului, fiind susţinut nu doar de APME, dar şi de deputaţii altor fracţiuni. În aceeaşi zi, preşedintele Timofti a emis decretul privind desemnarea lui Chiril Gaburici în calitate de candidat pentru funcţia de prim-ministru.
Întrucît Chiril Gaburici este o persoană din domeniul de afaceri, el este puţin cunoscut opiniei publice din Republica Moldova. O primă caracteristică dată candidatului desemnat a făcut-o cunoscut sociolog, directorul Institutului de Marketing şi Sondaje IMAS, Doru Petruţi, pe blogul său personal: “în primul rînd merită să îl felicităm măcar pentru reuşita extraordinară de a ajunge în doar cîţiva ani de la un simplu şofer, agent de vînzări, director de vînzări şi apoi Director General la companii de sute de milioane de dolari. Şi, inevitabil, nu poţi rămîne în astfel de poziţii nefăcînd şi lucruri bune. În acest moment, Republica Moldova are nevoie de un Prim-Ministru care să îndeplinească, să insufle un singur atribut: CREDIBILITATE! Chiril, sunt lucruri şi situaţii care planează asupra ta de cîţiva ani: modalitatea privind obţinerea diplomei de studii, contractele cu firmele-căpuşă la Moldcell, situaţiile de la Azercell, legăturile cu Voronin şi alţi politicieni, evenimentele din aprilie 2009. Înainte de a ajunge Prim-Ministru trebuie să răspunzi acestor lucruri! A porni la drum cu atribute precum «devalizare», «corupţie», «legături urît mirositoare» nu se conjugă cu verbul a fi credibil şi cu funcţia de Prim-Ministru. Şi nu uita că mai ai încă la îndemînă opţiunea decentă să-mi spui şi să ne spui că «nu ne poţi spune». Şi să te retragi. Voi înţelege că ţi-a fost greu, că ai fost un băiat simplu şi sărac. În acest caz, vei avea cel puţin amiciţia mea şi în continuare. Ştiu cît mă apreciezi, ştiu că vei citi aceste rînduri şi pun în gîndul ăsta toată capacitatea mea profesională, umană, amiciţia pe care ţi-o port: Chiril, memoria unei companii comerciale e incomparabilă cu memoria şi mecanismele dintr-o societate. Iertarea se obţine pe căi diferite. Foarte diferite”.
PLDM are un istoric, obiective pe care le-a transpus în viaţă, şi în măsura în care aceste obiective vor fi respectate şi pe mai departe, desigur că nu voi avea motive să iau alte decizii. Dar dacă relaţia cu comuniştii va avansa, va fi altfel, şi mă tem că un semnal periculos va fi votul împreună cu comuniştii. (…) Îl cunosc pe Chiril Gaburici de ceva timp. Cred că este o persoană cu anumite abilităţi. Îl apreciez. A avut o carieră naţională şi internaţională, dar am mai spus că în situaţia în care suntem noi contează nu doar, şi nu doar atît, cine este candidatul pentru această funcţie şi ulterior prim-ministru, contează în primul rînd în ce condiţii va activa viitorul guvern. Acest guvern se pare că va fi votat cu concursul direct al PCRM. Nu am discutat încă cu Gaburici, dar cu mare plăcere m-aş întîlni cu el. Poate miza pe ajutorul meu, nu pe votul meu.
Declaraţia lui Iurie Leancă este mai mult un răspuns adresat PLDM şi PDM decît un mesaj către noul candidat din partea PLDM la funcţia de prim-ministru, Chiril Gaburici. Din declaraţiile lui Iurie Leancă se poate înţelege că coaliţia minoritară a fost constituită pentru a se debarasa de el, simulînd suportul pentru candidatura sa pentru ca aşa a fost promis în mod public în ajunul şi în timpul campaniei electorale. Era evident că o coaliţie minoritară nu putea obţine un vot majoritar fără jocuri şi aranjamente de culise. Aranjamentele au fost făcute aşa ca guvernul Leancă să cadă, iar aparenţele să fie salvate: a promis PLDM să-l înainteze pe Leancă, l-a înaintat, dar n-a acumulat numărul necesar de voturi, vinovat făcîndu-se PL, care a fost exclus cu bună ştiinţă din garnitura guvernamentală tocmai pentru a-i programa comportamentul bazat pe reflexe.
Este curios faptul că Iurie Leancă ar fi acceptat un vot împreună cu PCRM în favoarea propriei garnituri guvernamentale, dar nu acceptă un vot comun cu PCRM în favoare noului candidat al PLDM la funcţia de premier, Chiril Gaburici. În luptă, inclusiv în cea politică, să foloseşti energia duşmanului este un indicator al perspicacităţii, şi viceversa. Probabil, Iurie Leancă consideră PCRM un potenţial aliat pîna la votul pentru învestirea sa în funcţia de premier, schimbîndu-şi atitudinea după refuzul PCRM de a-l vota. Şi aici persistă un joc de salvare a aparenţelor. Aparent, PCRM nu este parte a coaliţiei de guvernare, dar este gata să voteze un guvern cu o componenţă ce-i convine şi pe care a sugerat-o liderilor APME, ceea ce dovedeşte existenţa unei coaliţii camuflate PLDM-PDM-PCRM, în care Iurie Leancă şi încă cîţiva colegi din fracţiunea PLDM nu se regăsesc.
Prin aceea că cei care se numesc opoziţie constructivă deja încearcă să intervină în procesul de guvernare, creează obstacole din prima zi de guvernare. (…) Eu am făcut campanie în cadrul echipei PLDM şi am promovat idealuri care astăzi pare că nu corespund realităţilor. Eu niciodată nu am promovat o alianţă sprijinită de comunişti şi asemenea idei. Am desprins şi de la alegători că nici ei nu au crezut că vom merg împreună cu comuniştii, chiar dacă se declară că nu este o alianţă, ci o colaborare.
Declaraţia lui Eugen Carpov este dovadă că aşa-zisul “grup Leancă” din fracţiunea PLDM percepe coaliţia minoritară a APME drept un mijloc de constituire a coaliţiei camuflate PLDM-PDM-PCRM. PLDM a intrat impetuos pe scena politică din Republica Moldova sub lozinca — “Moldova fără Voronin, Moldova fără comunişti”. Este evident că nu poţi şterge din memoria alegătorilor acest slogan, de acea, nu este posibilă, deocamdată, o coaliţie de guvernare explicită cu participare PLDM şi PCRM. Găselniţa pentru depăşirea acestei situaţii este coaliţia minoritară APME, care s-a constituit, chipurile, din cauza intransigenţei PL, care pînă la urmă a cedat totul, pînă la limita acceptată după alegerile din 2010. Pe de altă parte, PCRM a ţinut morţiş timp de 5 ani că PLDM şi PDM au uzurpat puterea după alegerile din 5 aprilie 2009. Deci, şi pentru PCRM ar fi dificil să explice propriilor alegători existenţa unei coaliţii majoritare explicite cu uzurpatorii. Aşadar, iarăşi soluţie este coaliţia minoritară, care de fapt este o coaliţie majoritară camuflată de dragul salvării aparenţelor.
Eu vă înţeleg dorinţa de a pune pe umerii mei şi ai Partidului Liberal Democrat din Moldova toată această murdărie şi a sta deoparte, făcîndu-te că plouă. Toate aceste atacuri murdare au întrecut orice limită umană, profesională şi chiar politică. Minciuna are picioare scurte.
Situaţia de astăzi [12.02.2015] este rezultatul iresponsabilităţii directe a colegilor din Partidul Liberal. Au declarat că vor face tot posibilul pentru a susţine interesul european al R. Moldova, dar cînd s-a ajuns la vot nu au demonstrat acest lucru. Sincer, credeam că PL va vota astăzi pentru Guvernul Leancă, ceea ce ar fi permis pe viitor să asigurăm o majoritate pentru R. Moldova. (…) Vom avea discuţii foarte pragmatice şi vom reieşi din realitate. Trebuie să găsim un compromis acolo unde este posibil. Lucrurile vor fi clarificate mai repede.
Potrivit liderului PLDM, Vlad Filat, iresponsabilitatea PL se remarcă pe fundalul nevotării de către acesta a candidatului pro-european, Iurie Leancă, la funcţia de prim-ministru. Această retorică este una de salvare a aparenţei că PLDM chiar îşi dorea învestirea guvernului Leancă.
PLDM, la fel ca şi PL, pretinde că susţine “interesul european al Republicii Moldova”, şi dacă este aşa, atunci de ce PLDM nu a dat dovadă de realism, pledînd pentru o majoritatea pro-europeană cu participarea PL? Acest fapt ar fi asigurat în mod garantat învestirea guvernului Leancă. Mai degrabă se poate concluziona că PLDM, deopotrivă cu PDM, a exploatat reflexele PL de a cere mult pentru a obţine măcar ceva în urma negocierilor. Atunci cînd PL a ajuns la limita cedărilor el a fost exclus din calcule, fiind acuzat de intransigenţă şi iresponsabilitate pentru faptul că nu votează un guvern din care a fost eliminat.
Este un joc netransparent cu comuniştii. S-a văzut că nu există o susţinere reală din partea comuniştilor. Trebuie să plecăm capul în faţa cetăţenilor din Republica Moldova pentru situaţia creată şi să ne cerem scuze. (…) Nu există o şansă pentru ca această Alianţă să funcţioneze cu eficienţă şi randament. Este o obligaţie ca cele trei partide să se aşeze la masa de negocieri şi să fie semnat un nou acord. Acordul care a fost semnat între PLDM şi PDM ridică semne de întrebare. Voi insista ca de urgenţă să lansăm aceste discuţii şi să formăm o alianţă funcţională, altfel va fi imposibil să susţin în calitate de deputat o minoritate parlamentară.
A fost un joc, care merita jucat pînă la urmă, fiindcă proverbul spune că “pentru unul bătut în lupte se dau doi nebătuţi”.
Am auzit şi eu că mîine se va găsi un alt candidat deja. Dacă e corect acest zvon, voi fi niţel surprins, pentru că sînt şi vicepreşedinte al PLDM. Aş fi aşteptat să fiu consultat în momentul în care s-a identificat un candidat sau altul. Dar cea mai mare problemă e faptul că un astfel de aranjament cu alianţă minoritară nu merge. Dacă se vrea o alianţă tacită, netacită cu PCRM, să declare că ea există şi atunci lumea va cunoaşte cine pentru ce pledează. Eu doar ştiu că PLDM în campaniile sale a mers pe alte obiective, puternic anticomuniste. (…) Cred în continuare că e posibil. Începînd cu ziua de mîine, să lansăm această invitaţie celorlalte două partide şi sînt convins că în cîteva zile am putea avea această majoritate.
În campania electorală PLDM a promis altceva, este adevărat, însă, se dovedeşte că deocamdată “Moldova fără Voronin, Moldova fără comunişti” este imposibilă.
Personal susţin şi împărtăşesc viziunea expusă de Dl Preşedinte Iohannis, în mod special accentuarea ideii de “responsabilitate comuna a partidelor proeuropene pentru parcursul democratic al Republicii Moldova”. Calific drept regretabilă retorica agresivă şi mentorală a liderului PL, dar şi poziţia ireconciliantă manifestată de PD referitor la participarea PL la guvernare. Deocamdată rămîn convins ca PL încă nu doreşte sincer să-şi asume responsabilitatea guvernării, dorind să stoarcă profit politic maxim din exploatarea tezei de “guvernare comună PLDM-PCRM-PD”.
Declaraţia respectivă reprezintă o reacţie la mesajul Preşedintelui României, Klaus Iohannis, transmis pe 4.02.2015 ambasadorului Republicii Moldova la Bucureşti, în care se menţiona că “rezultatul votului din 30 noiembrie 2014 trimite la o formulă de compunere a puterii executive în care responsabilitatea parcursului democratic al Republicii Moldova să fie împărţită între toate partidele proeuropene. Un guvern stabil şi cu o viziune unitară proeuropeană este de preferat oricărei alte soluţii de compromis. Asigurarea unei majorităţi parlamentare şi cu interese comune pe direcţia modernizării şi consolidării democratice a Republicii Moldova reprezintă garanţia unui Guvern stabil”. Este de menţionat că în procesul de constituirea a coaliţiei post-electorale de guvernare, PLDM a avut o poziţie foarte distinctă. Expresia acestei poziţii poate fi formulată în felul următor — de PLDM nu depinde nimic. Aşadar, potrivit PLDM — Preşedintele României, Klaus Iohannis, deopotrivă cu reprezentanţii familiilor de partide europene, au dreptate. Însă, PL este agresiv, iar PDM este ireconciliabil. Deci, de PLDM nu mai depinde nimic. Într-adevăr, PLDM nu mai are o poziţie distinctă despre cum trebuie ales şeful statului; trebuie sau nu mai trebuia realizată reforma teritorial-administrativă, etc.
Am discutat nu doar despre votul care urmează să fie oferit guvernului. Mă bucur că am găsit abordări identice cu PL. Există şansa pentru a guverna ţara împreună. Pînă marţi [10.02.2015] vom continua dialogul. Mai sunt subiecte pe care trebuie să le discutăm. Îmi doresc să existe o coaliţie: PLDM-PDM-PL. Nimic nu este imposibil. Niciodată să nu spui niciodată. PDM sunt oameni raţionali, pot să-şi schimbe viziunea, situaţia este una dinamică. Am să le propun şi celor din PCRM.
PCRM a declarat clar şi răspicat că nu va susţine candidatura lui Iurie Leancă, în orice context şi în orice conjunctură. PL a declarat, la fel de clar, că va susţine candidatura lui Leancă doar dacă va fi acceptat la guvernare şi vor fi acceptate cele "trei condiţii de la Aeroport". La rîndul său, PDM a respins categoric condiţiile PL, tocmai pe motiv că sunt foarte raţionali. Aşadar, optimismul lui Iurie Leancă rămîne cel mai important factor, poate chiar pentru lansarea unui proiect politic nou.
Încerc să-l înţeleg pe Ghimpu, invitatul emisiunii Lorenei Bogza, deşi, recunosc, este destul de dificil. Analiştii politici aşteaptă mişcări inteligente de la el în acest moment de cumpănă, dar eu înţeleg altceva, cunoscîndu-l suficient de bine în patru ani de mandat. Ghimpu nu poate nicidecum accepta că Plahotniuc l-a folosit ca bîtă împotriva duşmanului lui de moarte, l-a “premiat” generos pentru servicii, iar acum s-a lepădat de el ca de o rîie. Ghimpu îi poartă o frică atît de mare încît cu greu îi silabiseşte numele. Eu sper totuşi că în PL sunt suficiente persoane care înţeleg că şeful lor nu mai este capabil de nimic. Frica i-a pătruns pentru totdeauna în oase.
Reacţia respectivă la prestaţia liderului PL, Mihai Ghimpu, mai degrabă generează noi întrebări, decît răspunde la cele formulate direct. De exemplu, cine sunt “duşmanii de moarte”? Dacă în triunghiul Plahotnic-Filat-Ghimpu ultimul a fost folosit de primul împotriva “duşmanului lui de moarte”, iar apoi a fost lepădat, atunci în ipostaza de “duşman de moarte” pentru primul putea fi doar Vlad Filat. Mai departe, este oare posibilă împăcarea “duşmanilor de moarte”? Probabil nu, este posibilă doar subjugarea învinsului de către învingător? Învingător poate fi doar cel care a fost mai bine echipat şi după victorie îşi aruncă uneltele utilizate. Aşadar, potrivit autorului, învingător este Plahotniuc, care în 2011 a fost identificat drept “păpuşar” de către Filat. Dacă “păpuşarul” şi-a învins “duşmanul de moarte”, atunci oare în ce l-a transformat? Cum de se întîmplă că anume aceşti doi gentlemeni — Plahotniuc şi Filat, în noile lor posturi de învingător şi învins, au constituit APME-ul minoritar, rezervîndu-şi sieşi dreptul de a fi “creierul” coaliţiei prin intermediul Reuniunii Liderilor Alianţei? Cu ce l-a premiat, totuşi, Plahotniuc pe Ghimpu şi în ce constă generozitatea primului şi ingratitudinea celui de al doilea?
Suntem în faţa unui exerciţiu de maximă responsabilitate: instituirea unui guvern pro-european. Partidul Liberal are şansa istorică să demonstreze că nu funcţiile, nu pîrghiile sunt valorile care îl reprezintă. Astăzi, preşedintele PL Mihai Ghimpu are şansa să contribuie la continuarea parcursului European. Şi de PL depinde dacă vom avea un guvern pro-european condus de Iurie Leancă, sau vom împinge ţara în alegeri anticipate. Acum este momentul ca Partidul Liberal să-şi demonstreze ataşamentul sincer faţă de valorile asumate. Fac un apel la Partidul Liberal să voteze pentru guvernul APME, asigurînd astfel continuitatea parcursului European al Republicii Moldova. Votul Partidului Liberal pentru guvernul APME va crea premisele necesare pentru o colaborare eficientă cu Partidul Liberal în vederea realizării obiectivelor comune de europenizare a Republicii Moldova.
Apelul liderului PLDM, Vlad Filat, către liderul PL, Mihai Ghimpu, pare să aibă, mai degrabă, un caracter zeflemitor. Punerea lui Mihai Ghimpu în faţa dilemei: ori guvernul pro-european Leancă, ori alegeri anticipate, este o simplă provocare, dificil de estimat cît de inspirată este aceasta. În primul, rînd, ceva mai înainte Vlad Filat afirma că nu va admite alegeri anticipate, fiindcă acestea se pot solda cu o catastrofă pentru Republica Moldova. În al doilea rînd, eventuala cădere a candidaturii lui Leancă la funcţia de prim-ministru, în mod normal, poate fi urmată de alte cîteva încercări de votare a unui guvern pe care l-ar susţine fracţiunea PCRM, avînd drept protagonişti pe G, F, sau P, întreprinse timp de 45 de zile de la înaintarea lui Leancă. Aşadar, pentru a fi credibil în faţa lui Mihai Ghimpu, căruia i se adresează şi a opiniei publice, dl Vlad Filat ar fi trebuit să precizeze că domnia sa şi formaţiunea pe care o reprezintă, susţine în exclusivitatea candidatura lui Iurie Leancă, alternativa fiind — alegerile anticipate, adică o catastrofă. Într-o astfel de situaţie, Mihai Ghimpu, ar putea să-l întrebe pe Vlad Filat dacă are discernămînt şi poate, la rîndul său face o alegere între eventualele alegeri anticipate catastrofale şi cedarea în favoarea PL a controlului asupra 1–2 ministere, aşa cum cerea PL în cadrul negocierilor din care a fost eliminat. Referinţa dlui Filat la testarea dezinteresului PL faţă de funcţii şi pîrghii ar putea fi contracarată de dl Ghimpu prin îndemnul faţă de domnul Filat să renunţe la pîrghiile obscure din cadrul acordului de constituire a APME, concentrate în aşa-zisa Reuniune a Liderilor Alianţei, care devine un centru real de adoptare a deciziilor şi transformarea Premierului într-o simplă marionetă, subjugată prin intermediul Prezidiului Guvernului. Evident, Mihai Ghimpu îşi poate elabora un şir de argumente pentru a fundamenta un răspuns asimetric, dar adecvat la provocarea lui Vlad Filat.
Iurie Leancă este pro-european, la fel cum este şi PL. Dacă îi interesează integrarea europeană a ţării, atunci lasă să voteze guvernul, iar apoi, dacă doresc, să treacă în opoziţie şi să ne critice cît doresc. Cu PCRM am avut discuţii constructive. Ştiu că există nişte condiţii, dar ei au promis că vor susţine noua guvernare. (…) Vlad Filat a optat pînă în ultimul moment pentru o alianţă PLDM-PDM-PL, dar a fost extrem de dificil de negociat cu Mihai Ghimpu. Din partea liberalilor a fost un calcul cinic şi pragmatic ca să ne împingă în colţ. I-am propus şi susţinerea candidaturii lui Dorin Chirtoacă la alegerile pentru funcţia de primar de Chişinău, dar ne-au spus că Dorin se va descurca şi singur. Am fi acceptat şi ideea unui procuror general din afara ţării, în acest sens însă urma să operăm modificări la Constituţie. Cu toate că problema nu e în procurorul general, dar în sistem. Cred că PL nici n-a prea dorit să vină la guvernare, să-şi asume responsabilitatea în condiţii dificile.
Dacă PL nu a dorit să voteze un guvern de bună voie, atunci el este împins să o facă de nevoie. Adică, dacă PL nu-şi ia în consideraţie propriile interese, atunci există PCRM care are interese ce pot fi ajustate la cele ale APME. Acest subtext al mesajul transpare din invocarea apropiatelor alegeri locale în cadrul cărora liderii APME ar putea ajuta PCRM să-şi regleze conturile cu PSRM, care “reprezintă interesele altui stat”, iar sieşi şi-ar rezerva dreptul la orice metode pentru cucerirea Primăriei Chişinău.
Aşa cum am mai spus de mai multe ori public, candidatul din partea PLDM este dl Iurie Leancă. (…) La etapa în care am ajuns, este clar că trebuie să trecem la discuţii şi cu cei din PL, ca să convenim asupra votului pentru învestirea Guvernului.
Invitarea PL la discuţii privind susţinerea candidatului PLDM, Iurie Leancă, la funcţia de prim-ministru, după eliminarea PL-ului din procesul de constituire a APME este o găselniţă inedită. Acest îndemn lasă impresia că se urmăreşte un rezultat invers celui anunţat.
Noi am anunţat candidatura în repetate rînduri, în campanie, după campanie. Anume din cauza campaniilor bine organizate despre cînd se va scinda PLDM. Candidatul PLDM este Iurie Leancă care are capacitatea de a forma o echipă bună şi va prezenta un program de guvernare foarte convingător pentru a putea merge mai departe. (…) Leancă are garantate la acest moment 42 de voturi, iar celelalte urmează să fie identificate printr-un apel la responsabilitate, raţiune şi solidarizare în numele viitorului nostru european. (…) N-aş vrea să anticipez, consider că sunt suficiente rezerve pentru a avea votat un guvern condus de Iurie Leancă. Deciziile comuniştilor de a susţine sau nu un Guvern în frunte cu dl Leancă ţine de chestiunile interne ale partidului. Nu avem de gînd să îi convingem, fiindcă ar fi nefiresc să purtăm negocieri cu un partid de opoziţie, fie ea şi constructivă care nu are reprezentanţi în Guvern. Apelul va fi către toţi deputaţii de a învesti un guvern pro-european.
Pledoaria pentru promovarea din partea PLDM a candidaturii lui Iurie Leancă la funcţia de prim-ministru este cu subtext. E un lucru promovarea unei candidaturi în cadrul unui coaliţiei majoritare şi este cu totul altceva promovarea unei candidaturi în cadrul unui guvern minoritar. Declaraţia lui Valeriu Streleţ este polivalentă. PLDM nu intenţionează să convingă PCRM să susţină candidatura lui Iurie Leancă, de aceea şi este exprimată rezerva că PCRM va vota pentru această candidatură. În aceste circumstanţe Iurie Leancă poate trece printr-o procedură de umilire publică de către coaliţia camuflată PLDM-PDM-PL, care din a două încercare ar putea alege o candidatură coordonată de comun acord. S-ar putea realiza şi o versiune potrivit căreia PL ar susţine guvernul Leancă, creîndu-şi şanse pentru o eventuală aderare ulterioară, de pe poziţii slăbite, la acordul de constituire a APME. Cel puţin, procedînd astfel PL ar putea menţine intriga în cadrul coaliţiei camuflate cu PCRM, declinîndu-şi responsabilitatea faţă de activitate eventualului guvern minoritar Leancă imediat după votarea acestuia. Cert este că un astfel de guvern Leancă ar fi unul de sacrificiu şi tranziţie, pînă la clarificarea relaţiilor în cadrul coaliţiei camuflate cu PCRM. În aceste circumstanţe, Iurie Leancă, ar trebuie să decidă dacă merită să se angajeze în aceste joc, în care puţine vor depinde de voinţa sa.
Partidul Liberal a dat dovadă de laşitate, a preferat să rămînă în opoziţie, în loc să-şi asume responsabilitatea guvernării alături de PLDM-PD. (…) Eu m-am convins cam pe la jumătatea drumului că Partidul Liberal nu doreşte să participe la guvernare, lor nu le este convenabil, ei judecă cinic, pragmatic iată, iată, trebuie, să intre în locale. Eu asta am înţeles şi le-am spus şi colegilor mei: “Fraţilor, degeaba batem apa-n piuă. Ăştia nu vor participa la guvernare”. Pînă la urmă a preferat o postură foarte comodă de opozant. Este o caracteristică a liberalilor, ei nu sunt capabili de a guverna. Acum sunt alegerile locale. Este bine să mergi în alegeri cu aură de opozant, să-ţi permiţi să spui ce doreşti, să-l înaintezi din nou pe Dorin Chirtoacă la Primărie, e foarte comod.
Acuzaţiile de laşitate la adresa PL, pentru că nu ar fi dorit să-şi asume responsabilitatea alături de PLDM şi PDM par a fi exagerate. Este adevărat că PL a invocat moştenirea toxică pe care a lăsat-o PLDM şi PDM Republicii Moldova după înlăturarea PL de la guvernare în mai 2013 urmată de ruinarea sistemului bancar din ţară. Chiar dacă am admite că PL a exagerat în condiţionările pe care le-a făcut în procesul de negocieri cu PLDM şi PDM, pentru a compensa daunele provocate de foştii şi potenţialii parteneri, totuşi, în faza finală a procesului, PL şi-a demonstrat disponibilitatea de a face cedări. De asemenea, liderul PL, Mihai Ghimpu, a invocat pericolul pentru formaţiunea sa de a rămîne în opoziţie, întrucît înţelege că toate “tunurile propagandistice”, ale PDM şi PLDM vor fi îndreptate spre primarul de Chişinău, Dorin Chirtoacă, pentru a nu admite realegerea acestuia în funcţia de primar. Minunile pe care le poate realiza propaganda PDM le-am văzut în cadrul alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014.
Nu va fi uşor să operezi în asemenea situaţie, cu un guvern minoritar, dar cred că, prin muncă, dialog şi convingere, vom reuşi să promovăm reformele necesare pentru ca ţara să-şi continue parcursul european, iar cetăţenii să poată beneficia de drepturi, libertăţi şi bunăstare.
Este lesne de înţeles că o guvernare minoritară va întîmpina greutăţi. Aceasta nu doar din cauza ca va trebuie să manevreze în permanenţă în relaţiile cu cel puţin două din cele trei fracţiuni parlamentare, neafiliate alianţei minoritare, dar şi din cauza posibilelor fricţiunii interne din cadrul PLDM. În acest sens, la 23 ianuarie 2015, Agenţia de ştiri INFOTAG a publicat o ştire, invocînd drept sursă un deputat din fracţiunea PLDM, care a dorit să-şi păstreze anonimatul, în care se afirma că preşedintele PLDM, Vlad Filat, a încercat să convingă membrii fracţiunii parlamentare a formaţiunii despre raţionalitatea de a refuza funcţia de Prim-ministru în favoarea funcţiei de speaker al Parlamentului. Potrivit sursei: “Anume acest subiect s-a discutat vineri (23 ianuarie) la şedinţa fracţiunii. Filat a spus că consideră potrivit de a renunţa la funcţia de Premier, pentru ca la şedinţa Parlamentului să fie desemnat un candidat al PLDM la funcţia de speaker”. Vlad Filat şi-ar fi motivat opţiunea prin faptul că Partidul Comuniştilor, care este de acord să sprijine guvernul minoritar PLDM şi PDM, refuză să voteze pentru un guvern condus de Iurie Leancă: “Nu putem antrena ţara în alegeri noi. Trebuie să găsim compromisuri rezonabile, avînd sprijinul comuniştilor, decît să provocăm o criză politică, urmările cărei vor fi dezastruoase”, a declarat liderul PLDM. Sursa agenţiei a mai menţionat că după afirmaţia respectivă a lui Vlad Filat, Iurie Leancă ar fi părăsit şedinţa, revenind mai tîrziu la rugămintea colegilor din PLDM.
Blocajul constă în comportamentul colegilor din PL. Jocurile politice sunt importante, dar s-a mers prea departe. PLDM nu va permite desfăşurarea alegerilor anticipate în ţara noastră. Moldova are nevoie de guvernare şi vom face tot ce este necesar din partea noastră. (…) Este necesară reforma organelor de drept, s-a menţionat despre Procuratura Generală. De asemenea, avem nevoie de reforma în poliţie, de reforma CNA. Aceste instituţii trebuie să fie depolitizate. Trebuie să acţionăm şi foarte rapid, pentru a face faţă tuturor provocărilor. Avem nevoie de un preşedinte care să reprezinte atribuţiile de serviciu conform Constituţiei. Candidatul la funcţia de preşedinte nu trebuie să fie afiliat politic, astfel ca partidele politice să nu pretindă la această funcţie.
Nu doresc să comentez declaraţia lui Marian Lupu cu privire la posibilitatea creării coaliţii doar din PDM şi PLDM. Susţin poziţia partenerilor noştri europeni în procesul de integrare în UE: coaliţia trebuie formată împreună cu liberalii. Există încă argumente plauzibile pentru a ajunge la consens. Fiţi atenţi la faptul că niciunul dintre cele trei partide (PLDM, PDM şi PL) nu este împotriva depolitizării funcţiei de procuror general şi continuării reformelor justiţiei şi sistemului judecătoresc. De asemenea, toţi îşi menţin poziţia fermă ce ţine de continuarea reformelor în restul domeniilor. Cît priveşte pretenţiile insistente ale liberalilor la Ministerul Transportului, aş dori să le amintesc că există şi alte ministere nu mai puţin importante. În cadrul negocierilor trebuie să prevaleze un singur lucru: coaliţia va fi funcţională şi de succes doar în componenţa celor trei partide care au constituit alianţa precedentă.
Credeţi că este posibilă depolitizarea funcţiei de Procuror General fără realizarea reformei instituţiei procuraturii?
Dacă cele trei formaţiuni susţin depolitizarea funcţiei de Procuror General, aşa cum afirmaţi, de ce atunci nu a fost realizată reforma Procuraturii în legislatura precedentă?
Dvs. aţi accepta ca Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, într-o ţară cu puternice tradiţii paternaliste şi comuniste, să fie condus de un partid liberal, aşa cum propun social-democraţii din PDM, credeţi că este logică această abordare?
Nu avem privilegiul de a merge în opoziţie. Oamenii ne-au votat pentru ca să guvernăm. Facem apel către toate partidele, cu excepţia celor care reprezintă interesele străine [PSRM], să-şi concentreze acţiunile în interesul R. Moldova. Apelul făcut de PD coincide cu cel al PLDM. Astfel, pînă mîine [22.01.2015] vom continua consultările pentru a putea demara cît mai repede procedura de alegere şi investire a guvernului.
Detalii despre mersul negocierilor nu voi oferi. Această abordare nu face decît să dăuneze, nu ajută (…) Depolitizarea tuturor instituţiilor de drept, şi nu doar a procuraturii generale, este o necesitate vitală. Noi considerăm că funcţia de procuror general trebuie să fie deţinută de o persoană neafiliată politic, iar coparticiparea partenerilor noştri europeni nu are decît să ne ajute.
A fost o discuţie importantă, prietenească. Partenerii europeni ne-au recomandat să continuăm procesul de integrare europeană şi în acest sens vom avea tot sprijinul lor. Nu am vorbit despre formarea unui guvern minoritar. Este adevărat că partenerii europeni ne-au recomandat formarea unei coaliţii pro-europene. După această întîlnire cresc şansele unei coaliţii PL, PLDM, PDM.
La 20 ianuarie 2015 a avut loc o discuţiile pe marginea constituirii unei coaliţii de guvernare pro-europene cu participarea a trei reprezentanţi ai partidelor europene, la care sunt afiliate PLDM, PDM şi PL. Întîlnirea a avut loc la Aeroportul Internaţional Chişinău cu participarea preşedintelui comisiei pentru politică externă a Parlamentului European, Elmar Brok, preşedintelui Alianţei Partidelor Liberale şi Democrate pentru Europa (ALDE), Graham Watson, şi a vicepreşedintelui Grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European, Knut Fleckenstein. De asemenea, la întîlnire a fost prezent şi şeful Delegaţiei UE la Chişinău, Pirkka Tapiola.
În aceste zile, cînd se decide la propriu soarta Republicii Moldova, în loc de o solidaritate la toate nivelurile, de îndemnuri la raţiune a liderilor partidelor de orientare europeană, au ieşit la rampă “profeţii” de conjuctură. Urmăriţi-i cum îşi încep editorialele, declaraţiile, emisiunile, comentariile: “Noi, acei treji”, “Eu am avertizat”, “Eu am spus”, “Eu ştiam”, “Eu le-am trimis scrisoare deschisă”, “Eu am scris” etc. Emisiuni întregi sunt dedicate unui lider de partid, umflîndu-i orgoliul care şi aşa nu-şi încape în piele şi cerîndu-i ultimativ să nu cedeze… Ce să nu cedeze, domnilor? A avut şi ministere, şi agenţii, şi departamente… Analizaţi la rece, în care din ele s-au produs schimbări în bine? Cu astfel de abordări nu veţi convinge pe nimeni că îi vreţi binele acestui popor…
Republica Moldova nu are nevoie nici de alegeri anticipate, nici de guvern minoritar, la ceea ce chemaţi voi, “profeţii” de conjuctură. Ea are mare nevoie de continuarea parcursului european.
A distruge este mult mai lesne decît a construi. Încercaţi să nu demolaţi o construcţie şi aşa fragilă, ci să ne conjugăm eforturile, pentru a o întări împreună. Republica Moldova este a noastră, a tuturor!
Noi am oferit toate soluţiile pentru colegii liberali. Poate este un calcul pragmatic şi cinic de a ne împinge pe noi într-un Guvern minoritar. Acest cinism trebuie să aibă anumite limite. Acum, aşteptăm un semnal de la PL. Dacă liberalilor nu le convine ce le-am propus noi, să pună ei pe hîrtie ce vor ei.
Aceste întîlniri sunt necesare şi îmi exprim dorinţa să avem o majoritate parlamentară în R. Moldova. La dispoziţie avem timpul ca să ne înţelegem. Cel puţin noi facem tot posibilul ca să ne înţelegem. Eu vreau ca colegii din PL în afară de declaraţii tari şi acuzaţii să contribuie la găsirea unui compromis. PLDM rămîne ferm pe poziţia că nu putem fi nici in coaliţie şi nici în alianţă cu PCRM. În Parlamentul vom vota solidar cu toţi deputaţii problemele de interes naţional. PL are o abordare care are la bază încăpăţînarea, dar astfel nu poţi să rezolvi problemele ţării. Dacă mai pierdem o lună de zi de negocieri nu ştiu cum vom face faţă.
…m-am convins definitiv că PL nu doreşte să participe la guvernare. De fapt, cred că nici nu are capacitatea de a guverna.. Liberalii sunt, prin definiţie, opozanţi care, chiar şi în perioada participării la AIE 1 şi 2, tot în opoziţie au încremenit. E mult mai confortabil să critici, să dai aprecieri şi să te revolţi decît să te înhami şi să munceşti, să găseşti soluţii şi să ai grijă de oameni.. Eşti mult mai simpatic pentru presă cînd debitezi o sfîntă indignare cu o mină încruntată decît atunci cînd pui în practică politici de dezvoltare, care la început sunt luate în furci de mass media şi puzderia de experţi..
Am bătut apa-n piuă aproape 7 săptămîni, perioadă în care liberalii au invocat false “experienţe europene” şi au formulat solicitări care trec substanţial peste cota lor de încredere politică cu care au fost investiţi de cetăţeni. Pretinsul spirit reformist pe care şi-l arogă liberalii ne este altceva decît o banală bătălie pentru funcţii — hai să cerem cît mai mult, că oricum vom obţine mai mult decît merităm! Sau, după cum a remarcat Dl Ghimpu cîteva zile în urmă într-un moment de sinceritate, — încă trebuie să calculăm cînd PL pierde mai mult: daca participă la guvernare sau dacă rămîne în opoziţie?..
Chiar credeţi că PL “debitezi o sfîntă indignare cu o mînă încruntată”, atunci cînd invocă, de exemplu, necesitatea identificării vinovaţilor subminării periculoase a sistemului bancar din Republica Moldova?
Le-am dat o pauză [PL-iştilor] să se consulte şi ei cu partenerii lor europeni. Asta după ce la ultima rundă, ei au respins într-o manieră hotărîtă propunerile noastre. Sperăm că după această pauză să revină cu o poziţie mai responsabilă.
Care sunt totuşi propunerile PLDM, respinse de PL, opinia publică cunoaşte doar punctele de vedere ale PL?
Minoritatea nu poate dicta, nu poate impune reguli proprii într-o viitoare Coaliţie. Într-o societate democratică te conformezi cu poziţia asigurată de votul cetăţenilor. Totuşi PL, preferă să facă speculaţii că fără ei noi nu am putea guverna mai departe (…) Noi am renunţat la candidatul nostru la funcţia de primar pentru ca Dorin Chirtoacă să-şi continue mandatul. Am renunţat la interesele mele personale şi la cele de partid, dacă vreţi, în 2010, pentru a evita anticipatele.
Trebuie să precizez că nu discutăm despre coaliţii, dar mizăm pe suportul lor [PCRM] pentru deblocarea activităţii Parlamentului.
Nu credeţi că cooperarea cu PCRM pentru deblocarea activităţii Parlamentului este doar primul pas în direcţia constituirii unei coaliţii de guvernare cu această formaţiune?
Noi nu privim aceste discuţii [cu PCRM] ca nişte negocieri privind crearea majorităţii parlamentare. Îmi pare rău că la aceste discuţii nu a participat şi Partidul Liberal. Dar trebuie să ne gîndim că în 2016 trebuie să alegem preşedintele ţării şi trebuie să muncim în acest sens.
Nu suntem într-o fază să ne jucam cu emoţiile, trebuie să luăm decizii, cei care vor să se joace cu emoţiile, să-şi asume această abordare. Ţara are nevoie de guvernare şi trebuie să ne asumăm responsabilitatea şi să luăm decizii, unele chiar destul de dificile, pentru a asigura procesul de guvernare. Aşa că în timpul care ne-a mai rămas ar trebui să ajungem la un compromis rezonabil.
Aţi putea preciza întreg spectru de divergenţe pe care le are PLDM cu PL în procesul de negocieri?
Nu găsiţi situaţia stranie şi anormală că societate cunoaşte care sunt abordările şi solicitările PL, dar nu le cunoaşte pe cele ale PLDM şi PDM?
Nu credeţi că PL face o mare favoare PLDM şi PDM, care în ultimii patru ani au fost implicate în grave scandaluri publice, acceptînd negocierile cu acestea şi de aceea anume PLDM şi PDM are trebuie să facă cedări cerinţelor PL?
Ţara are nevoie să fie guvernată şi credem că ar trebui să începem să dialogăm şi cu cei din PCRM. Acest dialog este necesar. O formulă care vizează alegerea preşedintelui Republicii Moldova, care presupune existenţa a 61 de mandate în Parlament necesare. Noi considerăm că funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova nu poate fi partajabilă.
La ce poate servi dialogul cu PCRM privind alegerea şefului statului, oare PLDM a renunţat deja la ideea organizării în 2015 a referendumului privind alegerea directă a şefului statului?
Dacă pînă acum nu am prea reuşit să avansăm prea mult prin formulele propuse pentru negociere, poate ar fi cazul să găsim un alt cadru de negociere. (…) Documentul de creare a noii coaliţii trebuie să fie unul detaliat. Pe de altă parte, poate ar fi bine să ne conducem de vorba lui Napoleon care zicea: să ne angajăm în luptă şi apoi mergem noi pînă la cîştig. Nu cred că trebuie să găsim acum soluţii pentru toate problemele. Cel puţin să avem această înţelepciune — să creăm Guvernul, să stabilim priorităţile cheie, acţiunile, etc… Dacă tot am zis noi că vrem soluţii europene, dacă tot aceste partide sunt afiliate unor familii europene: PLDM la Partidul Popular European, PD la internaţionala socialistă, PL cu grupurile partidelor liberale — de ce nu am putea să invităm experţi din partea fiecărui grup ideologic şi politic, să ne ajute să depăşim cît mai rapid aceste probleme. Nu este vorba de o impotenţă a noastră de a rezolva de unii singuri, dar dacă tot nu reuşim să ştiţi că nu am fi primii care ar face acest lucru. Şi pe ucraineni i-au ajutat.
Apoi de ce nu invitaţi experţi din partea fiecărui grup ideologic şi politic european, să ajute în crearea coaliţiei de guvernare?
Dacă va trebui vreodată să aleg între funcţia de prim-ministru şi investigaţia de la BEM, atunci cu siguranţă aş alege această experiză. Dacă de data asta nu vom face regulă cetăţenii noştri vor pierde orice încredere în instituţiile statului, în formaţiunile politice şi în liderii de partid.
Situaţia este complicată şi cînd spun acest lucru am în vedere, în primul rînd, faptul că rezultatele alegerilor parlamentare au demonstrat că societatea noastră este una divizată. Să ştiţi că aceasta este o mare problemă, eu aş zice chiar că e principala problemă cu care ne confruntăm în prezent… avem nevoie de unitate, avem nevoie să consolidăm societatea în jurul unor scopuri comune.
…
Ştiţi cîte bătălii am dat cu comuniştii de-a lungul anilor şi ştiţi prea bine care a fost miza acestora! Dar, reieşind din realităţile pe care le avem astăzi, cred că e nevoie de un dialog serios şi responsabil cu cei din Partidul Comuniştilor, trecînd peste divergenţele de ordin ideologic. Acest dialog e necesar pentru a realiza obiectivul de care am vorbit mai sus — consolidarea societăţii, asigurarea unităţii ei. Natura acestui dialog cu PCRM trebuie definită foarte clar şi abordată cu maximă seriozitate şi responsabilitate.
…
Partidul Socialiştilor nu e un partid de opoziţie, ci unul străin, pentru că reprezintă interese străine în Republica Moldova. Cei care promovează federalizarea Republicii Moldova, cei care sunt împotriva integrării europene, cei cărora nu le pasă de interesele reale ale cetăţenilor — nu au cum să contribuie la consolidarea societăţii.
Liderul PLDM pledează pentru consolidarea societăţii doar cu participarea PCRM, nu şi cu participarea PSRM care reprezintă aproximativ ¼ din societate. Această consolidare selectivă dă de bănuit că adevăratul scop al PLDM este de a avea un potenţial substituent în procesul de negocieri pentru a combate intransigenţa PL.
Atunci cînd am început procesul de negocieri, am avut o înţelegere de principiu: obiectivul nostru este crearea unei coaliţii funcţionale, care să asigure Moldova cu o guvernare eficientă, dar nu apariţia în public şi încercarea de a transpune responsabilitatea pe umerii cuiva, urmărind anumite interese politice… Am convenit că vom comunica doar mesaje coordonate în comun… Cei care nu o respectă, nu fac decît să îngreuneze şi mai mult procesul de negocieri. Pentru că orice încercare de a arăta cu degetul spre cineva, de a condiţiona sau de a face pe cineva vinovat de ceva — doar blochează negocierile.
Am declarat şi anterior şi acum repet: pe mine nu mă interesează funcţiile, ci ca să avem o guvernare funcţională, care să realizeze inclusiv şi obiectivul de consolidare a societăţii despre care am vorbit mai sus. Aceasta este poziţia mea, iar speculaţiile care se fac, pur şi simplu, nu mă interesează… Contează nu viteza negocierilor, ci calitatea acestora.
Dacă aţi decis să purtaţi negocierile cu uşile închise, cum vom afla cine este responsabil pentru eventuala tergiversare a acestora?
Sunt periculoase aceste posibile destabilizări, care pot fi puse în aplicare de trădătorii de neam, cum ar fi Dodon sau cum ar fi un criminal de-alde Usatîi. (…) Renato Usatîi nu este un proiect politic, ci un proiect mixt al serviciilor secrete ruseşti cu implicarea lumii criminale. El a fost conceput şi lansat în Moldova cu obiectivul foarte clar de a destabiliza situaţia de la noi, inclusiv, dacă ar fi fost cazul, şi cu utilizarea armelor. Şi asta nu este glumă.
După cum [Igor Dodon] a vîndut şi vinde în continuare ţara, pot presupune că el este în stare de orice. Dar nu cred că i s-a oferit tot acest sprijin fără a fi şantajabil. Nu cred că Moscova nu şi-a luat măsurile necesare înainte de a-l finanţa şi de a-l fotografia la colţ de masă, alături de Putin. (…) Să nu creadă cineva că i-au pus lui Dodon steluţa în frunte, l-au paraşutat în parlament, şi cu asta s-a terminat. Nu, el va avea suport încontinuu, financiar şi logistic, va fi consultat de cei mai buni experţi, va spune cît de bună e Rusia, va rezolva anumite probleme ale oamenilor, dar totodată va destabiliza situaţia în RM pe anumite segmente.
Este foarte clar că reformele nu mai pot fi amînate, fiindcă un astfel de vot nu va mai fi, o astfel de şansă noi, ca ţară, nu vom mai avea! Ori facem reforme, ori vom fi plecaţi la următorul scrutin, prin votul popular — iată ce mesaj am desprins eu, în urma analizei rezultatelor alegerilor. Nu este un rezultat care mă bucură, însă acest rezultat îmi arată că forţele pro-europene şi ţara mai au o şansă. O ultimă şansă ca să pornească lupta cu corupţia — la cel mai dureros şi cel mai înalt nivel. O ultimă şansă ca să reformeze justiţia.
Alegerile de astăzi sunt decisive. Astăzi, decidem ce se va întîmpla cu ţara noastră. Avem atît de mulţi răuvoitori încît este necesară o maximă voinţă a tuturor cetăţenilor ca prin vot să decidem viitorul nostru şi al copiilor noştri. Sunt sigur că cetăţenii, într-o manieră responsabilă, vor decide ca R. Moldova să-şi construiască un viitor european în care să trăim liber, să guvernăm democratic şi să avem o ţară prosperă.
Noi am tratat această campanie cu maximă responsabilitate şi cu respect pentru cetăţeni. Deşi am fost ţinta unor campanii mediatice dincolo de orice fair-play şi bun simţ, noi am ales să nu coborîm la nivelul celor care ne-au denigrat pe nedrept. Noi am ales să dialogăm sincer şi direct cu cetăţenii. Am fost întrebat în repetate rînduri ce vom face după alegeri, cu cine ne vom alia şi cu cine nu. Voi răspunde scurt: vom munci alături de cei care cred sincer într-un viitor european, iar comuniştii care aparţin trecutului vor rămîne în trecut. Să fie foarte clar: viitorul european nu este negociabil!
Împărţim o frontieră de 1,242 de kilometri cu Ucraina. Pentru o ţară mică, precum Republica Moldova, este mult. Există şi efectul psihologic, al unei crize armate care are loc în imediata apropiere. Au avut loc conflicte la Odessa, la doar 30 de kilometri de la frontiera noastră de sud. Există şi alt aspect — cel al unui conflict îngheţat pe teritoriul propriei ţări — cel transnistrean şi aceasta ne face şi mai sensibili faţă de ceea ce se întîmplă în Ucraina.
Sunt pregătit să conduc viitorul guvern, ne vom angaja în reforme profunde şi sunt sigur că vom deveni mai buni.
Mă mîndresc cu consătenii mei şi mă mîndresc că sunt şi eu lăpuşnean. Regret că vin rar pe acasă, dar de cîte ori ne întîlnim observ schimbări spre bine. Şi nu doar la Lăpuşna, în toată ţara lucrurile se mişcă înainte, se construiesc şcoli, spitale, drumuri. De acum încolo va fi şi mai bine, trebuie doar să ne mobilizăm, să ieşim la vot şi să spunem un da hotărît viitorului european.
După alegerile din 30 noiembrie, în RM vom avea o coaliţie pro-europeană şi ţara îşi va continua parcursul european. În această perioadă, am fost în 800 de primării şi pot spune care este starea de spirit în societate. Recunosc că, în fosta alianţă au fost unele greşeli, dar nu au fost făcute cu rea voinţă. Noi nu vom crea o coaliţie cu PCRM, pentru că, avem de implementat Acordul de Asociere cu UE. Şi în acest caz, avem nevoie de sinceritate. Dar eu nu cred că PCRM o are. Vladimir Voronin în ultima perioadă, şi-a schimbat des poziţia sa. Mai probabil cu PDM vom avea o coaliţie, decît cu PCRM. Cu democraţii noi am realizat lucruri concrete, chiar dacă avem greşeli în comun.
Aseară, candidatul susţinut de PPE, Klaus Iohannis a devenit Preşedintele României, înregistrînd o victorie istorică, şi deschizînd o nouă pagină în istoria României! În această campanie, l-am susţinut pe Klaus Iohannis şi îmi exprim în continuare toată susţinerea şi bucuria pentru această victorie!
I-am scris un SMS. I-am mulţumit pentru ce a făcut pentru R. Moldova. I-am zis că viaţa merge mai departe, deşi alegerile sunt importante. E un băiat tînăr.
Aş remarca faptul că unii concurenţi electorali, în loc să se axeze pe propriile programe şi soluţii pentru problemele cu care se confruntă ţara, şi-au axat campania electorală pe atacuri împotriva PLDM. Repet: nu e vorba de critică, pe care, de altfel, orice partid adevărat trebuie să o accepte, ci anume de atacuri, care au la bază manipulări şi dezinformări. La un moment dat, am fost surprins să constat că în unele zile PLDM era lovit concomitent din trei-patru direcţii de către partide de pe diferite segmente ale eşichierului politic. Şi fiecare dintre acestea îşi axa atacurile pe minciuni evidente, pe lucruri care nimic în comun cu realitatea nu aveau.
Eu vă spun cu certitudine că, după alegerile parlamentare din 30 noiembrie, relaţiile cu Federaţia Rusă vor reveni la normalitate. Vor dispărea toate embargourile, iar cetăţenii noştri vor putea să muncească în continuare în Rusia.
Cel mai important este faptul că, prin această reformă, vom asigura cetăţenilor sentimentul de securitate şi siguranţă că, în caz de necesitate, statul şi instituţiile sale abilitate vor interveni la timp pentru a rezolva o problemă sau alta.
Începutul a fost pus: avem semnat Acordul de Asociere şi de Liber Schimb, avem regim liberalizat de vize, urmează să continuăm implementarea reformelor necesare pentru dezvoltarea şi modernizarea ţării, astfel încît, pînă în 2017 să devenim candidat la aderare.
Sunt sigur că după alegeri vom forma o coaliţie pro-europeană. Avem proiecte ambiţioase. Ne-am propus ca pînă în 2017 Moldova să obţină statutul de ţară candidat la aderare, iar către anul 2020 — să îndeplinească toate condiţiile necesare pentru a deveni membru al UE. Eu sunt optimist şi cred cu tărie în viitorul european al RM.
PLDM este promotorul integrării europene şi victoria noastră în aceste alegeri este garanţia că acest proces complex şi de anvergură va fi continuat.
Aş vrea să menţionez că degeaba îşi fac iluzii oponenţii integrării europene a Republicii Moldova. Ei nu înţeleg că oamenii sunt suficient de şcoliţi din punct de vedere politic, au capacitatea de a alege grîul de neghină şi la 30 noiembrie 2014 vor vota pentru un viitor demn în marea familie europeană. Iar toţi acei care acum umblă şi încearcă să manipuleze oamenii vor primi exact ceea ce merită.
Cred că a venit timpul ca să trecem la mai multe fapte. Iată de ce lansez Iniţiativele cu genericul comun “Sacrificiul merită respect”, care urmează să readucă respectul binemeritat al statului şi al societăţii pentru veterani. Este o abordare complexă în relaţia cu veteranii, pe care o atestăm pentru prima dată.
Republica Moldova se află iarăşi la răscruce. Unii încearcă să ne tragă înapoi în trecut, spre sărăcie şi izolare, într-o zonă măcinată de conflicte şi vărsări de sînge, unde şantajul economic şi presiunile politice sunt la ordinea zilei. Dar, acolo am fost deja şi am avut de îndurat multe suferinţe. Ţara noastră trebuie să meargă înainte, acolo unde este pace, înţelegere şi bunăstare.
… partidele proeuropene din Ucraina au obţinut o majoritate clară şi au trimis comunismul la gunoi. Vecinii şi prietenii noştri ucraineni au demonstrat încă o dată că există o singură cale de dezvoltare în regiunea noastră, calea europeană… Am speranţa că şi poporul Republicii Moldova va urma exemplul vecinilor noştri şi va alege la 30 noiembrie viitorul, pacea şi bunăstarea! ÎNAINTE spre un Viitor European!
Un astfel de consilier nu a existat niciodată în aparatul Guvernului Republicii Moldova. Consilierii Principali de Stat ai Prim-ministrului se numesc prin Dispoziţia Guvernului Republicii Moldova, care în mod obligatoriu este publicată în Monitorul Oficial. Angajarea în serviciul public se face prin ordin/dispoziţie a conducătorului autorităţii angajatoare şi acest document, prin definiţie, nu poate fi unul secret. PLDM va face toate demersurile oficiale pentru ca organele de resort să sancţioneze uzul de fals comis de Usatîi. Este o nouă confirmare a faptului că singurul obiectiv al aşa-zisului “proiect Usatîi” este să lovească în PLDM, în preşedintele Vlad Filat şi în parcursul european al Republicii Moldova.
La 27 octombrie 2014, Renato Usatîi, candidat pe listele partidului “Patria”, a organizat o conferinţă de presă în cadrul căreia a declarat că ar fi fost consilier principal de stat al ex-premierului Vlad Filat, prezentînd presei o presupusă copie a legitimaţiei, dar şi taloane speciale emise de Ministerul de Interne.
Sunt mîndru să constatat că una dintre cele mai vechi şcoli de vinificare din Europa se află în Republica Moldova. Această instituţie evident că trebuie modernizată, avem nevoie de o şcoală care să crească cei mai buni specialişti, fiindcă industria vinului este una strategică în ţara noastră. În cel mult un an şi jumătate, vom avea o instituţie modernă, iar lansarea acestui proiect va forma specialişti competitivi. Dumneavoastră sunteţi cei mai buni ambasadori ai Republicii Moldova.
În activitatea mea de caritate am decis în mod prioritar să fac aceste acţiuni în educaţie. La fel i-am îndemnat şi îi îndemn azi şi pe alţii să o facă. Nu am vorbit niciodată public despre contribuţiile pe care le-am făcut personal în acest sens. Astăzi spun cu mîndrie, doar în ultimul an am reuşit să amenajăm 81 săli de sport, să asigurăm cu 1521 de calculatoare şcolile noastre, iar în 75 de şcoli şi 131 de grădiniţe am asigurat mobilier şi echipament necesar pentru ca să fie condiţii adecvate pentru muncă şi educaţie.
În anul 2014, pentru reabilitarea drumurilor au fost alocate peste 1.3 miliarde de lei prin Fondul Rutier şi au fost atrase resurse externe de la partenerii de dezvoltare.
Vedem politicieni hibrizi [amestecătură dintre kaghebism şi lumea criminală] apăruţi peste noapte, vorbesc de Usatîi. Avem pe de o parte implicarea unor resurse foarte mari financiare, clar cu origine străină şi cu obiectiv foarte clar de destabilizare. Dacă vă uitaţi foarte atent asupra modului de activitate o să găsiţi un scenariu semi-KGB-ist criminal la nivel de comportament, la nivel de ieşiri, la nivel de acuzaţii.
Merge tovarăşul Dodon la Moscova şi roagă autorităţile Federaţiei Ruse, am nevoie să introduceţi embargouri. După care undeva la început de noiembrie, eventual să facă o poză dînd mîna cu Medvedev sau cu Putin şi cu un mesaj aşa foarte simplu că acesta e omul care poate rezolva problemele, spuneam că şi această metodă este una banditească.
Un grup de analişti, de exemplu, se regăseşte pe lista PSRM, unul dintre ei Ţîrdea Bogdan figurează într-un spot. Este dreptul dînsului, ceea ce îmi pare mie rău în cazul dînsului. Ştiţi vorba: îi doresc succes, dar fără nicio şansă. Cred că el era mult mai bun să facă analiză politică decît să-l sprijine pe tovarăşul Dodon.
Nu am ca obiectiv să deţin vreo funcţie. Cred că am demonstrat de multe ori că nu mă ţin de funcţii. Mergeţi la Guvern şi veţi vedea că pe fotoliul de prim-ministru nu au rămas urme de unghii că m-am ţinut de el. Trebuie să oferim Moldovei acest proces de ireversibilitate.
…este posibilă coaliţia de guvernămînt doar cu partide pro-europene. Pentru că este imposibil să intri în Europa cu “secera şi ciocanul”, cu cei care declară drept valoare fosta “închisoare a popoarelor”, cu cei care declară bun regimul care a omorît milioane de oameni. Trebuie să uităm de frustrările personale, ambiţiile de partid şi să ne unim eforturile pentru continuarea vectorului european. Eu am jucat sincer şi deschis, pentru ce am avut de suportat personal consecinţe. Dar a fost totuşi şi o experienţă.
…noi recunoaştem că viaţa în Republica Moldova este încă grea, că nu am reuşit să atingem nivelul pe care ni l-am dori. Dar, totuşi, s-au obţinut realizări importante, care denotă că ne apropiem de scopurile propuse. Ca niciodată, s-a investit în infrastructură. Dacă în 2006 erau reparate 6 la sută din drumuri, acum avem 80 la sută. Din 2007 pînă în 2014 s-au dublat alocările bugetare în medicină. Au fost reparate şi modernizate peste 800 de instituţii de învăţămînt, cu 93 la sută au sporit salariile angajaţilor din sfera bugetară. Deşi puţin, totuşi am reuşit să majorăm şi pensiile şi direcţia aceasta poate fi continuată doar dacă mergem înainte pe drumul european. Alternativa viitorului european este doar lipsa viitorului în general.
Eu am trăit, dacă vreţi, o dramă personală în 2001. Am fost membru al Guvernului Sturza în 1998–1999, cabinet care s-a angajat sincer să realizeze reforme grele, dar necesare. A fost primul Executiv care a avut în programul de guvernare un capitol care se referea la integrarea europeană. Au venit alegerile din 2001 şi totul s-a năruit. Eu nu vreau să mai trăiesc încă o dată asta, din acest motiv vreau să ne atingem acest obiectiv şi cu siguranţă îl vom atinge.
Pe mine nimeni nu mă poate acuza de rusofobie. Am muncit mult să revenim la normalitate în relaţiile cu Rusia. Şi după alegeri îmi doresc să se revină la normalitate, dar prin prisma interesului naţional al R. Moldova şi nu al altcuiva. Eu vreau să le trîntesc uşa în nasul ticăloşilor aceştia de la Chişinău, care contribuie zi de zi la înrăutăţirea relaţiilor cu Rusia. De aceste alegeri va depinde dacă vom avea viitor sau nu vom avea. Acest Pavlic Morozov [Igor Dodon] face oamenilor o propunere nefirească pentru ceea ce suntem noi. Eu respect Kazahstanul, dar nu ne leagă nimic de această ţară. Bineînţeles că trebuie să fim ţări prietene, să avem colaborare, dar locul nostru este în spaţiul valoric european.
La muncă în Rusia pleacă lucrătorii sezonieri, care revin înapoi, de aceea am considerat ca 5 secţii de votare sunt suficiente. Mă miră că pretenţii au cei care pîna în 2009 nu ne permiteau sa deschidem secţii de votare peste hotare.
Este greu să-i înţelegi pe dînşii [comuniştii şi socialiştii]. Comuniştii nu o singură dată şi-au schimbat vectorul extern. La fel şi Igor Dodon, care nu cu mult timp în urmă milita activ pentru acordul de asociere şi integrarea europeană.
Lipseşte comunicarea şi dialogul cu Rusia. Şi nu este vina noastră. Încă în 2009, cînd actuala coaliţie de guvernare a preluat puterea, noi am declarat că scopul nostru este integrarea europeană. De la început exista un dialog constructiv cu partea rusă. Din păcate, ne-am pomenit într-un joc geopolitic, iar noi suntem o piesă mică în mecanismul acestui joc.
Trebuie să facem ca în Occident — în toamna ultimului an de studii, să fie invitaţi reprezentanţi de la diverse fabrici din domeniu care să spună ce specialişti le-ar trebui, iar colegiul să le arate ce pregătesc. Atunci cînd tînărul va absolvi, dacă nu va dori să-şi continue studiile, cel puţin va avea deja o idee unde să lucreze.
Acest lucru [embargoul] nu are nimic comun cu agricultura, cu veterinăria, cu întreprinderile noastre. Este o chestiune politică. Chestiunea asta nu vizează atît partea economică, cît alte scopuri. (…) Federaţia Rusă are în acest moment o politică externă aşa cum este. Eu nu vreau să comentez dacă e bună sau rea, greşită sau nu — acest lucru îl va constata istoria. Carnea din Republica Moldova este cu mult mai calitativă decît cea din multe alte ţări. În Republica Moldova nu avem pesta porcină, ciuma africană, care este în Federaţia Rusă şi alte ţări din care se importă în Federaţia Rusă carne… Ultimul exemplu pe care vreau să-l dau: Georgia a fost terorizată şi cu teritorii, şi cu embargouri — dacă nu s-a clintit societatea georgiană de la cursul pe care îl consideră în interes naţional, astăzi Georgia exportă în Federaţia Rusă şi apa minerală, şi vinul, şi tot. Iată care este problema. Problema este în societatea moldovenească care reacţionează la aceste embargouri să spun aşa politic.
Am demonstrat prin fapte concrete că justiţia reprezintă o prioritate majoră pentru Guvern şi am reacţionat pozitiv la necesităţile şi cerinţele sistemului judiciar la capitolul măririi bugetelor pentru instanţele de judecată, mărirea graduală a salariilor, îmbunătăţirea cadrului organizatoric şi administrativ al instanţelor, renovarea a 25 de judecătorii, din numărul total de 48 de instanţe etc. Dar, am ridicat şi cerinţele de profesionalism faţă de sectorul judiciar — faţă de magistraţi… În premieră, în Republica Moldova am stabilit drept prioritate finanţarea corespunzătoare a sistemului judiciar pentru a asigura independenţa judecătorilor. Anii de guvernare comunistă au demonstrat care este instrumentul cel mai eficient pentru a subjuga justiţia — subfinanţarea. Justiţia este încă coruptibilă. În pofida suportului din partea Guvernului, cu regret, unii judecători mai participă la scheme de spălare de bani — lucruri care jignesc profund magistraţii care îşi fac onorabil meseria.
Ministrul Justiţiei, Oleg Efrim a participat la Conferinţa Internaţională “Administrarea modernă a instanţelor de judecată — un element-cheie al reformei judecătoreşti”, organizată de USAID ROLISP, în cooperare cu Ministerul Justiţiei şi Institutul Naţional al Justiţiei (INJ). În pofida reformei sectorului de justiţie, Republica Moldova s-a clasat pe locul 141 din 144 de state incluse în clasamentul privind independenţa justiţiei, fiind devansată în top de Ucraina, Mozambic, Rusia, Mongolia, Uganda, potrivit unui raport al World Economic Forum. Dintre fostele state ex-sovietice, Estonia este pe locul 19, Letonia — pe 58, iar Lituania e pe 71. Georgia este pe locul 65. La polul opus, cu cea mai independentă justiţie este Noua Zeelandă, urmată de Finlanda, Danemarca, Norvegia şi Hong Kong.
Noi deja avem şi partea bună a acestor probleme create şi care mai mult se vehiculează politic. Iată, uitaţi-vă că cei care au început a suferi de la embargouri se asociază. Chiar ieri am mai înmînat o serie de granturi pentru asociaţii de producători agricoli din partea proiectului Băncii Mondiale “Agricultura competitivă”. Noi de cîţiva ani am insistat şi am povestit la toată lumea că nu este altă metodă mai eficientă de a competitivi la export decît asocierea, ca să ai nu numai calitate, dar şi cantitate… Şi nu se mişcau lucrurile din loc. Iată de data aceasta asociaţiile devin mai puternice, mai organizate, merg la expoziţii, merg în alte ţări pentru a găsi piaţă. Este şi partea pozitivă. Numai că acum mulţi suferă şi această suferinţă depăşeşte partea pozitivă. Dar va trece un an-doi şi să vedeţi că partea pozitivă va fi una mai importantă, iar cea negativă se va uita.
Au fost instanţe unde nu se înregistra practic nicio şedinţă, după o intervenţie a Consiliului Superior al Magistraturii au fost pornite mai multe măsuri disciplinare, au fost sancţionaţi mai mulţi preşedinţi de instanţe şi judecători. Au fost explicaţii diferite că ba nu le lucrează echipamentul, ba că nu cunosc, ba că pierd foarte mult timp. Acum, situaţia s-a schimbat, vă spun că procentul înregistrărilor tinde spre 100%.
Problemele grave cu care se confruntă Republica Moldova: guvernarea ineficientă, corupţia şi traficul de influenţă pot fi soluţionate doar prin eliminarea de la guvernare a băieţilor şmecheri. Asistăm astăzi la o situaţie alarmantă în care cetăţeanul de rînd nu mai are încredere în organele statului, controlate de oligarhi (băieţi şmecheri). Transmit un mesaj tuturor celor care sunt preocupaţi de soarta deputatului Ion Butmalai, fiţi liniştiţi, după tratament mă simt foarte bine, celora “care-mi poartă de grijă” le sugerez să-şi caute de treburile lor, dar Domnului Renato Usatîi să fie mai precaut, doreşte el sau nu, acei băieţi şmecheri cu siguranţă vor face tot posibilul ca la începutul lunii noiembrie prin toate metodele să-l elimine din cursa electorală pe el personal şi Partidul Patria.
P.S. Renato nu-i purta grija lui Butmalai, că el se descurcă şi singur, ai grijă de soarta ta şi fii şmecher să nu te bage ei pe tine la puşcărie?!
Aprovizionarea cu apă a localităţilor rurale înseamnă un pas înainte în adoptarea standardelor europene în domeniul serviciilor publice locale. Din 2010 şi pînă în prezent, în raionul Şoldăneşti, au fot lansate 45 de proiecte de aprovizionare cu apă potabilă, în valoare totală de peste 32 de milioane de lei. Către sfîrşitul anului 2016, toate localităţile din raion vor fi conectate la sursa de apă potabilă de calitate, iar următoarea etapă va viza serviciile de sanitaţie. Sunt activităţi importante, prioritare şi ele vor fi realizate.
Politica noastră pentru reglementarea transnistreană este bazată pe un principiu sfînt. Noi nu vom admite niciun fel de reluare a careva acţiuni militare. Poziţia aceasta am promovat-o permanent. PLDM are o viziune foarte clară despre cum trebuie administrate problemele de securitate, problemele de dezvoltare economică etc.
Ei sunt oameni de treabă [oficialii Rosselhoznadzor-ului], lor le plac fructele noastre, însă nu ei iau decizii, ci cei de mai sus. Sunt decizii de ordin politic.
A expirat termenul în care autorităţile Federaţiei Ruse urmau să decidă soarta embargoului impus asupra fructelor moldoveneşti. Ministrul agriculturii, Vasile Bumacov, a declarat că această încercare a Rosselhoznadzor-ului de identificare a unor soluţii în acest sens a eşuat. În acest interval au fost în Republica Moldova mai mulţi delegaţi ai Serviciului Federal de Supraveghere Veterinară şi Fitosanitară. Aici, au inspectat livezile noastre şi mai multe întreprinderi de prelucrare a fructelor. Autorităţile noastre le-au oferit toate datele şi informaţiile necesare, cu toate acestea colaborarea n-a prea dat rezultate. La mijlocul lunii septembrie ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov, a efectuat o vizită de lucru la Moscova pentru a discuta aspectele TEHNICE ale înlăturării barierelor la exporturile moldoveneşti. Oficialul a avut o serie de întrevederi cu responsabili de la Serviciul Federal de Supraveghere Veterinară şi Fitosanitară (Rosselhoznadzor) şi cu şeful acestuia, Serghei Dankvert. Negocierile privind ridicarea barierelor la exporturile moldoveneşti în Federaţia Rusă au fost convenite în cadrul discuţiilor purtate cu vicepremierul rus Dmitri Rogozin în luna august curent, la Chişinău. Tot atunci s-a stabilit că în termen de o lună Moscova va decide dacă menţine sau nu embargoul asupra fructelor moldoveneşti.
Partidul nostru va veni cu o nouă iniţiativă de organizare a referendumului după alegerile parlamentare, pentru a nu ne pomeni în 2016, într-o nouă situaţie de blocaj cu alegerea preşedintelui, atunci cînd îşi finalizează mandatul preşedintele Timofti.
Legea cu privire la finanţarea partidelor politice trebuia pusă în aplicare încă în 2009 cînd Parlamentul a dezbătut şi subiectul ce ţine de finanţarea partidelor din fonduri publice. Din punctul meu de vedere, acel moment nu trebuia amînat, fiindcă acest lucru amînă un proces democratic. Acest proiect îl consider o restanţă, pentru că nu a trecut toate etapele unui proiect de lege. Proiectul a fost pus pe agenda Comisiei şi apoi transferat cînd de unii deputaţi, cînd de alţii. Coaliţia proeuropeană nu a discutat şi dezbătut suficient acest proiect şi nu a depus eforturi depline pentru a pregăti această lege pentru lectura a doua. (…) Pe legea finanţării partidelor politice nu sunt sigură că există astăzi 51 de voturi în Parlament.
Pe legea privind cota de reprezentare a femeilor în proporţie de 30% în viaţa politică există majoritate parlamentară, dacă ar fi să fie şedinţa Legislativului. Acest răspuns ferm vine din votul pe care l-am avut în prima lectură. Atunci toţi deputaţii au votat unanim.
Pe legea anti-tutun cred că există voturi, iar ce ţine de transparenţa proprietăţii media, nu există siguranţă, dar s-ar putea să existe suficiente voturi.
Am fost la Soroca, unde am vizitat un spital în proces de modernizare, cu echipamente noi, numai că medicii de acolo mi-au spus că anul acesta nu a venit nici un doctor tînăr să lucreze la ei, iar 30% din medicii care activează sînt pensionari.
Este necesar să consolidăm eforturile noastre, a tuturor instituţiilor statului, inclusiv Procuratura, Centrul Naţional Anticorupţie, Curtea de Conturi pentru a înainta în procesul de reformă iniţiat în vederea consolidării statului democratic şi a eficienţei guvernării.
Prim-ministrul Iurie Leancă a convocat o şedinţă cu reprezentanţii instituţiilor statului responsabile de aplicarea programului Compact, finanţat de Guvernul SUA prin intermediul Corporaţiei Provocările Mileniului. La şedinţă s-a decis crearea unui Grup de lucru pentru evaluarea performanţelor obţinute de Republica Moldova în realizarea obiectivelor programului Compact şi pentru identificarea acţiunilor ce vor asigura eligibilitatea ţării pentru un nou program al Corporaţiei. Iurie Leancă s-a referit, în context, la necesitatea de a intensifica lupta cu corupţia, de a asigura o creştere economică permanentă, consolida securitatea energetică şi de a atrage investiţii printr-un grad mai sporit al transparenţei, responsabilităţii, dar şi supremaţia legii. Aceste subiecte au fost puse în discuţie în cadrul unei convorbiri telefonice pe care prim-ministrul Iurie Leancă a avut-o miercuri seara cu vicepreşedintele SUA, Joe Biden. Prin intermediul Programului Compact, Republica Moldova a beneficiat de proiecte de reabilitare a drumurilor naţionale şi a sistemelor de irigare, în valoare de 262 milioane de dolari.
Încă din anul 2011, Guvernul a realizat un şir de acţiuni de ordin legislativ, financiar şi logistic, aşa încît să asigure îmbunătăţirea funcţionării instanţelor de judecată în particular şi a sistemului justiţiei în totalitate. Deşi am avut reticenţe din partea sistemului judecătoresc la multe iniţiative pe care le-am promovat, mă bucur că în final am găsit compromisul necesar şi cooperăm pentru a preveni şi a lupta cu corupţia, pentru a asigura transparenţa activităţii CSM şi a instanţelor de judecată. Toate investiţiile în justiţie se fac pentru a facilita accesul justiţiabililor în instanţe, pentru a îmbunătăţi actul justiţiei şi a garanta cetăţenilor dreptul la o justiţie corectă, echitabilă, transparentă… Acum mizăm pe implicarea activă a corpului judecătoresc pentru continuarea implementării bunelor practici de transparenţă a utilizării bugetelor alocate, buna administrare a procesului de gestionare a dosarelor, aplicarea corectă şi fără obstacole a cerinţelor faţă de înregistrarea şedinţelor de judecată, respectarea termenelor de examinare a dosarelor etc. Sper că se va depune efortul necesar pentru a schimba sistemul din interior, astfel încît să creştem încrederea cetăţeanului în justiţie.
Daniel Constantin, Viceprim-ministru, Ministrul Român al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale mi-a dat o veste bună. Dimineaţă, în o convorbire telefonică m-a felicitat cu ocazia punerii în vînzare a primului lot de mere moldoveneşti în reţeaua de magazine Carrefour. Ţin să-i mulţumesc pentru sprijin. Parafrazînd o veche zicală voi spune — prietenul la embargou se cunoaşte!
Pot să spun exact că Guvernul va compensa prunele la nivel de 100 la sută. Pentru acoperirea totală a pierderilor de mere nu se ajung circa 50 milioane de lei, sursa cărui, tfu, tfu, să nu fie de deochi, am găsit-o. Ulterior, dacă Guvernul va aproba la şedinţa de luni sugestiile noastre, atunci chiar în ziua următoare producătorii agricoli vor începe să primească compensaţiile.
Pentru noi, crearea locurilor de muncă este o prioritate şi vom continua să muncim la stabilirea unor condiţii optime pentru investiţii. În Planul 2020 al PLDM, creşterea numărului de locuri de muncă bine plătite este declarată drept prioritate; vom ajuta afacerile mici şi mijlocii să se dezvolte, astfel încît să avem o economie durabilă şi sănătoasă.
Este important să preluăm expertiza şi bunele practici ale ţărilor din Vest în domeniul sănătăţii, iar integrarea europeană înseamnă inclusiv un mod de viaţă sănătos, apă de calitate şi condiţii mai bune de trai.
La 17 octombrie 2014, Premierul Iurie Leancă a primit cea mai înaltă distincţie a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii pentru realizările obţinute în domeniul controlului tutunului. Premierul Iurie Leancă se numără printre cei 37 de premiaţi din lume: reprezentanţi ai Executivelor, instituţii sau organizaţii care au realizat progrese în lupta cu fumatul. Din regiunea europeană doar cinci persoane s-au ales cu această distincţie. Premiul, care reprezintă o medalie şi o diplomă de recunoştinţă i-a fost oferit de Zsuzsanna Jakab, Directorul Regional pentru Europa al OMS. Premierul a declarat că promovarea modului de viaţă sănătos este o prioritate pentru autorităţile de la Chişinău. În fiecare an, Organizaţia Mondială a Sănătăţii oferă distincţii personalităţilor din întreaga lume, care s-au manifestat activ în domeniul controlului tutunului. Premiul se dă din anul 1988. Iniţiativa Premierului Leancă a fost lansată la 17 decembrie 2013, cînd Guvernul a aprobat o decizie fără precedent pentru Republica Moldova privind controlul tutunului. Proiectul interzice fumatul în spaţiile publice închise şi semiînchise, la locul de muncă şi în transportul public şi introduce sancţiuni atît pentru gestionarii spaţiilor în care este interzis fumatul, cît şi pentru fumători. La scurt timp, Premierul Iurie Leancă s-a lansat într-o campanie antifumat, într-un spot video în care îndemna oamenii să renunţe la fumat, avertizînd despre pericolul tutunului asupra sănătăţii. Prim-ministrul atrăgea atenţia că Moldova a ajuns pe locul patru în Europa după numărul de fumători, cu aproape 750 de mii de dependenţi de nicotină.
Iurie Leancă va fi candidatul PLDM pentru funcţia de premier pentru că aşa am convenit, dar şi pentru că aşa am fost povăţuiţi de partenerii noştri externi. La baza acestei decizii a stat o analiză aprofundată şi nu emoţiile.
Noi am demonstrat de mai multe ori că am luat decizii care nu sunt neapărat în interesul partidului, dar au fost luate în interesul R. Moldova. În 2011 l-am retras pe candidatul nostru, Victor Bodiu, care candida pentru funcţia de primar general. Şi asta pentru a nu-l admite în fruntea capitalei pe Dodon. Ulterior, în 2013, nu am aruncat ţara în alegeri, dar i-am oferit timp. Acum avem o ţară care este în dezvoltare şi avem o şansă istorică de a fi foarte aproape de UE… Domnul Leancă îşi face treaba într-o manieră exemplară şi din acelaşi motiv vrem să asigurăm continuitatea… Eu niciodată nu am urmărit scopul ocupării anumitor funcţii. De un an şi jumătate nu sunt în nicio funcţie, dar am condus PLDM. Nu am nevoie de funcţii pentru a avea influenţă şi a lansa idei. Am cu ce mă ocupa. Funcţii sunt multe, dar cel mai important este să fie oameni care să-şi facă conştiincios treaba.
Dodon şi Usatîi se uită în oglindă? Cum pot ei să creeze probleme propriilor cetăţeni, eu aş numi asta trădare de ţară… Liberal-democraţii au reprezentat forţa motrice în acest Guvern. Reformele au fost implementate cu succes în domeniile de care au fost responsabili liberal-democraţii, şi anume, cel al educaţiei, sănătăţii, justiţiei, poliţiei şi politicii externe.
Eu nu cred că cineva îşi mai doreşte ca Vladimir Voronin să devină încă o dată preşedintele R. Moldova. Eu personal nu-mi mai doresc să trec prin cei 8 ani cît a deţinut Voronin această funcţie. Cred că această părere este împărtăşită de majoritatea cetăţenilor… În cadrul unor alegeri directe, un candidat al comuniştilor niciodată nu ar deveni preşedinte. Nici în 2001 Voronin nu ar fi fost ales preşedinte de cetăţeni… Eu voi face tot posibilul ca cetăţenii să-şi recapete acest drept. Cel care va fi preşedinte urmează să fie candidatul care a acumulat majoritatea voturilor şi nu a actorilor politici.
Am sentimentul că moldovenii trăiesc în două lumi paralele. Acei cere locuiesc în oraşe, indiferent de situaţia financiară, investesc în calitatea educaţiei copiilor, în sănătatea lor, uneori făcînd exces de zel prin donaţiile lunare în fel de fel de fonduri inventate de manageri. În localităţile rurale însă se mai crede că statul trebuie să-şi asume toată grija faţă de odraslele lor: grădiniţa şi şcoala se fac responsabile de ceea ce este copilul lor.
Un drum modern le oferă oamenilor nu doar comoditate, ci şi posibilitatea de a se deplasa mai rapid şi mai ieftin, un stimulent pentru a rămîne în satul de baştină şi a porni o afacere, ceea ce înseamnă şi locuri de muncă. Toate aceste acţiuni şi tot sprijinul extern de care beneficiază ţara noastră au un singur scop — un viitor demn şi prosper al Moldovei şi al cetăţenilor ei. Aceasta este Moldova de mîine, pe care ne-am propus să o edificăm împreună.
Pe 16 octombrie 2014, Premierul Iurie Leancă a participat alături de ambasadorul SUA în Republica Moldova, William Moser, la inaugurarea şoselei Sărăteni-Soroca, reconstruită în cadrul Programului Compact, finanţat de Guvernul SUA prin intermediul Corporaţiei Provocările Mileniului. Reparaţia drumului a inclus reparaţia şi construcţia a 14 poduri, construirea trotuarelor, a canalelor de colectare a apelor pluviale şi a staţiilor de autobuz, dar şi iluminarea traseului prin localităţi, instalarea parapetelor din metal, a indicatoarelor rutiere şi a obiectelor reflectorizante pe porţiunile periculoase. A fost construită o intersecţie denivelată — prima în ţară, din ultimele două decenii. Specialiştii prognozează că, odată cu reabilitarea acestui traseu, va creşte numărul de călători, al afacerilor în zonă şi, respectiv, al locurilor de muncă. Pe durata executării lucrărilor, companiile de construcţie şi de supraveghere au contractat 1277 de persoane, dintre care 70 la sută — cetăţeni moldoveni. Proiectul a costat o sută de milioane de dolari. În total, prin intermediul Programului Compact, Republica Moldova a beneficiat de proiecte în valoare de 262 milioane de dolari. Contractul cu Fondul Provocările Mileniului a fost semnat în anul 2010 de Iurie Leancă, în perioada exercitării funcţiei de ministru al Afacerilor Externe, în cadrul unei vizite întreprinse la Washington.
Avem infrastructură modernă şi condiţii bune pentru ca medicii, dar mai ales tinerii specialişti, să rămînă să profeseze în Republica Moldova. Pentru a avea specialişti buni, trebuie să le oferim condiţii de muncă, echipament modern, salarii decente şi o perspectivă clară a zilei de mîine. Sunt sigur că strategia care vizează serviciile de sănătate este una necesară, corectă şi se implementează pas cu pas. Am un sentiment de bucurie: Moldova se modernizează, Moldova merge înainte.
Washingtonul ne-a ajutat permanent, prin numeroase programe oferite tinerilor şi profesioniştilor de diferit nivel şi din diferite arii de activitate, să însuşim regulile democraţiei şi să edificăm statul de drept. La fel, am beneficiat de sprijinul SUA în soluţionarea problemelor economice, sociale şi de infrastructură din Moldova, inclusiv proiecte naţionale de amploare, precum cele de reparaţie a drumurilor sau de asigurare cu echipament modern a instituţiilor de stat.
În cadrul unei convorbiri telefonice prim-ministrul, Iurie Leancă, şi vicepreşedintele american, Joe Biden, au abordat probleme referitoare la dialogul strategic bilateral, alegerile din 30 noiembrie 2014 şi provocările regionale. Iurie Leancă l-a informat pe Joe Biden despre inaugurarea drumul Sărăteni-Soroca, avînd o lungime de 93 de kilometri şi care a fost reconstruit în cadrul Programului Compact, realizat graţie contribuţiei poporului american, în valoare de 262 de milioane de dolari, dintre care 100 de milioane au fost alocate pentru reabilitarea acestui drum. În privinţa alegerilor parlamentare din 30 noiembrie, Iurie Leancă s-a arătat încrezător că Moldova va opta, în continuare, pentru vectorul european de dezvoltare, singurul care şi-a demonstrat eficacitatea în asigurarea statului de drept şi a prosperităţii ţărilor care l-au adoptat. Şeful Cabinetului de miniştri i-a mulţumit lui Joe Biden pentru sprijinul pe care SUA îl oferă în demersul nostru de integrare europeană, prin susţinerea reformelor-cheie de modernizare a ţării. Vicepreşedintele american a încurajat autorităţile Republicii Moldova să continue eforturile în procesul de transformare a instituţiilor statului şi a societăţii, per ansamblu. De asemenea, Joe Biden şi-a exprimat speranţa că alegerile vor fi libere şi corecte, Republica Moldova afirmîndu-se şi pe această cale ca un stat care a îmbrăţişat valorile democraţiei.
Locuri de muncă bine plătite, acesta este obiectivul Partidului Liberal Democrat din Moldova… În 5 ani de cînd forţele pro-europene se află la guvernare, avem mai multe rezultate palpabile, avem soluţii ce oferă răspuns la întrebările ce ţin de dezvoltarea afacerilor şi crearea noilor locuri de muncă.
Atunci cînd aducem investiţii în Republica Moldova spunem că aceste investiţii nu trebuie doar să creeze un potenţial de export mai mare, noi vrem ca aceste investiţii să creeze noi locuri de muncă. Recent, am constatat la o companie, care va avea de lucru pe o perioadă îndelungată, minimum zece ani, că din 200 de angajaţi doar 40 erau din Republica Moldova. Am întrebat pe reprezentanţii companiei de ce nu angajează specialiştii de la noi, am constatat că abia în acest an, la două colegii au început pregătirea specialiştilor pentru aceste calificări… Doar în ţări dezvoltate precum Germania sau Austria, care au sistem vocaţional modern, şomajul este relativ mic. Cel mai important obiectiv al nostru este ca după absolvirea şcolii profesionale sau a colegiului, sau a universităţii, tinerii să îşi găsească un loc de muncă bine plătit.
În cadrul conferinţei pedagogilor şi a maiştrilor din învăţămîntul profesional tehnic, s-a făcut referire şi la reformele desfăşurate în domeniul învăţămîntului profesional tehnic, realizările şi problemele din domeniu, dar şi la transformările care urmează să aibă loc. S-a discutat despre prevederile Codului Educaţiei cu privire la învăţămîntul profesional tehnic, crearea Centrelor de excelenţă, dezvoltarea învăţămîntului dual, rezultatele cartografierii instituţiilor profesional tehnice, revizuirea curriculară şi acţiunile care urmează să fie întreprinse de Ministerul Educaţiei pentru modernizarea acestora. La eveniment au fost invitaţi şi oamenii din afaceri pentru a vorbi despre necesităţile pe piaţa muncii. Reuniunea a fost organizată de Ministerul Educaţiei şi are drept scop consolidarea platformei de dialog între sistemul educaţional profesional tehnic şi partenerii sociali: agenţi economici, Patronate, Sindicate şi comitete sectoriale.
Pentru a avea o piaţă sigură de desfacere, cum ar fi cea occidentală, este nevoie de stabilitate la capitolele cantitate, calitate şi aspect. Pentru Moldova este vital să avem o piaţă sigură şi diversificată, unde cererea este dictată de calitatea produsului şi nu de preferinţele politice. Pentru că riscurile pe care le-a avut Moldova, prin impunerea unor embargouri nejustificate cu caracter politic, au creat nu doar pierderi, dar şi stagnare în lansarea unor importante proiecte… Avem aici o calitate a produselor extraordinară, condiţii moderne de depozitare şi păstrare, sortare şi ambalare conform cerinţelor pieţei europene. Sunt sigur că, aşa cum sunt prezentate produsele noastre, putem cuceri orice piaţă. Vreau să le mulţumesc celor care investesc şi creează locuri de munca, asigurînd un viitor Republicii Moldova.
Pentru PLDM, crearea locurilor de muncă este un obiectiv foarte important la care muncim. În perioada de viitor ne vom concentra pe finanţarea si asigurarea condiţiilor pentru producători de a cunoaşte pieţe noi, asta înseamnă şi subvenţionare la promovarea produselor şi garantarea certificării calităţii lor.
Femeile din satele Republicii Moldova muncesc din greu, iar grijile şi responsabilităţile lor sunt mari. Recunoaştem asta şi ne angajăm să depunem eforturi în continuare pentru a schimba această stare de lucruri. Astăzi, rata de ocupare în rîndul femeilor este mai mică decît cea a bărbaţilor, iar femeile cîştigă în medie cu circa 13 la sută mai puţin decît bărbaţii. Am răspuns în ultimii ani la problemele femeilor din mediu rural cu acţiuni, acte normative, politici, proiecte de creditare şi alte lucruri bune. Acum, pe lista echipei noastre în apropiatele alegeri sunt 37 de femei şi astfel vom aduce vocea femeilor şi realizările lor în prim-planul vieţii publice din ţară.
Ceea ce este prevăzut în legea bugetului nu poate fi schimbat nici de un ministru, nici de un guvern… Bani se vor acorda atîţia cîţi au fost promişi. Dacă vom avea şi alte surse, vom încerca să compensăm. Cred că ceea ce este prevăzut în legea bugetului nu poate fi schimbat nici de un ministru, nici de un guvern. Asta este… În primul rînd, încă nu toţi au depus cereri. Nu poţi acorda compensaţii înainte de a primi toate cererile… Să vedem care este suma cerută, care este suma disponibilă şi să găsim mecanismul să facem ca toată lumea să fie mulţumită… Mai avem promisiuni şi de la alţi parteneri de dezvoltare… Cine putea să anticipeze că anul acesta, de exemplu, unii vor scutura copacii şi vor da fructele imediat la procesare din cauza că au auzit că se compensează. Am încercat să împăcăm şi problemele şi mentalitatea, dar nu este simplu. Nu putem învinui pe producători. O parte din ei au roadă excelentă acum în livezi şi îi doare inima că vor fi nevoiţi ori să o piardă, ori să o dea la procesare. Pe de altă parte, avem bugetul statului care nu dispune de surse financiare mai mult decît a acordat. Pe de altă parte avem “prieteni” care special au făcut acest lucru, să creeze probleme în societate. Cu părere de rău unii nu sesizează acest lucru de parcă nu ar fi cetăţeni ai Republicii Moldova. Avem mai multe probleme.
Producătorii de fructe, afectaţi de embargoul rusesc, urmează să fie despăgubiţi de stat în ordinea în care depun cererile la Agenţia de Intervenţie şi Plăţi în Agricultură. Directorul agenţiei Petru Maleru a declarat că ordinea în care vor fi satisfăcute cererile va fi stabilită prin computer. Pentru moment, guvernul a prevăzut 138 de milioane de lei pentru despăgubiri, după depăşirea acestei graniţe, cererile vor intra pe o listă de aşteptare. Potrivit ministrului Agriculturii, Vasile Bumacov, acest mecanism de oferire a despăgubirilor încă nu a fost bătut în cuie. Bumacov a menţionînd că Regulamentul privind modul de acordare a sprijinului financiar producătorilor de fructe, dar şi hotărîrea de guvern în baza căruia a fost stabilit, cel mai probabil vor trebui modificate. Neschimbată va rămîne însă suma despăgubirilor promisă iniţial, de 138 de milioane de lei.
Suntem în proces de a colecta informaţii, factologic să vedem cum, cine şi în ce circumstanţe aplică aceste taxe. Am cerut şi azi dimineaţa informaţiile respective de la producători, dar ei nu le aveau. Cînd vom avea informaţie veridică atunci vom discuta şi cu Delegaţia UE în Republica Moldova, şi cu cei din România, şi cu cei din Bruxelles.
În cadrul unor manifestaţii publice, agricultorii moldoveni şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu faptul că se confruntă cu bariere care le îngreunează accesul pe piaţă europeană, liberalizată, că partenerii lor din ţările în care vor să exporte trebuie să achite garanţii bancare pentru fiecare lot de fructe.
Noi am dat doar startul. Destul cît am mers pe drumuri vechi, distruse şi înguste, pe drumurile comuniste care nu duceau nicăieri. Noi am început să construim autostrăzi. Destul cu înşelăciunea la examene, destul cu corupţia din poliţie. Dar mai presus de toate, am început să mişcăm Moldova spre un viitor european. Am semnat Acordul de Asociere şi de Liber Schimb. Este meritul tuturor cetăţenilor care ne-au dat mandatat să mişcăm ţara înainte. Efortul este al întregii echipe… alegerile din 30 noiembrie ne oferă două opţiuni: de a merge înapoi, cu cei care nu vor un viitor european sau de a merge înainte, cu cei care au început deja să construiască acest viitor. Cea mai mare schimbare pe care o va aduce PLDM este un viitor european pentru copiii noştri. Europa nu este o dogmă. Europa este parte din ADN-ul nostru.
Planul 2020 detaliază obiective clare de creştere a ratei de ocupare a forţei de muncă; conţine paşi reali de îmbunătăţire a educaţiei; descrie măsuri pentru înteţirea luptei împotriva corupţiei, dar, mai presus de toate, Planul 2020 oferă o foaie de parcurs cu o destinaţie foarte concretă: Republica Moldova — membru cu drepturi depline al UE pînă în 2020! Şi dacă vreţi pentru copiii voştri un viitor european, atunci vreţi PLDM.
Vreau să anunţ pentru toţi cei care nu pot dormi de grija noastră. După scrutinul din 30 noiembrie. Iurie Leancă va fi candidatul PLDM pentru funcţia de prim-ministru.
Sunt gata să îmi continuu activitatea în funcţia de prim-ministru pentru ca viitorul european să devină o realitate.
Am început să construim drumuri bune, de calitate. Pentru prima dată, au fost alocaţi bani pentru reparaţia drumurilor de la sate. Vom asigura, în doar cîţiva ani, accesul la apă de calitate şi canalizare. Am pus bazele interconexiunii energetice cu UE, care va oferi preţuri avantajoase. Schimbări importante au loc şi domeniul educaţiei. Nu ne-am limitat doar la îmbunătăţirea cadrului legal, se modernizează şcolile şi grădiniţele. De cinci ani de zile, PLDM schimbă soarta ţării. Am demonstrat că PLDM este generatorul schimbărilor. Este partidul care modernizează Moldova. PLDM s-a afirmat ca o echipă matură şi responsabilă, o echipă care vrea stabilitate, pace şi solidaritate.
O bună parte din cetăţeni încă se mai confruntă cu probleme. Nu avem de gînd să privim nepăsători la ele. Nouă ne pasă. Venim cu un plan clar de eliminare a problemelor. Planul 2020. PLDM ştie clar ce are de făcut pentru a schimba situaţia din republică. Am convins UE că R. Moldova merită o perspectivă europeană. Asocierea cu UE este vitală pentru dezvoltarea R. Moldova.
Trişorii ne promit un viitor roz. Ei promit o viaţă prosperă fără minim efort, aşa ceva nu există. Ei profită de condiţii europene, dar pe noi vor să ne trimită în trecutul întunecos. PLDM e o echipă care vrea stabilitate în loc de dezmăţ şi solidaritate în loc de dezbinare.
Pe listele PLDM sunt 37 de femei. Momentul în care, în politică, vom avea un echilibru este din ce în ce mai aproape, dar aceasta depinde foarte mult de implicarea femeilor… Adunaţi-vă toată energia şi hotărîrea şi să mergem înainte, spre un viitor european al copiilor noştri şi al acestei ţări.
Astăzi Moldova stă în faţa unor oportunităţi fără precedent. Am bătut cu insistenţă şi ni s-au deschis uşi. Ne rămîne doar să intrăm şi să păşim cu încredere în lumea modernă a valorilor europene.
Politica noastră externă este una previzibilă, corectă şi are la baza interesul naţional. Acum, PLDM îşi propune un nou obiectiv ambiţios — Republica Moldova trebuie să lanseze negocierile de aderare la Uniunea Europeană.
Niciun partid nu a pus problema educaţiei la fel de tranşant şi deschis, precum a făcut-o PLDM. Am reuşit să aducem educaţia pe agenda societăţii. Am iniţiat reforme complicate, dar absolut necesare şi este foarte important să nu ne oprim aici.
Acum trei luni am fost aici la o premieră de teatru şi am fost impresionat de profesionalismul actorilor. Am ştiut să apreciez atunci dăruirea cu care jucau actorii, m-a derutat atunci sediul, am vrut să punem la dispoziţie un sediu modern. Apoi am mers la Bucureşti şi i-am povestit dlui Ponta că ne lipseşte un astfel de teatru, ca oraşul să devină o urbă modernă. Iată peste trei luni suntem aici şi am pus prima piatră de temelie. Vreau să mulţumesc Guvernului României. Va fi o zi cu mai multe cadouri din partea colegilor de la Bucureşti. Actorii au acum şi transport pentru a prezenta spectacole în alte localităţi. Sper că oraşul va deveni unul european. Am fost cu dl Ponta la Aeroport şi sperăm să-l transformăm în unul regional. Sper că peste doi ani vom veni aici cu dl Ponta să vă felicităm cu o nouă lansare.
Premierul României, Victor Ponta, a întreprins pe 10 octombrie 2014 o vizită de lucru în Republica Moldova Programul vizitei a inclus o vizită la Cahul, unde a fost semnat Memorandumul de finanţare a construcţiei noului sediu al Teatrului republican muzical-dramatic “Bogdan Petriceicu Haşdeu”. Ulterior, Victor Ponta împreună cu omologul său moldovean, Iurie Leancă, au participat la ceremonia de donare a mijloacelor de transport pentru o serie de instituţii şcolare, culturale şi de stat din Republica Moldova, oferite de Guvernul României, etc.
Avem angajamentul şi sunt convins că în maximum doi ani vom avea toate elementele necesare pentru a putea achiziţiona gaz doar din România, eventual dacă vom constata în faza respectivă că vor fi preţuri mult mai convenabile şi am motive să cred că aşa va fi.
Premierul român s-a arătat convins că România poate asigura necesităţile de gaz ale Republicii Moldova, iar garanţia pentru cetăţenii Republicii Moldova este că în trei, patru sau cinci ani de acum încolo, dacă va fi o criză energetică dinspre Rusia, prin gazoductul Iaşi-Ungheni, din România se va putea asigura consumul de gaze. Ex-director al ANRE, Victor Parlicov afirma însă că gazoductul Iaşi-Ungheni nu poate asigura securitatea energetică a Republicii Moldova, iar conducta poartă mai mult un caracter simbolic. Ex-directorul ANRE susţine că gazoductul Iaşi-Ungheni nu este cea mai bună soluţie pentru Republica Moldova în condiţiile în care costurile reale cu staţiile de compresare şi modernizarea celor de la Ungheni în regim revers costă peste 200 mil. euro. Cu resurse mult mai reduse Republica Moldova putea să modernizeze două staţii una de la Vulcăneşti şi alta de pe teritoriul României pentru a primi gaz în regim revers, exact cum a făcut Ucraina.
Legea a fost expertizată de către reprezentanţii Grupului Băncii Mondiale. Acum urmează să ne concentrăm eforturile pentru dezvoltarea şi promovarea profesiei de administrator al insolvabilităţii conform celor mai bune practici şi în conformitate cu standardele europene.
Ministrul Justiţiei, Oleg Efrim, a participat la Conferinţa Internaţională “Legea insolvabilităţii — de la teorie la practică”, organizată de Reprezentanţa Grupului Băncii Mondiale în Republica Moldova şi Universitatea de Stat, la 10 octombrie 2014. El a subliniat că Ministerul Justiţiei a pus accent pe dezvoltarea profesiei de administrator al insolvabilităţii, aceştia fiind datori să asigure corectitudinea, legalitatea şi înalta calitatea a procedurilor de insolvabilitate. Abordarea a fost bazată pe crezul că justiţia are datoria de a sprijini economia, dar asta se poate întîmpla doar dacă justiţia este corectă, echitabilă şi asigură respectarea garanţiilor şi drepturilor cetăţenilor şi agenţilor economici. În cadrul conferinţei, participanţii au discutat despre deficienţele intentării procesului de insolvabilitate, competenţa instanţelor de insolvabilitate, reglementarea profesiei de administrator al insolvabilităţii, novaţiile din domeniu etc.
Astăzi cînd mergeam spre Cahul pentru a-l întîlni pe dl. prim-ministru am făcut un calcul matematic cam cîţi bani a alocat Guvernul României în frunte cu Victor Ponta într-o perioadă de un an şi două luni de zile (…) Şi iată, am ajuns la o cifră impresionantă, în jur de 40 milioane de euro. Este o cifră în sine foarte grăitoare dacă te gîndeşti şi la proiectele care rezultă din această cifră fără precedent… Niciodată aşa ceva nu s-a mai întîmplat în relaţia dintre Chişinău şi Bucureşti. Aceasta înseamnă grădiniţe, înseamnă SMURD (…) înseamnă multe, multe alte proiecte. De exemplu, autobuze şcolare, pe care le vom vedea astăzi la Chişinău. Ştiu că le aşteaptă multă lume cu nerăbdare, aşa încît, dragă Victor, îţi mulţumesc foarte mult. ţie, în primul rînd, şi colegilor pentru că ne ajuţi să depăşim problemele inerente acestei perioade foarte dificile.
Mulţi ne acuză că prin semnarea Acordului de asociere am pierdut piaţa rusească, însă a devenit disponibilă piaţa europeană, care este mai mare, iar capacitatea de cumpărare a consumatorilor, la fel, este mai mare. Sau să urmărim tot ce s-a făcut în ultimii ani, cîte proiecte au fost implementate pe banii europenilor. De fapt, oamenii noştri se obişnuiesc repede cu lucrurile bune. Aproape că s-a uitat că doar cu cîteva luni în urmă nu se putea de plecat în Europa fără viză, care era dificil de obţinut. Totodată, vedem că cei plecaţi la muncă în statele europene s-au integrat foarte bine. Deci, prin natura lor, moldovenii sunt europeni. Nu există o alternativă pentru Republica Moldova, vectorul european este unica cale pe care trebuie s-o urmăm.
… conform datelor statistice, în perioada dintre 26 august — 29 septembrie au fost vîndute numai pe pieţele din afara ţării aproape 20 de mii de tone de mere. Aceiaşi persoană afirma la conferinţa de presă, că în România este imposibil de exportat fructe din cauza că ar exista, chipurile, o condiţie din partea română, o garanţie bancară de 7 mii de euro pentru un camion de mere. Această prevedere s-a anulat odată cu intrarea în vigoare a Acordului de Liber Schimb şi în prezent nu există nici o piedică pentru exportul produselor agricole. Dovadă-i şi faptul, că pînă în prezent, peste Prut au fost exportate peste 730 de tone de mere, 190 de tone de prune şi 987 de tone de struguri.
La 8 octombrie 2914, un grup de reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale din domeniul agriculturii au organizat o conferinţă de presă, în care au vorbit despre problema comercializării fructelor. Potrivit acestora în nordul R. Moldova a fost comercializată doar 1–2% din toată cantitatea de mere, preţurile oferite de procesatori sunt foarte mici, iar în România este imposibil de exportat din cauza că este solicitată o garanţie de şapte mii de euro. În replică, Ministerul Agriculturii a specificat că nu neagă existenţa problemelor, dar că au fost identificate noi pieţe de desfacere şi mulţi producători au încheiat contracte cu importatori din aceste pieţe. Autorităţile afirmă că preţul oferit de procesatori este unul bun, ca urmare a faptului că statul va compensa diferenţa de preţ. Astfel, pentru un kilogram de mere livrat la procesare producătorilor li se achită cîte 1,5 lei, ceea ce duce în final la un preţ de doi lei per kilogram. Guvernul a alocat circa 20 de milioane de lei pentru achiziţionarea merelor pentru grădiniţe, şcoli şi unităţi militare şi 138 de milioane de lei pentru compensaţii.
Începînd cu anul 2009, noi am încercat să avem altfel de relaţii cu Rusia, bazate pe respect, pe principii clare, cum ar fi neimplicarea în treburile interne ale Republicii Moldova, am vrut să avem relaţii mature. Deşi era previzibil, noi, totuşi, nu ne-am aşteptat că Moscova va fi atît de drastică în privinţa embargourilor. Noi am fost prinşi într-un moment foarte vulnerabil, într-o perioadă de tranziţie, deoarece nu am avut timp să pregătim economia pentru implementarea Acordului de Asociere, iar Rusia a folosit pe larg această situaţie pentru a ne şantaja. Eu cred că apele se vor linişti, noi vom reveni pe piaţa rusească, dar de pe alte poziţii.
Nu putem spune că suntem într-o situaţie imaculată, sunt extrem de preocupat, nu pretind că situaţia este ideală la BEM, dacă situaţia la bancă era bună statul nu şi-ar fi pierdut calitatea de acţionar majoritar… Există mai multe dosare şi dacă există probe suficiente că acest management defectuos a fost incorect, chiar fraudulos, sper că chiar în săptămîna următoare să se pronunţe. Din cauza acelui management statul a pierdut controlul asupra Băncii de Economii.
Premierul a mai subliniat că problemele BEM se datorează şi managementului defectuos care a fost la conducerea băncii, nu doar din 2009, dar şi anterior. El a declarat că a discutat la acest subiect cu Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi alte instituţii europene şi speră ca, instituţiile responsabile din ţară să investigheze dacă s-au furat sau nu bani de la BEM, cine a furat şi făptaşii să fie sancţionaţi.
Cred că Executivul de la Chişinău trebuie să aibă ceva mai multe competenţe în anumite situaţii, cum ar fi de exemplu competenţele Guvernului de la Bucureşti. Pentru că, paradoxal, România este o ţară semi-parlamentară, semi-prezidenţială, iar noi suntem ţară parlamentară — unde rolul Executivului este mult mai mare, determinant, iar competenţele sunt mai reduse… niciodată Guvernul de la Chişinău nu şi-a dorit să substituie instituţia parlamentară, cei care reprezintă voinţa cetăţenilor. În al doilea rînd, discuţiile parlamentare durează cel mai mult timp şi e firesc acest lucru. Şi în al treilea rînd suntem într-o situaţie despre care am mai vorbit, o situaţie regională foarte complicată. Din aceste motive e nevoie, uneori, de o viteză ceva mai mare în luarea acestor decizii şi aplicarea lor. Situaţia este una mai complicată, cu provocări ceva mai multe şi nu pot neglija faptul că în Parlament, anumite persoane, cu funcţii importante, tot au pus anumite impedimente.
Sunt nişte trişori oportunişti [Dodon şi Usatîi], dacă vreţi, care speculează după aşteptările oamenilor. Mie îmi e interesant cum vrea Dodon să integreze Moldova la Uniunea Vamală dacă ţara noastră nu are frontieră comună. Probabil vrea să sape tunel pe sub Ucraina.
Mi-aş dori să fie o coaliţie similară cu cea care este astăzi. Dacă Partidul Liberal va trece pragul electoral, sper ca şi acesta să facă parte din coaliţie. Cît priveşte comuniştii, sper ca aceştia să rămînă doar în manualele de istorie.
Este un element prevăzut în Codul electoral privind modificarea listei. Am convenit atunci cînd am discutat lista că vom face eventual ajustări, în funcţia de prestanţa fiecărei persoane de pe listă, dar nu mă aştept la schimbări radicale. Vom avea discuţii. Partidul a devenit mult mai dinamic, nu mai există subiecte tabu, totul se discută colegial.
…
Am mers după o abordare clasică atunci cînd liderul partidului este primul pe listă. Şi de data această, PLDM merge la alegeri nu cu o personalitate, două, ci cu o echipă de oameni care şi-au demonstrat caracterul, capacităţile.
În preajma alegerilor, cînd creşte temperatura medie a corpului, unii o iau razna sau nu se mai regăsesc pe listele electorale. A doua asumare a răspunderii Guvernului a avut loc în perioada cînd, chiar dacă listele nu erau formalizate, se ştiau tendinţele… Anumite fisuri care au apărut în partide nu sunt un indiciu că lucrurile nu merg bine.
Premierul Iurie Leancă a recunoscut, de fapt, că Guvernul a fost nevoit să îşi asume din nou răspunderea politică pe un pachet de legi, la 25 septembrie 2014. Cele şapte legi care au fost adoptate de urgenţă vizează acordarea compensaţiilor pentru agricultorii afectaţi de embargoul impus de Federaţia Rusă, completarea bugetului de stat pentru anul 2014, amînarea pînă la 30 noiembrie a exercitării aplicării silite a obligaţiilor fiscale din bugetul public naţional pentru două mii de agenţi economici — producători, exportatori şi procesatori de fructe şi legume şi eliminarea accizelor pentru distilatele de vin.
Am fost înlăturat la comandă, la o decizie, o înţelegere a unor persoane, pentru că sunt incomod. Este o comandă politică a domnului Plahotniuc, ăla care de multe ori m-a ameninţat şi a spus că o să facă tot posibilul ca să nu mă regăsesc pe listă cu unii colegi ai mei. Am muncit 7 ani de zile, am muncit cu suflet zi şi noapte, mi-am dat toată străduinţa. Eu am fost cel care am vociferat de la tribună multe mizerii şi atitudini criminale ale unor conducători ca acelaşi Plahotniuc şi alţii, care au furat şi au distrus această ţară. E o politică mîrşavă făcută de acest individ Plahotniuc. Nu este posibil ca în ţara asta să conducă un oligarh, un criminal şi un om care nu merită nici să trăiască în Moldova, nu tocmai să fie pe listă numărul 2 la Partidul Democrat. Este ruşinos! Nu mă tem, o să merg înainte, eu sunt gata să lupt politic împotriva dezmăţului şi mizeriei care este în RM şi o să mai spun încă multe lucruri cetăţenilor. Nu o să stau locului, nu mă dau umilit şi călcat în picioare de oligarhi care cred că dacă nu sunt în lista candidaţilor, n-o să pot să lupt. Ba o să lupt. Vreau să le spun să fie atenţi, că mai este o lună şi jumătate pînă la alegeri, dar va fi o lună şi jumătate atît de veselă, încît n-o să le pară bine.
Face declaraţii necumpătate [Ion Butmalai], lista a fost întocmită la biroul politic şi consiliul naţional politic, fără amestec din exterior.
Acuzaţiile lui Ion Butmalai au venit după ce anterior un alt deputat, Simion Furdui, care de asemenea nu a fost inclus in lista, l-a acuzat pe Vlad Filat ca s-ar fi lăsat influenţat de Iurie Leancă. Premierul ar fi venit cu propria lista atunci cînd au fost desemnaţi candidaţii. PLDM a negat acuzaţiile.
Cel mai probabil aceşti militari au legătură cu trupele militare ruseşti care îşi desfăşoară activitatea acolo, parţial în cadrul trupelor de pacificatori, şi parţial în cadrul unităţilor militare staţionate ilegal acolo. Ministerul de externe este într-un dialog cu Federaţia Rusă pe marginea acestei probleme.
Vicepremierul pentru Reintegrare, Eugen Carpov, a confirmat informaţia potrivit căreia circa 30 de militari străini ar fi încercat să pătrundă ilegal pe teritoriul Republicii Moldova în ultimele luni. Oficialul a precizat că ar fi vorba de militari din Federaţia Rusă, care urmau să ajungă la Tiraspol. Accesul militarilor ruşi pe teritoriul ţării poate fi asigurat doar cu condiţia respectării acordurilor în vigoare semnate de cele două state. Anterior, consilierul şefului statului pe probleme de apărare şi securitate naţională, Alexei Barbăneagră, a anunţat că cei 30 de militari au fost întorşi de pe Aeroportul Internaţional Chişinău, întrucît nu întrunesc condiţiile de intrare pe teritoriul Republicii Moldova. Problema a fost discutată în cadrul şedinţelor Consiliului Suprem de Securitate.
Ne dorim să rezolvăm această problemă, dar la moment nu avem certitudinea că în viitorul Parlament vor exista voturile necesare pentru modificarea Constituţiei în ceea ce ţine de numirea Procurorului General… Sîntem interesaţi să avem alegeri libere, democratice şi corecte pentru a asigura continuitatea parcursului european, fiind convinşi că singura cale de modernizare a Republicii Moldova este integrarea în Uniunea Europeană.
…conducerea PLDM va fi obligată să argumenteze, de ce, pe care criterii se bazează un eventual refuz de a include sau a exclude un deputat din listă.
Eu consider că unicul critic al realizărilor şi responsabilităţilor politic asumate, este doar alegătorul. Iar dacă electoratul îmi va solicita ralierea la un alt proiect politic, în vederea realizării tuturor promisiunilor lansate în electorala 2010, mă voi simţi obligat să ader la oricare dintre partidele politice din RM pe care le vom considera eficiente, chiar şi cele din opoziţie.
Primarii şi consilierii PLDM din raionul Cahul au solicitat conducerii formaţiunii includerea deputatului Ion Butmalai pe lista candidaţilor pentru alegerile parlamentare de pe 30 noiembrie. Aleşii locali susţin că Butmalai are o susţinere totală în cadrul organizaţiei teritoriale Cahul, iar lipsa acestuia de pe listă este o nedreptate. Primarii s-au deplasat la sediul PLDM, dar nu l-au găsit pe liderul partidului, Vlad Filat. Ei au înaintat o declaraţie prin care au cerut explicaţii, dar şi o listă de semnături ale oamenilor din Cahul, care-l vor pe Butmalai deputat în viitorul Parlament. Aleşii locali liberal-democraţi admit faptul că în spatele lipsei lui Butmalai de pe listă s-ar afla declaraţiile critice ale deputatului în adresa guvernării.
Locul nostru, al Republicii Moldova, este în Uniunea Europeană, unde este o piaţă de peste 500 mil. potenţiali consumatori, cu reguli clare de joc, care nu depind de mofturile cuiva sau de conjunctura politică şi geopolitică. UE înseamnă democraţie, bunăstare, civilizaţie etc. — este cel mai sigur şi mai bun spaţiu din Europa şi nu numai care poate să asigure o dezvoltare normală şi locul nostru este anume în aceasta mare familie. Aceasta trebuie să o înţeleagă inclusiv şi cei care încearcă acum să inducă în eroare cetăţenii, creînd miraje şi povestindu-le despre beneficiile a nu ştiu ce proiecte pe care şi le doresc ca şi alternativă UE.
…acest subiect a fost discutat şi dezbătut de atîtea ori. Nu înţeleg care este scopul şi de ce doriţi revizuirea acestei metodologii. Poate problema e alta. Mă întreb ce se întîmplă… Am să rog colegii de la CNA să verifice ce se întîmplă la ANRE, deoarece noi am analizat toate elementele cheie privind metodologia respectivă.
Premierul Iurie Leancă s-a arătat revoltat de faptul că în ţara noastră preţul la combustibili a fost majorat, iar directorul general al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică, Sergiu Ciobanu, doreşte revizuirea metodologiei de calcularea a preţului carburanţilor. În acest context, şeful Executivului a cerut ca reprezentanţii Centrului Naţional Anticorupţie să verifice ce se întîmplă la ANRE şi de ce se trenează la capitolul metodologiei respective.
Interesul extern faţă de alegerile din Republica Moldova este unul foarte mare şi spun acest lucru cu toată certitudinea. Pentru că de aceste alegeri depinde calea pe care va merge mai departe Republica Moldova. Noi ne dorim continuarea cursului de democratizare şi integrare europeană pe care l-am început în 2009 şi care este unicul firesc şi de viitor pentru ţara noastră. În acest sens avem şi determinarea, dar şi forţa necesară pentru a merge mai departe.
Sînt însă şi forţe, inclusiv din exterior, care şi-ar dori ca Moldova să abandoneze calea europeană şi să se aventureze în nu ştiu ce proiecte geopolitice iluzorii sau, în cel mai rău caz, să continue să se bălăcească în starea de incertitudine în care s-a aflat aproape două decenii. Forţele respective şi-au găsit aliaţi sau, mai bine zis, instrumente în Republica Moldova şi fac tot posibilul pentru a-şi atinge scopul. Comportamentul acestor cetăţeni ai Republicii Moldova, cel puţin pentru mine, este unul neclar, or ei acţionează în detrimentul intereselor cetăţenilor şi al ţării. Căci cum altfel poate fi calificat comportamentul celor care nu doresc ca Republica Moldova să ajungă un stat european prosper, cu un înalt nivel de bunăstare a populaţiei, cu o democraţie dezvoltată etc.?
Sîntem în proces de extindere a acestei zone unde cetăţenii moldoveni pot călători fără vize.
Republica Moldova şi Serbia au decis abolirea reciprocă a regimului de vize pentru cetăţenii ambelor ţări. Un proiect de hotărîre în acest a fost aprobat astăzi de către membri Cabinetului de miniştri. Potrivit Acordului care urmează să fie semnat de Guvernul R. Moldova şi Guvernul Serbiei, cetăţenii ambelor state vor putea intra, ieşi, tranzita şi rămîne temporar pe teritoriul statului celeilalte părţi pentru o perioada care să nu depăşească 90 de zile în decurs de şase luni de la data primei intrări.În prezent, cetăţenii moldoveni pot călători fără vize în mai mult de 60 de ţări, inclusiv în ţările membre ale Uniunii Europene, cu excepţia Regatului Unit.
Femeia înseamnă mult mai multă integritate şi moralitate în politică, dar şi mai multe iniţiative şi capacitate de a transforma lumea din jurul ei, fie că este vorba despre un minister, un consiliu raional sau o primărie… Sunt demult convins că femeia în politică înseamnă calitate, alte valori morale şi de management, dar noi nu trebuie să ne limităm doar la politică. În Europa, de exemplu, se discută aprins despre ponderea femeilor în Consiliile de administrare a companiilor de stat. Şi noi avem întreprinderi de stat, aşa că trebuie să ne gîndim nu doar la aspectul politic, ci şi la cel economic, fiindcă aceasta înseamnă o pondere reală la nivelul exercitat mult mai puternic de către femei.
Forumul femeilor-primar cu genericul “Femeile C.E.R. — Cote, Egalitate, Reprezentare” a reunit 250 de femei-primar, viceprimari, consilieri din întreaga ţară pentru a face un schimb de opinii privind egalitatea de gen în politică şi a identifica măsurile de asigurare a participării şi reprezentării adecvate a femeilor în procesele decizionale. La eveniment au participat şi Preşedintele Parlamentului, Igor Corman, precum şi Rezidentul Coordonator al ONU, Nicola Harrington-Buhay. Reuniunea a fost organizată de femeile-primar cu susţinerea Programului “Femeile în Politică” implementat de Entitatea Naţiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen şi Abilitarea Femeilor (UN Women) şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) în parteneriat cu Fundaţia Est-Europeană şi Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, finanţat de Guvernul Suediei.
Partidele şi politicienii care vor promova minciuna, care vor încerca să dezinformeze şi să manipuleze alegătorii. Pentru noi este o chestiune de principiu ca legătorii să aibă posibilitatea să facă o alegere conştientă, dar nu presaţi şi manipulaţi de cineva. De aceea, ne vom opune cu toată tăria şi vom depune maximum de eforturi pentru a contracara astfel de fenomene nocive pentru alegători şi, în final, pentru democraţia din ţara noastră.
Uneori, îmi vine mai uşor să lucrez cu femeile-miniştri. Mă bucur că în lista electorală a partidului pe care am onoarea să îl reprezint [Partidul Liberal Democrat din Moldova] în primii zece candidaţi sunt trei doamne cu caracter şi cu care mă mîndresc. Femeia în politică înseamnă calitate, alte principii morale şi de management.
Un mic anunţ pentru toate pseudo site-urile de ştiri (presă de bulevard) cu referire la publicaţia apărută pe livenews.md. O posibilă ceartă sau bătaie cu preşedintele OT PLDM Soroca, Victor Său, este o aberaţie şi este parte a unei campanii de ponegrire a PLDM-ului implementată de călăii de gen bloggeri cumpăraţi şi site-uri finanţate de unii actori politici. Declar public că sunt parte a echipei PLDM şi cu Victor Său, în continuare, ca şi pînă acum, suntem foarte buni prieteni. Absurditatea zvonurilor menţionate mai sus, accentuez, lansate intenţionat prin pseudo surse, nu îmi creează decît un puternic sentiment de desconsideraţiune.
Este destul de dificil să încerci să judeci despre acei care pleacă… În fond, e alegerea lor. Dar nu şi atunci cînd echipa investeşte în ei încredere, îi promovează în funcţii importante, aşteaptă rezultate de la ei, comportament de oameni de stat, pe cînd unii dintre ei se vînd ca prostituatele, fără pic de jenă… Mi-a stîrnit milă fostul coleg care era şantajat pentru nişte practici netradiţionale… Cum să-l înţeleg, însă, pe un Măscărici, de pe faţa căruia nu mai dispărea zîmbetul de fericire, crezîndu-se “marele şmecher”, care, după ce erau votate unele legi, avea “mare grijă” să mai adauge un amendament sau două? I-a mers o dată şi a prins la curaj. Banul a început să-l orbească, să-i provoace halucinaţii.
Lista PLDM a fost întocmită după criterii bine definite, astfel candidaţii care şi-au dorit să ramînă la Guvern sau să meargă la Guvern după alegeri au fost nevoiţi să anunţe înainte ca lista să fie întocmită… Am discutat cu colegii, astfel că să nu ne pomenim ca toţi candidaţii din listă să plece la Guvern, iar în Parlament să rămînă politicienii cei mai puţin mediatizaţi. Cei care vor la Guvern trebuie să spună din start, să nu pretindă la listă.
…o echipă de experţi în colaborare cu Ministerul Educaţiei va elabora indicatori de performanţă pentru instituţiile din acest domeniu educaţional. Aceşti indicatori vor fi luaţi ca bază şi pentru salarizarea cadrelor didactice şi a directorilor de şcoli, astfel angajaţii din sistem să fie remuneraţi în funcţie de performanţe… Unul din indicatorii de calitate a unei instituţii de învăţămînt îl reprezintă gradul de inserţie pe piaţa muncii a absolvenţilor. Un rezultat bun înseamnă că tînărul şi-a găsit un loc de muncă la specialitatea pe care a studiat-o. Asta o să motiveze şcolile să stabilească relaţii mai bune cu mediul economic, inclusiv pentru asigurarea stagiilor de practică şi lucrul în comun la curriculum.
Reformele desfăşurate în domeniul învăţămîntului profesional tehnic, realizările şi problemele din acest domeniu au fost discutate în cadrul celei de-a doua ediţii a Conferinţei pedagogilor şi maiştrilor din învăţămîntul profesional tehnic. Evenimentul a fost organizat de Ministerul Educaţiei şi a avut drept scop consolidarea platformei de dialog între sistemul educaţional profesional tehnic şi partenerii sociali — agenţi economici, patronate, sindicate, comitetele sectoriale. Ministrul Educaţiei, Maia Sandu, a vorbit despre transformările care urmează să aibă loc pe termen mediu şi lung în sistemul învăţămîntului profesional din Republica Moldova. Ministrul a menţionat despre crearea centrelor de excelenţă, dezvoltarea învăţămîntului dual, prevederile Codului educaţiei cu privire la învăţămîntul profesional tehnic, rezultatele cartografierii instituţiilor profesional tehnice şi acţiunile care urmează a fi întreprinse de Ministerul Educaţiei pentru modernizarea acestora etc. În Republica Moldova activează 67 şcoli profesionale şi de meserii şi 43 de colegii.
Problema, că nu am venit cu un bloc electoral, constituit din toate partidele care au format Coaliţia Proeuropeană, ţine poate de faptul că nu am început să discutăm acest subiect mult mai devreme. Subiectul a apărut ca subiect de discuţie prea tîrziu pentru un an electoral. Pentru a se forma un bloc electoral trebuia să se discutate mai multe lucruri mult mai devreme. La această etapă, noi, forţele proeuropene avem de cîştigat mai mult ca voturi dacă mergem fiecare cu lista separată… Cred că subiectul dat a divergenţelor între d-ul Filat şi d-ul Leancă vine din partea zvonurilor. Scopul a fost ca să diminueze numărul votanţilor liberal-democraţi şi probabil să trezească o anumită incertitudine şi în rîndul membrilor PLDM, nu le-a reuşit acest lucru.
Vinul este un exponent emblematic al integrării noastre economice cu Uniunea Europeană, fiind primul produs pentru care UE şi-a deschis porţile necondiţionat, de la începutul acestui an. A fost un an cu multiple provocări, dar acestea au fost provocări care ne-au mobilizat să modernizăm industria, să căutăm soluţii, să asigurăm acces la cît mai diverse pieţe. În 2014, în raport cu perioada similară a anului trecut, au crescut exporturile vinului îmbuteliat cu 9 la sută, iar pe piaţa Uniunii Europene cu 20 la sută. Astfel, vinurile moldoveneşti de calitate intră pe pieţele internaţionale, iar pentru a învinge trebuie să fim cu toţii uniţi.
Piaţa Marii Adunări Naţionale a găzduit Ziua Naţională a Vinului, în perioada 4–5 octombrie. Sărbătoarea este organizată anual, în prima săptămînă a lunii octombrie. Membri ai Cabinetului de miniştri, reprezentanţi ai corpului diplomatic acreditat la Chişinău, demnitari, reprezentanţi ai industriei viti-vinicole, oaspeţi şi cetăţeni ai capitalei au participat la inaugurarea sărbătorii Ziua Naţională a Vinului. Spectacolul tematic “Vinul Moldovei — o legendă vie” a avut loc către amiaza acestei zile.
Miniştrii Recean, Efrim sau Bumacov lucrează foarte bine şi îşi fac meseria în funcţiile pe care le ocupă. Din păcate, lista conţine doar 101 persoane, plus două de rezervă. Să ne imaginăm că includeam toţi miniştri pe listă, atunci cine avea să lucreze? Maia Sandu şi Natalia Gherman au fost incluse în listă, pentru că aşa a decis partidul în funcţie de priorităţile pe care le avem… Au fost discuţii liniştite şi constructive la şedinţa de joia trecută. Noi nu doar am aprobat lista, dar am avut discuţii privind obţinerea unui rezultat care ar asigura ireversibilitatea parcursului european al R. Moldova. Din păcate, lista poate conţine doar 101 candidaţi, iar PLDM are foarte mulţi oameni buni care merită să fie în ea. Au fost unele discuţii, dar au fost transparente şi, cel mai important, după asta am ieşit mult mai uniţi şi mai decişi să obţinem victoria în alegeri.
Nu vom face niciodată coaliţie postelectorală cu comuniştii, chiar dacă aceştia îşi vor schimba vectorul politicii externe şi vor opta pentru integrarea europeană. Ei nu au credibilitate. Dacă în 2001, cînd au venit la putere, optau pentru Uniunea Rusia-Belarus, în 2005 erau proeuropeni convinşi, după care au fost pentru Uniunea Vamală, cînd încă nici nu exista. Acum nici nu este clar în ce direcţie se orientează ei.
Au fost şi vor mai fi discuţii privind relaţia mea cu Iurie Leancă, dar aşa cum am mai spus suntem ambii maturi şi avem o viziune comună în privinţa dezvoltării ţării. Totodată, avem şi responsabilităţi. Cînd am pornit ambii la drum, nu am decis cît de des vom ieşi la o ceaşcă de ceai împreună sau cine va apărea mai mult la TV. Am avut şi avem obiective comune pentru R. Moldova. Să fie clar pentru toţi că la Consiliul Naţional Politic a fost o singură listă, care a fost susţinută unanim. Aceste zvonuri apar pentru a mă slăbi pe mine, pentru a slăbi PLDM-ul. Ţinta lor e să oprească parcursul european al ţării. Eu le doresc celor care tot toarnă zoi să vină cu soluţii pentru ţara noastră, dar nu să facă o întrecere privind cine ţipă mai tare. Oamenii vor soluţii, iar PLDM are viziune privind soluţionarea problemelor.
Nu cred că unii oameni incluşi în lista PLDM sunt controlaţi de cineva. Am avut parte de multe trădări, dar am încredere în oamenii incluşi pe listă. Ei sunt profesionişti în domeniu şi mai ales integri. Împreună vom învinge şi sper că în 2017 vom obţine statutul de ţară candidat la aderare, iar în 2020 R. Moldova va fi pregătită pentru a deveni membră cu drepturi depline a Uniunii Europene. E adevărat că e un scop ambiţios, dar dacă nu avem această ambiţie, dar mai ales dacă nu munceam, atunci aveam să trăim într-o ţară izolată. Sunt nişte obiective de îndeplinit, dar pentru asta trebuie să cîştigăm alegerile şi să facem paşi hotărîţi în vederea apropierii de UE.
Moldova îşi creează propriile alianţe după o analiză a riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii statului. La moment, sîntem parte a aranjamentului european de securitate comună. Facem parte din zona europeană lărgită de securitate şi stabilitate: Am început deja să contribuim la efortul UE în ceea ce priveşte menţinerea şi consolidarea păcii pe continentul european, cît şi în toată lumea. […] NATO ne ajută la reformarea şi modernizarea forţelor armate naţionale, instruirea personalului militar etc.
Este important sprijinul d-voastră în contextul reorientării Republicii Moldova spre alte pieţe de desfacere, fapt ce va contribui la dezvoltarea agriculturii şi va asigura o creştere durabilă a economiei naţionale, iar investiţiile străine în întreprinderile mici şi mijlocii vor permite crearea locurilor de muncă şi întoarcerea cetăţenilor noştri acasă.
La 3 octombrie, Viceprim-ministrul, ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Natalia Gherman, a deschis reuniunea consulilor onorifici ai Republicii Moldova, organizată de Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene. În cadrul evenimentului, la care au participat 23 de consuli onorifici, a fost efectuat un schimb de opinii pe marginea evenimentelor actuale din Republica Moldova şi cele de pe plan internaţional, participanţii fiind informaţi despre agenda de reforme a autorităţilor de la Chişinău, priorităţile politicii externe a ţării noastre şi activităţile Guvernului de susţinere a diasporei.
Moldova este un loc bun pentru a investi. Cu suportul dumneavoastră putem construi aici o ţară europeană, cu instituţii funcţionale, să facem astfel încît Republica Moldova să devină şi mai cunoscută în străinătate.
Sunteţi cei care, zi de zi, contribuie la edificarea viitorului nostru. De rînd cu părinţii, educaţi copiii şi cultivaţi în sufletele lor încrederea în ziua de mîine, respectul pentru valorile naţionale şi cele umane. Gestul, atitudinea şi cuvîntul pedagogului de astăzi conturează personalitatea omului de mîine. Să ştiţi că vă rămînem mereu îndatoraţi — pentru cele făcute pentru noi, dar şi pentru ceea ce faceţi pentru copiii noştri… Creşterea calităţii educaţiei în beneficiul copiilor şi tinerilor este cea mai sigură cale de a mişca ţara înainte şi de a edifica un viitor european.
Dacă ne-a reuşit ceva în acest răstimp, este pentru că mulţi profesori şi manageri şcolari au crezut în aceste schimbări şi ne-au sprijinit la fiecare etapă. Astăzi avem nevoie mai mult ca niciodată de profesori motivaţi care cred cu adevărat în misiunea lor.
În cadrul Adunării festive dedicate Zilei profesionale a lucrătorilor din învăţămînt au fost premiaţi cîştigătorii concursului republican “Pedagogul anului”, ediţia 2014. Învingătorii au fost nominalizaţi pentru trei categorii: Educatorul anului, Învăţătorul anului şi Profesorul anului. Fiecare a primit un premiu bănesc de 50 de mii de lei şi o diplomă de onoare din partea Ministerului Educaţiei. Totodată, cîştigătorilor li s-a acordat gradul didactic următor celui pe care îl deţin. Oficialii au adăugat că Guvernul şi-a schimbat pronunţat atitudinea faţă de cadrele didactice, prin mărirea cu 20 la sută a salariilor, dar şi prin măsurile compensatorii, care sunt prevăzute în Codul Educaţie.
O mare problemă la momentul actual sînt termenii şi realizarea achiziţiilor, cînd în diferite situaţii se implică instanţa de judecată, ceea ce în rezultat influenţează calitatea achiziţiilor. Avem nevoie de un alt mecanism de lucru decît cel pe care îl avem în prezent… o ieşire din situaţie poate deveni utilizarea tehnologiilor şi metodelor de lucru ale ţărilor UE… Moldova a ales calea integrării europene, datorită căreia a semnat şi ratificat Acordul de asociere cu UE. Acest fapt prevede ajustarea legislaţiei naţionale la normele Uniunii Europene. Din acest motiv, în comun cu colegii europeni a fost elaborat un nou proiect de lege privind achiziţiile de stat, adoptat de Parlament în prima lectură. Documentul prevede trecerea la un nivel mai înalt, inclusiv sistematizarea regulilor de realizare a achiziţiilor de stat.
La 3 octombrie 2014, la Chişinău a avut loc şedinţa sesiunii a XIV-a a Consiliului conducătorilor organelor supreme de control financiar din statele CSI, la care au participat reprezentanţii a opt ţări-membre ale CSI, cu excepţia Ucrainei, Uzbekistanului şi Turkmenistanului. Ca subiect principal pe ordinea de zi este indicată eficienţa utilizării resurselor bugetare, direcţionate spre realizarea achiziţiilor de stat.
Discutarea şi aprobarea listei a avut loc într-o manieră democratică şi a fost aprobată prin vot de către Consiliul Naţional Politic. Avem o listă echilibrată, omogenă care ţine cont de reprezentarea proporţională nu doar a teritoriilor — unul din principiile de bază, dar şi a femeilor şi tinerilor. Venim cu o listă care să răspundă aşteptărilor societăţii, să asigure un parcurs corect al campaniei, orientat spre obiective importante pentru ţara noastră, bazat pe mesaje pozitive care ne vor asigura victoria în alegeri.
Avem 101 candidaţi plus doi supleanţi, adică 103. Discuţiile pe marginea stabilirii listei au fost într-o manieră democratică. Avem o listă omogenă, în care se regăsesc persoane din teritoriu, dar asigurăm prezenţa în listă a specialiştilor din diferite domenii. Avem deplina siguranţă că vom obţine victoria pentru a crea o coaliţie pro-europeană. Credem că vom avea nu mai puţin de 35 de mandate… Reacţiile unor colegi sunt fireşti, pentru că nu au fost înaintaţi în lista de candidaţi.
Reconfirmăm sprijinul nostru pentru eforturile Ucrainei de a identifica o soluţie paşnică în vederea reglementării conflictului din Estul ţării. Considerăm că acest conflict trebuie soluţionat în baza respectării suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale Ucrainei. […] În astfel de momente dificile, fără precedent, este nevoie de o asemenea cooperare, este nevoie de a arăta înţelegere, este nevoie de a depune eforturi pentru a consolida nu doar relaţiile bilaterale, dar şi a consolida securitatea în regiune. Şi sunt convins că această întîlnire trilaterală este un pas sigur în această direcţie.
Trebuie să întreprindem toate măsurile necesare pentru a nu admite apariţia unui conflict îngheţat în această zonă, de data aceasta pe teritoriul Ucrainei. Cine nu ştie ce este un conflict îngheţat, îl invit la noi în Transnistria. Veţi vedea cît de periculos este acest fenomen nu numai pentru ţara pe al cărei teritoriu are loc, dar şi pentru întreaga regiune. Ţinînd cont de aceste circumstanţe specifice, reiterez necesitatea dezvoltării cooperării în acest format trilateral regional.
PLDM merge în alegeri unit, solidar şi cu şanse reale de a obţine suficiente mandate pentru ca, împreună cu alte partide de orientare democratică, să asigurăm o guvernare proeuropeană… Abordarea noastră a fost una complexă, astfel încît întreaga listă electorală a PLDM să fie compusă din oameni care au capacităţi şi posibilităţi reale nu doar de a obţine un scor bun în alegeri, dar, cel mai important, pentru a asigura o bună guvernare a ţării.
Consiliul Politic Naţional al Partidului Liberal Democrat din Moldova a aprobat în unanimitate lista candidaţilor la funcţia de deputat şi a stabilit sarcinile pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie. Lista este deschisă preşedintele PLDM, Vlad Filat, urmat de prim-vicepreşedintele Iurie Leancă, prim-ministru a Republicii Moldova, vicepreşedinta PLDM, vicespeakerul, Liliana Palihovici, ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Natalia Gherman, ministrul Educaţiei, Maia Sandu, vicepreşedinţii PLDM, Valeriu Streleţ, Grigore Belostecinic, vicepremierul pentru Reintegrare, Eugen Carpov, secretarul general al PLDM, Victor Roşca; rectorul Academiei de Administrare Publică, Oleg Balan; prim-vicepreşedintele TLDM, Mihaela Spătaru, primarul de Cucoara, Aliona Goţa, preşedintele raionului Hînceşti, Grigore Cobzac etc.
Avem o listă reprezentativă, avem şi tineri şi cei care au fost la lansarea partidului. Oameni cu viziuni, profesionişti, după mine este cea mai bună listă în rîndul concurenţilor electorali.
La noi în ţară este cu totul invers ca la toţi. Avînd o metodologie de formare a preţurilor, numai în Republica Moldova aceste preţuri se majorează cică pe baza deprecierii leului. Haideţi să facem o şedinţă să vedem cine şi cu ce se ocupă în această ţară. Sunt chestii care pe mine mă depăşesc şi sunt sigur şi pe cetăţenii Republicii Moldova. Refuz să înţeleg logica comportamentului unor colegi de-ai noştri.
Pe 19 septembrie, au fost majorate preţurile la carburanţi. Astfel, un litru de benzină A95 a ajuns să coste 18.67 lei, iar un litru de benzină A92 — 18.44 lei. Premierul Iurie Leancă s-a referit la metodologia de formare a preţurilor, pe fundalul majorării preţurile la combustibil fără vreun motiv. Iurie Leancă s-a arătat deranjat că la şedinţa Guvernului nu a fost prezent niciun reprezentant al Agenţiei Naţională pentru Reglementarea în Energetică.
Alegerile din 30 noiembrie sînt foarte importante pentru destinul ţării şi reprezintă un test al maturităţii societăţii noastre. De felul în care va decurge campania electorală, corectitudinea şi neimplicarea resurselor administrative, vom fi judecaţi de către cetăţenii din Republica Moldova şi de către partenerii noştri. De asta va depinde foarte mult asistenţa politică, financiară şi la nivel de expertiză acordată de partenerii noştri. Va fi judecat nu un partid, nu o formaţiune politică, ci ţara, instituţiile statului, în ce măsură sînt capabile să asigure alegeri corecte şi obiective.
Prim-ministrul Iurie Leancă a participat la seminarul organizat de Comisia Electorală Centrală cu privire la desfăşurarea alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014. Guvernul a alocat resurse financiare suplimentare pentru buna desfăşurare a scrutinului — 30 de milioane de lei au fost daţi pentru asigurarea tuturor secţiilor de vot cu 4200 de computere. După desfăşurarea alegerilor locale din 2015, computerele vor fi transmise Ministerului Educaţiei şi instituţiilor de învăţămînt. Alte două milioane de lei au fost acordate de Executiv pentru dotarea secţiilor de vot cu urne şi cabine de vot noi, uniforme, care vor fi transmise la balanţa primăriilor.
Ministerul Finanţelor a depus mare efort să identifice sumele necesare pentru compensaţii şi noi am încercat altfel să rezolvăm această problemă, prin acordarea creditelor convenabile procesatorilor de struguri, în aşa mod ca să-i încurajăm să achiziţioneze struguri. Aceştia se vînd nu la un preţ care nu ne-am dori noi, dar este un preţ cît de cît acceptabil… Acordăm credite prin filiera vinului, încercăm să atragem investiţii, ca să stimulăm procesul de distilare, fiindcă distilatele se comercializează mult mai bine ca vinurile.
Orice daune, inclusiv daunele morale sau de imagine, cauzate persoanei supuse controlului ca urmare a efectuării unui control ale cărui rezultate au fost declarate nule şi/sau ca urmare a aplicării unor sancţiuni declarate nule vor fi reparate din contul organului de control.
Prim-ministrul Iurie Leancă a solicitat instituţiilor abilitate cu funcţii de control să execute prevederile Legii privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător, prin includerea controalelor planificate în Registrul de Stat al Controalelor. Potrivit art. 31 din Lege, rezultatele controalelor neincluse în Registrul de Stat al Controalelor se consideră nule şi nu pot servi drept temei pentru executarea prescripţiei privind înlăturarea încălcărilor sau pentru aplicarea sancţiunilor respective, iar declararea nulităţii rezultatelor controlului are ca efect nulitatea prescripţiilor emise şi sancţiunilor aplicate în temeiul rezultatelor controlului.
Registrul de Stat al Controalelor a fost elaborat pentru a limita riscul corupţiei din procesul de efectuare a controalelor la agenţii economici, precum şi pentru a informa agenţii economici despre drepturile şi obligaţiile lor. De asemenea, este un instrument în asigurarea transparenţei în domeniul controalelor efectuate de instituţiile statului abilitate cu funcţii de control a activităţii de întreprinzător.
Obiectivul principal este să continuăm reformele iniţiate, este un proces necesar care va asigura securitate cetăţenilor şi funcţionalitate mai multor instituţii. Avem deja rezultate, iar scopul nostru final este să obţinem modernizarea instituţiilor şi în acest sens avem nevoie de sprijinul şi experienţa partenerilor din domeniu.
OIPC-Interpol este organizaţia internaţională a poliţiei criminale, fondată în 1914, avînd 190 state-membre. Scopul de bază al OIPC Interpol este sporirea interacţiunii între forţele de poliţie la nivel internaţional pentru a asigura securitatea locală, regională şi globală. Secretarul General al Organizaţiei Internaţionale a Poliţiei Criminale (OIPC) Interpol, Ronald K. Noble. Secretarul General s-a aflat la Chişinău pentru a sărbători cea de-a 20-a aniversare de la crearea Biroului Naţional Central (BNC) Interpol Chişinău. În cadrul întrevederii, s-a menţionat şi despre faptul că în contextul regimului de liberalizare a vizelor cu UE, BNC Interpol Chişinău şi-a afirmat considerabil capacităţile în ceea ce priveşte securitatea documentelor de călătorie, în special, suplinirea Bazei de date a OIPC Interpol a documentelor declarate sustrase sau pierdute. De asemenea, s-a discutat şi despre campania de sensibilizare Turn Back Crime, lansată recent pentru a accentua problemele referitoare la crima organizată şi pentru a sensibiliza opinia publică asupra impactului acestui fenomen.
Cantitatea care a fost programată de 60,000 tone de mere şi 40,000 de mii de prune practic a fost livrată la întreprinderile de procesare, ieri s-a aprobat această sumă fiindcă a fost problematic, bine că şi-a asumat Guvernul responsabilitatea şi putem garanta aceste 138 de milioane de lei compensaţii, dar noi trebuie să avertizăm că această limită practic a fost epuizată. Noi ne făceam griji că nu vom putea absorbi această cantitate, dar aceasta s-a epuizat deja… Merele de iarnă se vînd foarte bine, avem oferte şi din Qatar şi din alte ţări, eu sper că se va debloca şi în alte direcţii. De asemenea, Belarus şi-a arătat toată deschiderea.
Acest pachet de legi [pachetului de legi anti-corupţie] conţine foarte multe elemente novatorii şi chiar revoluţionare: testele de integritate, confiscarea extinsă a averilor, răspunderea penală pentru îmbogăţirea ilicită, extinderea termenilor de interdicţie pentru cei condamnaţi pentru corupţie, majorarea amenzilor pentru infracţiuni de corupţie. Prin implementarea eficientă a acestora, Republica Moldova ar putea deveni lider regional în domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei.
Am lansat reforma în sectorul vitivinicol cu cîţiva ani în urmă. A fost una dintre reformele dificile, dar a avut succes. Acum, sectorul vitivinicol, un sector care foarte greu s-a asociat şi a colaborat, s-a mobilizat în jurul Oficiului Naţional al Viei şi Vinului şi în jurul brandului naţional “Vinul Moldovei”. O legendă vie… O noutate pentru acest an este lansarea producerii vinurilor organice. Moldova are deja suprafeţe destul de mari de unde se produc vinuri organice. Majoritatea acestor vinuri vor fi exportate în Belarus. Acest lucru reprezintă o oportunitate pentru Republica Moldova de a exporta masiv vinuri organice. Este un motiv de mîndrie pentru noi şi sperăm ca aceste vinuri să fie reprezentate bine şi la Ziua Naţională a Vinului.
Noi coaliţie cu PCRM nu vom face. Noi ne dorim o guvernare pro-europeană, dar în ceea ce ţine de împărţirea funcţiilor, noi Mai mult la împărţirea funcţiei de preşedinte al Republicii Moldova nu vom participa. Istoria sau experienţa pe care o avem, pentru mine personal, este una foarte tristă şi eu nu vreau s-o mai trăiesc încă o dată. Păcat că nu s-a acceptat această iniţiativă de organizare a unui referendum în ziua alegerilor, care este o iniţiativă perfect legală.
Această iniţiativă oferea un răspuns la o mare problemă care poate să ducă la o criză politică profundă în anul 2016. Noi vom reveni la această situaţie, nu vom renunţa şi vom insista ca înainte de expirarea mandatului actualului preşedinte să modificăm Constituţia şi să avem preşedinte ales de către cetăţeni. Eu altă formulă care să ofere rezolvarea acestei situaţii complicate ce ţine de alegerea şefului statului nu văd.
Noi am semnat, ratificat şi deja am început aplicare provizorie a Acordului de Asociere cu UE. Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător deschide noi perspective de acces a Moldovei pe piaţa europeană. […] Recent a fost finalizat un gazoduct care leagă Republica Moldova cu reţeaua de gaze europeană prin România. Alte proiecte strategice vor lega Moldova cu UE prin drumuri, poduri, etc în următorii 4 ani. […] Regimul liberalizat de vize obţinut pentru cetăţenii moldoveni în aprilie curent, cu noi oportunităţi de comerţ şi investiţii demonstrează că Moldova e pe calea cea dreaptă.
This year we have signed, ratified and already provisionally apply the new Association Agreement with the EU. The Deep and Comprehensive Free Trade Area, an integral part of the Agreement, opens new perspectives for the accession of Moldova in the European and world markets. […] Just recently, a new pipeline has been finalized which connects Moldova via Romania to EU’s gas network. This and other strategic projects connecting Moldova to Europe, including power grids, roads and bridges, will be implemented in the next 4 years. […] Visa free travel for all Moldovan citizens to the EU as of April this year, along with new trade and investment opportunities are just a few real examples which demonstrate that Moldova is on the right track.
Odată ce ne-am determinat parcursul, urmează să ne focalizăm eforturile asupra consolidării democraţiei, a statului de drept, combaterii corupţiei, îmbunătăţiri climatului de afaceri, dezvoltării rurale, asigurării securităţii energetice, etc.
Now that we have defined our path and established the framework for our further development we must focus on systemic deliveries. Strengthening democracy and the rule of law, fighting corruption, improving our investment climate, developing rural areas and enhancing our energy security — these are the objectives to be accomplished in the near term.
Soluţionarea problemei transnistrene şi reintegrarea ţării este o altă prioritate a Republicii Moldova. Efortul nostru rămîne constant: reglementarea politică, care să asigure suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova şi oferirea unui statut politic special regiunii transnistrene. […] Discuţiile privind aspectele politice şi de securitate trebuie să continue în format “5+2”. […] Continuarea prezenţei militare ruse, precum şi prezenţa muniţiilor, contrar înţelegerilor internaţionale şi Constituţiei Republicii Moldova, rămîne o problemă. Noi contăm că Federaţia Rusă îşi va încheia procesul de retragere [a trupelor], fără întîrzieri pe viitor. Credem de asemenea că aducerea acordurilor de menţinere a păcii în conformitate cu standardele internaţionale prin transformarea actualei operaţiuni militare într-o misiune internaţională civilă va conferi un impuls pozitiv procesului de pace.
…the resolution of the Transnistrian conflict and the reintegration of Moldova is another top priority for my Government. In our effort to resolve this conflict, our goal remains the same: to achieve a political settlement based on respect for sovereignty and territorial integrity of the Republic of Moldova, and a special political status for the Transnistrian region. […] Discussions on political and security aspects of the conflict should be resumed without delay within the 5+2 negotiating format. […] Continuing presence of Russia’s military forces and ammunition in the Transnistrian region, contrary to international commitments and the Constitution of the Republic of Moldova, is one of these issues. We expect the Russian Federation to finalize the process of the withdrawal without further delay. We also believe that bringing the peacekeeping arrangement in line with international standards by transforming the current military operation into a civilian multinational mission, would provide a positive impulse to the political process.
Regretabil, actualmente Moldova se confruntă cu restricţii comerciale nejustificate din partea Federaţiei Ruse. În urma acestora au avut de suferit relaţiile comerciale ale Chişinăului cu toate ţările din CSI. Sperăm că dialogul care continuă cu partenerii noştri ruşi, în baza normelor Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) şi CSI, va contribui la reluarea unor relaţii comerciale normale. […] Accesul complet pentru vinurile şi produsele agricole moldoveneşti la piaţa UE, precum şi noul acord comercial cu Turcia va contribui la diversificarea pieţei în viitor.
Regrettably, currently Moldova faces unjustified trade restrictions on export of its agricultural products to the Russian Federation. Trade relations in the whole CIS region have been affected, but nevertheless, we hope that a continuing dialogue with our Russian partners based on the WTO and the CIS rules will contribute to the resumption of normal trade relations with Russia. […] Full liberalization of the EU market for Moldovan wines and agriculture products, as well as a new free trade area with Turkey will contribute to the market diversification in the future. We will continue to explore new trade partnerships in the world.
Noi urmărim cu mare îngrijorare evoluţiile din Ucraina. Acum un an nimeni nu şi-ar fi putut imagina că Ucraina poate fi aruncată într-o criză atît de profundă. La fel ca şi Moldova Ucraina a ales calea integrării europene pentru a îmbunătăţi viaţa cetăţenilor, asigurînd reconcilierea şi securitatea pentru aceştia. Noi credem că alegerea suverană trebuie să fie respectată pentru toţi membrii comunităţii internaţionale. Noi chemăm la respectarea prevederilor Cartei ONU şi a Dreptului Internaţional. La fel ca şi alte ţări, noi niciodată nu vom recunoaşte anexarea Crimeei.
We have followed with great concern the evolutions in Ukraine. A year ago no one could have imagined that Ukraine could be thrown into such a painful and profound crisis. At the same time, like Moldova, Ukraine has also set a path for European integration and that offers a real chance for improving people’s wellbeing while facilitating reconciliation, reconstruction and security. We believe that sovereign choices of all members of the international community should be respected. We recall the need to respect the provisions of the UN Charter and international law. Like many other countries, we will never recognize the annexation of Crimea.
În prezent, ne confruntăm cu un val crescînd de provocări complexe. Moldova îşi aduce parte ei de contribuţie la depăşirea acestor provocări, la promovarea păcii şi stabilităţii în Europa. Noi am adoptat măsuri concrete de susţinere a ONU, UE şi NATO în acest sens. Anul curent, Moldova a contribuit cu participarea a 41 de militarei la misiunea KFOR din Kosovo, condusă de NATO sub autoritatea Consiliului de Securitatea a ONU.
Today we face new and increasingly complex security challenges. Moldova is doing its part to address these challenges by making its own contributions to promoting peace, security and stability in Europe and on the international arena. We have taken concrete measures to support the UN, EU and NATO efforts in this regard. This year Moldova deployed 41 soldiers to NATO-led KFOR operation under the authority of the UN Security Council in Kosovo…
Moldova susţine avansarea spre o societate liberă, incuzînd libertatea de expresie în Internet şi mass-media. În ultimii ani Moldova s-a regăsit printre ţările ale lumii cu cel mai rapid acces la Internet. Aproximativ 65% dintre moldoveni accesează internetul cel puţin o dată pe zi. Iată de ce sunt mîndră că Moldova a fost acceptată anul curent ca membru a Freedom Online Coalition. Calitatea de membru a Moldovei la Parteneriatul Guvernării Deschise este o altă contribuţie la angajamentele din cadrul ONU. În prezent Moldova implementează o agendă complexă de e-Guvernare. În prezent, Moldova este printre primele ţări din regiune şi printre primele 16 ţări din lume care dispun de Portal-uri de Date Deschise. Recent, în august 2014, Guvernul Moldovei a adoptat o nouă Politică pentru Date Deschise, în corespondenţă cu Carta Date Deschise a G8.
Moldova also supports the advancement of a free and independent society, including the freedom of expression on the Internet and media. For the last 3 years my country has had one of the best and affordable Internet connections in the world. More than 65% of Moldovans access internet at least once a day. This is why I am proud that Moldova was accepted this year as a member of the Freedom Online Coalition. Moldova’s membership in the Open Government Partnerships (OGP) is another important contribution to the UN MDGs commitments. We are currently implementing a comprehensive e-Govemance Agenda. Today, Moldova is one of the first countries in the region, and among the first 16 countries in the world to have an Open Data Portal. Just recently, in August 2014, the Government of Moldova approved the new Open Data Policy in line with G8 Open Data Charter.
După alegeri vom trece la normalitate. Dar s-a creat o astfel de situaţie, cînd în cîteva zile începe campania electorală. Constituţia permite să ne asumăm legi pe propria răspundere în cazuri excepţionale. Dar chiar s-a creat o astfel de situaţie. Agricultorii trebuie să-şi primească cît mai repede compensaţiile pentru pierderile suportate în urma embargoului rusesc, aceste pierderi fiind estimate în proporţie de cel puţin 25 la sută. De asemenea, trebuie să procurăm şi păcură pentru iarna, pentru a fi pregătiţi de orice situaţie.
Deocamdată, avem construită conexiunea, putem începe importurile, dar va trebui să mai construim un gazoduct, Ungheni-Chişinău, iar România — două staţii de comprimare, pentru a ne pregăti tehnic de importuri mai mari.
Aceste afirmaţii [despre exportul ilegal al produselor agricole moldoveneşti în Rusia prin Belarus] au o notă speculativă. Ceea ce ştiu este că noi avem un cadru legal şi foarte bine structurat cu Belarus. După discuţiile cu preşedintele bielorus, sunt convins că exporturile din Republica Moldova spre Belarus şi prin Belarus, se face în condiţii legale, pentru că reexportul nu înseamnă încălcarea anumitor reguli. Dacă se păstrează regulile originii mărfii, atunci reexportul este perfect legal… Belarus s-a oferit să ne ajute să penetrăm şi alte pieţe unde ei sunt prezenţi şi noi unde nu suntem, la fel nu noi putem să-i ajutăm aici, avînd deja această deschidere.
Am mers într-adevăr în calitate de prim-ministru pentru a susţine un alt prim-ministru. Mă bucur pentru această invitaţie. De obicei, noi invităm pe prietenii noştri să ne ajute în timpul campaniilor. Atunci cînd cineva face comentarii, vreau să se refere doar la un singur lucru: gazoduct, 20 milioane euro pentru grădiniţe — şi am văzut oamenii, bunicile fericite în satele unde nu au fost niciodată grădiniţe, vorbim de Muzeul Naţional, vorbim de viitorul teatru de la Cahul, mai vin ceva bani. […] M-am interesat cîte vieţi omeneşti au fost salvate ca urmare a faptului că dl Ponta, Guvernul pe care îl conduce, ne-a ajutat să extindem proiectul SMURD pe malul stîng al Prutului. Doar de cînd a venit aceste 5 autospeciale pe care ni le-a donat pe 27 august, 75 de vieţi omeneşti din Republica Moldova au fost salvate. Doar pentru acest gest aş fi mers la Bucureşti pentru a-i mulţumi pe dl Ponta şi a-i spune că îl susţin în ceea ce face. […] Eu privesc aceste lucruri într-o manieră foarte pragmatică şi de corectitudine, inclusiv la nivel de relaţii interumane. În primul rînd, suntem cetăţeni şi suntem oameni. Am mers acolo în calitate de prim-ministru şi aici m-am condus de interesul Republicii Moldova şi a cetăţenilor. Nu cred că cetăţenii nu apreciază acest gest, această atitudine a României. Nici lor nu le este uşor, dar iată găsesc aceşti bani pe care ni-i alocă cu maximă generozitate pentru că înţeleg că perioada prin care trecem noi este mai complicată.
Avem de rezolvat cîteva subiecte care nu mai rabdă amînare. Am discutat cu colegii din Coaliţie, colegii parlamentari, care susţin această decizie de a ne angaja răspunderea. Există deplină deschidere din partea conducerii Parlamentului pentru prezentarea cît mai rapidă a legilor pentru care Guvernul urmează să-şi angajeze răspunderea în faţa Legislativului. Sunt convins că prin această asumare dăm dovadă de o abordare responsabilă faţă de oameni şi ne luăm în serios obligaţiile pe care le avem.
Vreau să dau, în numele Dumneavoastră [miniştrilor], asigurări cetăţenilor că asumarea răspunderii este un procedeu prin care asigurăm promptitudine şi eficienţă în actul guvernării şi nu înseamnă, sub nicio formă, că ar exista neînţelegeri sau la nivelul Executivului, sîntem aici şi sîntem solidari, sau la nivelul Coaliţiei majoritare.
Un ultim subiect [din pachetul celor 7 proiecte pe marginea cărora Guvernul şi-a asumat răspunderea] prevede declararea utilităţii publice de interes naţional a lucrărilor de reabilitare a unor sisteme centralizate de irigare… Proiectul are ca scop implementarea cu succes a activităţii de reabilitare a sistemelor centralizate de irigare a proiectului “Tranziţia la Agricultura Performantă” din cadrul Programului Compact, finanţat de Guvernul Statelor Unite ale Americii prin intermediul Corporaţiei “Provocările Mileniului”.
Reabilitarea Sistemelor Centralizate de Irigare amplasate pe rîurile Nistru şi Prut vor contribui la reducerea sărăciei în Republica Moldova, odată ce vor creşte veniturile populaţiei din aceste localităţi, urmare a unei productivităţi agricole sporite.
Despăgubirile pentru bunurile imobile expropriate se vor efectua din sursele Programului Compact, iar finisarea lucrărilor este preconizată pentru anul viitor.
Sunt proiecte care vizează situaţia din agricultură. Este vorba despre ajustarea bugetului pentru a oferi agricultorilor suport necesar. În plen ar fi fost nevoie de un timp mai îndelungat pentru dezbateri. Este o cale mai raţională şi mai scurtă pentru a oferi soluţii agricultorilor. Cred că este o decizie corectă. Mai este vorba şi de un proiect ce vizează situaţia energetică, asigurarea pentru iarnă. Avem nevoie de acţiuni prompte, fără dezbateri în Parlament. Cred că opoziţia îşi va manifesta într-un alt mod grija faţă de agricultori şi ar putea înainta o moţiune de cenzură.
Cel puţin ce ţine de comisia mea, intuiesc că lucrurile sunt în felul următor: Au dorit ca mai mult Comisia să nu aibă loc. Deoarece orice şedinţă de Comisie însemna un lucru simplu, într-o formă sau alta subiectul Băncii de Economii şi Aeroportului trebuiau discutate, trebuia pregătit raportul şi trebuia mers în plen. Şi atunci s-a decis, să pună sub risc întregul Guvern, cu pericolul de demisie, numai să nu permită să aibă loc şedinţa Comisiei economie, buget şi finanţe… Ştiam de ieri că se va întîmpla scenariul ăsta cu asumare de răspundere, dar credeam că în ţara lucrurile pot merge şi mai normal oleacă. De fapt, astăzi la ora cinci, cînd va fi convocat Parlamentul, veţi asista la cea mai mare mizerie care vă puteaţi imagina din ultimul timp.
Sunt foarte recunoscător că aţi ales să discutăm despre provocări, probleme, astfel încît să identificăm soluţii, care vor permite Republicii Moldova să-şi regăsească locul în familia europeană… Mă adresez, în mod special, tinerilor — cei care sunt convins că trebuie să fie forţa motrice a schimbării Republicii Moldova, cei care trebuie să motiveze clasa politică, societatea per-ansamblu, prin entuziasmul său, dar şi prin dorinţa de a schimba la faţă realităţile din Republica Moldova. Avem un obiectiv comun — dezvoltarea Republicii Moldova.
Forumul Internaţional “Tinerii creează oportunităţi pentru Europa”, organizat de Fundaţia Konrad-Adenauer şi Centrul de Studii Europene “Wilfried Martens” a adunat peste 50 de tinerii din PLDM, precum şi reprezentanţi ai organizaţiilor de studenţi de centru-dreapta, afiliate European Democrat Students (EDS) şi Partidului Popular European (PPE). Forumul face parte din şirul evenimentelor comune desfăşurate de Organizaţia de Tineret a PLDM şi EDS, care îşi propun să pună în contact tinerii moldoveni cu cei din toată Europa, apropiind astfel Republica Moldova de Uniunea Europeană. Participanţii au semnat o Declaraţie comună de susţinere a Republicii Moldova.
Mizăm pe agricultură! Statisticile spun că exporturile produselor agro-alimentare au crescut în ultimii patru ani. Politicile promovate au ridicat standardele de producere, s-au diversificat pieţele de desfacere. Fermierii au acces la resurse financiare ieftine.
Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, în ultimii şase ani volumul exporturilor produselor agroalimentare din Republicii Moldova a continuat să crească, în 2013 valoarea acestora fiind de aproape un miliard dolari SUA. Şi balanţa comercială a Moldovei are o tendinţă generală de creştere. Astfel începînd cu anul 2009, Republica Moldova nu a mai înregistrat o balanţă comercială negativă.
Avînd în vedere că Regulamentul Parlamentului, art. 4, alin. 11 stipulează că orice modificări intervenite în componenţa fracţiunii parlamentare se aduce la cunoştinţa deputaţilor în şedinţă plenară, ţin să informez Parlamentul Republicii Moldova că în şedinţa din 16 septembrie fracţiunea PLDM, întru executarea deciziei biroului central al partidului, a decis excluderea din componenţa fracţiunii a deputatului Ioniţă Veaceslav. Şi la moment componenţa numerică a fracţiunii PLDM este de 30 de deputaţi.
Vreau să vă asigur că indiferent, dacă voi fi sau nu demis astăzi, cazul BEM şi Aeroport merge mai departe. Toate sperieturile cu demisiile, cu dosare, etc., nu îşi au efect. Dimpotrivă, aceste tentative mă mobilizează şi îmi dă puteri să merg mai departe. Eu ştiu cît s-a insistat ca anume astăzi Dl. Ioniţă să fie demis. Este ridicol! Nu dispare problema dată. Gata! […] Dl. Filat mă tot ameninţă cu judecata. Îi recomand dlui Filat să nu se mai ducă prin instanţe, să se ducă direct la CEDO — are experienţă bogată şi ştie ce spune CEDO în cazurile lui. Judecata poate să dureze doi ani de zile. Îi propun dlui Filat să rezolvăm mai repede. Sunt gata să mergem împreună cu dumnealui la postul public de televiziune. Aşa împreună să discutăm şi vă asigur că la toţi cetăţenii Republicii Moldova le va fi foarte interesant.
Tehnologiile şi internetul au devenit parte integrantă a vieţii noastre şi reprezintă un catalizator-cheie al productivităţii şi creşterii economice. Totodată, datorită acestor elemente sunt diminuate corupţia şi costurile actului de guvernare. Acestea ajută cetăţenii să fie mai informaţi şi mai competitivi în noile realităţi economice. Însă, pentru a fi pregătiţi să folosim avantajele oferite de tehnologiile moderne, trebuie să edificăm o economie bazată pe inovaţii şi pe cunoaştere. Prin crearea Centrului de Excelenţă în domeniul Tehnologiei Informaţiei, Guvernul îşi propune să contribuie la abilitarea cetăţenilor Republicii Moldova cu toate capacităţile necesare pentru a trăi şi activa într-o societate digitală, într-o lume care, graţie tehnologiilor, se află într-o continuă mişcare.
În legătură cu avizul Curţii Constituţionale la propunerea iniţierii unui Referendum republican pentru revizuirea Constituţiei în vederea alegerii directe a Preşedintelui Republicii Moldova, Partidul Liberal Democrat din Moldova declară că a luat act de această decizie şi o va respecta. În acelaşi timp, PLDM îşi exprimă regretul cu referinţă la avizul emis astăzi de Curtea Constituţională, care vine în contradicţie atît cu norma constituţională, cît şi cu deciziile anterioare ale CC.
Reforma educaţională se desfăşoară în ţări din toată lumea, iar cele care nu vor reuşi, vor rămîne în urma trenului cu 20–30 de ani. Nu e o lege perfectă, dar introduce elemente de responsabilizare şi infrastructură a calităţii.
Noi ne legăm speranţele de viitorul preşedinte al României, Victor Ponta, un om care se lansează în proiecte cînd ştie că le poate duce la îndeplinire…. Este un partener politic de încredere, şi-a respectat toate angajamentele, a demonstrat că poţi face lucruri mari, în timp scurt… Personal,consider să soarta noastră e strîns legată de proiectul european, iar aceşti paşi vor depinde în manieră substanţială de ajutorul României. De aceea nu îmi este indiferent cine va conduce România în perioada următoare. Noi ne legăm speranţele de viitorul preşedinte al României, Victor Ponta. Împreună vom ajunge la destinaţie, vom reuşi să scriem istoria.
Sînt sigur că cuvintele mele por părea cuiva drept culmea cinismului, dar nu vă grăbiţi să mă judecaţi, lasă să treacă vreo 3–4 ani şi atunci vom putea înţelege şi aprecia ce efect benefic a avut embargoul rusesc asupra producătorilor şi exportatorilor autohtoni de fructe şi legume.
Atunci cînd merg la Nord sau la Sud, discut cu cetăţenii noştri — fie că sunt bulgari, ucraineni, găgăuzi —, le cunosc problemele şi aspiraţiile, care sunt comune. Cu toţii ne dorim să trăim într-un stat funcţional, unde dreptul cetăţeanului — indiferent de originea, limba lui sau de confesiune — e respectat […] Dar realitatea e că, de exemplu, la Ministerul de Externe toată corespondenţa, toată munca este în limba română. De aceea, nu-mi pot imagina cum cei care nu ştiu limba de stat şi nu o înţeleg ar putea să lucreze în domeniul diplomatic. Exact aceeaşi situaţie se atestă şi în alte ministere şi autorităţi publice. Necunoaşterea limbii oficiale este o problemă foarte mare pentru toate etniile, de asta şi e complicat să lucreze în structurile statului […] Alternativă la învăţămîntul bilingv nu există, este esenţial să cunoşti limba maternă, dar şi limba de stat. Astfel, nu ai nicio problemă la angajarea în cîmpul muncii şi, totodată, nu uiţi limba maternă. Doar atunci cînd reprezentanţii minorităţilor etnice vorbesc în limba maternă, dar şi în limba de stat, se formează o societate consolidată.
Tema aceasta se discută de ceva timp. Nu este o surpriză. Respectiv, era previzibil ca în ziua alegerilor parlamentare să organizăm un referendum. Interdicţii în acest sens nu există. În schimb, în cazul în care nu desfăşurăm referendum, sunt premise, că am putea să ne ciocnim cu anumite probleme, care ar duce la alegeri anticipate. După alegerile parlamentare, nu se ştie care va fi configuraţia politică şi s-ar putea să nu mai fie organizat referendum. Noi vorbim de nişte modificări simple, care ne-ar scuti de bătăi de cap.
Noi trebuie să facem aşa încît deschiderea pieţei UE să fie una facilitată şi, avînd Zona de Liber Schimb, exportatorii noştri să poată să ajungă pe piaţa europeană. Şi nu ne limităm doar la piaţa UE, ci negociem şi cu alţi parteneri comerciali.
Sînt convins că produsele moldoveneşti vor ajunge şi pe piaţa consumatorului european, dar şi pe alte pieţe. Astfel de investiţii înseamnă nu doar tehnologii foarte moderne, ci înseamnă recolte foarte bune şi înseamnă că produsul nostru este foarte competitiv.
Prin asemenea intervenţii vrem să creştem accesibilitatea la aceste resurse, vrem ca fiecare să poată beneficia de ele, vrem să aducem o schimbare pozitivă în activitatea fiecărui antreprenor, indiferent de mărimea acestuia.
Prim-ministrul Iurie Leancă, împreună cu vicepreşedintele Băncii Europene de Investiţii, Wilhelm Molterer, şi şeful Delegaţiei UE la Chişinău, Pirkka Tapiola, au vizitat livada de mere din satul Zăicana, Criuleni, unde au anunţat aprobarea unui nou proiect de investiţii în economia Republicii Moldova. Proiectul va fi pus în aplicare prin intermediul Ministerelor Finanţelor şi al Agriculturii. Contribuţia BEI va constitui 300 de milioane de euro. Pe lîngă aceasta, proiectul va fi finanţat prin fonduri proprii de la beneficiarii finali, împrumuturi de la băncile comerciale locale şi, eventual, subvenţii de la diverşi donatori, inclusiv Comisia Europeană, prin Facilitatea de investiţii pentru vecinătate (FIV).
Am constatat cu satisfacţie că autorităţile fitosanitare ruse înţeleg că importurile directe de mere moldoveneşti, nu prin terţe ţări, sînt în interesele ambelor părţi. La întrevederea cu şeful adjunct al Rospotrebnadzor-ului, Irina Braghina, au fost expuse argumente tehnice în favoarea anulării restricţiilor la livrările de vinuri şi conserve moldoveneşti în Federaţia Rusă. Dar nu a fost luată vreo decizie şi nu a fost stabilit nici un termen. Vom continua discuţiile la nivelul grupurilor de experţi.
Am venit aici pentru două întrevederi — una la Rosselhoznadzor şi una la Rospotrebnadzor. Dar am avut posibilitatea să particip şi la expoziţia “World Food Moscow” şi la recepţia oficială dedicată zilei independenţei. Dar, în primul rînd, am avut întrevedere la Rosselhoznadzor, cu domnul Serghei Dankvert, şeful serviciului fitosanitar rusesc, cu care ne cunoaştem demult, cu care noi de fiecare dată orice problemă care apărea reuşeam să o rezolvăm. Am avut o discuţie foarte bună, eu am avut argumente destul de convingătoare în privinţa faptului că nu se merita ca merele de calitate, fructele de calitate din Republica Moldova să mai fie supuse şi embargoului, odată ce au fost introduse taxe vamale. De altfel, tot ceea ce se putea de colectat la bugetul Federaţiei Ruse merge în alte ţări, la alţi intermediari ş.a.m.d. Eu sper că am fost înţeles. Am convenit că timp de o lună vom continua discuţiile, poate chiar vom avea reprezentanţi ai Rosselhoznadzor la Chişinău, în aşa mod ca cel puţin peste o lună să fie luată o decizie finală ce facem în situaţia dată.
Am discutat cu domnul Serghei Dankvert [şeful Serviciului Federal pentru Supraveghere Veterinară şi Fitosanitară] situaţia care s-a creat cu embargoul. El îşi pierde orice ineficienţă, odată ce au fost introduse taxele vamale, nu este normal ca noi să lucrăm prin intermediari. Pînă la urmă noi am convenit că timp de o lună de zile vom avea reprezentanţi Rosselhoznadzor la Chişinău şi timp de o lună de zile trebuie să luăm o decizie.
Conducta Iaşi-Ungheni este una simbolică şi are menirea de a ne asigura securitatea energetică. Aţi văzut că ţeava este funcţională cînd a fost aprinsă flacăra la Ungheni… Sigur că ne-am dori un preţ mai mic pentru gazul achiziţionat, dar deocamdată ne convine prelungirea contractului în condiţiile în care Moscova e deranjată de pachetele energetice doi şi trei care presupun separarea livrărilor de distribuţie.
Mult mai important decît cine va fi prim-ministru este lista. A fost cazul Ioniţă, au mai fost şi alte episoade. Trebuie să tragem concluzii. Partidul care îl reprezint trebuie să aibă o nouă abordare, care să se plieze pe obiectivele noastre. Integrarea ţării e sinonim cu dezvoltarea ţării. Iar integrarea trebuie să o facă oameni cu integritate şi adeziune la valori europene. […] Eu sunt eurofilul nr. 1 al R. Moldova.
Pentru mine calitatea listei este determinantă. Prioritatea este lista, ca ea să asigure un rezultat cît mai bun pentru partid. Ca partidul să aibă cea mai mare parte în cadrul coaliţiei de guvernare… Ar fi bine să mai împrospătăm sîngele, unii miniştri şi deputaţi să plece, alţi oameni noi, profesionişti, să vină, atît la Guvern, cît şi la Parlament.
În condiţiile vehiculării, în ultimul timp, a zvonurilor cu privire la părăsirea fracţiunii Partidului Liberal Democrat din Moldova de către un grup de deputaţi, membrii fracţiunii parlamentare a PLDM au adoptat o Declaraţie în care condamnă abordările speculative şi resping oricare supoziţii de acest gen. Deputaţii liberal-democraţi îşi reconfirmă ataşamentul pentru valorile şi obiectivele PLDM şi declară că îşi vor exercita mandatul de ales al poporului în componenţa fracţiunii parlamentare din care fac parte.
Anul trecut, puţini credeau că vor circula fără vize în UE, dar astăzi mai mult de 200 de mii de cetăţeni au beneficiat deja de acest drept, vom beneficia de călătorii mai ieftine cu avionul, studenţii moldoveni pot efectua stagii la cele mai bune universităţi din Europa, avem o conductă de gaze care va asigura securitatea energetică a R. Moldova etc. Determinarea pe care am avut-o în ultimii patru ani a permis să avem aceste lucruri. Produsele moldoveneşti au început să intre pe piaţa UE fără taxe de import, iar aceasta şi alte acţiuni sunt cea mai importantă dovadă a susţinerii ţării noastre de către UE.
Doi judecători au fost condamnaţi pentru acte de corupţie, la 7 şi respectiv 8 ani de închisoare, iar alţi magistraţi sunt cercetaţi penal. Testarea integrităţii profesionale, aplicată din august 2014, deja produce schimbări în comportamentul funcţionarilor — mai mulţi judecători şi poliţişti au informat Centru Naţional Anticorupţie că li s-a propus mită. Trebuie să înţelegem că reforma justiţiei nu poate fi înfăptuită peste noapte. Este nevoie de timp pentru a schimba percepţia negativă a cetăţenilor faţă de justiţie.
Din păcate, domnul Ioniţă s-a lăsat a fi folosit ca o unealtă în această bătălie împotriva Moldovei. Nu eu sunt miza acestor lovituri, ci destabilizarea situaţiei din ţară. El a adus acuzaţii grave, pentru care va răspunde. Eu îl voi chema pe Veaceslav Ioniţă în judecată. Actele deja au fost pregătite. Eu vreau să primesc nu atît scuze din partea d-lui, cît o sancţiune cuvenită. Acuzaţiile care mi-au fost aduse sunt false. Ancheta va investiga cazul, iar instanţa se va expune pe acest caz. Atacurile lansate asupra mea şi asupra PLDM, au la bază insinuări şi dorinţa de a destabiliza situaţia politică. Eu vreau să fie pus punct pe acest subiect. Totodată, nu cred că atacurile se vor opri. Sunt limite în toate şi în cazul dat limita a fost depăşită. Este pentru prima dată cînd acţionez în judecată şi voi merge foarte ferm.
Formarea listei electorale nu trebuie să fie un compromis. Trebuie să fie o abordare bazată pe analiză şi rezultat. De unde toată lumea a luat că, este atît de important cine va fi primul pe listă. Toată lista este importantă în alegeri. Contează echipa cu care mergi. Noi vom veni cu o listă electorală foarte bună, unde se vor regăsi oameni competenţi. Partidul îşi va determina candidaţii. Eu în aceste alegeri nu merg pentru funcţii. Eu am să fac tot ce ştiu mai bine pentru a avea rezultate. Pentru mine este important să avem guvernare europeană. Funcţiile nu sunt cel mai important lucru.
Spre deosebire de presupunerile lui [Veaceslav Ioniţă] că Dl Preşedinte Vlad Filat ar putea fi indirect responsabil şi beneficiar în cazul unor credite alocate de către BEM unor agenţi economici, Ioniţă este direct responsabil de tergiversarea mai bine de doi ani a modificării legislaţiei în domeniul asigurărilor. În rezultat a avut de suferit o companie internaţională, Moldova a primit numeroase reproşuri şi avertismente nu doar de la guvernul Austriei dar şi de la autorităţile europene, iar cetăţenii noştri au continuat să plătească cel mai mare preţ la Cartea Verde. Costul problemei este de cîteva zeci de milioane de lei, încasaţi nejustificat de la cetăţeni de un grup mic de asiguratori în privinţa cărora chiar şi Consiliul concurenţei, cu toate obiecţiile faţă de el, a emis un verdict de concurenţă neloială. L-am protejat şi l-am menajat, iar el ne-a manipulat, ştiind că avem nevoie de voturi pentru adoptarea legilor care să asigure parcursul european al ţării noastre şi, cel mai important, pentru ratificarea Acordului de Asociere.
Adoptarea pachetului de legi anticorupţie, la sfîrşitul anului trecut, dă deja rezultate vizibile. Avem mai mulţi magistraţi cercetaţi penal pentru acte de corupţie, doi chiar au fost condamnaţi, la 7 şi respectiv 8 ani de închisoare. De la intrarea în vigoare a legii privind testarea integrităţii profesionale, doi judecători au informat Centrul Naţional Anticorupţie că li s-a propus mită. Din 2010 pînă în prezent, peste 140 de magistraţi din totalul de 420 au plecat din sistem, iar în locul lor au venit judecători tineri şi bine instruiţi.
Sursele de finanţare a partidelor politice sunt subiectul tabu al politicii moldoveneşti. Funcţionarea democraţiei este direct proporţională cu funcţionarea partidelor politice, din opoziţie sau de la guvernare, parlamentare sau extraparlamentare. Iar transparenţa şi plafonarea donaţiilor pot fi soluţii pentru diminuarea influenţelor obscure asupra partidelor politice.
Toate partidele care au depus actele în termen util, prevăzut de Legea privind partidele politice, au fost examinate pînă pe 15 septembrie curent. Avem în procedură încă două seturi de acte. Este vorba de un partid care a depus actele pe 25 august şi al doilea pe 29 august. În privinţa “Partidului lui Renato Usatîi” astăzi actele au fost ridicate de angajaţii MAI în vederea verificării bănuielilor rezonabile de falsificare a cel puţin 1/3 din listele prezentate pentru înregistrare la Ministerul Justiţiei.
Referitor la declaraţia dată de Vlad Filat, acesta a MINŢIT! Şi mi-e greu să înţeleg cum a putut să spună că nu are nici o legătură cu firmele respective, cînd ştie că există acte oficiale care arată asta, o parte au şi apărut în presă. În comunicatul lui Filat am încercat să găsesc printre jigniri şi cuvinte gen “sculă”, un răspuns argumentat despre legăturile sale cu firmele prin care nepotul şi cumnatul său au intrat în posesia unor sume uriaşe de bani, provenite dintr-o schemă frauduloasă de la BEM. Nu am găsit nimic. Dacă tot ce ai de spus cînd eşti acuzat de o astfel de fraudă de proporţii este că-l vei demite pe cel care a făcut dezvăluirea, înseamnă că lucrurile sunt mult mai grave decît par la prima vedere. Am găsit însă şi un lucru pozitiv în declaraţia lui, acesta cere ca instituţiile de drept să-şi facă datoria. Chiar dacă ştiu că nu e sincer şi că probabil se bazează pe faptul că va putea bloca politic această investigaţie, sper că instituţiile de drept să-i urmeze sfatul şi să demareze urgent investigaţiile.
Noi sîntem hotărîţi să obţinem un scor electoral nu mai mic decît cel obţinut în noiembrie 2010. Contăm foarte mult pe forţa noastră ca partid, pe organizarea noastră, aspect asupra căruia am muncit foarte mult, în special, în ultimii 2 ani şi jumătate. Personal consider că un obiectiv minim de 35 mandate este unul absolut realist. Mai mult ca atît, aceasta este acea limită care ne va permite să asigurăm constituirea unei coaliţii democratice, deoarece un alt centru de gravitaţie mai puternic nu va fi pe eşichierul politic şi, respectiv, le va spulbera oricare îndoieli sau ezitări potenţialelor parteneri de coaliţie.
Campania va fi una extrem de dură, va fi una fără precedent, avînd în vedere şi diversificarea pieţii media, prezenţa masivă a mediei de limbă rusă locale sau chiar produsă în Federaţia Rusă. Trebuie să avem în vedere mizele pe care le fac partidele. Pe de o parte sînt partidele democratice, care îşi doresc să obţină un scop electoral cît mai bun pentru a asigura o continuitate a procesului de europenizare a ţării, pe de altă parte sînt oponenţii acestui curs, care îşi doresc şi ei un scor mai bun pentru a denunţa cu orice preţ Acordul de Asociere şi a orienta ţara spre Uniunea Vamală, spre vectorul estic. Anticipez că în această campanie vor fi folosite orice metode, multe din ele peste limita legalităţii. Anticipez că fruntaşii partidelor, în special cei ai PLDM, vor fi atacaţi dur, se vor insinua diferite situaţii, se vor vehicula neadevăruri şi vom avea nevoie de multă putere şi multă forţă pentru a rezista în aceste condiţii. Nu mai vorbesc de aplicarea unor metode de corupere a alegătorilor — începînd de la concerte în timpul cărora se împrăştie bani şi terminînd cu diferite cadouri sau chiar cu cumpărarea voturilor. Ne putem aştepta la orice, dar în final mizez încă o dată pe înţelepciunea şi pe responsabilitatea cetăţenilor noştri, care sper să nu se lase nici corupţi, nici induşi în eroare.
“Probele” lui Veaceslav Ioniţă sunt desene animate de autori — raideri de profesie. La drept vorbind, îmi este sincer milă de el… Nu ştiu cînd a călcat pentru prima dată strîmb, dar ştiu cine i-a biruit sau folosit frica de care zace. Atunci cînd Raiderul nr.1 a ţinut un “discurs” patetic în Comisia parlamentară pe care, deocamdată, o mai conduce Ioniţă, am început să-mi pun întrebări… Este chiar bine, în viziunea mea, că s-a autodevelopat. Îi îndemn s-o facă şi alţi deputaţi, din toate fracţiunile, pentru o curăţare a partidelor politice în ajun de alegeri parlamentare.
În opinia mea problema Băncii de Economii trebuie rezolvată. Dacă nu, rămîne o pată asupra noastră, asupra Coaliţiei. În ultimele luni am reuşit să acumulez mai multe materiale. Din BEM au fost retraşi bani — 120 de milioane de lei, în ultimele 3 luni. S-a făcut prin firme offshore şi alte scheme frauduloase. Suma totală de bani depăşeşte jumătate de miliard de lei. Clasa politică trebuie să dea dovadă că banul rămîne la cetăţean şi nu pleacă nicăieri […] Dacă aţi fost atenţi, de fiecare dată cînd vorbeam despre subiectul BEM întîmpinam presiune. Cred că aţi observat că în ultimele luni s-a exercitat o presiune enormă asupra mea. Prin rude am fost avertizat cu dosare, cu închisoare. Asta deoarece ştiau că lucrez asupra unor materiale legate de BEM. Cred că noi avem obligaţia ca în regim de urgenţă să întoarcem cetăţenilor banca. Am fost ameninţat că voi fi scos din comisie, mi-a fost greu dar am reuşit să merg mai departe.
Calific drept minciună şi răzbunare declaraţiile făcute astăzi de Veaceslav Ioniţă.
Declar cu toată responsabilitatea că nu am nicio atribuţie politică, juridică, economică şi de oricare alt gen la schemele descrise de fostul membru al fracţiunii parlamentare a PLDM.
Amintesc cu această ocazie că, prin decizia sa din 19 august 2014, Biroul Politic Central al partidului i-a retras lui Ioniţă suportul politic, ca urmare a acţiunilor sale de sabotare economică a Republicii Moldova, iar la prima şedinţă a Legislativului în noua sesiune urma să fie demis din funcţia de preşedinte al Comisiei pentru economie, buget şi finanţe.
Veaceslav Ioniţă este un agent deschis de promovare a intereselor unui controversat om de afaceri, autointitulat raiderul N1 în spaţiul CSI, implicat în acţiuni de spălare de bani în sumă de peste 18 miliarde de euro. Regret faptul că Ioniţă s-a lăsat folosit ca o “sculă” într-un proces de destabilizare a situaţiei interne din Republica Moldova.
Privitor la învinuirile aduse mie, ţin să comunic că am mai avut parte de acuzaţii false, atacuri la adresa mea, care nu s-au adeverit ulterior. Sunt sigur că insinuări de acest gen vor mai fi în perioada imediat următoare, odată cu intrarea în campania electorală.
Încurajez instituţiile statului să-şi facă onest datoria şi îmi exprim disponibilitatea de a oferi orice suport în acest sens.
Declar cu toată fermitatea că, indiferent de atacurile murdare la adresa mea, voi urma obiectivul stabilit — de a duce PLDM spre victorie pentru a asigura un viitor european şi democratic al Republicii Moldova.
N-o să găsiţi un alt partid care şi-a asumat promisiuni pe propriul risc şi le-a realizat. Am promis liberalizarea vizelor şi semnarea Acordului de Asociere şi am obţinut aceasta, am promis reforma învăţămîntului şi Ministerului de Interne, care sunt foarte complexe şi dificile, şi noi le-am realizat. De fapt, trebuie să le mulţumesc şi colegilor din coaliţie.
Sper ca instituţiile de stat să îşi facă datoria şi să-i identifice pe atacatori pentru a-i trage la răspundere… Împotriva PLDM, a membrilor săi şi a mea personal, a fost pus în aplicare un scenariu, cu finanţare excesivă, cu specialişti, pentru a diminua importanţa partidului în campania electorală şi a ştirbi imaginea PLDM. Vă puteţi da seama despre cine stă în spatele acestei campanii, dacă urmăriţi anumite posturi de televiziune. Nu poţi difuza astfel de provocări, fără a avea opinia persoanei vizate sau probe. Noi, însă, vom face faţă acestor presiuni şi ne vom prezenta în scrutinul electoral într-o manieră exemplară.
Suntem la începutul unei campanii electorale murdare, vom mai auzi de multe ori că unor preşedinţi de raion li s-au stricat geamurile s-au incendiat proprietăţile. În Republica Moldova s-au activizat forţele criminale care vor purcede la diferite acţiuni murdare pentru ai intimida pe membrii PLDM dar şi pe cei a altor partide care nu le convin. Eu îl cunosc pe domnul Ciontoloi personal, şi înţeleg că membrii PD din regiune au încercat să-l sperie şi să-l intimideze. Anterior aşa au procedat şi cu primarul oraşului domnul Grigore Repeşciuc, care a fost independent, iar după ce i-au intentat cîteva dosare l-au atras de partea democraţilor.
Guvernul este pregătit pentru a face faţă oricăror provocări. Tare sper că există raţiune şi că nu se va merge în continuare pe pedepsirea cetăţenilor. Condamn vehement aceste decizii privind embargourile, dar şi mai tare îi condamn pe acei figuranţi politici din Chişinău care au mers la Moscova foarte des şi au solicitat autorităţilor ruse să impună aceste embargouri, să creeze probleme cetăţenilor R. Moldova. Iar pe seama necazului oamenilor, să încerce să-şi construiască fericirea politică. Sper să înţeleagă aceşti indivizi că pe problemele oamenilor nu poţi să-ţi construieşti viitorul.
Nu există aşa pericol, probabil informaţia care a fost disponibilă pentru analiză nu a fost suficientă pentru predecesorul meu, pentru a face aşa afirmaţii. În ceea ce priveşte cheltuielile de anul viitor şi gaura promisă, vreau să vă asigur că tot nu este corect, bugetul de stat pentru anul 2015 este deja pregătit, s-a lucrat cu toate ministerele, cheltuielile, majorările de salarii şi plăţile sociale sunt încadrate, ne asigurăm ca să ne încadrăm în limita deficitului negociat cu Fondul Monetar Internaţional, şi acoperit totalmente cu surse. Da sunt unele probleme şi nu va fi atît de uşor anul viitor, însă soluţionarea lor depinde deja de acei oameni care vor veni la guvernare după. Totuşi, trebuie să recunoaştem că blocajul economic al exporturilor are impact, nu imediat, asupra economiei. Şi veniturile pentru anul viitor ne-au permis să introducem numai acele promisiuni şi majorări de cheltuieli aferente salariilor şi plăţilor sociale care au fost votate de Parlament în luna iulie. Altele, cu părere de rău, pentru moment nu ne putem permite.
Pot să vă informez, atît cît cunoaştem la moment despre acest subiect, este că unul dintre acţionarii băncii, preşedintele Consiliului de administraţie a propus membrilor Consiliului, de a examina o aşa gen de tranzacţie. Răspunsul nostru a fost foarte clar, pînă ce nu se face o modelare financiară foarte clară, să fie vizibile rezultatele economice a acestui gen de tranzacţie, pînă cînd Banca Naţională nu îşi spune poziţia clară, nici un fel de opinie asupra ideilor de genu ăsta noi nu ne expunem. Totul depinde de valoarea achiziţiei de către o unitate economică a altei unităţi economice în cazul dat se vorbeşte de Banca de Economii şi Unibank, în asemenea cazuri se fac evaluări de piaţă, se stabileşte costul de piaţă şi ca urmare costul acţiunilor, dar asta este ceva pur teoretic pentru moment, pentru că, nu există nici în interiorul Băncii de Economii un asemenea calcul, care să fie prezentat tuturor acţionarilor, ca să poată să-şi expună poziţia la acest subiect.
În piramida statului de drept, rolul Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS) este unul crucial, şi asta datorită specificului activităţii acestei structuri, care derivă din misiunea responsabilă de a fi garantul securităţii naţionale.
Mizez în continuare pe autoritatea şi pe capitalul de încredere, de care se bucură Serviciul de Informaţii şi Securitate al ţării în scopul prevenirii şi contracarării numeroaselor provocări interne şi externe cu care se confruntă Republica Moldova: terorismul transnaţional, proliferarea armelor de distrugere în masă, criminalitatea transfrontalieră, reţelele ilegale de droguri, fiinţe umane, stupefiante sau armament, migraţia ilegală, deturnarea de fonduri din buget, corupţia, contrabanda, evaziunea fiscală, prejudicierea economiei naţionale şi a potenţialului de apărare a ţării ş.a.
Sunt misiuni, a căror reuşită depinde şi de reforma instituţională a SIS, a cărei finalitate este să transforme această structură într-un adevărat serviciu modern de inteligenţă. Este important ca societatea să înţeleagă scopul şi esenţa activităţii unui serviciu secret, iar SIS — să se debaraseze de vestigiile trecutul sovietic şi să probeze că s-a angajat de facto să protejeze interesele vitale ale statului şi ale cetăţeanului.
Într-un interviu recent pentru “Europa Liberă”, Directorul SIS, Mihai Balan, a declarat că Serviciul de Informaţii şi Securitate deţine toată informaţia necesară despre riscurile şi ameninţări la adresa statului. Sunt monitorizate peste 100 de ONG-uri, organizaţii, partide şi instituţii de presă, care ar desfăşura activităţi sau ar face declaraţii cu tentă extremistă, ce pot prezenta un potenţial pericol pentru Republica Moldova. În acelaşi timp, Directorul SIS-ului a deplîns lipsa pîrghiilor necesare pentru înlăturarea eficientă a acţiunilor provocatoare în timpul organizării unor manifestaţii în masă.
Trebuie să spun că instituţiile de drept ale statului nu au deplină funcţionalitate. Lucrurile trebuie văzute şi abordate sistemic. Sunt sigur că perioada de pregătire a luat sfîrşit şi trebuie de trecut la acţiuni concrete. Legea trebuie să fie una egală pentru toţi, indiferent de culoarea politică sau poziţia socială. Vor fi intervenţii şi mai dure pentru ca sistemul să funcţioneze normal în eradicarea corupţiei.
Pentru agricultori căutăm susţinere de la partenerii de dezvoltare. Sunt sigur că banii vor fi direcţionaţi din exterior. Suma indicată în hotărîrea Guvernului este de 138 milioane de lei. În prezent noi facem tot ce putem. Poate că nu avem la moment un regulament bun de subvenţii, dar este şi acesta un pas înainte. Sunt convins că, dacă reuşim să intrăm pe pieţele europene, situaţia se va schimba. Începutul este întotdeauna dificil.
Acum nivelul de cofinanţare este de 10%, dar dacă atragi o sumă mare, de exemplu 3 milioane de euro, este problematic ca beneficiarii să contribuie cu 300 de mii.
Din experienţa şi din comunicarea de pînă acum cu beneficiarii am descoperit mai multe probleme, în primul rînd cofinanţarea. Aici statul ar trebui să se gîndească la un fond de cofinanţare. În al doilea rînd, din păcate, avem sisteme administrative foarte diferite în Moldova, Ucraina şi România. Chiar dacă suntem vecini, aceste sisteme de multe ori nu sunt compatibile. Nivelul de luare a deciziilor este diferit, cînd vine vorba de autorizaţii şi avize, cineva o face într-o perioada e de 30 de zile, altcineva în 60 de zile sau chiar în 90, avizarea unui proiect durează 10 zile sau 2 luni — aceasta duce la tergiversare şi la probleme de implementare.
Forumul Transfrontalier al Antreprenorilor s-a desfăşurat în cadrul proiectului “Sporirea competitivităţii prin sinergia umană în regiunea transfrontalieră”, susţinut financiar de către Comisia Europeană, prin Instrumentul European de Vecinătate şi Parteneriat, în cadrul Programului Operaţional Comun România — Ucraina — Republica Moldova 2007–2013. Proiectul este implementat de Business Consulting Institute în parteneriat cu Asociaţia Regională a Întreprinzătorilor Nord-Est România, Asociaţia Dialog pentru Dezvoltare Iaşi şi Asociaţia pentru Dezvoltarea Regiunii Kolomyya (Ucraina).
Trebuie să fim mai uniţi ca niciodată, pentru că eu înţeleg campania aceasta va fi una destul de dură, se va încerca să se lovească în continuare fără nici un fel de regulă şi bun simţ. În aceste alegeri, competiţia nu va fi doar între partidele politice, noi vom avea un gen de referendum. Va fi un referendum pentru R. Moldova, pentru că rezultatul votului va demonstra încotro va merge Moldova.
Fiecare partid ar trebui să îşi determine propria sa strategie de comportament în campanie, însă un asemenea angajament public ar trebui făcut în maniera în care să se specifice în ce condiţii nu s-ar face coaliţie cu PCRM. Comuniştii îşi mai schimbă retorica, dacă vor dori să participe la o coaliţie largă, care să asigure o majoritate constituţională. Dacă vor înţelege importanţa modificării unor articole în Constituţie, a promovării în continuare a integrării europene, atunci ei ar putea fi parte a unei coaliţii largi. Dar asta cu acordul celorlalţi membri ai coaliţiei. Situaţii pot fi diferite.
În ceea ce priveşte ajutorul oferit fermierilor, admitem două variante: 1. Fie granturi din străinătate. 2. Fie bani din buget. La moment discutăm posibilităţile. Încă nu există o cifră exactă care ar fi pierderile agricultorilor. Pînă atunci încercăm să le oferim anumite compensaţii, îi ajutăm să îşi realizeze marfa. Orice criză ne învaţă ceva. E drept că ne costă scump această criză. Oricum, noi nu stopăm negocierile cu partenerii din Rusia. Din păcate aceasta nu este o problemă între Chişinău şi Moscova, la mijloc este un război, de la care suferim şi noi.
Noi vom lupta pentru piaţa rusească. Vom apăra interesele compatrioţilor noştri — ei contribuie la dezvoltarea economiilor Republicii Moldova şi a Rusiei, iar noi avem obligaţia de a le apăra bunăstarea.
Noi acordăm ajutor producătorilor noştri, în special celor din agricultură. Deschidem noi pieţe de desfacere în Europa, înlăturăm barierele pentru export. Vom acorda ajutor şi în continuare, vom achita compensaţii, vom discuta cu băncile şi cu prestatorii de serviciu, de care au nevoie agricultorii, pentru ca ei să aibă o atitudine loială faţă de soluţionarea problemelor cu care se confruntă ţara.
Noi vom demonstra printr-o atitudine calmă şi prietenoasă că Moldova pledează pentru aprofundarea relaţiilor cu Rusie şi nu urmăreşte scopuri menite să dăuneze acesteia […] Cea mai mare parte a cetăţenilor noştri nutresc sentimente binevoitoare faţă de Rusia şi aceste sentimente e bine să fie susţinute de o “putere suavă”, atractivă din partea Rusiei.
Ceea ce nu pot să înţeleg este atitudinea de bucurie maliţioasă faţă de problemele agricultorilor noştri. Toţi aceşti “socialişti” şi “social-democraţi” falşi, care strigă pe la colţuri: “Aşa vă trebuie, aţi primit ceea ce meritaţi”. Această atitudine perfidă provoacă resentimente. Poţi să lucrezi împotriva guvernării, dar nu poţi să acţionezi împotriva statului, a intereselor lui, împotriva propriilor întreprinderi. Nu există justificare morală pentru aceasta. Oamenii văd şi înţeleg totul.
Мы будем бороться за эти рынки. Они для нас важны. Будем защищать интересы наших соотечественников — они вносят вклад в экономику Молдавии и РФ, и мы обязаны принять все меры по обеспечению их благополучия.
Мы оказываем поддержку нашим производителям, особенно сельхозпредприятиям, чтобы все это не ложилось на их плечи. Открываем рынки сбыта в Европе, снимаем квоты на поставки продукции. Будем оказывать целевую поддержку, выплачивать компенсации, работать с банками, с поставщиками энергии и других услуг, которыми пользуются сельхозпроизводители, чтобы они максимально лояльно отнеслись к проблемам страны.
Мы докажем спокойной, дружелюбной политикой, что Молдавия за углубление отношений, и что антироссийских целей мы не преследуем […] Значительная часть нашего населения настроена благожелательно к Российской Федерации, и это чувство лучше поддерживать позитивными проектами, “мягкой силой”. Она обладает большой привлекательностью.
Но вот чего я понять никак не могу, так это откровенного ликования нашей так называемой оппозиции по поводу проблем наших сельхозпроизводителей. Все эти лже-социалисты и лже-социал-демократы кричат на каждом углу: “Так вам и надо, получили, что заслужили”. Такая подлая позиция вызывает возмущение. Можно работать против правительства, но нельзя работать против своего государства, против его интересов, против собственных предприятий. Этому нет морального оправдания. Люди это видят и очень хорошо понимают.
Toţi înţeleg că Moldova este un stat neutru şi că neutralitatea serveşte drept suport pentru reglementarea transnistreană şi pentru înlăturarea temerilor Rusiei în privinţa problemelor de securitate. Acest lucru este o demonstraţie a faptului că apropiere Republici Moldova de UE nu comportă riscuri pentru Rusia […] E nevoie şi de un dialog al Rusiei cu partenerii occidentali pentru a înlătura temerile existente. Noi nu avem nevoie de neînţelegeri de ordin geopolitic.
Reconfirm, relaţiile cu Rusia sunt de ordin principial pentru noi. Comuniştii au promis Rusiei multe şi de toate, inclusiv acceptarea prezenţei militate ruse, iar apoi au dat înapoi, înţelegînd că nu-şi vor putea onora promisiunile. A urmat reacţia bolnăvicioasă a Rusiei, care nu se joacă cu de-a şoarecele şi pisica.
Noi suntem gata, în cadrul intereselor noastre naţionale, să luăm în consideraţie şi interesele Rusiei, care în percepţia noastră înseamnă că Moldova nu va deveni o platformă antirusească. Prin acţiunile noastre, şi în prezent, şi pe viitor, vom demonstra că Moldova este un partener responsabil, previzibil, cu drepturi egale, care nu acţionează în detrimentul Rusiei. Cum numai aceste lucruri vor deveni evidente, relaţiile noastre se vor ameliora. Aşteptăm reciprocitate şi faţă de ţara noastră.
На уровне официальной политики все прекрасно понимают, что Молдавия нейтральная страна, и что этот нейтралитет служит надежной опорой для урегулирования приднестровского конфликта и снятия всех возможных опасений России по вопросам безопасности. Это одно из практических доказательств того, что сближение Молдавии с ЕС не несет угрозы интересам безопасности России […] Нужен и диалог России с западными партнерами по этому вопросу, чтобы снять опасения всех. Мы не собираемся провоцировать напряженность и ненужные осложнения. Нам не интересны геополитические раздоры.
Повторюсь — отношения с Россией для нас принципиальный вопрос. Коммунисты наобещали Москве горы, включая военное присутствие, а потом пошли на попятную, поняв, что не смогут этого выполнить. Там на это отреагировали болезненно. Россия — серьезная страна, и играть с ней в кошки-мышки не самая разумная стратегия.
Мы готовы в рамках наших национальных интересов учитывать интерес России. Он, насколько мы его понимаем, заключаются в том числе и в том, чтобы Молдавия не стала антироссийской площадкой. И мы своими действиями и сейчас, и в будущем докажем, что Молдавия — ответственный, предсказуемый и равноправный партнер, который не действует против интересов России. Как только для России это станет очевидным, наши отношения пойдут на поправку. Такого же отношения ожидаем и к нашей стране.
Obiectivul meu este crearea unui sistem modern de gestionare a statului în Moldova. Iar acest lucru este imposibil fără a face curăţenie. Fără a înlătura defectele care distrug ţara. Nu poate fi construit un sistem nou, fără a distruge acel sistem, creat la noi. Lupta împotriva corupţiei este începutul tuturor începuturilor.
În cazul victoriei forţelor proeuropene la alegeri, nu va mai fi “ca întotdeauna”, dar va fi cum trebuie să fie. Noi pregătim o “intervenţie chirurgicală” serioasă pentru asanarea organismului social din Moldova şi vom eradica corupţia şi premisele pentru corupţie în toate domeniile. Un exemplu concret este sistemul judiciar.
Împreună cu UE pregătim un program de activitate a judecătorilor europeni cu judecătorii noştri, ceea ce va permite reformatarea sistemului. Acelaşi lucru se referă şi la alte domenii — procuratura, achiziţii publice, lupta cu concurenţa neloială, cu sectorul tenebros, cu monopolurile nejustificate. Este un strat al relaţiilor sociale. Noi sîntem obligaţi să demonstrăm, în primul rînd cetăţenilor noştri, că sîntem o ţară europeană. Iar Acordul de Asociere ne oferă cea mai bună foaie de parcurs a acestor reforme.
Моя цель — современная система государственного управления в Молдавии. А этого нельзя сделать, не расчистив завалы. Не устранив пороки, которые разъедают страну. Нельзя построить новое, не разрушив той системы, которая сложилась у нас в стране. Борьба с коррупцией — основа основ.
В случае победы на выборах проевропейских сил в Молдавии больше не будет “как всегда”. Будет так, как должно быть. Мы готовим серьезную “хирургическую операцию” по оздоровлению молдавского социального организма и срежем коррупцию и возможности для коррупции во всех областях. Один из конкретных примеров — судебная система.
Совместно с ЕС мы готовим программу работы европейских судей с нашими судьями, что позволит переформатировать систему. То же самое касается и других сфер — прокуратуры, государственных закупок, борьбы с нелояльной конкуренцией, теневым сектором, беспричинными монополиями. Это — пласт общественных отношений. Мы обязаны доказать прежде всего своим гражданам, что мы — европейская страна. А соглашение об ассоциации дает нам самую лучшую “дорожную карту” этих реформ.
Atunci cînd vrei să distrugi o cetate ca să nu mai fie puternică, cînd vrei s-o cucereşti, atunci încerci să destabilizezi lucrurile şi să te uiţi dintr-o parte. Nu o să le reuşească să facă asta. Noi cu Iurie suntem prieteni, am trecut prin multe situaţii complicate împreună, dar mai ales avem multe realizări comune. Responsabilitatea noastră este ca R. Moldova să se mişte spre UE, să devenim ţară membră a UE. Să fim mai uniţi ca niciodată şi să fim solidari în atingerea acestui obiectiv. Se va lovi mult în noi, dar urmează să stabilim formula prin intermediul căreia vom merge în alegeri. PLDM nu se bazează pe tandemul Leancă-Filat, dar pe echipă. Avem mulţi oameni buni care nu se văd la TV, acolo unde poţi să-ţi faci rating. Le sunt recunoscător oamenilor din echipă pentru curajul de care au dat dovadă de la început, cînd eram puţini.
Au rămas doar 84 de zile pînă la alegerile din 30 noiembrie. Nu avem dreptul să greşim. Alegerea trebuie să fie clară, iar consecinţele asumate. Să fim uniţi, ţara noastră nu a avut mai mult ca acum nevoie de unitate. Am încrederea că noi vom reuşi, pentru că merităm destinul european.
…
Pentru a realiza acest obiectiv avem nevoie de susţinerea Dvs. Pe 30 noiembrie destinul R. Moldova este în joc. În următoarele săptămîni vom trăi cu toţii împreună momente de excepţie. Campania electorală lansată astăzi va impune o mobilizare fără precedent. În joc e destinul R. Moldova. PLDM este pregătit, eu personal sunt pregătit pentru această campanie. Aveţi încredere, succesul va fi al nostru!
În pofida succeselor obţinute în ultimii cinci ani, cetăţenii ţării mai aşteaptă multe schimbări. Astăzi decidem viitorul Republicii Moldova. Partidul nostru este fundamentul acestui viitor şi sîntem garanţia că aceste schimbări spre bine se vor realiza. Importanţa alegerilor din această toamnă se poate compara cu Declaraţia de independenţă din 27 august 1991.
Regiunea trece prin nişte transformări periculoase. Să fim vizionari, să renunţăm la interesele personale, interesele cetăţeanului şi ale statului să fie mai presus. Noi nu ne temem să comunicăm cu oamenii. PLDM este gata să cîştige alegerile, nu pentru noi, dar pentru viitorul european al Republicii Moldova.
Cred cu tărie în viitorul Republicii Moldova. Integrarea în Uniunea Europeană nu este un mit, ci o realitate, o realitate care aduce beneficii…
…
Mă mîndresc că sunt, am fost şi voi fi alături de PLDM, inclusiv în calitate de membru al acestei echipe.
PLDM a conştientizat importanţa educaţiei şi nu s-a temut să implementeze reforme în domeniu. Un partid care îşi ia angajamente în educaţie este unul curajos şi responsabil. Educaţia reprezintă calea cea mai sigură cale spre bunăstare şi succes. Şcoala trebuie să crească personalităţi integre, care să facă diferenţa dintre bine şi rău […] la 30 noiembrie nu vor avea loc simple alegeri, dar R. Moldova va demonstra dacă vrea un viitor european.
1/3 din cetăţeni nu participă la alegeri şi nu-i interesează ceea ce se întîmplă în comunitate… Sunt mulţi cetăţeni cărora li e lehamite de politică. Ei nu vor să participe la alegeri, nu vor să ne vadă pe la porţile lor… şi mai aruncă în noi cu vorbe amare… Oamenii care vă întîmpină cu lehamite pe la porţile lor nu vor să audă cuvinte, nu vor să citească mesaje, ei vor să vadă hotărîrea şi sclipirea în ochii noştri… În ultimii cinci ani s-au întîmplat lucruri miraculoase în Republica Moldova. Am obţinut un regim liberalizat de vize. Astăzi, moldovenii se deprind deja cu libertatea circulaţiei… Am semnat Acordul de Asociere cu UE, care ne oferă oportunităţi economice, tehnologie şi de dezvoltare… Am pus fundamental casei europene, care va fi Republica Moldova. Dar sunt printre noi nişte oameni veniţi din pustie şi plătiţi din pustie, care încearcă să facă casa noastră comună Moldova o mare groapă asiatică. Noi nu dorim să avem acest coşmar, să se repete coşmarul prin care trec cetăţenii Ucrainei… Nu avem dreptul moral să lăsăm lehamitea să ne ducă la pierzanie.
…nu am permis în toate aceste calcule şi în toate aceste realizări împreună cu colegii să apară pericolul unei găuri bugetare. Aceste majorări salariale au fost făcute într-o manieră extrem de responsabilă, nu doar identificînd resurse suplimentare de acumulare la buget pentru acest an, dar în baza unor calcule foarte precise pentru 2015, pentru 2016, pentru 2017, astfel încît aceste note pe care le-am văzut eu, că ar putea apărea unele găuri de acest gen, sunt absolut deplasate. Am şi rugat colegii de la Ministerul Finanţelor să vină cu explicaţii foarte tehnice pentru a combate această aserţiune greşită.
Ex-ministru al Finanţelor din partea PLDM, Veaceslav Negruţa, afirmă într-o analiză că se atestă o gaură la încasarea veniturilor, iar suma se apropie de 8.5 miliarde de lei.
…la prima vedere blocul electoral prezintă un şir de avantaje care s-ar plia foarte bine pe aşteptările electoratului partidelor democratice, dar bineînţeles că e nevoie de o analiză mai profundă pentru a lua o astfel de decizie şi sunt convins că această analiză care a şi demarat ne va permite într-o perioadă imediată să luăm o decizie, bazîndu-ne, iarăşi, pe aşteptările oamenilor. Am observat că există o anumită deschidere pentru o discuţie sinceră şi obiectivă pe acest subiect. Am vorbit, bineînţeles, cu colegii din partidul meu, am vorbit şi cu colegii din alte partide care, la fel, mi s-au părut deschişi, cel puţin să angajăm o discuţie pe această temă. Dar noi nu trebuie să ne blocăm doar la ideea propriu-zisă a blocului, fiindcă blocul pînă la urmă e o formulă, o formă foarte complexă, eventual, şi mai complicată de parteneriat politic.
Este obligatoriu să discutăm şi cu colegii din Partidul Liberal. Faptul că nu sunt în coaliţia actuală nu înseamnă că ei nu împărtăşesc în mare parte obiectivele pe care ni le-am propus cu toţii şi pe care le-am îmbrăţişat în această coaliţie, obiectivele de integrare europeană, obiectivele de modernizare a instituţiilor statului, obiectivele de transformare a Republicii Moldova într-un stat previzibil, stabil şi prosper.
Este extrem de important să le spunem oamenilor cine îi va conduce după alegeri, care va fi formula de coalizare. Nu cred că ar fi în interesul nostru să mergem în alegeri fără a le da oamenilor această perspectivă cît de cît clară. Nu cred că dacă vom merge fără a lansa anumite formule de coalizare, vom reuşi să captăm voturile celor nehotărîţi. Şi, din păcate, constatăm că numărul concetăţenilor noştri care deocamdată sunt indecişi este foarte mare. Şi atunci vor putea să ne acuze de lipsă de transparenţă şi nu vom arăta doar că avem o problemă de comunicare pe interior şi că am putea crea eventual percepţia unor planuri ascunse. Şi atunci de ce ne-am aştepta ca oamenii să ne voteze pe noi? Deci, nu cred că ar fi cazul să mergem în alegeri într-o formulă de neanunţare a unor obiective, a unor planuri foarte concrete cum vedem noi aşezarea respectivă după alegeri. Şi cred că mai e suficient timp pentru a lămuri între noi aceste lucruri şi după aceea a merge cu un mesaj comun.
Sunt două reforme pe care nu le-am terminat. Finalizarea centrului agro-alimentar în Chişinău, măcar să încep acest proiect, pentru că am fost blocat de foarte mulţi deştepţi. Unii din invidie, alţii din prostie, iar alţii din corupţie nu mi-au permis să-l încep. Deja trebuia să fie funcţional. Cea mai grea reformă pe care nu am reuşit să o realizez şi cine va fi ministru va trebui să o facă în primul an de mandat este reforma în domeniul ştiinţei şi învăţămîntului în agricultură. Azi se fură, se bate în imaginea savanţilor buni.
Încercăm să găsim o soluţie şi pentru legume şi struguri, ar fi necesară o compensare, dar ne-am uitat la export şi de fapt, noi nu am avut export masiv de legume în Federaţia Rusă şi eu nu am avut argumente îndeajuns pe menţinerea compensaţiilor, dar nici Asociaţia Fermierilor nu a rămas dezamăgită, fiindcă cantitatea de legume care a plecat în Federaţia Rusă mai mult a fost din reexport.
Ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vasile Bumacov, a explicat de ce producătorii de legume din Moldova nu au fost incluşi în lista beneficiarilor de compensaţii acordate de Guvern.
Am zis şi am să mai zic: da, noi continuăm să avem probleme în justiţie, dar în acelaşi timp urmează să privim lucrurile în dinamică, dacă vrem să nu vorbim doar că totul este rău. Dacă vrem să vedem schimbarea, atunci noi putem să o vedem. Justiţia este un domeniu în care în orice moment poţi să vorbeşti exclusiv de rău.
Noi, deocamdată, am vorbit doar despre anumite probleme indirecte, care rezultă din această Zonă de Liber Schimb, mă refer la sancţiunile ce ne-au fost impuse, dar nu am vorbit, totuşi, despre avantaje. Şi în afară de avantaje şi de oportunităţi, cred că este foarte important să facem o analiză permanentă în ce măsură noi ne pregătim pentru a beneficia de aceste avantaje, în ce măsură noi avansăm cu toate condiţiile sanitare şi fitosanitare, astfel încît Comisia să recunoască faptul că corespundem la mai multe produse, pe care deocamdată nu le putem exporta pe piaţa europeană.
Aşa că am să vă rog, dle ministru Candu şi cu dl ministru Bumacov, să ne uităm încă o dată pe elementele-cheie care vor oferi, şi urmează deja de pe acum să ofere, avantaje pentru economia noastră. Am vorbit despre competitivitate, am vorbit despre o informare mai detaliată, deci nu trebuie să ne complacem cumva că am intrat în Zonă şi gata, problemele s-au rezolvat. Din contra, cred că trebuie să accelerăm acest proces şi de informare pe de o parte, şi pe de altă parte să urmărim foarte atent cum investim în competitivitate şi cum pregătim diverse domenii ale economiei moldoveneşti, serviciile şi aşa mai departe, pentru a beneficia de aceste prevederi.
Din păcate, acest mesaj a fost interpretat eronat în societate. Am explicat clar că nu aducem judecători străini ca să-i înlocuiască pe ai noştri. Ei vin doar pentru a le acorda asistenţa şi suportul necesar pentru preluarea celor mai bune practici europene în activitatea lor zilnică. În niciun caz, magistraţii străini nu vor participa la adoptarea hotărîrilor şi nu se vor pronunţa asupra legalităţii acestor hotărîri, fiind respectat pe deplin principiul de independenţă al judecătorilor. Ne dorim un transfer eficient de cunoştinţe şi abilităţi în domenii precum etica profesională, buna administrare a procesului, utilizarea instrumentelor IT etc.
Aplicaţiile militare cu trageri de luptă, desfăşurate în toate unităţile militare, restabilirea tehnicii militare, participarea la misiunea internaţională de menţinere a păcii în Kosovo — toate fac dovada avansării proceselor de reformă.
Educaţia rămîne a fi pentru PLDM prioritatea numărul unu. Suntem în plin proces de construire şi reconstruire a şcolilor, grădiniţelor, investim mult în procesul educaţional ca atare, mă refer aici la Codul Educaţiei, la alte legi care urmează să ofere eficienţă procesului de studii, la condiţiile de muncă pentru profesori, la majorarea salariilor care trebuie să continue. Şi pe viitor vom fi implicaţi plenar în finalizarea reformelor în domeniul educaţiei pentru ca, spre sfîrşitul anului 2016, toată infrastructura şcolară să fie modernizată, să fie una europeană.
Aceasta a fost intenţia noastră, descentralizare şi nişte recomandări. După care a urmat o reacţie destul de negativă din partea anumitor instituţii. Am discutat subiectul şi am decis să schimbam textul acestei dispoziţii.
La 19 august 2014 ministerul Educaţiei a recomandat ca la careurile de 1 septembrie sa nu fie oficiate slujbe religioase, făcînd referire la caracterul laic al învaţamîntului. După cîteva zile a emis o noua circulara care nu mai conţine această recomandare.
Ajustarea reţelei de şcoli la numărul de elevi are loc în mod diferit pentru diferite localităţi. În ultimii doi ani, 96 de instituţii de învăţămînt au fost reorganizate din licee în gimnazii, din gimnazii în şcoli primare sau şcoli primare-grădiniţe. În perioada 2006–2013, 142 de şcoli au fost închise. Încă nu avem date despre reorganizările care au loc în 2014, dar nu credem că numărul acestora va fi mare. Reducerea în continuare a numărului de copii de vîrstă şcolară, dar şi lipsa de acţiune din partea unor raioane şi municipii, face ca numărul de şcoli care au puţini elevi să rămînă în continuare mare. Pe moment, avem 267 de şcoli mici. Vestea bună este că doar 117 din acestea au deficit bugetar. O parte din ele au statut de şcoli mici, care nu pot fi închise. Raioanele care au cele mai multe şcoli mici sunt Soroca, Floreşti, Ocniţa, Rezina, Briceni, Cantemir, Donduşeni. Pe fundalul declinului demografic, indicatorii de reţea nu s-au modificat dramatic: numărul de elevi la un cadru didactic a crescut de la 12 la 12.5, numărul mediu de elevi în clasă a crescut de la 20.5 la 21.1, în timp ce numărul mediu de elevi per şcoală s-a redus de la 310 elevi la 264.
Conform proiectului Legii bugetului pentru 2015, statul va aloca pentru un elev 8,771 lei, cu 27 la sută mai mult decît în anul curent. Totodată, va creşte şi suma alocată pentru o instituţie, aceasta constituind circa 428 mii de lei, cu 6% mai mult faţă de anul curent. În următoarele săptămîni, vom propune Guvernului modificări la formula de finanţare. De exemplu, pe moment, consiliul raional ori municipal poate reţine pînă la 5% din bugetul şcolilor pentru a forma componenta raională şi a finanţa proiecte costisitoare, pe care unele şcoli nu le pot realiza din surse proprii. În unele localităţi, consiliile raionale ori municipale distribuie aceşti bani pe criterii politice ori acoperă deficitul şcolilor mici în detrimentul investiţiilor în celelalte şcoli. Vom propune să reducem de la 5% la 3% mijloacele pe care le administrează consiliul raional ori municipal, diferenţa urmînd să rămînă în şcoli. De asemenea, şcolile primare şi şcolile primare-grădiniţe mici vor putea beneficia de mijloace din componenta raională, iar şcolile mici care au înmatriculaţi elevi cu cerinţe educaţionale speciale vor primi resurse suplimentare din Fondul pentru Educaţia Incluzivă.
Din lista codaşilor face parte şi municipiul Chişinău, unde din totalul de 124 de instituţii, 120 înregistrează deficit bugetar. În capitală, capacitatea şcolilor este folosită la doar 70%, iar în unele instituţii din sectoarele Rîşcani, Buiucani şi unele comune, doar 26–50% din spaţii sunt utilizate. În municipiu există în continuare un număr mare de instituţii cu un număr mic de elevi. Tocmai aceste instituţii au demonstrat rezultate mediocre la examenul de bacalaureat. Această atitudine din partea APL este în detrimentul copiilor pentru că nu duce la îmbunătăţirea condiţiilor de studiu nici pentru cei care merg în şcoli mici, nici pentru cei care merg în instituţii cu perspectivă. Consilierii locali trebuie să înţeleagă că această abordare nu le va aduce dividende politice pe termen mediu şi lung pentru că oamenii vor judeca despre performanţa lor nu în funcţie de numărul de şcoli în localitate, ci în funcţie de rezultatele elevilor care învaţă în aceste şcoli.
În prima jumătate a anului curent, în baza deciziilor consiliilor municipale ori raionale, din componenta raională au fost repartizaţi circa 288 mil. de lei, ceea ce constituie 82 la sută din suma totală. Din acestea, aproximativ 51 la sută din cheltuieli au fost destinate reparaţiilor capitale şi curente ale clădirilor şcolare. O mare parte a alocaţiilor, circa 45 milioane de lei, au fost utilizaţi pentru acoperirea deficitului bugetar al instituţiilor de învăţămînt mici, în special pentru întreţinerea clădirilor. Unele consilii raionale tergiversează adoptarea deciziilor privind alocarea mijloacelor financiare, fapt care nu permite realizarea la timp a proiectelor şi duce la acumularea soldurilor la sfîrşit de an şi utilizarea acestor resurse în alte scopuri decît educaţionale.
Reuniunea este organizată la iniţiativa României şi Franţei — ţări care, în cadrul UE, gestionează grupul “Prietenii Moldovei”. La iniţiativa acestor două ţări, 28 de miniştri de externe din statele membre ale UE se vor reuni, pe 1 septembrie, la Chişinău. Într-adevăr, această reuniune e plină de simbolism. Pe 1 septembrie, va intra în vigoare Acordul de Asociere care prevede şi crearea unei zone de comerţ liber cuprinzător şi aprofundat între Republica Moldova şi UE… Vor fi nişte discuţii pline de conţinut despre parcursul european al Republicii Moldova, realizările obţinute în ultimii ani, dar miniştrii se vor concentra şi asupra modului în care UE poate ajuta Moldova la implementarea Acordului de Asociere şi a celui de Liber Schimb. Din punctul meu de vedere, aceasta este cea mai elocventă manifestare de susţinere a Republicii Moldova în procesul de integrare europeană şi o manifestare de solidaritate cu Republica Moldova într-un moment regional extrem de complicat pentru noi.
Gestul Rusiei este unul regretabil. Crearea zonei de comerţ liber între Republica Moldova şi UE nu înseamnă disponibilitatea Moldovei de a întrerupe relaţiile comerciale cu Rusia şi cu alţi parteneri din CSI. Prevederile despre instituirea zonei de comerţ liber cu UE nu intră în contradicţie cu prevederile zonei de comerţ care există între Moldova şi partenerii săi tradiţionali din Est. Adevărat, pe termen scurt, aceste restricţii comerciale impuse de Rusia ne vor afecta. Producătorii noştri agricoli vor întîmpina unele dificultăţi. Dar atît Guvernul Moldovei, cît şi UE vor susţine aceşti producători la maximum. Vom amortiza astfel şocul, iar pe termen lung, cu lecţia învăţată, ne vom diversifica pieţele şi nu ne vom mai confrunta cu astfel de situaţii. Vorbim în primul rînd de liberalizarea completă a pieţei UE pentru producţia vinicolă moldovenească — o decizie care a intrat, de fapt, în vigoare încă anul trecut. Din momentul parafării, semnării şi ratificării Acordului de Asociere UE — Republica Moldova, UE a dublat cotele de export la cel puţin 4 categorii de produse agricole moldoveneşti. Asemenea măsuri sunt într-adevăr fără precedent şi este cea mai elocventă manifestare de solidaritate cu Republica Moldova şi, în primul rînd, cu producătorii agricoli.
În fiecare minister am desemnat cîte un viceministru responsabil de relaţii cu diaspora, care are menirea de a susţine eforturile Biroului pentru Relaţii cu Diaspora, care în colaborare cu toate ministerele şi cu Parlamentul, elaborează propuneri pentru a avea soluţii de sistem şi nu doar pe cazuri individuale.
La cea de a VI-a ediţie a Congresului Diasporei, desfăşurată în perioada 1–3 septembrie 2014, au participat 145 de delegaţi veniţi din 28 de ţări. Printre participaţi au fost prezenţi lideri ai asociaţiilor şi reprezentanţi ai grupurilor de iniţiativă ale diasporei, delegaţi independenţi, cetăţeni reîntorşi, precum şi reprezentanţi ai instituţiilor publice, responsabili de diasporă, şi ai organizaţiilor internaţionale din Canada, Grecia, Austria, Belgia, Ucraina, Estonia, Germania, Irlanda, Marea Britanie, Spania, Elveţia, Republica Moldova, Lituania, SUA, Bulgaria, Suedia, Ungaria, Danemarca, Cehia, Kazahstan, Olanda, Letonia, Turcia. Scopul dezbaterilor din cadrul congresului a fost identificarea unei platforme de comunicare permanentă a autorităţilor moldovene cu diaspora; oferirea ajutoarelor reale membrilor diasporei prin extinderea reprezentanţilor diplomatice şi consulare, intensificarea dialogului pentru semnarea acordurilor de protecţie socială cu mai multe ţări, etc. În acelaşi timp s-a menţionat că Executivul întreprinde măsuri pentru a majora salariile şi îndemnizaţiile cetăţenilor care trăiesc şi muncesc în ţară, astfel încît să fie încurajaţi toţi conaţionalii să revină şi să contribuie la prosperarea Republicii Moldova.
Chiar de Ziua Independenţei Moldovei, pe 27 august, a fost inaugurat gazoductul Iaşi-Ungheni în prezenţa prim-ministrului României, Victor Ponta, a prim-ministrului Republicii Moldova, Iurie Leancă, a comisarului european pentru energie Günther Oettinger. A fost un eveniment, evident, plin de simbolism, dar şi benefic sub aspect practic şi pragmatic. În premieră, Moldova va avea o sursă alternativă de aprovizionare cu gaze naturale. Deocamdată vorbim de cantităţi destul de modeste, dar proiectul va fi continuat. Gazoductul urmează a fi extins pînă în capitală, iar în cea de-a treia parte a proiectului, acesta va cuprinde toată ţara. Este un proiect strategic pentru asigurarea viitorului stabil şi independent al ţării.
Rusia rămîne un partener important în domeniul energetic pentru Republica Moldova. Cea mai mare parte a gazelor naturale este în continuare procurată din Federaţia Rusă. Moldova îşi achită foarte responsabil toate plăţile pentru consumul gazelor naturale şi aceste plăţi nu sunt deloc mici în comparaţie chiar cu mai multe state din Europa Centrală şi de Est. Atunci cînd se vorbeşte despre anumite angajamente şi obligaţii contractuale, Republica Moldova este cea care le onorează în mod exemplar.
Eu tare sper că nu vom ajunge la sistări în livrarea gazelor naturale, cu toate că nu ţine aici doar de relaţia dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă. Este şi ceea ce se întîmplă în Ucraina […] Pe de o parte, este vorba de aceste interconectări pe dimensiunea gazului natural, este prima etapă realizată. Deoarece, pentru a avea capacitate de asigurare cu întreg necesarul de gaze naturale, urmează să implementăm următoarele două etape. Este vorba şi de construcţia staţiei de compresare şi pompare a gazului natural, dar şi de continuarea construcţiei gazoductului de la Ungheni pînă la Străşeni, în aşa fel încît să avem capacitatea necesară pentru furnizarea gazului natural în cantitatea necesară pentru întreg consumul pentru Republica Moldova. Este proiectul bine stabilit, inclusiv la capitolul timp, avem în faţă cel mult doi ani de zile pentru ca să avem realizat acest obiectiv.
Această iniţiativă, lansată acum un an, de a conjuga eforturile celor mai buni conaţionali de-ai noştri care au făcut şi studii foarte bune şi au experienţă de activitate în alte sisteme economice, mature, cu tradiţii, cu experienţă şi expertiză, după mine, este un element absolut necesar pentru ca Republica Moldova să depăşească faza de rămânere în urmă şi pentru a găsi o soluţie cum am putea face un salt calitativ şi cantitativ.
Experienţa diasporei este importantă pentru realizarea obiectivului nostru strategic — integrarea europeană a ţării.
Seminarul a fost organizat de Biroul pentru Relaţii cu Diaspora din cadrul Cancelariei de Stat a Republicii Moldova, cu susţinerea Programului Comun Global “Integrarea Migraţiei în Strategiile Naţionale de Dezvoltare”, realizat de Guvernul Republicii Moldova cu sprijinul Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM), Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), UN Women şi finanţat de Agenţia Elveţiana pentru Cooperare şi Dezvoltare. La seminar, alături de concetăţenii care studiază şi muncesc în ţări precum Olanda, Franţa, SUA, Marea Britanie, Germania, Letonia, Polonia, participă şi reprezentanţi ai administraţiei publice din Republica Moldova şi ai organizaţiilor internaţionale. Evenimentul a fost organizat pentru a oferi cetăţenilor Republicii Moldova, care studiază şi muncesc peste hotare şi care au obţinut performanţe remarcabile în activitatea profesională, posibilitatea de a prezenta politicile publice în domeniile finanţe, pensii şi infrastructură, pe care le-au elaborat împreună cu funcţionari publici din instituţiile guvernamentale din ţara lor de origine. Este vorba despre 11 proiecte pe subiecte concrete, care urmează să fie dezbătute, definitivate şi puse în aplicare de Guvern. Acest exerciţiu îşi propune să valorifice potenţialul şi cunoştinţele diasporei moldoveneşti la îmbunătăţirea cadrului legal şi normativ naţional şi dezvoltarea Republicii Moldova.
Pentru moment există Constituţia care prevede că Republica Moldova este un stat neutru, iar sondajele arată că majoritatea cetăţenilor se pronunţă pentru păstrarea neutralităţii. Iar pentru aderarea la Uniunea Europeană nu este obligatorie şi aderarea la NATO. Ţări precum Finlanda sau Suedia nu sunt membre ale NATO, dar fac parte din UE.
Am reuşit cu susţinerea activă a cetăţenilor noştri din diasporă să lansăm un şir de evenimente extrem de importante, care, de fapt, au câteva obiective foarte bine structurate. Să facem aşa încât să avem o comunicare mult mai bună, să facem aşa încât experienţa, entuziasmul pe care îl au concetăţenii noştri din diaspora să-l folosim pentru modernizarea Republicii Moldova. Să folosim expertiza de care dispun cei din diasporă pentru a veni cu soluţii inedite, pe alocuri, pentru problemele cu care ne confruntăm, pentru provocările cele tradiţionale deja, dar şi cele noi, care din păcate constatăm că se multiplică, în mod special, pe plan regional.
Livrările [de gaz] de alternativă ar putea veni nu din Ucraina, ci prin Ucraina […] Autorităţile de la Chişinău se pregătesc pentru situaţii ipotetice cum ar fi sistarea livrărilor de gaze ruseşti. Nu voi intra în detalii, voi spune doar, cu maximă responsabilitate, că şansele să îngheţăm sunt minime. Avem soluţii, suntem angajaţi în negocieri foarte serioase şi cred că în maximum două luni vom avea răspunsuri punctuale la ce s-ar întîmpla dacă ar apărea probleme cu furnizarea de gaze ruseşti.
Problema securităţii energetice va dispărea în Republica Moldova peste doi ani, cînd România urmează să construiască două staţii de comprimare pentru ca gazul românesc să ajungă şi la Chişinău. Atunci vom putea negocia cu Rusia, vom putea să alegem ce este mai convenabil pentru Republica Moldova.
De la 1 septembrie 2014 gazul românesc va trece Prutul, iniţial într-o primă cantitate, asigurînd astfel o sursă de alternativă. Vorbim despre faptul că într-un an şi jumătate, maximum doi ani, vom avea un sistem perfect interconectat şi atunci vom putea cumpăra gaze sau din Est, sau din Vest — de acolo de unde vor fi condiţiile mai bune. Astăzi, în România, energia este mai ieftină cu aproximativ 40 la sută. În doi ani sunt convins că vom avea şi o interconectare de energie electrică. Vreau să menţionez că aceste proiecte nu sunt îndreptate împotriva altcuiva, ci sunt în interesul Republicii Moldova, a consumatorilor. Evenimentul de astăzi se încadrează în obiectivul nostru de integrare europeană.
În noiembrie 2012, Ministerul Educaţiei a prezentat toate actele cu privire la achiziţia acestor autobuze şcolare Procuraturii Generale, dar lucrurile se mişcă destul de încet, iar pînă se face lumină în acest caz, noi riscăm să ne trezim cu eroii acestei tranzacţii înapoi la minister.
…
Valentin Crudu [ex-viceministru al Educaţiei] a fost desemnat director executiv al acestui proiect. S-au procurat 45 de autobuze din mijloacele creditului şi 64 din contul Bugetului de stat.
…
În conformitate cu contractul de vînzare-cumpărare, un autobuz cu 27 de locuri a fost achiziţionat la preţul de 72,163 de dolari SUA şi un autobuz de 34 de locuri la preţul de 77,735 de dolari SUA. Toate bune şi frumoase pînă aici, dacă ministerul nu ar fi ştiut preţul de import al autobuzelor. După cum s-a dovedit mai tîrziu, majoritatea membrilor Comisiei de achiziţii nu au ştiut care sunt preţurile de import, dar cîteva persoane din minister totuşi au deţinut această informaţie. Ca dovadă este scrisoarea ministerului adresată Serviciului Vamal, prin care cere scutirea de TVA a bunurilor importate şi pot să vă prezint o copie pentru informare. În această scrisoare Ministerul Educaţiei indică că preţul de import al unui autobuz cu 27 de locuri este de doar, atenţie!, 38,730 dolari SUA, comparativ cu 72,163 dolari SUA cît a plătit ministerul. Şi preţul unui autobuz cu 34 de locuri este de 42,080 de dolari SUA comparativ cu 77,735 de dolari SUA achitaţi de minister. Puteţi face calculele ca să vă convingeţi dacă această tranzacţie a fost una bună pentru stat. Eu zic că a fost una proastă sau chiar foarte proastă.
Aceasta este decizia. Pentru moment, noi am expediat o scrisoare Curţii de Apel prin care cerem să ne explice cum să angajăm un şef de direcţie în situaţia în care noi avem deja angajat legal un alt şef de direcţie, care ar putea la rîndul lui să ne acţioneze în judecată. Deci, vrem o explicaţie aici. Şi mai este o problemă. Curtea s-a grăbit să emită această decizie şi ne-a indicat să-l restabilim ca şef de direcţie într-o direcţie care nici nu a existat, nici nu există. Deci, există o problemă de denumire acolo. Cred că nu au fost foarte atenţi cei de acolo şi acum aşteptăm răspunsul celor de la Curtea de Apel.
…
Avocatul acestuia [al lui Valentin Crudu] a încercat să-l transforme în disident politic, acesta însă a uitat să ne spună pentru care perioadă a activităţii lui Crudu în acest minister este el persecutat de Ministerul Educaţiei şi de PLDM, pentru perioada cînd a fost viceministru în timpul guvernului comunist sau cînd a fost funcţionar public de înaltă conducere în guvernarea democratică postcomunistă…
Trebuie să dezvoltăm infrastructura vînzării, sunt sate în care tradiţional s-au dezvoltat pieţe. Va fi un proiect de 120 mil. euro, bani de la Banca Europeană de Investiţii, ca să putem amenaja pieţe centrale şi locale.
Trebuie să credem într-un final cu pace şi o înţelegere între Federaţia Rusă şi Ucraina, şi să mizăm pe ceea că nu vor fi aceste întreruperi. Nu trebuie să facem panică. Nimeni nu trebuie să adune un surplus de resurse. Pentru perioada de iarnă. Statul are capacităţile sale de a acorda şi în situaţii critice un minim de energie necesară.
Fructele şi legumele moldoveneşti, deocamdată, cel puţin, nu mai au acces pe piaţa aşa-zisă tradiţională a Federaţiei Ruse. Ieri am avut o discuţie cu ambasadorul Federaţiei Ruse şi i-am spus tot ce credem noi despre aceste decizii, pentru că au fost două, una luată de Rospotrebnadzor şi alta de Guvernul Rusiei. Din punctul meu de vedere sunt decizii care nu au nimic comun cu spiritul relaţiilor bilaterale. Din punct de vedere juridic, sunt decizii ilegale, fiindcă avem aranjamente multilaterale şi bilaterale în cadrul CSI-ului şi există anumite proceduri, pe care, din păcate partenerii noştri din Federaţia Rusă nu le-au respectat, cel puţin trebuia să se consulte cu noi.
…faptul că vom deveni membri ai UE, şi încă avem mult pînă la acel moment, nu înseamnă că trebuie să ne schimbăm statutul de neutralitate. Nu are nimic în comun, din nou, este o interpretare eronată despre ce înseamnă statul de neutralitate.
…neutralitatea nu este o garanţie, dar este o necesitate care ar putea aduce stabilitate, predictibilitate şi securitate ţării noastre.
Vedeţi voi Parlamentul este rău, nu poate vota, nu are capacitatea şi, vine Guvernul cu un Făt-Frumos în faţă, salvează naţiunea, măreşte pensiile, toată lumea îşi primeşte salariile. Ştefan cel Mare poate să se odihnească, un urmaş de-a lui este în prezent în ţară şi duce mai departe misiunea.
S-a crezut că atenţia va fi pe pensii şi salarii şi nimeni nu va avea curajul să vorbească despre ce este scris în legi. De fapt, ziua de marţi, 22 iulie, a fost Ziua Neagră a Republicii Moldova. Au fost votate mai multe scheme de delapidare a banului public, care sunt în legi. Suma care deja am calculat-o depăşeşte un miliard de lei.
Noi am încercat să fim corecţi tot timpul. Noi nu am trîmbiţat atunci cînd am văzut în produsele de bere sau vodcă din Federaţia Rusă că au apărut probleme. Am sesizat acei producători, dar n-am ieşit imediat cu sticla de bere în faţa publicului. Dacă s-a întîmplat acest lucru [embargo impus de Federaţia Rusă], a venit timpul ca şi noi să răspundem la fel, dar nu agresiv. Noi vom încerca să fim corecţi, fiindcă ţinem mult la această piaţă.
Dacă noi am plăti gazul nu după metri cubi, în care este atîta aer, dacă am compara cu conservele noastre, nu ar fi nicio problemă. În alte ţări civilizate, dacă mergem în Israel sau alte ţări, o să vedeţi că se achită o gigacalorie, dar nu metrul cub, aşa că dacă noi am controla metrii cubi pentru a vedea cît aer este, atunci o să vedeţi că nici jumătate de gaz nu ar trebui achitat.
Cui îi reproşaţi faptul că în Republica Moldova gazul importat se măsoară în metri cubi şi nu puterea calorică?
Propun ca tuturor copiilor şi soldaţilor din armată să le fie oferit cîte un măr în fiecare zi. Astfel, ne îngrijim de sănătatea lor, dar şi susţinem producătorii autohtoni. Ministerul Finanţelor urmează să identifice resurse pentru realizarea acestei campanii.
Adoptarea Codului Educaţiei, reforma examenelor de bacalaureat, renovarea şi dotarea şcolilor şi a grădiniţelor, conceptualizarea inspectoratului şcolar, iniţierea procesului de revizuire a curriculei — toate aceste acţiuni au drept obiectiv asigurarea condiţiilor necesare pentru educarea unei generaţii apte să construiască o lume mai bună.
…
Acei dintre noi care nu sprijină aceste reforme, sfidează nu doar procesul de evaluare, ci efortul întregii comunităţi educaţionale de a recîştiga încrederea societăţii. O să rămînem intransigenţi la acest capitol şi o să sancţionăm aspru tentativele de încurajare a corupţiei, inclusiv prin eliminarea din sistem a celor care se fac vinovaţi de asemenea acte.
Cum putem vorbi de calitate, de performanţa, de rezultate, dacă bacalaureatul devenise o fraudă, o şarada, lucru ce s-a întîmplat în decursul ultimilor ani? Toleranţa oficială a copiatului a penalizat adesea pe cei mai oneşti elevi.
Din discuţiile pe care le-am avut în cadrul şedinţei biroului permanent al Parlamentului acest proiect va fi pus în ordinea de zi. Depinde de votul fiecărui deputat ca acest proiect să treacă. Eu sper că aleşii poporului înţeleg cît este de important să construieşti o societate democratică cu participarea în egală măsură a femeilor şi a bărbaţilor în procesul de luare a deciziilor. Oficial nu avem opuneri, dar vom vedea deja atunci.
Ieri [14 iulie 2014], primarul Chişinăului, în stilul în care ne-a obişnuit, a încercat să găsească vinovaţi pentru criza din transportul public, dînd vina pe poliţie care ar îndeplini o comandă politică. Îmi pare rău, că primul reflex al primarului e să caute ţapi ispăşitori, nu să rezolve problema. Dacă acceptăm o astfel de logică, plouă torenţial sau ninge abundent la o comandă politică, sau avem accidente rutiere grave, cu decesuri, sau ard mansarde tot la comandă politică. Această criză durează de ani de zile şi de fiecare dată primăria acţionează doar atunci cînd se întîmplă ceva grav.
Primăria a încercat să determine microbuzele să iasă din grevă promiţîndu-le că poliţia o va lăsa mai moale. Poliţia va asigura respectarea legii şi nu o va lăsa mai moale.
Există probleme în spaţiul rural pentru că nimeni nu vrea să meargă acolo. Noi trebuie să îmbunătăţim aceste condiţii de muncă şi salarizare. Avem un program de subvenţionare, dar care nu este un mecanism suficient de bun. Cel puţin 10 ani trebuie să investim în pregătirea profesorilor şi un sistem de salarizare competitiv.
Cînd stau în birou nu susţin examen ca să fiu supravegheată, dar nu am nicio problemă să mi se pună cameră de supraveghere. Nu am nimic de ascuns. Nu ştiu dacă vreţi să se transmită toată ziua în PMAN cum stau eu la birou. Suntem absolut transparenţi şi cred că acest lucru s-a văzut în toate lucrurile pe care le-am făcut.
Educaţia trebuie să devină o prioritate naţională în Republica Moldova. Pentru îndeplinirea acestui deziderat, astăzi este necesară aprobarea Codului Educaţiei. Întreaga societate îşi doreşte acces şi şanse egale, relevanţă şi calitate în educaţie, ceea ce se poate obţine prin aprobarea Codului Educaţiei.
Curînd se vor împlini doi ani de cînd am preluat exercitarea mandatului de Ministru al educaţiei. În aceşti doi ani s-au întîmplat multe lucruri în educaţie, dar ceea ce îmi dă o satisfacţie deosebită este momentul de astăzi, cînd vin în faţa dumneavoastră cu ÎNCREDERE, cerîndu-vă să dezbateşi şi aprobaşi Codul educaţiei, proiect de lege MAJOR, care permite o REFORMĂ PROFUNDĂ şi REALĂ a educaţiei de toate nivelurile, FACILITEAZĂ INTEGRAREA sistemului de învăţămînt din Republica Moldova ÎN ARIA EUROPEANĂ A EDUCAŢIEI, ASIGURĂ MOBILITATEA academică, RECUNOAŞTEREA CALIFICĂRILOR şi ACCESUL PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ a cetăţenilor educaţi şi pregătiţi profesional.
Reformele nu au un caracter populist. Dimpotrivă, sunt reforme dificile, sunt şi reforme care trezesc rezistenţă, etc. Documentul [Codul Educaţiei] nu pică bine la alegeri, dar în pofida acestui fapt noi credem că este important să avem acest document adoptat acum pentru că nu ne mai putem permite luxul să îl mai tergiversăm. Avem nevoie de o nouă lege ca să schimbăm lucrurile în educaţie, iar dvs. spuneţi să mai sacrificăm un an din viaţa copiilor care merg la şcoală astăzi. Noi credem că este un document bun. Dacă era bun jumătate de an în urmă, veneam mai devreme.
O moţiune de cenzură este pentru noi o ocazie în plus să vorbim despre educaţie şi aceasta o să facem. O să vin şi o să vorbesc despre problemele din sistemul educaţional. Comuniştii au acum ocazia să-şi demonstreze interesul şi îngrijorarea reală adevărată pentru educaţie şi mă refer la procesul de votare a Codului Educaţiei, pentru că dacă chiar suntem îngrijoraţi să schimbăm lucrurile atunci trebuie să începem cu cadrul legislativ pentru ca noi şi ceilalţi actori din educaţie să putem să schimbăm lucrurile.
Acum se duce o campanie masivă de denigrare, fără limită. Lipseşte în acest sens moralitatea. Se face atac la persoană. Acum se doreşte destabilizarea relaţiei dintre mine şi domnul Leancă. Domnul prim-ministru Leancă îşi face meseria excelent. Ei pot să trucheze, să facă ce vor, dar nu o să le reuşească. Cu Iurie am trecut prin perioade complicate, ne-am propus obiective ce vrem să le realizăm.
Astăzi, mă simt mîndru de ţara mea. În această zi importantă vreau să aduc mulţumiri înaintaşilor noştri, deputaţilor din primul parlament, care au avut înţelepciune, viziune şi curaj să voteze legile fundamentale ce au stat la baza statului nostru, Republica Moldova. Mulţumesc celor care au acţionat consecvent pentru ca Moldova să aibă un viitor fără comunism la guvernare, colegilor mei de partid, partenerilor din coaliţia de guvernare, tuturor funcţionarilor care în decurs de 4 ani şi jumătate au muncit mult şi responsabil, pentru ca azi să fim ţară asociată la UE, să avem circulaţie liberă în spaţiul european. Vreau să le mulţumesc tuturor cetăţenilor şi să-i rog să privească în viitor cu încredere. Avem o cale lungă de parcurs şi trebuie să fim uniţi în numele ţării, în numele copiilor noştri. Felicitări, Republica Moldova — ţară cu trecut, prezent şi viitor european.
Uniunea Europeană pune anumite rigori, care sunt minime, dar necesare. Spre exemplu, producătorii noştri de vin, cînd exportau în Răsărit, acolo sunt 170 de criterii de determinare a calităţii. Evident că nicio ţară şi niciun producător de vin de pe globul pămîntesc nu poate corespunde acestor 170 de criterii, cîştigi prin aceea că nimeni nu le verifică. Eşti verificat numai cînd trebuie să fii pedepsit. În Uniunea Europeană nu sunt 170 de criterii de calitate. Acolo sunt doar cîteva elemente, dar care trebuie respectate. De aceea noi avem nevoie nu doar de laboratoare de verificare, noi avem nevoie să fie certificate, ele să fie autorizate, pentru ca ceea ce va fi scris de acest laborator să fie recunoscut de către Uniunea Europeană.
În ceea ce priveşte depunerea cererii de aderare la Uniunea Europeană, după calculele noastre, acest lucru s-ar putea întîmpla în a doua jumătate a anului 2015, pe timpul preşedinţiei letone în Uniunea Europeană.
Am 2 mîini şi 2 picioare, dacă ar fi posibil să votez cu 4 membre, votez cu toate 4 […] Ne-am convins, în 5 ani de conducere a coaliţiei democratice, că ţara s-a mişcat din sărăcie şi stagnare doar în această perioadă. Au apărut proiecte investiţionale, mai multe locuri de muncă, salarii majorate la pedagogi, iar din 1 iulie şi la medici.
Ziceţi că ţara s-a dezvoltat în ultimii ani, de cînd sunteţi la guvernare, de ce atunci, potrivit sondajelor, încrederea cetăţenilor în instituţiile publice s-a prăbuşit de două ori, fiind de doar 15–20%?
Vinul desigur rămîne cea mai mare problemă, chiar dacă nu este cel mai exportat produs în Federaţia Rusă. În ultimul timp ponderea era de 28%, dar oricum acesta este cel mai calitativ, cel mai competitiv produs moldovenesc, care reprezintă şi mîndria noastră naţională […] Dacă vorbim de alte produse agroalimentare, numai pentru fructe rămîne piaţa rusească foarte importantă. Restul producătorilor agricoli s-au reorientat. Nu aş dori să-i supăr pe cei de vinuri, dar cred că ceea ce am încercat prin convingere, prin strategii să caute pieţe alternative nu prea a funcţionat. Iată această interdicţie va funcţiona mai eficient şi pînă la urmă toţi vor beneficia de faptul că a fost blocat exportul şi se va lucra mai intensiv în alte pieţe.
Să înţelegem că le propuneţi vinificatorilor să se conducă de formula: cu cît mai rău, cu atît mai bine?
Cercetarea ştiinţifică a suferit în ultimii 10 ani tranziţii de mare amploare: de la orientarea naţională, la cea internaţională şi globală; de la orientarea predominant disciplinară şi generată mai ales de curiozitatea epistemică, la cercetarea interdisciplinară orientată către rezultate relevante practic; de la micile laboratoare sau cabinete de explorare singulară, la lucrul în echipe şi în institute sau centre de excelenţă; de la orientarea academică, spre cea profesională; de la tematica de cercetare deschisă spre orizonturi fără limite, la cercetarea orientată de programe şi proiecte bine structurate, aşteptate cu realizări de către beneficiarii reali; de la finanţarea din fonduri publice sau academic-universitare, spre finanţarea din surse multiple, inclusiv private.
În acest context Republica Moldova are stringentă nevoie să restructureze administrarea şi coordonarea politicilor în cercetare astfel încît activitatea de cercetare să devină un promotor efectiv şi eficient de competitivitate economică, păstrîndu-şi în acelaşi timp rolul creator de cunoaştere şi formator de specialişti cu înaltă calificare asigurat prin programele de masterat şi doctorat — ciclurile II şi III Bologna desfăşurate în instituţiile de învăţămînt superior.
Reforma majoră a activităţii de cercetare din instituţiile de învăţămînt superior va putea fi implementată odată cu aprobarea în Parlament a Codului educaţiei care are prevederi clare privind organizarea activităţii de cercetare în universităţi şi care acordă drepturile de administrare şi valorificare a propriilor rezultate de cercetare ale universităţilor, precum şi obligativitatea recompensării autorilor drepturilor de proprietate intelectuală.
Cred că trebuie de pus punct în problema vectorului de dezvoltare a Republicii Moldova. Eu optez ca în Constituţie să apară un articol nou care să stipuleze faptul ca ţara noastră să se regăsească în Uniunea Europeană. Lumea va trebui să răspundă dacă e de acord ca în Constituţie să fie stipulat expres acest lucru. Nu ştiu deocamdată cînd va fi organizat un referendum în acest sens, dar nu este exclus că poate avea loc concomitent cu alegerile parlamentare din 30 noiembrie. Pentru asta este nevoie de un consens între partidele politice din R. Moldova.
Este vorba despre un referendum consultativ?
Cum credeţi că ar trebuie să fie formulată întrebarea în buletinul de vot?
Cu ce formaţiuni parlamentare veţi încerca să ajungeţi la consens în privinţa referendumului?
Avem o înţelegere cu Ucraina, în cazul în care — presupunem — va fi sistată livrarea de gaze către Ucraina şi, respectiv, R. Moldova. Există posibilitatea de aprovizionare timp de cel puţin 6 luni de zile din rezervele interne ale Ucrainei, aceasta avînd mai multe capacităţi de stocare a gazelor în cazuri de forţă majoră. Dar şi mai important este acel proiect de aprovizionare a R. Moldova cu surse energetice alternative pe care l-am lansat cu România cu ceva timp în urmă şi care va fi dat în exploatare chiar de Ziua Naţională a R. Moldova, 27 august. Prima porţiune a gazoductului care va conecta R. Moldova la piaţa UE a gazelor naturale prin intermediul conductei Iaşi-Ungheni va deveni funcţională la sfîrşitul lunii august şi, repet, aceasta este doar prima parte a proiectului. Cu colegii români, cu susţinerea UE, ne gîndim la extinderea acestui proiect, pînă în capitala R. Moldova şi eventual reabilitarea pe plan de infrastructură a întregului sistem energetic moldovenesc.
Reforma justiţiei este o sarcină dificilă, dar nu imposibilă. Este important că lucrurile se schimbă spre bine, iar rezultatele nu întîrzie să apară. O dovadă în acest sens este creşterea încrederii cetăţenilor în justiţie cu aproximativ 6% în ultimele 5 luni. Avem încă multe de făcut, dar este foarte important să continuăm ceea ce am început şi după 2015.
Cum aţi estimat că încrederea în justiţie a crescut cu 6%, aţi putea numi cîteva realizări ale justiţiei moldoveneşti care ar fi contribuit la creşterea încrederii în aceasta?
…orice reformă necesită implicarea oamenilor pasionaţi de ştiinţă şi doritori de performanţă în acest domeniu extrem de competitiv la scară mondială. Republica Moldova are mult de recuperat în acest domeniu şi nutresc speranţa că vom reuşi să atingem masa critică necesară producerii unei schimbări de substanţă în ceea ce priveşte atitudinea faţă de cercetare, atît a celor implicaţi în această activitate, cît şi a mediului social şi economic care ar trebui să beneficieze de rezultatele ei.
Academia de Ştiinţe se ocupă cu ştiinţa pură, iar universităţile se ocupe de educaţie şi cu ştiinţa, nu credeţi că această stare de asimetrie trebuie schimbată?
Credeţi că e nevoie de reforma Academiei de Ştiinţe?
Susţine mediul academic reforma învăţămîntului pe care o promovaţi?
Integrarea noastră europeană înseamnă, înainte de toate, consolidarea suveranităţii Republicii Moldova, nu diminuarea sau vulnerabilizarea acesteia. O vom face prin fortificarea instituţiilor statului, devenind parte a unei familii de ţări prospere, relaţiile dintre care se bazează pe respect reciproc. Pe modelul unor ţări precum Austria sau Suedia avem şansa să consolidăm şi noi conceptul de neutralitate, fapt ce va crea un fundament solid al stabilităţii în regiune.
Are PLDM, formaţiunea din care faceţi parte, un punct de vedere consolidat în privinţa statutului de neutralitate al Republicii Moldova?
Nu credeţi că în ajunul alegerilor parlamentare produceţi confuzie în rîndul alegătorilor pe motiv că preşedintele PLDM admite perspectiva aderării la NATO, iar vice-preşedintele formaţiunii pledează în favoarea neutralităţii?
Noi nu excludem faptul că măsurile întreprinse de autorităţile de la Kiev vor avea un caracter foarte restrictiv se vor începe speculaţii despre blocada raioanelor de est ale Republicii Moldova, transnistrenii vor trîmbiţa în toată lumea că sunt izolaţi, blocaţi, şi vor căuta motive pentru provocări. De aceea, trebuie să echilibrăm această situaţie, şi împreună cu autorităţile transnistrene să găsim soluţia pentru a securiza hotarele.
Înainte de a căuta soluţia la care vă referiţi, nu credeţi că ar trebui să veniţi cu o ofertă pentru depăşirea situaţiei, care e oferta dvs.?
Orice Guvern responsabil e dator să aleagă, pentru ţara şi poporul său, un proiect credibil şi viabil de dezvoltare. Şi sunt convins că modelul de dezvoltare european, ales de noi, răspunde cel mai bine acestui deziderat. Nicio societate, însă, şi nici un sistem statal nu pot fi schimbate cît ai clipi din ochi, şi Moldova nu este o excepţie. De aceea, noi vedem 27 iunie ca pe un nou început. Un început al reformelor vaste, coerente şi rapide, pe care le aşteaptă toată lumea.
Nu credeţi că modernizarea s-ar înfăptui rapid dacă ar începe cu debarasarea de persoanele compromise din guvern şi partidele aflate la guvernare?
Moldova a reuşit să implementeze acele planuri de acţiuni, Bruxelles-ul nu face cadouri şi acest lucru a putut fi auzit şi din cadrul multor vizite pe care le-au efectuat oficialii europeni în ţara noastră […] Dacă e să ne referim la conjunctura politică din regiune — atunci pot să spun că această conjunctură nu a făcut ca Georgia sau Ucraina să obţină regim liberalizat de vize cu UE.
Cu adevărat, guvernarea a implementat planuri de acţiuni, dar care au fost acţiunile din afara planurilor care au diminuat suportul pentru integrarea europeană de la 75% la 45%?
Planul 2020 va produce schimbări de lungă durată pentru crearea locurilor de muncă. Viziunea noastră este ca anume sectorul privat să genereze cele mai multe locuri de muncă. Iar Guvernul va contribui la înlăturarea tuturor barierelor şi va oferi oportunităţi pentru ca sectorul privat să se dezvolte. Iată un detaliu concret: zece mii de locuri de muncă vor fi generate în următorii doi ani doar în urma implementării proiectelor de investiţie publică – proiecte care prevăd reparaţia şcolilor, construcţia drumurilor, grădiniţelor şi a reţelelor edilitare în fiecare localitate, în fiecare sat.
Nu credeţi că ar fi mai corect să vorbiţi despre creşterea numărului total de locuri de muncă şi nu despre cele generate, fără a spune şi cîte locuri de muncă vor fi lichidate?
Pînă la obţinerea statului de membru deplin. Şi o spun cu toată certitudinea că acest lucru se va întîmpla cel tîrziu în anul 2020. Pentru asta, pînă în 2017 ne propunem să obţinem statutul de ţară-candidat la aderare. De asemenea, ne propunem să valorificăm toate oportunităţile procesului de integrare europeană pentru a reintegra localităţile din stînga Nistrului în viaţa politică, economică şi spirituală a ţării, astfel încît şi concetăţenii noştri din Transnistria să poată beneficia din plin de progresul nostru spre Europa.
În prezent, statele membre ale UE nu au o poziţie unificată pentru ca să ne ofere o perspectivă clară de aderare. La Paris, s-a reflectat permanent la această întrebare, contrar Germaniei, care doreşte ca R. Moldova să fie tratată ca ţările din Balcanii de Vest. Susţinerea Franţei contează pentru noi, pe motiv că este una din cele mai importante ţări europene şi pentru că noi facem parte din francofonie. În pofida presiunii limbii engleze, mai mult de jumătate din elevii noştri studiază limba franceză. Întreprinderile franceze sunt prezente aici. Să devenim un simplu vecin este o invitaţie la incertitudine. Incertitudinea generează instabilitate. Noi dorim să facem parte din aceeaşi familie.
Les pays membres de l’UE n’ont pas aujourd’hui de position unifiée pour nous offrir une perspective claire d’adhésion. À Paris, on réfléchit toujours sur cette question, contrairement à Berlin qui souhaite que la Moldavie soit traitée comme les pays des Balkans occidentaux. Pour nous, le soutien de la France compte. Parce que c’est l’un des pays européens les plus importants et parce que nous faisons partie de la francophonie. En dépit de la pression de la langue anglaise, plus de la moitié de nos élèves étudient le français. Les entreprises françaises sont très présentes ici. Devenir seulement un voisin, c’est une invitation à l’incertitude. Et l’incertitude génère l’instabilité. Nous souhaitons faire partie de la même famille.
Nu pot să nu-i dau dreptate primului ministru că majorarea salariilor nu a dus imediat la schimbarea situaţiei, dar pe termen mediu aceasta este absolut necesară. Să vedeţi că rezultatele se vor schimba. Spuneam că 140 de judecători din 420 au fost schimbaţi, care au plecat de bună voie, alţii au fost concediaţi sau pe numele lor au fost pornite urmăriri penale, etc. Este prematur să dai calificative, că reforma a eşuat sau că a reuşit.
Le-aş sugera celor care nu consideră integrarea europeană drept idee naţională să se uite ce s-a întîmplat nu departe de noi, unde asta nu a fost idee naţională. Cît sînge se varsă fără niciun sens, ce tragedie se produce. Cei care acum în Moldova propun alte căi, care nu există, nu vor altceva decît vărsări de sînge.
Aţi putea defini ce e o idee naţională şi cum să-i faceţi pe toţi s-o împărtăşească?
Motto-ul reformei iniţiate este: “Să învăţăm pentru viaţă, nu pentru şcoală!”. Accentul urmează a fi pus pe aplicabilitatea cunoştinţelor şi pe competitivitatea tinerilor, astfel ca aceştia să conştientizeze că rolul şcolii este de a-i pregăti pentru viaţă, şi nu de a fi într-o continuă goană după diplome obţinute cu orice preţ. În sistemul de valori european, educaţia de calitate se face pas cu pas, zi de zi, precum construcţia unei case, cărămidă cu cărămidă. Însă, în momentul în care cărămizile nu sunt aşezate temeinic la temelia construcţiei, aceasta se va dărîma. Tocmai de aceea reformele au drept finalitate formarea unor tineri stăpîni pe cunoştinţele acumulate, gata oricînd să dea piept cu toate provocările vieţii.
Să ieşi într-o conferinţă de presă alături de un politician, dosarul căruia l-a examinat fiind în serviciul public, este o gravă încălcare a legii, a statutului funcţionarului public. Acest fapt ridică mari semne de întrebare cu privire la integritatea persoanelor, din cauza conflictelor de interese pe care le admit şi elementelor de coruptibilitate a acestor angajaţi. Ele încă sunt funcţionari publici, angajaţi ai Ministerului de Justiţie, chiar dacă au depus cerere de demisie. Conflictul de interese este evident şi să nu spună cineva că aici s-a trecut fără elemente de coruptibilitate.
N.R.: Două angajate de la Ministerul Justiţiei l-au acuzat pe Oleg Efrim de trafic de influenţă, invocînd că acesta ar fi dat ordin să fie refuzată înregistrarea “Partidului Nostru”. Elena Griţco, şefa Direcţiei organizaţii necomerciale, şi Nina Cereteu, specialist în cadrul aceleaşi direcţii, au ieşit în cadrul unei conferinţe de presă alături de politicianul Renato Usatîi şi au făcut publice acuzaţiile.
Acest acord, în primul rînd, vine să ofere ţării o perspectivă clară de integrare europeană, vine să întărească în Republica Moldova instituţiile democratice şi instituţiile economiei de piaţă. Eu cred că bunăstarea populaţiei este strict legată de calitatea şi funcţionalitatea instituţiilor existente în ţară.
A venit momentul pentru un dialog naţional despre cum ar trebui să producem transformările dorite de cetăţeni. Anvergura schimbărilor ce urmează a fi întreprinse ne obligă să fim vizionari, să ştim ce facem mîine, ne obligă să avem o viziune pentru Republica Moldova pe mai mulţi ani înainte. Dacă ne vom concentra toate eforturile asupra acestor obiective, posibilitatea ca mîine copiii să trăiască într-o ţară cu adevărat europeană va fi mult mai mare decît azi.
Nu credeţi că mai întîi ar trebui să prezentaţi o dare de seamă despre modul în care aţi îndeplinit promisiunile pentru mandatul pentru anii 2010–2014 şi doar apoi să veniţi cu promisiuni pentru care ar trebui să cîştigaţi un alt mandat?
Împreună cu colegii [de partid], avem un plan bine definit. Într-o perspectivă apropiată vom depune cererea de aderare la Uniunea Europeană. Alegerile din toamnă vor fi o luptă adevărată pentru viitorul ţării care este sinonim cu integrarea europeană a ţării. O bătălie care va decide încotro se va mişca această ţară, înainte spre progres sau înapoi. Va trebui să facem faţă mai multor provocări. Trebuie să rămînem hotărîţi şi uniţi. Trebuie să muncim din greu şi atunci vom cîştiga aceste alegeri.
Un personal medical bine instruit şi motivat, un sistem medical profesionist şi modern este esenţial pentru sănătatea populaţiei din Republica Moldova şi aceasta este prioritatea absolută. Trebuie să asigurăm accesul cetăţenilor la servicii medicale de calitate. Paşii care îi vom întreprinde în acest sens sunt hotărîţi — din 1 iulie, salariile în medicină vor creşte cu 21% şi vom acorda o atenţie sporită pregătirii profesionale calitative a cadrelor din medicină. Pas cu pas vom atinge nivelul de salarizare demn de un lucrător medical, un salariu raportat la standarde europene.
Prin modificarea Regulamentului privind salarizarea angajaţilor din instituţiile medico-sanitare publice încadrate în asigurările obligatorii de asistenţă medicală, din iulie 2014 salariul medicilor pentru prima categorie a fost mărit cu 21%.
Corupţia fură prea mult de la cetăţeni. Corupţia strangulează economia, corupţia şifonează imaginea Moldovei. Pînă în 2020 va fi implementat un sistem de verificare a tuturor judecătorilor, cei necalificaţi sau corupţi vor fi eliminaţi din sistem.
Asocierea cu Uniunea Europeană este mai mult decît un obiectiv de politică externă. Integrarea europeană este cel mai ambiţios proiect de modernizare pe care l-a avut ţara noastră.
Ne vom urma interesul nostru, care este Uniunea Europeană, pentru că de acolo vine tot sprijinul necesar. Astăzi primim 42 de euro pe cap de locuitor, iar în Estonia sau în Lituania, care au fost şi ele republici sovietice, pe cap de locuitor primesc de la Uniunea Europeană 2200 de euro, de aceea că sunt ţări-membre şi UE le ajută să atingă nivelul mediu. Dacă o să ajungem ţară candidată vor veni mai mulţi bani — asta înseamnă bani pentru şcoli, grădiniţe, infrastructură, subvenţii pentru fermieri. Aceasta este singura cale!
Unii din Autonomia Găgăuză consideră că nimeni nu va îndrăzni să-i tragă la răspundere, ţinînd cont de situaţia din sudul R. Moldova. În ultimul timp am auzit acolo instigări la violenţă, la ridicarea armelor. Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Procuratura Generală nu şi-au făcut treaba. Dar cei care încalcă legea trebuie pedepsiţi. Aceasta va fi o lecţie pentru cei care înţeleg să facă politică cu pumnii sau picioarele, cu căruţele cu bani după ei sau cu participarea în acest proces a lumii interlope.
Nu credeţi că acuzaţiile dvs. sunt gratuite atîta timp cît nu oferiţi nume şi date concrete?
Cu certitudine, Partidul Liberal Democrat din Moldova nu va mai face din Dorin Chirtoacă primar al Capitalei […] Noi avem nevoie de un primar care să asigure ordine în oraş, curăţenie şi dezvoltare, dar nu doar polemică politică interminabilă. Are un comportament atît de străin de administrarea unui oraş. Mergeţi în capitalele nu doar din Vest, dar şi din Est, să vedeţi transformările care au avut loc. Eu înţeleg deplasări, eu înţeleg grija primarului faţă de procesul de integrare europeană, dar nu asta e sarcina primordială pentru care a fost votat.
Vorbiţi despre o situaţie ipotetică sau aveţi siguranţa că Dorin Chirtoacă va mai candida la funcţia de primar de Chişinău?
Nu credeţi că e mai probabil să fiţi pus în situaţia de a decide dacă veţi vota pentru candidatura lui Dorin Chirtoacă la funcţia de prim-ministru sau de preşedinte al ţării?
Cît de tare corupţia a penetrat instituţiile noastre şi cît de tare suntem noi corupţi la nivel de deprinderi şi mentalitate. Guvernul nu este atotputernic. Majorarea salariilor pentru judecători am văzut că a fost cam greşită. Doar prin astfel de soluţii nu rezolvăm problema.
Aştept cu nerăbdare ziua cînd din peisajul politic moldovenesc va dispărea această denumire de partid comunist. Atunci voi considera că am ajuns la un grad de maturitate pe care cu toţii îl dorim. Este dorinţa mea. Dacă pot să-i ajut, îi voi ajuta pe ei să dispară, ca denumire cel puţin. Trebuie să-i convingem pe cetăţenii noştri că PCRM ţine de trecut şi nu au nimic în comun cu viitorul nostru.
Vă doriţi dispariţia denumirii de Partid al Comuniştilor fiindcă vă irită sau fiindcă această denumire atrage votul alegătorilor nostalgici?
Republica Moldova începe implementarea Zonei de Liber Schimb de la 1 octombrie curent [2014]. Din punctul meu de vedere, toate schimbările şi toate modificările, care de fapt şi reprezintă acea mult dorită modernizare a economiei ţării, ar trebui să fie suficiente pentru a convinge partea transnistreană că aceasta este calea spre progres şi aceste posibilităţi de a avea comerţ liber cu o piaţă enormă de 500 de milioane de consumatori în Uniunea Europeană ar trebui să fie tot atît de atractive pentru producătorii din stînga Nistrului, precum sunt deja atractive pentru cei din dreapta Nistrului.
Credeţi că este suficient să ai acces pe piaţa UE sau admiteţi că această piaţa ar mai trebui cucerită prin calitate şi preţ convenabil?
Este adevărat că o parte bună, importantă, a tuturor proiectelor finanţate de Uniunea Europeană ajunge deja de mai mulţi ani în localităţile din sudul ţării. Am fost recent în Găgăuzia, la Comrat şi vorbind în cadrul activităţilor prilejuite Zilei Europei, în regiunea găgăuză am menţionat mai multe proiecte finanţate de Uniunea Europeană pentru cei care locuiesc în regiune. Bunăoară, reconstrucţia spitalului clinic din Comrat, blocul chirurgical a fost modernizat inclusiv cu banii europeni. Deci, sunt proiecte desfăşurate în cel puţin patru localităţi din autonomia găgăuză privind biomasa şi asigurarea accesului la sursele energetice, reabilitarea drumurilor.
Scopul nostru este să eliminăm constrîngerile şi să uşurăm viaţa antreprenorilor. Şi nu invers — să nu o complicăm. Şi astăzi, ceea ce trebuie noi să facem e să diminuăm gradual povara pe care o suportă antreprenorii noştri. Potrivit unor estimări, în prezent avem peste 10 mii de reglementări cu impact asupra mediului de afaceri. Din păcate, instituţiile noastre deseori uită să elimine reglementările vechi, inutile şi depăşite de timp.
Credeţi că este, în principiu, posibil să se dezvolte businessul cînd există 10 mii de reglementări?
La ce au servit atunci faimoasele “ghiliotine”, acre trebuia să reducă din reglementările abuzive, care sunt şi generatoare de corupţie?
Noi avem un pămînt bogat, oameni gospodari şi harnici. Sunt optimist şi cred că Republica Moldova va fi una dintre cele mai frumoase ţări de pe globul pămîntesc, nu doar din UE. Acesta este un loc dat de Dumnezeu, pe care trebuie să-l păstrăm pentru viitorul copiilor, pentru neam şi strămoşi. Trebuie să facem tot posibilul ca să mergem cît mai repede în UE, să atragem fonduri europene şi să schimbăm nivelul de trai al populaţiei.
Noi am activat cu plăcere pe piaţa rusă cu vinurile noastre, noi am respectat consumatorii de acolo şi eram apreciaţi, însă am fost blocaţi, iar multiplele negocieri pe marginea acestei probleme nu s-au soldat cu rezultate. Ce ne rămîne de făcut în situaţia cînd viticultorii şi vinificatorii aşteaptă de la noi soluţii concrete şi ajutor? Ne-am adresat Uniunii Europene şi am fost susţinui — veniţi, nu vor fi niciun fel de restricţii. Cu toate acestea, nu trebuie uitat că pieţele trebuie cucerite.
Deci, deschiderea pieţii europene e doar o parte a problemei, cea de-a două fiind cucerirea acestei pieţi, cît credeţi că poate dura acest proces de cucerire a pieţei europene de către produsele moldoveneşti?
Propunem modificarea procedurii de numire a Procurorului General. Acesta ar trebui să fie confirmat de către şeful statului, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor, pentru un singur mandat — de 7 ani. O asemenea schimbare, însă, ar implica modificarea Constituţiei. Pînă acum, Procurorul General era numit de Parlament.
Provocări vor fi foarte multe. Vedem multe zvonuri, mulţi trepăduşi din autonomie care se pronunţă categoric, agresiv şi ameninţător nu au nimic în comun cu interesul găgăuzilor. Nici măcar nu au un gînd ascuns pentru interesul autonomiei. Ei au interese personale. Ei sunt plătiţi din exterior să lucreze împotriva ţării, în folosul celor care vor rău Republicii Moldova. Cît de lipsite de logică sunt solicitările celor din Găgăuzia care solicită un anumit procent din granturile care vin în Republica Moldova. Banii din UE şi SUA sunt ok, dar orientarea politică rămîne tot către Rusia.
Dispuneţi cumva de dovezi în privinţa finanţării ilicite de peste hotare a trepăduşilor sau porniţi de la consideraţii de ordin general, care vi se par corecte?
Nu, Moldova nu trebuie să adere la NATO. Acest lucru este argumentat de mai multe prevederi ale legislaţiei moldoveneşti. Mass-media a difuzat spusele lui Filat fără a pătrunde în esenţă. Am putea adera într-o anumită perspectivă, dacă se va schimba opinia publică în urma unei catastrofe geopolitice care va afecta poporul de rînd, dacă vom înţelege că avem nevoie să ne ascundem sub o anumită umbrelă în imposibilitatea de a ne apăra singuri — iată la ce s-a referit Filat. Cîndva aceasta s-ar putea produce, dar noi sperăm că nu va fi aşa.
Нет, не должна [Молдова вступать в НАТО]. Это аргументировано многими положениями. СМИ растиражировали слова Филата, но они не вникли в суть. В определенной перспективе, если поменяется общественное мнение вследствие геополитической катастрофы, если это обернется страданиями простого народа, если мы поймем, что нужно под какой-нибудь зонтик спрятаться, потому что мы сами не в состоянии себя защитить — именно это имел в виду Филат. Когда-нибудь это может быть, но мы надеемся, что этого не произойдет.
De ce vă aventuraţi să rectificaţi mesajul şefului dvs. de partid, nu credeţi că ar fi mult mai potrivit ca dl. Filat să explice ce a avut în vedere?
Credeţi că cei care doresc aderarea Republicii Moldova nu au discernămînt şi nu înţeleg că aderarea la NATO trebuie să fie precedată de o catastrofă geopolitică?
Dvs. nu împărtăşiţi ideea preşedintelui Putin că catastrofa geopolitică a avut loc deja — destrămarea URSS, la ce altă catastrofă geopolitică vă aşteptaţi?
Dacă nu vă aşteptaţi la o nouă catastrofă politică, de ce atunci liderul formaţiunii dvs. a început să vorbească de NATO?
Noi nu vom face în niciun caz coaliţie cu Partidul Comuniştilor.
Cum credeţi, cine e mai mult împotriva coaliţiei PLDM-PCRM, PLDM sau PCRM?
Ministerul Educaţiei continuă reforma examenului de bacalaureat. Vom acţiona cu fermitate şi consecvenţă pentru a preveni frauda, a recunoaşte meritele şi a-i recompensa pe cei care învaţă.
…
Măsurile antifraudă şi anticopiat vor fi promovate şi sprijinite în continuare. Pe parcursul întregului an şcolar 2013–2014 Ministerul Educaţiei a desfăşurat acţiuni de informare a publicului şi de pregătire a elevilor pentru examenul de bacalaureat. Metodologia de desfăşurare a examenului şi programele analitice au fost publicate încă în toamna anului 2013. De asemenea, au fost publicate modele de teste pentru ca elevii să aibă posibilitatea să exerseze. În plus, candidaţii la bacalaureat au beneficiat de meditaţii televizate şi radiofonice foarte utile. Pe data de 1 iunie 2014 a fost organizată Ziua uşilor deschise în centrele de bacalaureat din ţară pentru elevi şi părinţii acestora.
La sesiunea de bacalaureat 2014 au fost admişi 27,604 elevi, dintre care 21,333 sînt proaspeţi absolvenţi, iar 6,271 sînt restanţieri din sesiunile anterioare. Examenele se desfăşoară în 104 centre, în perioada 3–20 iunie 2014. Candidaţii susţine patru probe de examen — la limba de instruire, limba străină, disciplina de profil şi o probă la solicitare. Elevii alolingvi susţine suplimentar o probă la limba română, iar elevii de etnie bulgară, găgăuză şi ucraineană susţine şi o probă la limba maternă.
În acest an avem o metodă prin care vom putea depista de unde a ieşit testul. Şi prin această metodă reuşim să responsabilizăm preşedintele centrului de bacalaureat, pentru că, îmi pare rău, dar, în primul rînd, aceasta va fi persoana care va fi responsabilă.
Doi, putem să identificăm şi mai departe decît centrul de bacalaureat, de unde apare testul, aşa că vreau să le spun tuturor să fie precauţi şi să nu fotografieze testele pentru că vor avea probleme.
Reformele începute în anul 2009 au asigurat o creştere economică de peste 20% în ultimii patru-cinci ani şi un PIB majorat, investiţiile în agricultură au fost triplate, subvenţiile de stat pentru fermieri au fost de 7,5 ori mai mari decît în opt ani de guvernare comunistă, am asigurat 9 sisteme mari de irigare pe tot teritoriul ţării […] Aproape 17 mii de km de drumuri naţionale, locale şi intravilane au fost reabilitate din 2009. Fondul Rutier a crescut în acest an la 1,33 de miliarde de lei, comparativ cu 2009 — 241 de milioane de lei.
Drumurile reabilitate au rămas în stare bună sau au degradat ca de obicei?
Americanii înţeleg că sîntem o ţară mică, cu o forţă armată relativ mică, ei respectă statutul nostru de ţară neutră. Ei ştiu că nu sîntem o ţară în căutare de a deveni o putere militară majoră. De asemenea, am subliniat faptul că Constituţia noastră prevede statutul de neutralitate militară a ţării noastre.
Am ţinut să evidenţiez faptul că, în urma evenimentelor din Crimeea, totul este posibil, iar noi trebuie să fim mai bine pregătiţi. Prin urmare, pentru noi este important să continuăm cooperarea noastră cu americanii în domeniul securităţii.
Американцы понимают, что мы маленькая страна с относительно небольшим военным потенциалом, они уважают наш нейтральный статус. Они знают, что мы не являемся страной, которая стремится стать крупной военной державой. Наша Конституция предусматривает статус военного нейтралитета нашей страны.
Я хотел бы отметить, что события в Крыму готовят нас к тому, что все возможно, и мы должны быть лучше подготовлены. Поэтому для нас важно продолжать сотрудничество с США по вопросам безопасности.
Noi cu Iurie [Leancă] suntem buni prieteni. Avem o relaţie bazată pe viziuni comune ce ţin de viitorul Republicii Moldova şi nu bazată pe interese materiale. Noi demonstrăm acest lucru prin acţiuni. Iurie Leancă este un prim-ministru foarte bun. Pe lîngă reuşite sunt şi foarte multe provocări cărora le face faţă. Sunt unii care vor să ne certe prin diverse intrigi aruncate în presă, să-şi pună pofta-n cui.
Pot să vorbesc cu certitudine despre colegii mei de fracţiune care cu toţii susţin acest proces şi vor vota cu siguranţă, pentru ratificarea Acordului de Asociere. La fel, nu am niciun motiv să pun la îndoială votul niciunui coleg din coaliţia Pro-Europeană. Sunt sigur că vor vota. În aceşti ani, cît am fost într-o coaliţie, au mai fost momente mai dificile, dar de fiecare dată cînd a fost vorba de proiecte importante pentru Republica Moldova, ele au fost votate.
Chestiunea privind aderarea Moldovei la NATO, trebuie examinată integral. În anumite situaţii, Moldova poate intra în NATO […] Dacă e să privim obiectiv ce se întîmplă în lume şi mai ales după situaţia din Ucraina, lumea s-a schimbat. De aceea, Moldova are nevoie de un sistem de securitate. Dacă un alt sistem pentru Moldova nu există, atunci trebuie să reieşim din cel ce există.
21 de deputaţi au cerut desfăşurarea unui audit la MAI condus de Dorin Recean. Nu am purtat discuţii la această temă. Cînd vom avea rezultatele auditului, vom vorbi despre aceste chestiuni. Domnul Recean face reforme şi desigur cineva este nemulţumit. Dar el are încrederea şi susţinerea mea personală.
Lecţia este că nu avem dreptul să ezităm în semnarea Acordului de Asociere, în implementarea prevederilor acestui document, dar că trebuie să le demonstrăm cetăţenilor că avantajele acestui Acord nu sunt ipotetice, dar reale, că vor fi schimbări în bine.
Observăm în ultimul timp activitatea crescîndă a serviciilor de informaţii ruseşti în Republica Moldova.
We have seen increased activity of the intelligence forces of the Russia Federation in the Republic of Moldova.
Provocările la care este expusă Republica Moldova, în contextul tensiunilor din Ucraina şi implicarea Federaţiei Ruse în situaţia de acolo, impun o redefinire a sistemului de garanţii şi de securitate […] Republica Moldova depune tot efortul diplomatic pentru a nu permite transferul tensiunilor regionale pe teritoriul său, dar după precedentul Crimeea întreg sistemul de garanţii, sistemele de securitate regională trebuiesc redefinite. În acest proces Republica Moldova are nevoie de parteneriate şi ajutor. Suportul SUA în domeniul schimbului de experienţă în construirea sistemelor de securitate naţională, asigurarea securităţii energetice şi celei informaţionale este fundamental în acest sens.
Da, opoziţia politică, Partidul Comuniştilor, Partidul Socialiştilor din Republica Moldova îşi construiesc strategiile electorale (deoarece suntem în an electoral) pe baza necesităţii efectuării unui model integraţionist de alternativă, ceea ce înseamnă integrarea Moldovei în Uniunea Euroasiatică. Acesta este un proiect elaborat şi promovat de Federaţia Rusă, care îi susţine pe acei actori de pe scena politică moldovenească, ce sprijină acest proiect.
Noi nu intenţionăm să ieşim din prevederile zonei de comerţ liber care există în Comunitatea Statelor Independente, CSI, deoarece aceasta este tot o zonă de comerţ liber regional, care nu intră în contradicţie cu prevederile zonei de comerţ liber cu UE.
Membrii UE pot conta pe solidaritate, atît pe linie financiară, economică de stabilizare în zona euro şi nu în ultimul rînd de asigurare a securităţii şi stabilităţii. Noi tragem concluziile şi ne dorim să avem acelaşi sentiment de securitate de care s-au bucurat vecinii noştri, România, Bulgaria, ţările baltice.
În condiţiile în care Ucraina şi Federaţia Rusă nu se vor înţelege asupra preţurilor la gazele naturale şi dacă se va decide asupra unei eventuale întreruperi a livrărilor de gaz, Moldova va fi afectată imediat.
Trebuie să vedem unde e hotarul, diferenţa între publicitate politică şi propagandă. E o temă foarte serioasă, fiindcă ştim că în alte ţări publicitatea politică e interzisă în perioada dintre scrutine. Ar trebui şi noi să discutăm acest aspect, căci campania electorală e continuă şi noi înţelegem bine că fiecare mişcare politică vrea să se manifeste astfel încît să influenţeze electoratul.
Noi avem un angajament pe care ni l-am asumat în faţa cetăţenilor Republicii Moldova şi, în baza acestui angajament, oamenii au votat. Noi, în 2010, am fost în comunicare directă în cadrul alegerilor parlamentare şi am spus oamenilor exact ce vom face. Angajamentul Partidului Liberal Democrat din Moldova pentru care au şi votat oamenii sună foarte clar: semnarea Acordului de Asociere, semnarea Acordului de Liber Schimb, liberalizarea regimului de vize şi un proces de integrare europeană autentic, profund şi responsabil. Noi suntem în situaţia în care avem mandatul necesar oferit de oameni [pentru semnarea Acordului de Asociere].
Partidul Liberal Democrat din Moldova are obiectiv clar, nu este unul conjunctural, în funcţie de perioada de timp: eşti mai aproape de alegeri sau eşti mai departe de alegeri, este presiune din partea Federaţiei Ruse sau nu este presiune. Noi avem obiectiv de la care nu deviem: Republica Moldova — ţară membră a Uniunii Europene.
Direct sau indirect, această influenţă [din partea Federaţiei Ruse] este şi implicarea în procesele interne politice ale Republicii Moldova au loc: prin intermediul comuniştilor, socialiştilor, a celor din Găgăuzia, mai avem anumite ecouri în Taraclia şi ale multor, multor altor iresponsabili care, nu ştiu de ce, se consideră politicieni şi a unor elemente criminale care au apărut în politica moldovenească care înlocuiesc proiectul de ţară cu macaroane şi cu concerte foarte grandioase.
Vizavi de acest statut de neutralitate sau de ne-neutralitate: decizia îi aparţine poporului; aşa cum va decide poporul Republicii Moldova în condiţiile stipulate în Constituţia ţării şi în legile Republicii Moldova — aşa va fi.
Dacă cineva crede că ne va îngenunchea prin intermediul gazului natural sau ne va influenţa parcursul nostru european prin probleme care ar fi posibil să fie create pentru cetăţenii noştri greşesc. Noi vom veni cu măsuri necesare pentru a diminua acest impact, pentru a avea grijă de oamenii noştri […] Eu sunt absolut sigur că noi vom rezista şi presiunilor, şi şantajului, pentru că avem deja datoria să ne gîndim nu doar la ziua de astăzi, să ne gîndim nu doar la aspectul material, dar să ne gîndim la viitorul nostru şi să facem în aşa fel încît construcţia Republicii Moldova să fie una durabilă şi să nu fie una conjuncturală.
Acum este momentul pentru un angajament public, pentru un legămînt cu ţara şi cu cetăţenii. Este timpul ca toate partidele politice să declare public că se angajează să respecte independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova. Este momentul zero al sincerităţii, cînd fiecare partid politic trebuie să îşi asume valori intangibile, fundamentale, care nu vor fi disputate niciodată.
Ei [PCRM] doresc “să dea foc la propria casă” anume acum, cînd cetăţenii Republicii Moldova călătoresc liber în Europa, cînd ţara urmează să devină asociată cu Europa, cînd în ţară vin investiţii fără precedent în infrastructură, servicii, agricultură, cînd economia creşte, se construiesc grădiniţe, şcoli şi spitale, avem drumuri mai bune, se majorează salarii — anume acum cînd Moldova a ieşit din tranziţie, Moldova creşte şi îşi construieşte ferm viitorul european. Ei vor să destabilizeze şi învrăjbească situaţia dintr-un motiv simplu — nu au fost şi nu sunt capabili să dezvolte ţara. Este cinic ca atunci cînd nu poţi construi să distrugi, este cinic ca în loc să contribui la bunăstarea şi libertatea cetăţenilor să le doreşti sărăcia şi frica.
Comuniştii nu vor cîştiga alegerile. I-am bătut o dată, acum îi vom bate şi mai tare.
Este necesar să fie evidenţiat şi rolul distructiv pe care îl au anumite persoane — unii agenţi FSB sunt şi agenţi de influenţă.
Cine sunt aceşti agenţi FSB la care faceţi referinţă, daţi măcar un singur exemplu de agent FSB?
De ce nu vă adresaţi la SIS pentru identificarea agenţilor FSB?
Înţelegem că pentru PCRM cu cît situaţia este mai rea cu atît mai bine. Poate aspiraţiile comuniştilor de a reveni la guvernare înseamnă provocarea situaţiei tensionate din ţară, dar nu li se va primi nimic deoarece poporul Moldovei doreşte altceva.
Am fost rugat să vorbesc astăzi din punctul de vedere al unei ţări post-sovietice. Totuşi, aş dori să folosesc această posibilitate pentru ca sa subliniez că Moldova a evoluat foarte mult din trecutul său şi a mers înainte. Vreau să transmit un mesaj clar — Moldova nu se mai autopercepe drept republică post-sovietică. În ultimii aproape cinci ani, am a făcut paşi decisivi în stabilirea unor relaţii strînse şi ireversibile cu Uniunea Europeană.
Am toată încrederea că ratificarea va avea loc într-un timp nu prea îndepărtat, imediat după semnare, cred că în termen de maxim zece zile [iulie 2014]. Este nevoie de puţin timp pentru a pregăti procedurile necesare, raportul comisiei de profil. Şi am toată încrederea că voturile necesare pentru ratificarea Acordului se vor găsi. La fel cum am încrederea că procedura de ratificare de către celelalte 28 de parlamente ale statelor membre ale UE, de asemenea, va decurge într-un ritm rapid şi fără tărăgănări.
Acordul de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană a fost semnat la 27 iunie 2014 şi ulterior ratificat de către Parlamentul Republicii Moldova la data de 2 iulie 2014. Pînă la 21 octombrie 2014, şase dintre cele 28 state europene au ratificat deja AA Moldova-UE: Slovacia, România, Letonia, Lituania, Estonia şi Malta.
…am ajuns la concluzia […] că ne putem permite, în acest an [2014], să majorăm salariile cu 20% la pedagogi, plus o primă anuală care ar face ca această creştere să fie per ansamblu cam 27%. Dincolo de acest lucru, am extins această listă a oamenilor care vor beneficia de creşteri salariale şi la educatori care aveau salarii mult mai mici, şi la ajutori de educatori, şi la asistente medicale, şi la bibliotecari.
De la 1 septembrie 2014, au fost majorate cu 20% salariile cadrelor didactice (inclusiv a celor din învăţămîntul preşcolar, primar, secundar general, alte forme de învăţămînt preuniversitar, etc.) De menţionat că, acestea vor fi reexaminate şi majorate anual, de la 1 septembrie, pe măsura creşterii procentuale a salariului mediu prognozat pe economia naţională pentru anul gestionar faţă de salariul mediu al cadrelor didactice din învăţămînt real atins în trimestrul IV al anului precedent, (Anexa 11 din Legea Nr. 355 din 23.12.2005, cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar). De asemenea, a fost majorată şi mărimea premiului anuală care constituie cel puţin un salariu lunar de bază (tarifar sau de funcţie), calculat proporţional cu timpul efectiv lucrat în anul respectiv care se plăteşte cadrelor didactice la sfîrşitul anului de studii (Hotărîrea Guvernului Nr. 180 din 11.03.2013, cu privire la cu privire la plata premiului anual personalului din unităţile bugetare).
Urmează să fie semnat în Polonia acordul prin care guvernul polonez ne oferă 100 milioane de euro pentru dezvoltarea zootehniei şi dezvoltarea legumiculturii din Republica Moldova, punînd la dispoziţia întreprinzătorilor moldoveni bani extrem de ieftini pe 25 de ani, cu 5 ani termenul de graţie, cu o dobîndă de 0,15%.
Acordul a fost semnat la 14 mai 2014 în cadrul vizitei Prim-ministrului Iurie Leancă la Varşovia cu ocazia participării la Reuniunea anuală a Guvernatorilor Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.
Nu este o impresie falsă, este o impresie corectă [că nu toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii]. Cei care au relaţii şi pile, şi cunoştinţe, şi bani acumulaţi prin tot felul de metode, ei, de regulă, îşi cumpără libertatea şi situaţia bună, chiar dacă au fost implicaţi în anumite scheme.
Noi avem sentiment de demnitate şi din acest motiv cred că este timpul ca dl Rogozin să înţeleagă că este timpul ca Republica Moldova trebuie tratată cu respect.
NR: Vicepremierul rus Dmitri Rogozin, aflat la Tiraspol la 9 mai 2014, a avertizat că semnarea de către Moldova a unui Acord de Asociere cu Uniunea Europeană ar putea avea consecinţe foarte grave asupra Republicii Moldova, subliniind că Transnistria este “sub patronajul Rusiei şi nu vom permite nimănui să o supere. Avertizăm în mod direct că (semnarea Acordului de Asociere cu UE) ar putea avea consecinţe foarte grave asupra Republicii Moldova şi a populaţiei sale. Suntem categoric împotriva faptului că Transnistria nu este invitată să participe la negocierile dintre Chişinău şi Bruxelles”.
Administraţia de la Moscova îşi doreşte să aibă cît mai multă influenţă în această regiune. Unul din obiectivele lui Putin este refacerea Uniunii Sovietice. Toate vin dintr-un orgoliu foarte puternic pe care îl are Putin.
…
Sunt acţiuni planificate. Noi, însă, ştim, din lecţiile de istorie, că aceste acţiuni nu au durabilitate. Toate aceste dorinţe şi acţiuni ilegale vor avea reversul în raport cu cei care le-au iniţiat.
Noi avem elemente de război civil la hotarul Republicii Moldova. În Ucraina avem o situaţie care are impact asupra Moldovei, ceea ce ne obligă şi pe noi să avem o acţiune.
…actori politici din Moldova au implicare directă în tensionarea situaţiei, prin reprezentanţii lor din teritoriu. Mă refer la PCRM, Partidul Socialiştilor, şi trepăduşii care au apărut în ultimul timp şi aruncă bani în stînga şi dreapta cu mesaje pe care nu ştiu dacă nici ei le înţeleg… Nu doar Federaţia Rusă are interes naţional, dar şi Moldova.
Fireşte că spre regret am avut dreptate că oricare nu ar fi acţiunile Republicii Moldova, precum cea de anulare a accize la mărfuri, Transnistria găseşte noi motive de a tensiona situaţia. Acest apel faţă de Federaţia Rusă este o sfidare la adresa tuturor participanţilor în formatul de negociere “5+2”. Fireşte este o încercare de tensionare a situaţiei. Vor să repete într-un fel scenariul Crimeei, neţinînd cont de faptul că există diferenţe enorme. Este regretabil că ei autoproclamatele autorităţi de la Tiraspol aleg calea confruntării, tensionării situaţiei. Depinde, în primul rînd, de reacţia autorităţilor de la Moscova. Noi contăm foarte mult că această reacţie va fi echilibrată şi în spiritul respectului faţă de integritatea teritorială şi suveranitatea Republicii Moldova, în conformitatea cu acordurile pe care le avem semnate.
Apelul […] al aşa-zisului soviet suprem de la Tiraspol, privind recunoaşterea autoproclamatei “rmn” ca stat suveran, se înscrie în retorica politică promovată şi pînă acum de partea transnistreană şi nu face decît să tensioneze şi mai mult situaţia din regiune.
Partidul Liberal Democrat din Moldova condamnă apelul aşa-zisului soviet suprem care, prin acţiunile sale, sfidează angajamentele asumate anterior, în cadrul negocierilor, şi demonstrează o atitudine iresponsabilă a autorităţilor de la Tiraspol faţă de procesul de negocieri, faţă de părţile implicate, comunitatea internaţională, suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova.
Facem apel la mediatorii formatului actual de negocieri şi organizaţiile internaţionale (OSCE, ONU, UE) să intervină, în această situaţie, pentru a contracara acţiunile unilaterale şi iresponsabile ale autorităţilor de la Tiraspol.
PLDM a pledat întotdeauna pentru soluţionarea problemei transnistrene prin dialog şi relaţii politice, sociale, economice şi culturale corecte.
PLDM se pronunţă, în continuare, pentru reglementarea crizei transnistrene pe cale paşnică, prin negocieri, cu implicarea tuturor părţilor şi, implicit, a OSCE, Ucraina, Federaţia Rusă, Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii.
…din minciunile cu care opoziţia încearcă să-i sperie pe cetăţeni şi să creeze panică în societate. Panică atît în ceea ce priveşte relaţia noastră cu Federaţia Rusă, cît şi vizavi de integrarea europeană.
…
…nu înţeleg cum poţi să depui o moţiune împotriva unui fapt ce nu a existat şi nu există […] dacă opoziţia a ajuns să apeleze la asemenea soluţii disperate în tentativa de a crea un pretext pentru o nouă moţiune, înseamnă că ea a epuizat orice critică în adresa Executivului. Înseamnă că nu mai are ce să ne reproşeze. Tocmai de aceea, ca şi în cazul moţiunilor anterioare, m-am bucurat de prilejul de a mă adresa cetăţenilor ţării de la tribuna Parlamentului şi, totodată, de a demonta piramida, clădită din falsuri şi minciuni, a opoziţiei comuniste. Căci pe minciună se bazează şi moţiunea de astăzi…
…
Republica Moldova a susţinut doar Declaraţia Uniunii Europene privind măsurile restrictive impuse fostei conduceri a Ucrainei — şi aceste măsuri nu au nimic comun cu Federaţia Rusă şi cu cetăţenii ei.
De facto, autorii moţiunii de cenzură au manipulat cu textele oficiale distribuite de Uniunea Europeană! În comunicatul oficial, în versiunea originală în limba română a acestuia, postată pe pagina electronică a Uniunii Europene, se menţionează doar că Moldova şi alte cinci state non-membre UE s-a aliniat Deciziei Consiliului, prin care, citez: “se impune îngheţarea fondurilor şi resurselor economice ale persoanelor identificate ca fiind responsabile de deturnarea de fonduri ale statului ucrainean şi ale persoanelor răspunzătoare de încălcări ale drepturilor omului în Ucraina”.
Mai exact, sancţiunile la care s-a aliniat Moldova vizează 18 foşti oficiali ucraineni şi nu afectează în niciun fel statul ucrainean sau întreg poporul ucrainean.
Astăzi, mai mult ca niciodată, Europa înseamnă pace, siguranţă şi dezvoltare. Noi, în Republica Moldova, înţelegem acest lucru. La fel, înţelegem că anume familia Partidului Popular European este cea care a luptat şi va lupta pentru această pace. Anume grupul PPE este cel care a reuşit să facă faţă crizei financiare, a oferit economiei europene mişcare înainte, anume familia PPE a fost prima alături de oamenii de pe maidanul din Kiev, care au luptat pentru a fi mai aproape de inima Europei.
…
Cei care neagă existenţa şi extinderea Uniunii Europene, neagă victoria umanităţii asupra dictaturii, neagă lupta pentru căderea zidului Berlinez, neagă lupta pentru libertate, bunăstare şi pace a tuturor celor care se simt europeni. Iar dacă ei nu pot altfel, haideţi să-i trimitem în Est — să voteze sub ţeava armei, să lupte pentru existenţă, să încerce să se exprime liber.
…anexarea de către Rusia a peninsulei ucrainene Crimeea ar putea creşte aşteptările în regiunea transnistreană a Republicii Moldova.
…
Sperăm că autorităţile acestei regiuni nerecunoscute să nu ia decizii unilaterale care ar putea destabiliza situaţia […] Urmărim evoluţiile, avem anumite planuri de urgenţă, dar nu am putea face nimic pentru a rezista unui atac din exterior […] Sper să prevaleze o abordare rezonabilă.
…Russia’s annexation of Ukraine’s Crimean peninsula “might raise expectations” in Moldova’s rebel region.
…
What we really hope is that there will be no unilateral decisions taken by the leadership of this unrecognised region which might destabilise the situation […] We follow developments, we have certain contingency plans, but there’s nothing we could do to resist an outside attack […] I just hope a reasonable approach will prevail.
Dacă e să respectăm întocmai toate rigorile, urma să fie depusă o cerere la secretariatul coaliţiei. Această cerere încă nu a fost recepţionată.
…
Nu trebuie să se exagereze pe calificarea militar sau nemilitar al ministrului. Să ţinem cont de faptul că avem o conducere a Ministerului Apărării care asigură desfăşurarea atribuţiilor fireşti ale acestei instituţii. Ministrul este o figură politică. Mai ţineţi cont şi de faptul că Republica Moldova, fiind un stat neutru, Armata are atribuţii strict de apărare. În cadrul unor agresiuni pot interveni alte state care au recunoscut neutralitatea ţării. Noi avem un şir de state care au recunoscut neutralitatea RM.
Nu credeţi că exagerările se produc nu pe dimensiunea: militar-nemilitar, ci pe dimensiunea algoritmică?
Care este poziţia PLDM privind redistribuirea împuternicirilor dintre ministrul Apărării şi Comandantul supreme, problemă din cauza căreia şi-a dat demisia ex-ministrul Vitalie Marinuţa?
Noi susţinem integritatea şi unitatea statului ucrainean. Suntem într-o permanentă comunicare cu autorităţile ucrainene şi susţinem plenar aspiraţiile democratice europene ale poporului ucrainean-frate, dreptul său de a-şi determina viitorul, care, cu certitudine, este unul european.
CSI-ul demult s-a transformat într-un club al Preşedinţilor şi Primilor miniştri. Rolul acestei organizaţii din punct de vedere politic, militar este practic nul. Este o entitate în care se discută de regulă subiecte cu caracter economic, social, cultural. De regulă, reieşind din experienţa ultimilor ani, sau decenii.
În momentul cînd vom considera că această entitate nici nu ne reprezintă, nici nu ne aduce plus valoare în relaţiile noastre cu alte state şi nu vorbim doar de Rusia, vorbim de celelalte state membre, atunci probabil ne vom revizui poziţia şi mai ales în contextul eventualelor procese de semnare şi de ratificare a acordurilor de asociere şi de liber schimb s-ar putea constata că o parte din acordurile de liber schimb care sunt la moment în vigoare cu statele CSI trebuire revăzute sau poate chiar denunţate. Vom vedea, pas cu pas.
N.R.: În cadrul conflictului dintre Ucraina şi Rusia, autorităţile de la Kiev au examinat posibilitatea ieşirii ţării din componenţa CSI. Premierul Ucrainei, Arseni Iaţeniuk, a declarat mai tîrziu că această procedură este prematură, dar nu a respins o atare posibilitate. La 20 martie 2014, preşedintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, a anunţat că fracţiunea liberalilor intenţionează să înregistreze un proiect de lege privind ieşirea Moldovei din CSI. Partidul Liberal Democrat din Moldova nu respinge ideea ieşirii Moldovei din componenţa CSI, dar acest lucru trebuie făcut “pas cu pas”.
În ceea ce priveşte desemnarea candidatului pentru funcţia de Ministru al Apărării, nu cred că problema se pune aşa de grav. Eficienţa armatei nu a scăzut. Mai bine acest proces să dureze mai mult timp, dar persoana să fie pe potrivită evoluţiilor curente. Noi fiind un Guvern de coaliţie, eu aştept să facă colegii prezentarea şi în urma examinării voi lua atitudine.
…
Eu aştept o comunicare oficială. Eu nu pot comunica cu colegii din PLR doar în baza comunicărilor din presă. Ştiu că dl Hadârcă urmează să revină astăzi. Voi comunica şi despre rezultate vă voi informa ulterior.
Cum am putea estima eficienţa Armatei, dacă Comandantul suprem acuză lipsa de disciplină în aceasta, iar ex-ministrul Apărării şi-a prezentat demisia pe motiv că reformele se mimează?
Ceea ce s-a întîmplat astăzi în Crimeea ni s-a întîmplat nouă acum aproape 23 de ani, în chiar primele zile ale independenţei Republicii Moldova. Din păcate, nu am putut găsi o soluţie pentru ieşirea din criză… Ceea ce s-a produs acum în Ucraina nu ne-a surprins.
Sunt convins că este în interesul tuturor, nu doar al Republicii Moldova, să găsim o soluţie pentru reglementarea acestui conflict. Experienţa noastră ne demonstrează că, dacă nu reuşim să o facem în mod rapid, această problemă poate deveni contagioasă.
Integritatea teritorială şi suveranitatea statelor sunt principii-cheie ale dreptului internaţional. Ucraina este un partener strategic pentru ţara noastră. Continuăm să sperăm că se va găsi o soluţie pentru situaţia în care se află Ucraina. Iar poziţia noastră faţă de Crimeea a rămas aceeaşi — Guvernul Republicii Moldova nu recunoaşte legitimitatea plebiscitului de duminica [16 martie 2014] trecută şi optează, în continuare, pentru integritatea teritorială a Ucrainei. Dorim să vedem stabilitate şi predictibilitate în regiune.
…vreau să menţionez, că noi calificăm drept ilegal aşa-numitul “referendum” desfăşurat ieri [16 martie 2014] în peninsula Crimeea, deoarece acesta contravine Constituţiei Ucrainei şi normelor de drept internaţional.
Desfăşurarea aşa-numitului referendum privind statutul peninsulei Crimeea este un atentat la independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei.
Acţiunile provocatoare la adresa Ucrainei, concretizate prin sprijinul şi recunoaşterea unui referendum desfăşurat sub ameninţarea armelor; incitarea la separatism şi nesupunere faţă de autorităţile legale ale statului ucrainean trezesc îngrijorare în întreaga lume şi sfidează grav normele dreptului internaţional.
Luînd în consideraţie implicaţiile regionale ale acestor acţiuni ilegale din Crimeea, facem apel către cetăţeni, societate civilă, partide politice să se solidarizeze cu poporul ucrainean şi să condamne acţiunile care subminează stabilitatea în regiune şi suveranitatea Ucrainei.
Noi ne fiind deocamdată membri ai UE vom urmări atent tot ce se intîmplă în stînga Nistrului. Continuăm politica de angajare a celor de la Tiraspol pentru a evita luarea unor decizii unilaterale şi astfel crearea unor tensiuni şi provocări. Avem acelaşi interes şi pe zona de sud ca să nu admitem tensionarea situaţiei. În rest, comunicăm foarte strîns şi cu partenerii de la Kiev pentru ca frontiera să fie una bine păzită. Bineînţeles că vom continua comunicarea cu colegii de la Moscova.
…
Scenarii sunt posibile diferite. Le examinăm, dar vrem să sperăm că raţiunea va triumfa şi nimeni nu va dori să mai creeze o sursă de tensiune.
Avem o relaţie foarte activă cu Ucraina. Sunt multe similitudini cu situaţia din ţara noastră, aceasta doar va spori interesul nostru de a avea abordări comune. Dacă nu se găseşte o soluţie pentru acest focar de separatism el poate deveni unul contagios.
Faptul că regiunea transnistreană reprezintă o sursă de instabilitate am ştiut şi pînă la apariţia acestor situaţii din Ucraina. Unul din obiectivele pe care le-am avut în raport cu cei de la Tiraspol este ca să nu fie acţiuni unilaterale care ar duce la tensionarea situaţiei. Noi urmărim foarte atent, ştim ce se întîmplă acolo. Nu este cazul pentru declaraţii alarmante, nu avem motive de îngrijorare deosebită. Tiraspolul sper că înţelege responsabilitatea care îi revine.
Nimic nu poate justifica recurgerea la o reacţie militară şi escaladare a conflictelor, în timp ce există mecanisme internaţionale de rezolvare a lor cu respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei. Evenimentele tragice din Ucraina, oamenii care îşi văd viitorul în Uniunea Europeană, ne conving cît de important este să continuăm cu şi mai mult angajament alegerea europeană făcută de ţara noastră.
Este o desfăşurare foarte periculoasă a evenimentelor. Poate fi într-adevăr foarte contagioasă […] Moldova recunoaşte noua conducere de la Kiev şi speră că în urma alegerilor care vor avea loc în curînd vor birui forţele pro-europene.
Din experienţa noastră proprie, dacă se vrea rezolvarea unei probleme de tipul conflictului transnistrean se cere o cooperare între Est şi Vest. În caz contrar, problema se va prelungi. De aceea, apelam la colegii noştri din Bruxelles, Washington şi Moscova să încerce să găsească o soluţie.
Prima lecţie este că odată ce a fost stabilit un obiectiv, trebuie să-l urmezi. Decizia Ucrainei de a nu semna Acordul de Asociere la Vilnius a fost o decizie care a schimbat totul. Trebuie să fim mai hotărîţi şi mai motivaţi în a promova reformele. Orice abatere te face vulnerabil […] Cea de-a doua lecţie este că nu trebuie să ne concentrăm doar pe negocieri, ci să pregătim ţara şi economia pentru a beneficia de prevederile Acordului de Asociere. A treia lecţie — comunicarea cu cetăţenii noştri, iar lecţia finală este regîndirea Parteneriatului Estic şi oferirea perspectivei europene — mecanismul de transformare al UE […] Orice alt drum va sufoca democraţia noastră în curs de formare. Trebuie să asigurăm oamenilor un trai mai bun, oportunităţi economice mai bune, salarii mai bune şi acces la infrastructura de calitate.
Partidul Liberal Democrat din Moldova constată cu profundă îngrijorare că evoluţiile dramatice din Ucraina pot conduce la o catastrofă umanitară de proporţii, cu consecinţe greu de estimat nu doar pentru Ucraina, ci şi pentru toate ţările din regiune, inclusiv pentru Republica Moldova.
Reafirmăm solidaritatea noastră cu poporul suveran al Ucrainei în efortul său de a păstra unitatea teritorială a statului, de a construi o Ucraină democrată şi europeană.
Calificăm decizia Federaţiei Ruse din 1 martie 2014 privind introducerea forţelor militare în Ucraina drept un atac la suveranitatea şi independenţa acestui stat şi o violare a principiilor dreptului internaţional.
Considerăm imperativă respectarea de către Federaţia Rusă a tuturor convenţiilor care asigură suveranitatea Ucrainei, precum şi încetarea oricăror acţiuni provocatoare menite să submineze pacea şi stabilitatea în regiune.
Solicităm Organizaţiei Naţiunilor Unite, OSCE, Uniunii Europene, Statelor Unite ale Americii să aplice cît mai rapid toate instrumentele necesare pentru depăşirea crizei din Ucraina, luînd în calcul şi impactul posibil al acesteia asupra securităţii şi stabilităţii Republicii Moldova.
Facem apel către societatea civilă, partidele politice să manifeste solidaritate cu poporul ucrainean şi să condamne tentativele de subminare a suveranităţii, independenţei şi unităţii teritoriale a Ucrainei.
[Putin] este un om care are caracter. Este foarte ambiţios, dar din experienţă vedem că şi este un om foarte raţional.
…
Nu poţi să arunci ţara într-o izolare totală. La ora actuală acţiunile Federaţiei Ruse duc la o autoizolare generală. În cadrul acestei autoizolări, Federaţia Rusă va avea de suferit economia ţării, businessul, cetăţenii şi desigur, imaginea Federaţiei Ruse. Eu cred că nu s-a luat tot în calcul. Nu s-au aşteptat la o asemenea reacţie solidară a comunităţii internaţionale, precum şi a unor ţări individuale. Mă refer aici la poziţia Turciei, care este o ţară foarte importantă în bazinul Mării Negre.
N.R.: Declaraţia a fost făcută în contextul deciziei Rusiei să intervină militar în Crimeea, pe fonul conflictului intern din Ucraina, sub pretextul apărării drepturilor cetăţenilor ruşi din sud-vestul Ucrainei.
Din moment ce Republica Moldova este vecină cu Ucraina, în ciuda dimensiunilor mici ale ţării, avem o frontieră comună cu Ucraina cu lungimea de 1242 km şi, desigur, tot ce se întîmplă în Ucraina este extrem de important pentru Republica Moldova şi pentru viitorul Republicii Moldova.
Suntem profund îngrijoraţi de ceea ce se întîmplă în Ucraina. În Republica Moldova, din păcate, din prima zi a independenţei, au existat mişcări secesioniste şi ştim exact ce înseamnă separatismul. Din păcate, încă nu am fost în stare să găsim o soluţie potrivită. Aşadar, ceea ce se întîmplă acum în Ucraina este o reamintire pentru noi în primul rînd, dar arată şi arată prietenilor noştri că trebuie să facem mult mai mult pentru a soluţiona această criză pentru că, dacă nu este rezolvată la timp, va deveni foarte contagioasă. Şi ceea ce se întîmplă astăzi în Crimeea, în unele părţi de est ale Ucrainei este o amintire tristă. Deci, Moldova pledează pentru integritatea teritorială a Ucrainei şi sperăm foarte mult că vor fi aplicate toate mecanismele internaţionale şi va fi găsită o soluţie paşnică a acestui conflict.
Îmi exprim îngrijorarea faţă de situaţia din Ucraina, în speranţa că vor fi respectate toate tratatele şi convenţiile care asigură suveranitatea acestui stat.
Comunitatea internaţională trebuie să se implice cît mai rapid în soluţionarea acestei crize. Orice conflict poate fi rezolvat prin soluţii paşnice fără implicarea armatei. Deciziile Federaţiei Ruse afectează grav pacea şi liniştea din regiune, precum şi din lume iar consecinţele pot fi dramatice!
În aceste momente de grea cumpănă, îmi exprim solidaritatea cu poporul ucrainean şi îmi doresc ca lucrurile să revină la normal!
Ne exprimăm speranţa că noul Executiv, în frunte cu Arseni Iaţeniuk, va fi capabil să asigure unitatea şi securitatea statului vecin, să depăşească dificultăţile economice şi să relanseze parcursul european al Ucrainei.
Este în interesul vital al Republicii Moldova să aibă în vecinătatea sa estică o Ucraină independentă şi democrată, angajată pe calea integrării europene, o Ucraină care pune accentul pe dialogul politic bazat pe valori democratice, respectarea drepturilor omului şi ale minorităţilor, în deplin acord cu aspiraţiile democratice ale întregului popor ucrainean.
Discuţii au fost mai multe la acest capitol, recunosc că au fost discuţii şi în cadrul Coaliţiei. Noi avem un acord de constituire a Coaliţiei, care stabileşte foarte clar care este procedura de numire şi de destituire. În acest sens, ştim că astăzi va fi colegiul la Ministrul Apărării, Preşedintele RM care este Comandatul Suprem a avut această analiză a situaţiei în armată, în urma discuţiilor care au avut loc, dînsul şi-a depus demisia.
Comunicarea necesară a fost, deciziile s-au luat, eu nu cred că asta ţine de şoc, este un proces firesc. Ceea ce este important acum noul ministru care va fi numit să vină şi să înlăture toate acele lacune care sunt în Armata Naţională.
În Republica Moldova, modelul actual de organizare a studiilor doctorale, de finanţare a ştiinţei universitare, de evaluare şi acreditare, denotă ineficienţă şi rezultate recunoscute la nivel internaţional insuficiente în raport cu calitatea capitalului uman din cercetare de care dispunem.
Punctul de plecare pentru acţiunile viitoare trebuie să fie înţelegerea unanimă a naturii educaţiei prin doctorat în universităţi în conformitate cu principiile europene reflectate în “Recomandări Salzburg II” din 2010. Ne propunem să îmbunătăţim esenţial calitatea programelor doctorale şi să creăm mai multe oportunităţi de carieră pentru tinerii cercetători. Credem că este importantă susţinerea finanţării distincte a programelor de doctorat şi instituirea de mecanisme transparente şi competitive de susţinere financiară a cercetării universitare.
Doar politicile Guvernului nu vor produce schimbarea. Universităţile trebuie să comunice cu mediul academic internaţional, cu reţelele internaţionale de cercetare. Universităţile trebuie să concureze şi să colaboreze în acelaşi timp pe proiecte de cercetare, inclusiv în programul Orizont 2020.
Este o dramă a poporului ucrainean. Nu cred că cineva poate să spună cine conduce acţiunile. Este o politică negîndită şi pornirea puterii împotriva propriului popor. Eu sper că raţiunea va prevala. Oamenii sunt omorîţi în stradă. Ucrainenii se omoară unii pe alţii. Sper că intervenţia externă va ajuta, iar ostilităţile vor lua sfîrşit. Nimic nu poate justifica moartea oamenilor. Manifestarea nu are legătură doar cu faptul că nu a fost semnat parafarea Acordului. Este un protest faţă de cum este condusă Ucraina. Oamenii vor o ţară liberă, o viaţa bună în propria lor ţară.
N.R.: La 20 februarie 2014, în urma confruntărilor din zona Euromaidan-ului au fost înregistraţi aproximativ 100 de morţi şi circa 600 de rănişi. Protestatarii au cerut revenirea la versiunea Constituţiei din anul 2004. Preşedintele ucrainean, Victor Ianukovici, s-a întîlnit pe parcursul zilei de 21 februarie cu trei miniştri de Externe din ţările a UE. Aceştia au discutat despre posibilitatea remedierii ciocnirilor violente care au loc la Kiev. În urma discuţiilor purtate cu oficialii europeni, Ianukovici a decis să discute şi cu Vladimir Putin. În aceeaşi zi deputaţii ucraineni s-au întrunit într-o şedinţă extraordinară la Rada Supremă, condamnînd acţiunile violente ale poliţiei şi folosirea armelor de foc. Rada Supremă a votat interzicerea operaţiunilor anti-teroriste pe teritoriul Ucrainei. Decizia a fost susţinută de 236 de parlamentari ucraineni.
Este absolut inadmisibil ceea s-a întâmplat în Ucraina, sub acoperirea nopţii. Vărsarea de sânge, indiferent de explicaţii, reprezintă un lucru extrem de grav şi nu trebuie încurajat sub nicio formă. Autorităţile de la Kiev trebuie să înţeleagă acum că orice om, care îşi cere drepturile, trebuie ascultat, dar nu redus la tăcere! Este cumplit ca Ucraina să se transforme într-o pată de sânge pe harta Europei, oamenii trebuie să se simtă liberi şi în deplină securitate în ţara pe care o iubesc.
Sunt convins că şi cetăţenii de la Comrat, ca şi cei de la Soroca îşi doresc să aibă drumuri bune spitale şi şcoli […] Aş ruga conducerea autonomiei să nu se ocupe doar de blamarea eforturilor noastre, dar să prezinte obiectiv starea de lucruri.
Noi vom continua să ne preocupăm de toate problemele, şi din sud şi din nord. Vreau să vă asigur dle viceguvernator Ianioglo că şi atunci când mă voi întâlni la Chişinău cu preşedinţii BEI şi BERD voi discuta despre investiţii noi, inclusiv în autonomia găgăuză. Atunci când mă voi întâlni la Soci cu Medvedev voi discuta şi despre relaţiile agenţilor economici din regiune cu Federaţia Rusă.
A fost lansată şi ideea ca başcanul să fie exclus din componenţa Guvernului. Nu cred că este o poziţie bună. Dimpotrivă, cred că aici (în Guvern) trebuie să discutăm problemele şi să facem politică, inclusiv, dar nu în afară. Noi dorim să ne axăm pe probleme care ţin de interesele tuturor cetăţenilor noştri, şi nu pe cele care ar fi împotriva integrităţii teritoriale a statului. Vă rog să îi transmiteţi acest mesaj başcanului, exact aşa cum l-am expus eu, nu denaturant.
Evenimentele din ultimul timp demonstrează, însă, că în Republica Moldova există mai multe forţe politice care doresc dezbinarea societăţii, generarea conflictelor şi promovarea separatismului.
Mai multe grupuri politice încearcă să manipuleze opinia publică, să bage zâzanie între oameni şi să destabilizeze situaţia din Republica Moldova. După ce au promovat insistent ideea referendumului ilegal din autonomia găgăuză din data de 2 februarie a.c., aceste forţe încearcă acum să creeze noi focare de instabilitate pe teritoriul Republicii Moldova.
PLDM condamnă acţiunile îndreptate spre subminarea integrităţii teritoriale şi a obiectivului naţional de integrare europeană întreprinse de unele forţe politice iresponsabile din Republica Moldova, dar şi cu implicarea unor forţe din exterior.
Asemenea acţiuni trebuiesc sancţionate nu doar pe cale legală de către instituţiile statului, dar şi de către toată societatea, pe cale morală şi politică. Cetăţenii Republicii Moldova înţeleg foarte bine care este acum miza Partidului Comuniştilor, dar şi a Socialiştilor, a autorităţilor din UTAG — miza lor este dezbinarea societăţii şi învrăjbirea oamenilor.
Pe data de 18 noiembrie 2013, prin lansarea Pactului Responsabilităţii Naţionale pentru o Moldovă Europeană, am anticipat că vor exista mute provocări interne, alimentate şi din exterior, care vor încerca să împiedice parcursul nostru european. Acum, în aceste momente de maximă importanţă pentru viitorul Republicii Moldova, ne reasumăm această responsabilitate şi vă chemăm pe toţi să acţionăm uniţi şi motivaţi de un singur interes — interesul naţional.
Acţiunea în sine, numită de organizatorii ei drept “referendum”, a fost declanşată din raţiuni strict politice, nu are niciun temei legal şi nu poate avea nici un fel de consecinţe juridice.
Autorităţile din Găgăuzia au ignorat cu desăvârşire posibilitatea de a afla opinia oamenilor pe căi legale, ignorând procedurile Comisiei Electorale Centrale şi legislaţia cu privire la referendumuri. Acţiunea din 2 februarie s-a bazat exclusiv pe manipularea opiniei publice.
Cei care au stat în spatele acestei acţiuni încearcă să compromită ideea de autoritate legala in Republica Moldova, care este o garanţie pentru fiecare cetăţean şi pentru stat.
Obiectivul major al forţelor implicate în organizarea acestui referendum ilegal este mult mai larg decât acţiunea din raioanele de sud şi ţinteşte destabilizarea situaţiei pe întreg teritoriul Republicii Moldova. În acest context, constatăm că cea mai mare parte din responsabilitatea pentru situaţia creată o poartă Partidul Comuniştilor. Această formaţiune a susţinut deschis ideea referendumului, pentru care a pregătit din timp terenul prin acţiunile sale anterioare de nesupunere civică din 2010, aşa-numitul congres civic din 2011, campania de subminare a simbolurilor statului, subminarea activităţii instituţiilor statului, dezbinarea pe criterii etnice a societăţii, promovarea separatismului.
Pînă acum domnul Dodon avea soluţii pentru probleme economice, acum văd că are soluţii şi pentru probleme de geopolitică. Este ceea ce au încercat unii politicieni de la Comrat cu susţinerea foarte activă a comuniştilor şi iată a noilor geo-strategi în persoana Partidului Socialist. A fost efortul de a destabiliza situaţia din Republica Moldova.
Ceea ce s-a întîmplat ieri la Comrat, dar, din păcate, şi la Taraclia are anumite elemente de tentativă de a stimula astfel de procese (separatiste) şi nu doar de către politicienii mai puţin responsabili. De fapt, nu vreau pe toţi să îi adun sub această calificare, pe cei din autonomie, dar foarte mulţi, din păcate, s-au comportat exact în această manieră şi, în mod special, cei care i-au susţinut aici, de la Chişinău, Partidul Comuniştilor, Partidul Socialiştilor.
…
Reiterez, integrarea europeană nu are nimic în comun cu obiectivul de a înrăutăţi cumva relaţia cu Federaţia Rusă sau cu Ucraina, sau cu Kazahstan, Belarus. Din contra, sunt absolut convins că integrarea europeană ne face pe noi mult mai previzibili, mult mai stabili, ne face un partener pe care se poate miza, inclusiv din punct de vedere al aranjamentelor comerciale.
…
Autorităţile locale au nevoie de informaţii de la cele centrale. Abia cînd am fost la Comrat cu domnul preşedinte al Parlamentului, Igor Corman, le-am prezentat textul în limba rusă inclusiv al Acordului de Asociere şi Zonei de Liber Schimb.
Ceea ce am văzut noi nu a fost altceva decît un sondaj. Rezultatele au fost cele aşteptate, cei din autonomie susţinuţi de comunişti au reuşit să isterizeze populaţia. Sunt tentative de a ne pune în lumini proaste, că uite şi la noi sunt tensiuni, ca în Ucraina.
…
Cred că ar fi o greşeală ca ultimul să fie exclus. Formuzal este un membru din oficiu şi ne oferă şansa să vedem ce se întîmplă acolo şi în acest fel să prezentăm toate argumentele în Găgăuzia.
Avem de a face cu o tentativă de destabilizare a situaţiei în sudul ţării şi ferma mea convingere este că responsabilitate pentru situaţia creată o poartă comuniştii. Vreau să amintesc că această formaţiune nu doar a susţinut deschis ideea referendumului, ci şi a întreprins anterior anumite acţiuni, ce au format o bază pentru astfel de manifestări. Am în vedere toate acele acţiuni de nesupunere civică, organizate de comunişti în 2010: aşa-numitul congres civic din 2011, campania de subminare a simbolurilor statului (încercarea de a înlocui drapelul de stat cu bicolorul inventat de ei), subminarea activităţii instituţiilor statului (boicotarea şedinţelor Parlamentului), dezbinarea pe criterii etnice a societăţii, promovarea separatismului etc. Toate acestea au creat o anumită stare de spirit, au dat impuls anumitor tendinţe şi, astăzi, ceea ce vedem în UTA Găgăuzia reprezintă şi un rezultat al activităţii “fructuoase” a comuniştilor în vederea discreditării statului, a instituţiilor de stat.
…
Orice partid politic serios trebuie să pună mai presus decît orice interesele statului, ale cetăţenilor, indiferent de faptul că se află în opoziţie sau la guvernare. Comuniştii, care de nenumărate ori s-au declarat patrioţi şi statalişti, au picat acest test, lucru care s-a văzut clar în ultimii ani. Nu ştiu dacă ei pot fi numiţi măcar oportunişti politici, mai degrabă e vorba de o grupare ghidată de interese înguste, care nu are nimic în comun cu interesele statului. Sper că oamenii au văzut şi au înţeles acest lucru şi vor face concluziile de rigoare. Soarta ţării şi încrederea oamenilor nu poate fi încredinţată unor aventurieri politici, care sînt gata să distrugă totul în jur doar pentru a-şi atinge scopurile lor înguste.
Aceste lucruri (referendumurile din U.T.A. Găgăuzia) nu produc efecte juridice sau politice la nivel de ţară. Este o situaţie regretabilă. Pot să vă mai spun că a fost administrată această situaţie prost. [...] Problemele trebui să fie rezolvate la timp. Pentru că o problemă care nu e rezolvată la timp se transformă într-o problemă mare şi devine să fie rezolvată mai greu.
Nu e corectă abordarea, cînd spuneţi că pe subiectul referendumului aţi atins punctul din care nu vă puteţi devia. Atunci cînd veţi lua decizia cu privire la referendum, vă rog să vă gîndiţi şi la consecinţe. Ce va urma? Aşa şi nu am înţeles care vor fi consecinţele practice ale referendumului. La finele anului vom avea alegeri parlamentare şi cetăţenii vor avea posibilitatea pentru a se expune asupra strategiei de dezvoltare a ţării, integrarea europeană sau aderarea la Uniunea Vamală.
…
Cetăţenii noştri trebuie să se expună atunci cînd sunt informaţi. Oamenii nu ştiu ce prevederi au Acordul de Asociere cu UE pentru că nici nu l-au văzut. Dl Dudoglo a declarat că Acordul de Asociere va duce la prăbuşirea economiei Găgăuziei!? Ce a stat la baza acestor declaraţii? Ce noi suntem sinucigaşi? Ce noi ne dorim prăbuşirea economiei RM? Dacă vreţi să ştiţi opinia cetăţenilor, haideţi mai întîi să-i informăm, ca să aibă posibilitatea să ia decizii raţionale, în cunoştinţă de cauză.
…
Noi trebuie să avem o abordare raţională, constructivă. Eu cred că pînă în prezent s-au făcut multe pentru satele din Găgăuzia, desigur multe mai trebuie de făcut, dar trebuie să vedem şi rezultatele deja obţinute.
Ne unesc nu doar problemele, ci şi dorinţa noastră comună de a locui într-o ţară prosperă. Este foarte important ca cetăţenii să fie informaţi. În acest sens, Guvernul a publicat pe pagina sa oficială şi varianta în limba rusă a Acordului de Asociere şi cel de Liber Schimb, ceea ce vă va permite să vă informaţi corect şi să vă convingeţi că acest Acord este în interesul RM, iar afirmaţiile contrarii sunt absolut nejustificate. Cel mai corect va fi ca cetăţenii R Moldova, inclusiv cei din regiunea găgăuză, să se pronunţe asupra vectorului ţării atunci cînd vor avea loc alegerile parlamentare.
Noi încercăm să reluăm negocierile fiindcă nu avem nici o bază acum să continuăm acest blocaj. Încă nu avem un răspuns. Aşteptăm răspunsul de la Moscova. Vom merge la prima dorinţă de a discuta în continuare.
…
Am avut recent o discuţie cu ministrul agriculturii a Federaţiei Ruse, la Berlin. În ceea ce priveşte colaborarea interministerială noi suntem în continuă discuţie şi chiar am discutat stabilirea datei următoarei şedinţe a colegilor la Moscova. În schimb, cu Rospotrebnadzor avem nevoie să reluăm discuţiile.
Dar nu asta este pierderea cea mai mare (vînzări ratate de circa 20 de milioane de dolari). Cea mai mare pierdere este lovirea în imaginea acestui produs care are un nume bun, care este de calitate. Este discriminarea celor care au muncit zeci de ani la înfiinţarea plantaţiilor vitivinicole, care se mîndresc cu acest nume. Este şi o lovitură în mîndria noastră naţională. Aceasta este marea noastră pierdere.
Tot în acest an, ne propunem să reparăm încă 1 500 de kilometri de drumuri, dar şi alte proiecte importante pentru infrastructura ţării. Vom face din R. Moldova un adevărat şantier, unul pentru sporirea bunăstării vieţii cetăţenilor.
În 2014, PLDM îşi va concentra eforturile pentru a identifica sursele şi mecanismul care să facă posibilă nu doar indexarea pensiei, dar şi majorarea acesteia.
În urma indexărilor operate la 1.04.2014, pensiile au fost majorate cu 6.45%. Indexării au fost supuse peste 650.8 mii de pensii. Mărimea medie a pensiei pentru limită de vîrstă indexate în 2014 a constituit 1,116.75 lei cu o “rată de înlocuire” de 27.9% din veniturile salariale anterioare pensionării. La rîndul său în urma indexării pensia minimă pentru limită de vîrstă pentru lucrătorii din economia naţională a constituit 798.33 lei, iar pentru cei din agricultură — 710.72 lei.
…în anul curent, urmează să semnăm Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, care prevede inclusiv Acordul de Comerţ Liber, iar acest eveniment de importanţă naţională va ancora definitiv Republica Moldova în spaţiul valorilor europene, va face ireversibil procesul de integrare europeană, pentru a cărui reuşită am muncit continuu, timp de mai mulţi ani.
Acordul de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană, care cuprinde şi Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Comprehensiv RM-UE, a fost semnat la 27 iunie 2014 la Bruxel. Documentul a fost semnat de prim-ministrul Iurie Leancă, iar de partea Uniunii Europene, Herman Van Rompuy, preşedintele Consiliului European, Jose Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, şi înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, vicepreşedintele Comisiei, Catherine Ashton.
Avem o situaţie ieşită din comun, cînd forţe politice iresponsabile, care pun în capul mesei doar interesele lor electorale, fac tot posibilul pentru a deturna Republica Moldova de pe calea integrării europene, semănînd zîzanie între cetăţeni, manipulîndu-i şi încercînd să creeze continuu noi şi noi focare de instabilitate.
…
În autonomia găgăuză avem o tentativă clară de subminare a legislaţiei în vigoare. Cei care umblă cu ideea unui referendum, pe data de 2 februarie, sfidează deschis legislaţia R. Moldova, depăşindu-şi competenţele. Această situaţie ne dovedeşte, încă o dată, că se impune o analiză serioasă a legislaţiei şi o reglementare mult mai clară a competenţelor factorilor de decizie locali, atunci cînd este vorba de chestiuni de interes naţional.
…
Republica Moldova îşi va urma calea de dezvoltare aleasă — calea democraţiei, calea reformelor, calea integrării europene, iar toate încercările de a ne abate de pe acest drum sunt sortite eşecului. Suntem mai decişi, ca oricînd, să apărăm viitorul Republicii Moldova. Trebuie să construim împreună ţara noastră, iar aceasta necesită multă responsabilitate.
L-am rugat pe dl Ianioglo să transmită un mesaj foarte punctual şi precis colegilor şi politicienilor de la Comrat. Cetăţenii fie de la Taraclia, fie de la Comrat sau Cimişlia au nevoie de rezolvarea problemelor sociale, economice, de infrastructură, locuri de muncă. Acestea sunt probleme reale. Însă acest referendum consultativ nu are nimic comun cu problemele reale din regiune, este un exerciţiu care poate doar tensiona situaţia în sudul din Republica Moldova. L-am rugat să transmită acest mesaj de a ne axa pe problemele reale.
…
Sper că, colegii de la Comrat vor reacţiona prompt şi pozitiv la această deschidere a Guvernului de la Chişinău. Nu trebuie să substituim problemele reale cu aceste iniţiative care nu-mi dau seama ce au în comun cu interesele Republicii Moldova. La finele acestui an în Republica Moldova, pentru cei care poate încă nu ştiu, vor avea loc alegeri democratice, parlamentare, cei care eventual cred că Republica Moldova ar trebui să-şi aleagă altă opţiune decît integrarea europeană nu au decît să încerce să convingă cetăţenii din Republica Moldova, cei care votează de corectitudinea opţiunii lor. Pentru asta există exerciţiul democratic şi legitim.
Referitor la acest referendum s-a pronunţat atît CEC cît şi instanţa de judecată de la Comrat, astfel încît subiectul referendumului nu poate fi tema unui referendum local.
Proiectul naţional al R. Moldova este integrarea europeană, ceea ce înseamnă fortificarea independenţei şi suveranităţii statului. Totodată, trebuie să recunoaştem că în aceşti ani am avut parte de un sprijin fără precedent din partea partenerilor noştri externi pentru a merge înainte. Trebuie să fim recunoscători statului român şi personal domnului Băsescu pentru sprijinul oferit R. Moldova.
Este vorba şi despre eliminarea consecinţelor inundaţiilor, despre ajutorul de o sută de milioane de euro, poziţia României în procesul de integrare europeană a R. Moldova. A fost un sprijin foarte valoros. Şi domnul Ponta ajută foarte direct şi eficient R. Moldova. Să nu uităm că, în această perioadă, am avut parte de un sprijin direct şi palpabil din partea Germaniei, Poloniei, Suediei şi al altor state, inclusiv din partea SUA.
Cum are de gînd PLDM să delimiteze pledoaria pentru integrare europeană de cea unionistă?
Cînd va avea loc discuţia în cadrul CPE privind proiectul Preşedintelui Traian Băsescu?
Declaraţia domnului Băsescu nu ne ajută, ci ne creează doar probleme cruciale. Salut declaraţia premierului Ponta. Nu aş vrea să fac divizări, separări. Noi avem nevoie de altceva. Avem nevoie de o ţară vecină România. Să aibă o voce credibilă în cadrul Uniunii Europene, să poate să ne ajute în realizarea acestui obiectiv, acestui parcurs european. Parcursul european nu înseamnă pierderea suveranităţii, sub nicio formă a statului Republica Moldova, ci doar faptul că urmează să fim un stat funcţional. Urmează să ancorăm Republica Moldova într-un spaţiu al prosperităţii, al stabilităţii, cu un sistem funcţional, fără frontiere, cu reglementări comune. Acesta este scopul cel mai importat al Guvernului de la Chişinău.
Dacă afirmaţi că declaraţia Preşedintelui Băsescu vă creează doar probleme cruciale, iar declaraţia Premierului Ponta o salutaţi, cum de afirmaţi că nu vreţi să faceţi divizări, separări?
Credeţi că după Declaraţia Preşedintelui Băsescu vocea României în cadrul UE a devenit mai puţin credibilă?
După afirmaţiile şi aprecierile acţiunilor şi declaraţiilor Preşedintelui Băsescu din noiembrie-decembrie 2013, Premierul moldovean Iurie Leancă a nimerit în colimatorul consilierilor Preşedintelui Băsescu chiar în ajunul vizitei sale din 23 decembrie 2013 în România. Iulian Chifu, consilierul Preşedintelui Băsescu, şi unul dintre cei mai buni cunoscători ai realităţilor din Republica Moldova s-a remarcat la 21 decembrie printr-o postare pe Facebook, în care afirma
Îmi doresc în calitate de cetăţean european, ca în peisajul politic moldovenesc să nu mai existe un partid prin definiţie comunist, cît şi prin denumire comunist. Un partid de extremă stîngă, care nu are nimic în comun cu viitorul european al Republicii Moldova, care nu are nimic cu ceea ce se întîmplă în spaţiul european şi chiar în spaţiul post-sovietic. Îmi doresc ca acest partid să dispară şi ca denumire şi ca esenţă. Să avem partide de stînga clasice de tip european, cu o doctrină foarte bună, care pledează pentru un rol aparte în ţară. Nu îmi doresc perpetuarea sub nicio formă a acestui partid.
…
Nu ştiu cine va fi următorul lider al PCRM, nu comunic cu Voronin. Nu mă interesează. Ceaa ce mi-am dorit în cariera mea de prim ministru e să avem o conlucrare între guvernare şi opoziţie. Am anunţat despre viziunea noastră, că nu pretindem asupra monopolului. Dacă are, să vină cu critici. Peste tot opoziţia este un barometru. Să vină cu alternative. Pînă acum, am auzit doar critici. Doar ţipălăi. În 2009 cînd am venit la putere. Ce fel de ţară am preluat? O ţară izolată. Pe plan intern cu un deficit bugetar de 16% şi pentru anul ăsta se aşteptă un deficit de doar 2%.
Este surprinzător că aceiaşi politicieni, care se opun — populist şi demagogic — măsurilor întreprinse pentru desfăşurarea corectă a examenelor, insistă că păstrarea examenului conduce la îmbunătăţirea rezultatelor. În acelaşi timp, este regretabil că ei preferă să politizeze un aspect pur tehnic prin care Ministerul Educaţiei încearcă să asigure o educaţie de calitate şi induc voit în eroare opinia publică prin declaraţii inflamante. Istoria românilor şi universală este disciplină obligatorie în planul cadru pentru gimnaziu şi nu este nici mai mult, nici mai puţin importantă decît Geografia, Fizica, sau Chimia. Sîntem de acord cu un singur lucru din declaraţia distinşilor deputaţi: să lăsăm deciziile din educaţie la latitudinea specialiştilor şi să evităm ingerinţa politicului. Ministerul Educaţiei face apel la corectitudine şi nu va politiza dezbaterea şi deciziile din educaţie.
Deputaţii Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, Corina Fusu şi Valeriu Munteanu au organizat o conferinţă de presă în cadrul căreia i-au cerut ministrului Educaţiei, Maia Sandu, să retragă ordinul prin care a anulat obligativitatea susţinerii examenului la disciplina Istoria Românilor pentru absolvenţii de gimnazii. Potrivit liberalilor, prin această măsură se urmăreşte ca tinerii de astăzi să nu-şi cunoască trecutul şi istoria neamului. Liderul PL, Mihai Ghimpu, nu a exclus implicarea “mînii Moscovei” în aceste schimbări în grila de examene.
Încă în legislatura 2005–2009 am semnat o iniţiativă de modificare a art. 13 din Constituţie, care se referă la denumirea limbii. Pînă a face mai multe comentarii, aş vrea să văd decizia motivată a Curţii în privinţa deciziei de săptămîna trecută. PLDM va da o apreciere sub toate aspectele, inclusiv de ordin politic şi juridic.
Obiectivul nostru este integrarea europeană, proces care va soluţiona mai multe probleme. Nu zic că problema denumirii limbii nu ar fi o problemă importantă, dar maniera în care este pusă în discuţie poate fi dăunătoare.
România ne-a ajutat foarte mult în ultima perioadă şi îi mulţumim pentru asta. Dar noi vrem să construim aici un stat suveran şi muncim mult. Aceste declaraţii ale domnului Băsescu nu fac bine, lucru spus şi de partenerii europeni. Comuniştii iarăşi o să aibă lozinci.
Cineva lansează proiecte politice şi noi suntem atraşi în dispute neconstructive. Le lansează cei din România. E părerea mea.
În perioada 2005–2009 eraţi în opoziţie, de ce nu aţi încercat modificarea articolului 13 din Constituţie după ce aţi ajuns la guvernare?
Promiteţi că PLDM va da o apreciere sub toate aspectele, inclusiv de ordin juridic şi politic, hotărîrii Curţii Constituţionale, cînd va fi realizată această promisiune?
Credeţi că hotărîrea Curţii Constituţionale are cumva tangenţă cu noul proiect de ţară a Preşedintelui Băsescu — unire cu Republica Moldova?
Pericolul cel mai mare este dacă se va confunda procesul de integrare europeană cu cel de unire. Eu regret că am fost atraşi să discutăm aceste probleme care nu sunt fără finalitate. Cineva îşi lansează proiecte politice. În cazul dat vizează politica internă a României. Să nu consideraţi ca ceea ce se întîmplă vizează doar soarta Republicii Moldova sau cetăţenii ei.
…
Eu ştiu că este statul Republica Moldova şi statul România. Am spus din totdeauna că vorbesc limba română. Eu cunosc istoria, cunosc şi valorile comune. Cu preşedintele Timofti am avut un schimb de păreri dar o discuţie nu am avut. Noi va trebui să avem o discuţie nu doar în doi. Va trebui să avem o înţelegere comună. Nu împărtăşesc ideea că sunt două state româneşti. Am vorbit şi în Consiliul coaliţiei. Eu cred ca poziţia este una consolidata în acest sens, între noi şi PD. Poziţia reformatorilor este una distinctă.
Cum are de gînd PLDM să delimiteze pledoaria pentru integrare europeană de cea unionistă?
Cînd va avea loc discuţia în cadrul CPE privind proiectul Preşedintelui Traian Băsescu?
Europa este astăzi cu ochii pe Kiev, pe Euromaidan. Puterea Ucrainei stă în unitate. Nimeni nu poate să fure poporului ucrainean viitorul şi libertatea. În această piaţă văd cetăţeni europeni care merită să beneficieze de toate drepturile care beneficiază celelalte ţări din Uniunea Europeană. Vă doresc un viitor european. Trăiască Ucraina, trăiască Europa.
N.R.: Liderul PLDM, Vlad Filat, şi fostul preşedinte al Georgiei, Mihail Saakaşvili, au participat la mitingul pentru integrare europeană din Kiev, Ucraina. Politicienii au urcat pe scena din Piaţa Independenţei (Maidan) de la Kiev. Saakaşvili a ţinut un discurs de încurajare în faţa sutelor de mii de protestatari. Ex-preşedinte georgian, Mihail Saakaşvili, şi ex-prim-ministru al Republicii Moldova, Vlad Filat, au susţin aspiraţiile europene ale Ucrainei şi acţiunile paşnice ale cetăţenilor în apărarea drepturilor sale. Manifestaţiile din Kiev au început preajma Summit-ului de la Vilnius, desfăşurat în perioada 28–29 noiembrie 2013, după ce preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici a refuzat să semneze Acordul de Asociere cu UE. În rezultat, sute de mii de persoane au ieşit în stradă pentru a protesta împotriva guvernării de la Kiev. Pe 1 decembrie 2013, în capitala Ucrainei au fost vandalizate mai multe clădiri, forţele de ordine încăierîndu-se cu protestatarii. Cetăţenii ucrainenii ieşiţi în stradă au cerut demisia preşedintelui şi a Guvernului.
Voinţa ucrainenilor este una clar exprimată, este una îndreptată spre valorile europene. Pentru Republica Moldova, nu doar din cele care se vorbesc la Chişinău, va spun din cunoaştere, este vital ca Ucraina să meargă în continuare în acest proces de integrare europeană şi pentru ca împreună să facem ca cetăţenii ţărilor noastre să trăiască bine. De aceea, noi am fost, suntem şi vom fi solidari cu acest proces de integrare europeana a Ucrainei.
Dacă ne temeam sau dacă ne era frica, mai bine zis, noi nu ajungeam să parafăm acordurile pentru că aceste mesaje au venit şi pînă la Vilnius. Să nu uitam despre introducerea embargoului la exportul de vinuri moldoveneşti pe piaţa Federaţiei Ruse şi multe alte mesaje care au fost făcute, trebuie să mai spun, chiar într-un mod obraznic de către unii oficiali ruşi. Noi vom continua să mergem înainte, nici într-un caz înapoi şi vom încerca prin efort conjugat al diplomaţilor noştri, prin acţiuni concrete în actul guvernării să evităm şi să convingem partenerii noştri din Federaţia Rusă să avem în continuare relaţii bazate pe respect reciproc, inclusiv din acordurile cu caracter juridic care sunt valabile între ţările noastre.
Este o acţiune a mea [participarea la mitingul de pe Maidan] ca cetăţean al Republicii Moldova, dar care mă simt şi cetăţean al Europei, am răspuns invitaţiei domnului Kliciko de a fi astăzi, aici, la Kiev, am considerat ca este absolut firesc sa vin şi să exprim un mesaj de solidaritate pentru acţiunile celor care doresc sincer să meargă în Europa. In acelaşi timp, astăzi, aici la Kiev au fost mai mulţi colegi din partidul Popular European cu care am avut discuţii şi aceasta acţiune a fost comuna. A fost aici domnul (Elmar) Brok, domnul (Jacek Saryusz) Wolski, domnul (Mihail) Saakaşvili a venit, deci a fost si intr-un fel o acţiune pe linie de partid, avînd in vedere că şi organizatorii acestei acţiuni, atît domnul (Vitali) Kliciko şi domnul (Arseni) Iaţeniuk sunt afiliaţi Partidului Popular European.
…
Atmosfera este destul de încrîncenată, sa-i spun aşa, şi eu cred că este absolut necesar ca să se înceapă un dialog între putere şi opoziţie pentru a lua decizii în interesul cetăţeanului. Vedeţi, pînă la urmă, dacă e să privim obiectiv, atît puterea actuala de la Kiev, cit şi cei care protestează au aceeaşi opţiune europeana, cel puţin declarativ. Cei care protestează se simt într-un fel trădaţi şi este aceasta stare de nemulţumire.
…
…nu am avut nici un fel de comunicare din partea oficialităţilor, dar trebuie sa spun că indiferent de anumite reacţii, voi fi intr-un dezacord total cu cei care încalcă drepturile si libertăţile fundamentale ale omului. Ceea ce s-a întîmplat aici în Ucraina, mă refer la intervenţia brutală împotriva protestatarilor paşnici, nu este o situaţie care poate fi acceptată. Si este una condamnabilă cu vehemenţă.
N.R.: Liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova, Vlad Filat, s-a aflat pe 7 decembrie 2013 la Kiev şi s-a adresat protestatarilor pro-europeni cu un mesaj de solidaritate. Intr-un interviu telefonic, in exclusivitate cu Europa Libera, fostul premier al Moldovei a vorbit despre nevoia “vitala” pentru Moldova ca Ucraina să îşi continue drumul european, despre importanta dialogului între opoziţia si puterea de la Kiev pentru a răspunde apelurilor populare si despre nevoia Moldovei de a suporta anumite constrîngeri, daca ele vor fi necesare, pentru a continua drumul către Uniunea Europeana si valorile ei.
Dacă ne temeam sau dacă ne era frică, mai bine zis, noi nu ajungeam să parafăm acordurile pentru că aceste mesaje au venit şi pînă la Vilnius. Să nu uitam despre introducerea embargoului la exportul de vinuri moldoveneşti pe piaţa Federaţiei Ruse şi multe alte mesaje care au fost făcute, trebuie să mai spun, chiar într-un mod obraznic de către unii oficiali ruşi. Aici nu este vorba de frică. Noi acţionam nu reieşind din situaţia zilei de astazi. Noi urmărim un viitor clar pentru ţara noastra. Noi ne dorim un viitor clar european pentru ca să avem şi independenţă deplină, sub toate aspectele — economică, energetică — dar să avem şi o perspectivă clară oferită fiecărui cetăţean. Or, acest obiectiv poate fi realizat doar integrîndu-ne plenar in spaţiul valoric european. De aceea, noi vom continua să mergem inainte, nici într-un caz înapoi şi vom încerca prin efort conjugat al diplomaţilor nostri, prin acţiuni concrete în actul guvernării să evităm şi să convingem partenerii nostri din Federaţia Rusă să avem in continuare relaţii bazate pe respect reciproc, inclusiv din acordurile cu caracter juridic care sunt valabile între ţările noastre.
…
Pentru a-ţi construi un viitor sigur, un viitor bun, trebuie să muncim mult şi daca este să avem şi anumite constrîngeri, atunci trebuie să le suportăm.
Poziţia PLDM-ului a fost foarte tranşantă şi înainte ca Curtea Constituţională să se pronunţe asupra acestei probleme. Noi am spus tot timpul că adevărul ştiinţific este incontestabil, iar cei care au ales să numească limba pe care o vorbesc “moldovenească” au tot dreptul. Constatăm că s-a făcut un act de justiţie, iar faptul că limba română şi-a recăpătat numele său oficial este un fapt ce ne bucură.
Sunteţi la curent că hotărîrea CC se referă nu doar la probleme lingvistice, ci şi la problema transnistreană, forţele de ocupaţie, etc.?
Credeţi că implicaţiile politice ale hotărîrii CC ar fi trebuit să fie discutate cu reprezentanţii Parlamentului şi Guvernului înainte de publicarea hotărîrii?
Pe comunişti, pe cei de la Moscova, (declaraţia Preşedintelui Băsescu) îi ajută. Vreau să fiu foarte sincer: proiectul naţional al Republicii Moldova este integrarea în UE. Asta înseamnă că va deveni ţară membră, acolo unde nu mai sunt frontiere.
…
Nu am vorbit cu Traian Băsescu despre asta la întîlnirea pe care am avut-o joi seară (28 noiembrie), avem foarte multe lucruri de vorbit, este vorba şi despre cooperare energetică, este vorba şi despre alte proiecte cu caracter economic şi nu doar, altele care ţin despre integrare… acest subiect nu a fost discutat.
…
Eu cred că mai bine îl întrebaţi pe Băsescu ce a avut în vedere cînd a făcut declaraţiile. Reiterez poziţia mea: noi urmărim ca prin acest proces de integrare europeană să avem un stat suveran, independent, puternic, care să fie într-o perspectivă nu foarte îndepărtată membru al UE.
…
Îmi pare rău că nu s-a observat pînă în prezent că, pe parcursul a 22 de ani, noi am fost sub o presiune permanentă. O presiune foarte mare, venită din extern, exercitată din interior. Am reuşit să administrăm într-o manieră rezultativă şi sunt convins că vom reuşi să facem asta în continuare.
PLDM, în calitate de principala forţă politică din Coaliţia Pro-Europeană, intenţionează să ia atitudine oficială faţă de proiectul Preşedintelui Băsescu?
Cine a exercitat presiuni asupra Republicii Moldova şi de ce natură au fost acestea, oare nu e mai judicios să se pună capăt presiunilor prin “tăierea nodului gordian” şi acceptarea proiectului unionist al Preşedintelui Băsescu?
Va solicita PLDM planul de acţiuni privind realizarea proiectului Preşedintelui Traian Băsescu, ori PLDM admite că planul de acţiuni este un document secret?
Eu nu o să vorbesc despre planurile altor ţări, ci despre planurile noastre. Noi avem scopul de a continua procesul de eurointegrare a ţării şi asta înseamnă că ne dorim să avem o ţară independentă, suverană şi puternică. Asta include bunăstare pentru cetăţeni, securitatea statului şi un viitor mai luminos.
…
Republica Moldova nu analizează posibilitatea unirii cu România. Aceste discuţii au fost pornite deoarece cineva îţi doreşte să speculeze în jurul acestei teme. Încă o dată mă repet, noi ne ocupăm de edificarea unui stat suveran, puternic şi în aceste scopuri suntem ajutaţi de procesele de eurointegrare demarate în ţară.
…
Noi vom continua să cooperăm cu Rusia şi să construim nişte relaţii bune, normale.
A consultat Preşedintele Traian Băsescu pe cineva dintre oficiali moldoveni înainte de a anunţa noul proiect de ţară al României?
A încercat cineva din conducerea de vîrf a Republicii Moldova să-l contacteze pe Preşedintele Băsescu pentru a cere detalii privind noul proiect de ţară al României?
Se impune cumva necesitatea luării unei atitudini oficiale din partea Republicii Moldova faţă de noul proiect de ţară al României, sau declaraţiile Preşedintelui Băsescu trebuie ignorate?
Noul proiect de ţară pentru România, anunţat de Preşedintele Traian Băsescu la 27 noiembrie, a luat clasa politică din Republica Moldova prin surprindere. Nu a urmat nicio luare de poziţie oficială şi nici din partea principalelor formaţiuni politice aflate la guvernare. Au avut loc doar reacţii personale ale unor politicieni, dar şi acelea ca urmare a întrebărilor jurnaliştilor.
Aici există o problemă. Lipsa reacţiei oficiale poate însemna una din două — ori e vorba de o ignorare a declaraţiei Preşedintelui Băsescu, ceea ce nu este respectuos, nici nu este corect să nu fie luat în serios. Sau, poate e vorba despre faptul că o reacţie oficială din partea Republicii Moldova ar putea fi în exclusivitate negativă. În caz contrar, înalţii demnitari moldoveni ar putea comite un sperjur, întrucît toţi ei la intrarea în funcţie de demnitate publică au depus un jurămînt ce sună în felul următor: “Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea propăşirii Republicii Moldova, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a Moldovei”.
Deocamdată nu este clar dacă Preşedintele Traian Băsescu a luat în consideraţie faptul că actualii înalţi demnitari nu pot în principiu să-i susţină proiectul şi că ar putea să-şi realizeze iniţiativa doar cu suportul moldovenilor care nu au depus şi nu vor depune vreodată jurămînt să apere “suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a Moldovei”. Cine atunci ar putea lua decizia privind unirea? Probabil doar Curtea Constituţională, invocînd dreptul istoric şi adevărul ştiinţific.
Am discutat cu cîţiva dintre elevii supăraţi, cîţiva reprezentanţi a celor care au protestat. A fost o discuţie de cîteva ore. Ei nu au înţeles anumite lucruri, nu au înţeles intenţia noastră. Le-am explicat acestor tineri că nu ar trebui să se supere. Dacă fac un efort şi învaţă, vor lua o notă de trecere şi se descurcă mai departe […] Intenţia noastră nu este de a stresa pe cineva în timpule examenelor sau să facem condiţiile insuportabile. Noi doar încercăm să asigurăm nişte condiţii corecte şi egale de evaluare. Să îi descurajăm pe cei care cred că vor copia. Măsuri mai dure sunt doar pentru cei care vor să copieze. Camerele de supraveghere vor rămîne.
Zeci de elevi au protestat în faţa Guvernului, exprimîndu-şi nemulţumirea faţă de noile reguli propuse pentru sesiunea de bacalaureat din 2014 şi cerînd demisia Ministrului Educaţiei, Maia Sandu.
Ieri Comisia Europeană a formalizat iniţiativa legislativă privind abolirea regimului de vize pentru cetăţenii moldoveni, prin transmiterea propunerii către Parlamentul European, care va fi funcţional pînă la finele lunii martie 2014, după care va intra în campanie electorală. Considerăm că avem suficient timp să obţinem această decizie a Comisiei Europene şi a Parlamentului European. Sperăm ca recomandarea să fie aprobată de toate statele membre, ceea ce înseamnă finalizarea procesului. Aşteptăm că pînă în martie 2014, procedura va fi finalizată.
Începînd cu 28 aprilie 2014 de cetăţenii moldoveni pot călători fără vize spre 26 de ţări din Spaţiul Schengen, inclusiv spre Bulgaria, Croaţia, Cipru şi România, precum şi spre Islanda, Norvegia, Elveţia şi Liechtenstein şi, de asemenea, în Monaco, San Marino şi Vatican, ţări care nu au control de frontieră. Liberalizarea regimul de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova este prevăzută de Regulamentul UE Nr. 259/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 3 aprilie 2014 prin care a fost modificat Regulamentul Nr. 539/2001 de stabilire a listei ţărilor terţe ai căror resortisanţi trebuie sau nu să deţină viză pentru trecerea frontierelor externe ale UE, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 105, pagina 9–11.
După precizarea cheltuielilor care vor fi necesare şi reieşind din aceea că cheltuielile bugetare pentru anul viitor vor fi efectuate nu în lei, ci în valută convertibilă, în euro, reieşind din costurile şi cursurile prognozate, au fost ajustate aceste cheltuieli. Noi vom acoperit în totalitate necesarul pentru dislocarea trupelor în Kosovo.
…
Potrivit proiectului Legii bugetului de stat pentru anul viitor, aprobat de Guvern, la compartimentul menţinerea ordinii publice, apărare şi securitatea naţională sunt prevăzute 12,7 mil. lei pentru participarea contingentului Republicii Moldova la operaţiunea internaţională de menţinere a păcii în Kosovo.
N.R. Omega: Suma necesară pentru întreţinerea contingentului de militari moldoveni din Kosovo s-a ridicat la aproape 13 mil. lei în proiectul Legii bugetului pentru anul viitor, deşi anterior, Ministrul Apărării, Vitalie Marinuţa, a dat asigurări legislatorii că este vorba despre 11 milioane de lei. Potrivit ministerului Finanţelor, diferenţa de două milioane de lei s-a acumulat din ajustarea cheltuielilor la cursul valutar.
Ceea ce s-a întîmplat la Kiev este o evoluţie importantă nu doar pentru Ucraina, nu doar pentru relaţia dintre Kiev şi Bruxelles, dar şi pentru situaţia din regiune. Trebuie să desprindem cîteva lecţii. Prima lecţie este că nu ne putem permite luxul, de la parafare şi pînă la semnare, să apară anumite ezitări şi îndoieli. Perioada care va urma după Vilnius, trebuie să o folosim doar pentru un singur obiectiv: să accelerăm procesul de reforme, să avem o abordare mult mai sistemică a unor fenomene cum ar fi corupţia, cum ar fi necesitatea combaterii acestora printr-o manieră mai radicală. Să facem în aşa fel încît să nu punem la îndoială, nici pe plan intern şi nici extern, dorinţa şi voinţa de a merge echivoc spre Uniunea Europeană.
…
Semnarea de către Ucraina a Acordului ar fi corespuns nu doar intenţiilor Ucrainei, dar şi ar corespunde şi intenţiilor noastre. Avem acest conflict transnistrean, regiunea se află între noi şi Ucraina. În momentul în care noi intrăm în zona de liber schimb cu UE şi Ucraina ar fi făcut acelaşi lucru, am fi creat un spaţiu care s-ar ghidat exact de aceleaşi reguli. Astfel, capacitatea de rezistenţă a politicienilor celor de la Tiraspol ar fi mult mai mică. Oricum, Ucraina a parafat acest acord, va continua să se pregătească pentru implementarea acestor prevederi. Astfel, puţin complică, dar nu va afecta poziţia Ucrainei pe problemele energetice sau conflictul transnistrean.
N.R.: La 21 noiembrie 2013, Guvernul Ucrainei a adoptat o decizie privind suspendarea procesului de semnare a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.
După îndeplinirea condiţionalităţilor de către Republica Moldova pentru a beneficia de regim liberalizat de vize, va urma partea tehnică. Nu este nimic complicat. Urmează ca această procedură să fie trecută. Nu o să vă spun acum luna, dar cu toată certitudinea pot să vă spun că se va întîmpla pînă la alegerile din noiembrie anul viitor.
Începînd cu 28 aprilie 2014 de cetăţenii moldoveni pot călători fără vize spre 26 de ţări din Spaţiul Schengen, inclusiv spre Bulgaria, Croaţia, Cipru şi România, precum şi spre Islanda, Norvegia, Elveţia şi Liechtenstein şi, de asemenea, în Monaco, San Marino şi Vatican, ţări care nu au control de frontieră. Liberalizarea regimul de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova este prevăzută de Regulamentul UE Nr. 259/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 3 aprilie 2014 prin care a fost modificat Regulamentul Nr. 539/2001 de stabilire a listei ţărilor terţe ai căror resortisanţi trebuie sau nu să deţină viză pentru trecerea frontierelor externe ale UE, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 105, pagina 9–11.
La acest sfîrşit de săptămînă, noi am programat mai multe acţiuni, inclusiv în PMAN. Avînd în vedere şi săptămîna studentului, dorim să oferim posibilitatea şi tinerilor să se exprime vizavi de direcţia Republicii Moldova. Noi am rezervat Piaţa cu mult timp înainte. Avem autorizaţia ca pentru ziua de 23 noiembrie să organizăm o manifestaţie. Comuniştii trebuie să spună ce vor să facă, pentru că atunci cînd chemi oamenii în PMAN, cel puţin trebuie să autorizezi această acţiune. Comuniştii nu fac altceva decît să organizeze o acţiune ilegală.
…
Noi urmează să vedem ce facem, dar vom face tot posibilul ca nimeni să nu aibă de suferit. Rămîne să vedem pînă unde duce iresponsabilitate comuniştilor. Eu aş recomanda să fie atenţi în ceea ce fac.
Mă bucur să constat că lucrările pe acest gazoduct (Iaşi-Ungheni) se derulează aşa după cum ne-am planificat şi sînt convins că, în primul trimestru al anului 2014, vom reuşi să finalizăm gazoductul Iaşi-Ungheni. Sînt convins încă o dată că împreună cu alte elemente al acestui proiect, vom reuşi să diversificăm rutele de aprovizionare cu resurse energetice, în mod special ne referim la gaze, a Republicii Moldova.
Această promisiune a fost realizată, dar cu întîrziere, la 27 august 2014. Gazoductul Iaşi-Ungheni a fost lansat oficial în prezenţa Prim-ministrului Iurie Leancă, a Premierului român, Victor Ponta, a Comisarului European pentru Energie, Günther Oettinger, a mai multor miniştri din Guvernele de la Chişinău şi Bucureşti, precum şi a reprezentanţilor misiunilor diplomatice acreditate la Chişinău, a autorităţilor publice locale şi a locuitorilor din zonă. Gazoductul Iaşi-Ungheni este un proiect de interconectare a sistemelor de transport al gazelor naturale dintre Republica Moldova şi România. Costul total al proiectului este de 26 de milioane de euro, dintre care şapte milioane constituie un grant din partea Uniunii Europene. Gazoductul, cu lungimea totală de 43.2 kilometri, are o capacitate de 1.5 miliarde de metri cubi de gaze, dintre care, iniţial, din România va fi livrat un volum de pînă la 50 milioane de metri cubi pe an.
Sînt convins că vom reuşi, aşa după cum am planificat, să parafăm cele două acorduri la Vilnius şi, după aceea, prin reforme accelerate în Republica Moldova, prin demonstrarea faptului că sîntem foarte serioşi în reforma justiţiei, în reforma Procuraturii, în lupta împotriva corupţiei, să ne pregătim pentru semnarea acestor două acorduri foarte importante.
La 29 noiembrie 2013 Republica Moldova a parafat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Evenimentul a avut loc acum la Summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius. Pe document şi-au pus semnătura prim-ministrul Iurie Leancă, şefa diplomaţiei de la Bruxelles, Catherine Ashton, şi comisarul european al Comerţului, Karel De Gucht.
Este o nouă regulă pe care am introdus-o în metodologie. Deţinătorii locurilor la olimpiadele republicane nu vor fi eliberaţi cu 10 din oficiu. Nu aceasta trebuie să fie motivaţia. În acelaşi timp, testele la bacalaureat sunt pentru un elev cu un nivel mediu de cunoştinţe şi nu ar trebui să fie o problemă pentru olimpici. Toată lumea trebuie să susţină în aceleaşi condiţii examenele de bacalaureat. Olimpicii sau cei care vor să devină olimpici trebuie să aibă altă motivaţie decît notele de la examenele de bacalaureat.
Venim cu o propunere care asigură condiţii de învăţare a limbii române, a limbii materne pentru alolingvi şi cel puţin două limbi de circulaţie internaţională, dintre care una este engleza. Asta înseamnă că statul garantează condiţii egale de învăţare a limbi engleze în toate şcolile, dar părinţii, elevii vor alege care limbă o vor studia.
…
Limba rusă este la alegere. Cineva o să aleagă rusa, cineva engleza. Noi punem limba engleză nu ca obligativitate pentru toţi, dar ca garanţie din partea statului. Statul trebuie să garanteze condiţii de studiere a limbii engleze în toate şcolile. Limba rusă poate fi aleasă ca şi celelalte limbi străine.
Pînă la adoptarea Codului Educaţiei limba rusă este disciplină obligatorie care se studiază clasele V-IX.
La noi în ţară, există cultul notelor. Plus ne confruntăm cu o problemă că există prea multe discipline în ciclul primar şi acest lucru nu vine de la Minister. Acest lucru se întîmplă pentru că anumiţi învăţători încearcă să atingă anumite performanţe. Practicile şi teoriile contemporane spun că este mai bine să începem să notăm copilul mai tîrziu. Acest lucru creează nişte aşteptări care nu sunt neapărat corecte.
Noi reieşim din aceea că este necesar şi în continuare să rămînem pe piaţa rusă, însă ţinem cont şi de unele scenarii mai puţin fericite, cînd această sistare ar putea avea un caracter mai permanent. Dar reiterez, sper mult că vom putea evita acest scenariu.
Consider că s-a procedat nu prea corect nu doar faţă de noi, ci şi faţă de patriarh. Dar acestea îs detalii, cu toate că, în opinia mea, e un detaliu important.
Мы исходим из понимания, что нам нужно и в дальнейшем там (на российском рынке) оставаться. Но мы учитываем, безусловно, и какие-то менее счастливые сценарии развития, что вот эта приостановка экспорта наших вин на российский рынок могла бы иметь более перманентный характер. Хотя, еще раз, я очень надеюсь, что мы сможем это предотвратить.
Кстати, было очень по-человечески обидно, что решение о приостановке экспорта молдавских вин было принято в Москве буквально на следующий день после отъезда из Кишинева Патриарха Кирилла, который говорил мне за обедом, насколько у нас вкусное молдавское вино. По-моему, это не совсем правильно поступили даже не только по отношению к нам, но даже к Его Святейшеству. Но это так, детали. Хотя, по-моему, нам важна эта деталь.
Embargoul Rospotrebnadzor-ului împotriva vinurilor moldoveneşti a fost impus într-un context mai mult decît sugestiv. La 2 septembrie 2013, vice-premierul rus, Dmitri Rogozin, aflîndu-se în vizită oficială la Chişinău, a ameninţat Republica Moldova de o manieră nedisimulată că se va confrunta cu probleme. Apoi, la 7 septembrie 2013, Republica Moldova a fost vizitată de Patriarhul Chiril, care consideră Republica Moldova parte a “Lumii Ruse”, şi care a promis să se roage pentru destinele acesteia. După ameninţări, deopotrivă, cu rugăciunile a fost introdus embargoul, de unde s-ar putea concluziona că ameninţările şi rugăciunile au coincis ca şi conţinut. Păcat.
Moţiunea este un act politic generat de boala după putere şi generat de interesele meschine ale PCRM, nu de dezvoltarea ţării. Comuniştii nu au soluţii la problemele pe care le-au creat şi pe care noi le-am moştenit.
…
Comuniştii pretind că vor o revoluţie de catifea, dar istoria ne arată că ei se pricep doar la revoluţii sîngeroase. Auzim în 2013 că PCRM îşi doreşte o revoluţie similară celei din 1917. Comuniştii au pierdut bătălia de idei şi de aceea au ieşit în stradă.
…
Avem o societate cu mult mai deschisă decît în 2001-2009. Pînă şi opoziţia comunistă se poate bucura de libertatea de exprimare pe care a suprimat-o cu atîta zel cît s-a aflat la putere. Comuniştii pot umbla nestingherit pe străzi şi strigă cît îi ţine gura că vor revoluţie.
…
La începutul anului 2009 Republica Moldova era la un pas de colaps, izolată de lume, şi plină de datorii, cu o economie în cădere. Toată lumea vorbea despre Moldova ca de un stat eşuat. Astăzi avem un buget echilibrat, am majorat pensiile, am reuşit să obţinem o creştere economică şi am încheiat negocierile pe marginea Acordului de Asociere şi de Liber Schimb.
Aceste puncte de control intern migraţionale activează în baza unui regulament intern al Guvernului. Adică proiectul Nr. 250 nu reglementează activitatea acestor puncte. Proiectul Nr. 250 are misiunea de a clarifica amenzile, de a stabili nişte principii foarte clare pentru străinii care intră în Moldova prin segmentul de pe teritoriul Moldovei, dar care nu poate fi controlat în totalitate de Republica Moldova şi stabileşte nişte reguli mai clare de joc […] proiectul 250 se referă la străinii care nu au cetăţenia Republicii Moldova […] Varianta finală a proiectului 250 va face referinţă la cei care domiciliază permanent pe teritoriul Transnistriei, dar nu au cetăţenia Republicii Moldova pentru care va fi un regim în general diferit, care să-i afecteze cît mai puţin.
N.R.: Au fost instalate şase birouri de control al migraţiei pe frontiera administrativă de pe Nistru, chiar dacă nu există încă o bază legislativă definitivă pentru aceste proceduri. Cele şase birouri de control al migraţiei au fost deschise în localitatea Hîrbovăţ, r. Anenii Noi, satul Hagimus, r. Căuşeni, s. Sănătăuca, r. Floreşti şi oraşele Dubăsari, Criuleni şi Rezina. Ele vor începe să funcţioneze de săptămîna viitoare, acţiunea fiind parte a planului de acţiuni pentru liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană. Potrivit guvernării punctele sunt deschise pentru controlul fluxului migraţiei pe acest segment de frontieră, dar şi pentru “facilitarea” înregistrării temporare a străinilor, care intră în Moldova. Pe data de 5 iunie curent, majoritatea parlamentară a votat în prima lectură Legea Nr. 250 privind regimul străinilor, inclusiv modificări la Codul Contravenţional, care prevăd amendarea cetăţenilor străini, ce nu se înregistrează la autorităţile moldoveneşti timp de 72 de ore după intrarea pe teritoriul ţării. Modificările prevăd şi amendarea locuitorilor din stînga Nistrului, care nu deţin cetăţenie moldovenească. Potrivit modificărilor adoptate, locuitorii regiunii transnistrene ce nu deţin cetăţenie moldovenească şi străinii care vizitează Moldova inclusiv Transnistria vor fi amendaţi cu 200–400 lei.
Noi avem o agendă asupra căreia am convenit şi care se respectă întocmai. Specialiştii noştri au fost la Moscova, acum urmează să vină cei de acolo la Chişinău. Vom discuta toate detaliile tehnice pentru a avea după aceasta o situaţie favorabilă exportului de vinuri moldoveneşti în Rusia.
…
Chiar dacă piaţa rusească e în schimbare acum, se consumă vinurile dulci şi demidulci, iar pe piaţa UE se preferă vinurile seci. De aceea, trebuie să avem produse pentru ambele pieţi. Avem diverse discuţii în privinţa cerinţelor vinurilor exportate. Uneori, acestea sînt mai drastice în Rusia. E vorba de anumite substanţe care oricum se conţin în toate vinurile din lume. Trebuie să discutăm cu experţii, să convenim la limitele acceptabile în Federaţia Rusă pentru că noi sîntem nevoiţi să ne conformăm cerinţelor pieţii.
…
Vinurile majorităţii producătorilor mici şi mijlocii corespund perfect cerinţelor acestei pieţe, iar producătorii de vinuri în vrac vor trebui să revină la îmbuteliere pentru că aici apare problema calităţii.
…
Atunci cînd exportăm vinurile în sticlă, sîntem siguri de calitate, dar atunci cînd e vorba de vinul în vrac, noi nu putem supraveghea îmbutelierea pe loc şi nu se poate de exclus că acestea vor fi combinate sau falsificate. Aceasta e marea noastră problemă, de aceea vom insista să ne mişcăm spre vinuri îmbuteliate pentru a asigura calitate consumatorilor.
Este întîmplător oare că embargoul a fost impus exact în perioada recoltării strugurilor şi a achiziţionării acestora de la plantatori de către vinificatori?
În cine loveşte mai crunt embargoul, în vinificatori sau în plantatori, care nu-şi mai pot realiza recolta, sau sunt nevoiţi s-o vîndă pentru un preţ simbolic, care nu acoperă nici jumătate din cheltuielile pentru producere?
Putem înţelege discursul public al ministrului Agriculturii, Vasile Bumacov. El riscă să fie făcut “ţap ispăşitor” al crizei relaţiilor moldo-ruse, care atunci cînd intră în faza conflictuală se reduc adesea la impunerea embargoului împotriva produselor agroalimentare moldoveneşti. Totuşi, afişarea optimismului referitor la reluarea livrării vinului moldovenesc ar trebui să fie mult mai moderată. A afirma că autorităţile Moldovei se aşteptau la un impact mai drastic asupra producătorilor de struguri, ca urmare a embargoului impus de Rusia la importul de vinuri moldoveneşti, după ce anterior se afirma că, în general, nici nu se discuta la modul serios despre introducerea embargoului se aseamănă cu pendularea dintr-o extremă în alta. Merită apreciat efortul ministrului Bumacov pentru convocarea săptămînală a vinificatorilor, numai că dl ministru ar trebui să le explice vinificatorilor, care nu sunt şi plantatori, că s-ar putea să nu mai aibă pe viitor de la cine procura struguri. Poate, într-adevăr, ar fi o soluţie pentru Republica Moldova ca ciclul de vinificaţie să fie unul integrat, adică vinificatorii să fie şi plantatori ai viţei de vie, iar tradiţia multiseculară să nu se extindă dincolo de gospodăriile ţărăneşti. Însă pentru aceasta e nevoie de politici guvernamentale bine articulate. Într-adevăr, dacă există probleme referitoare la faptul că vinurile sunt produse din soiuri care nu se consideră nobile şi care mai sunt şi afectate de condiţiile meteorologice, atunci producătorilor de soiuri nenobile ar trebui să li se explice că eforturile lor nu au sorţi de izbîndă în industria vinicolă a Republicii Moldova.
După ce vom finaliza discuţiile la nivel tehnic, vom şti exact cum să calificăm această decizie.
Eu v-aş ruga cuvîntul embargou să nu-l folosim. Primele contacte la nivel de experţi au avut loc. Aceste discuţii vor continua. Depunem toate eforturile pentru a vedea care au fost motivele de ordin tehnic invocate de colegii de la Moscova pentru această interdicţie pe care vreau să o consider drept una temporară. După ce vom finaliza discuţiile la nivel tehnic, vom şti exact cum să calificăm această decizie. Eu vreau să fiu optimist. Vom depune toate eforturile pentru a nu admite ca sancţiunile să aibă loc.
Nu exclud că zilele astea voi avea o discuţie la telefon cu omologul rus pentru a discuta acest subiect, dar eventual şi un dialog în direcţia domeniului energetic. Noi suntem interesaţi să avem relaţii comerciale civilizate, constructive, în spiritul angajamentelor asumate. Suntem membri şi la OMC şi la Zona de Liber Schimb a spaţiului CSI, care rezultă din relaţiile bune dintre Chişinău şi Moscova.
În rezultatul reformei pe care am avut-o, în cel mai apropiat timp, va apărea Oficiul Naţional al Viei şi Vinului şi marca naţională “Vin Moldova”, brandul naţional “Vin Moldova” care va pune în aplicare restricţiile la vinurile de calitate joasă. Noi vom face tot ce este posibil în Federaţia Rusă şi în Belarus, şi în Uniunea Europeană să exportăm vinuri de calitate. Dar va trebui ca acest oficiu, împreună cu vinificatorii, să mişte vinurile moldoveneşti din spectrul celor mai mici preţuri, la preţuri mai mari, preţuri medii.
…
Oficiul va trebui să atribuie brandul naţional “Vin Moldova” vinurilor de calitate şi să muncim ca să putem să le vindem la valoarea lor.
...
Noi la vinurile îmbuteliate nu prea avem probleme, vreau să vă spun. Problemele sunt acolo unde exportăm vinuri în vrac. Fiindcă ceea ce pleacă din ţară noi ştim, iar ceea ce se îmbuteliază pe piaţă acolo noi nu ştim. Şi aceasta este marea noastră problemă.
…
Vom finanţa masiv Oficiu Naţional al Viei şi Vinului să încurajeze vinificatorii noştri să meargă în alte pieţe. Eu chiar le-am făcut, la şedinţa de săptămîna aceasta, observaţie: de cîte ori merg în străinătate, la standul vinificatorilor noştri, nu găseşti vinificatori, dar un şofer sau cineva acolo are grijă de stand, fiindcă restul merg la cumpărături. De aceea eu vreau să-i văd pe vinificatorii noştri cu inimă, cu ambiţie la stand, să demonstreze calitatea, să promoveze vinurile şi să ţină minte că altă cale nu există. Da, Uniunea Europeană ne-a deschis piaţa. Aceasta nu înseamnă că vinurile se vor vinde, dacă nu le promovăm. Doar nu este un vacuum de vinuri şi imediat se vor arunca toţi la vinurile moldoveneşti. Vinul foarte greu se promovează. De ce noi ţinem aşa mult la piaţa rusă? Fiindcă piaţa rusă nu trebuie pregătită, consumatorul rus iubeşte vinul moldovenesc, îl cunoaşte, îl acceptă. Dar, dacă vorbim de Europa, trebuie să răsucim mînicile şi să muncim serios.
…
Eu, de obicei, de la vinificatorii buni, chiar vă spun acest secret, am discount. Dacă descopăr un vin bun, mă duc şi îl cumpăr. Cînd mi se spune că s-a terminat, după ce prietenii se deprind cu vinul, trebuie să le spun că nu mai este de acest vin. Acestea sunt vinurile pe care noi dorim să le vedem şi în Uniunea Europeană, şi în Republica Moldova, şi în Federaţia Rusă, la sigur, şi în China.
E regretabil că Voronin şi partidul său dau dovadă de interese înguste şi recurg la acţiuni populiste urmărind declanşarea cu orice preţ a alegerilor anticipare. Comuniştii se fac a nu înţelege că alegerile anticipate înseamnă instabilitate, iar ţara are nevoie de stabilitate pentru a continua implementarea proiectelor ce ţin de asigurarea oamenilor cu apă potabilă, cu drumuri de calitate, cu acces larg la servicii medicale de calitate, cu obiecte de infrastructură moderne etc. Totodată, şi Voronin, şi partidul său trebuie să înţeleagă că şi noi avem posibilitatea să-i demonstrăm care e voinţa reală a poporului printr-o manifestare publică, paşnică de amploare. Ar fi pentru prima dată cînd public va manifesta pentru ceva, dar nu împotriva a ceva. Se va manifesta pentru democraţie, pentru libertate, pentru viitor european, pentru bunăstare etc.
Noi am avut un dialog foarte constructiv (cu reprezentanţii Rospotrebnadzor), am trecut în revistă colaborarea noastră din ultimii trei ani, am discutat toate problemele. Am convenit să întreprindem cîţiva paşi clari ca să revenim din nou la colaborarea pe care am avut-o. Este un plan de acţiuni pe care ar trebui să-l realizăm repejor, un schimb de echipe de experţi, după care vom avea din nou o discuţie şi atunci va fi luată decizia în privinţa deblocării exportului. Cu cît mai repede vom realiza agenda de acţiuni convenite, cu atît va fi mai bine.
Numai să nu uităm de faptul că şi calitatea este în dependenţă de preţ. Să vedem în ce spectru vom discuta. Vom prezenta toate măsurile întreprinse de noi şi pe care le vom întreprinde, ce vor garanta inofensivitatea.
N.R. TRM: Ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare a avut pe 20 septembrie o întrevedere cu şeful Serviciului “Rospotrebnadzor”. În urma întîlnirii, Ghenadi Onişcenko a spus că Republica Moldova ar putea relua exportul de vinuri în Federaţia Rusă după realizarea unor măsuri concrete privind calitatea şi siguranţa producţiei
Nu credeţi că după incursiunea istorică, cuprinzînd ultimii trei ani, elaborarea planului de revenire la modelul de colaborare anterioară, lucrurile vor rămîne, ca de obicei, în suspans?
Surprinde declaraţia de bucurie a comuniştilor că Moscova a impus acest embargou. Este o decizie în detrimentul statului şi cetăţenilor pe care ei pretind să-i servească.
…
Va fi o pierdere pentru producători, dar nu una comparabilă cu cea din 2006. Astăzi nu suntem la fel de vulnerabili. Ponderea pieţei ruse este mult mai mică decît în 2006. Suntem capabili să rezistăm unor asemenea provocări.
…
În primul rînd discutăm cu partenerii ruşi şi o să vedem zilele următoare dacă putem găsi soluţii şi discutăm cu alţi parteneri pentru a ne asigura cu altă piaţă.
Sperăm că relaţiile comerciale cu Federaţia Rusă vor avea loc într-un context al relaţiilor civilizate, neinfluenţate de elemente politice şi în conformitate cu aceleaşi reguli ale OMC-ului, Organizaţiei Mondiale a Comerţului, din care facem parte şi noi, şi Federaţia Rusă, în conformitate cu prevederile Zonei de Liber Schimb în spaţiul CSI, astfel încît vom putea evita asemenea evoluţii sau involuţii nedorite. Dar studiem impactul şi cred că vom reuşi să depăşim aceste probleme care, bineînţeles, vor avea anumite efecte nu tocmai benefice. Concomitent, cunoaşteţi foarte bine, discutăm despre accesul mai mare al produselor noastre pe alte pieţe, pe piaţa europeană, în primul rînd, dar nu ne limităm doar la acest exerciţiu — piaţa europeană, deşi este prioritară, din acest punct de vedere. Chiar ieri am vorbit cu domnul Dacian Cioloş, comisar european pentru agricultură. Cred că săptămîna viitoare, dînşii vor anunţa despre anumite decizii care a putea avea efecte pozitive pentru, cel puţin, industria vitivinicolă.
Cadrele didactice au o înţelegere îngustă şi deformată a abuzului faţă de copii. Analiza datelor denotă faptul că mai puţin au fost sesizate cazurile de neglijare şi exploatare prin muncă. De asemenea, avem instituţii şi raioane unde au fost raportate zero cazuri de abuz, lucru care nu poate fi adevărat. Ne dorim să ajungem la o asemenea situaţie, dar mai avem de muncit pînă acolo. Avem şi unele raioane unde cifrele sunt exagerate. Cazurile de conflict nu sunt neapărat şi cazuri de violenţă sau abuz […] 211 cazuri grave suspecte de abuz au fost deferite poliţiei. Nu ştim deocamdată care este finalitatea acestora.
Prevenirea şi combaterea abuzului faţă de copii în instituţiile de învăţămînt este una din priorităţile Ministerului Educaţiei. Datele statistice arată că numai pe parcursul lunilor martie-mai 2013 în au fost înregistrate 3,714 cazuri de violenţă asupra copiilor. Dintre acestea 1,448 s-au manifestat prin abuz fizic iar 1,460 prin abuz psihologic. Datele respective se conţin în primul raport elaborat de Ministerul Educaţiei privind abuzul faţă de copii. Majoritatea cazurilor au fost identificate de angajaţii sistemului educaţional, multe dintre acestea s-au petrecut înafara instituţiilor de învăţămînt. Din numărul total de cazuri de abuz şi violenţă asupra copiilor aproape 700 au fost cazuri de neglijare, 122 de exploatare prin muncă şi 18 cazuri de abuz sexual. Pentru soluţionarea problemelor de acest gen au fost instruiţi 116 formatori care vor asista Direcţiile raionale şi municipale de învăţămînt în organizarea activităţilor de prevenire şi combatere a violenţei asupra copiilor.
Am primit cu regret ştirea. Acuzaţiile sunt nefondate. Am propus părţii ruse să utilizeze instrumente prevăzute de Organizaţia Mondială a Comerţului şi Zona de Liber Schimb valabilă în cadrul Comunităţii Statelor Independente. Înainte de a lua orice decizie, chiar şi din domeniul sănătăţii, trebuia de solicitat consultări. În cazul în care, reproşurile vizează calitatea vinurilor noastre, am progresat comparativ cu primul embargou din 2006. Însă, anume în acest caz domină contextul politic.
Din decembrie 2009, indiferent unde am fost, am vorbit despre acelaşi vector — integrarea europeană. Niciodată nu am trimis vreun semnal greşit.
Aceste documente (acordurile de Asociere, privind Zona de Liber Schimb şi facilitarea regimului de vize) nu contrazic relaţiilor bune cu Moscova. Nu este vorba de extindere, ci de o nouă etapă în relaţiile noastre. Cu toate acestea, inevitabilul trebuie să se întîmple.
În afară de mesajele de încurajare venite din partea prietenilor noştri de peste hotare, vor urma şi acţiuni concrete. Trebuie să înţelegem că indiferent de piaţa de export, produsele trebuie să fie calitative. Noi vom dispune şi de anumite resurse pentru a spori capacitatea de investiţie a acestor producători. Şi anume credite mai atractive pentru vinificatori.
…
Eu vreau să fie totul bine în Federaţia Rusă. Să le fie cald. Dar au fost situaţii şi mai complicate, nu am îngheţat şi nu am cedat. Ne-am apărat şi independenţa şi suveranitatea. Ameninţările sunt regretabile, dar nu vor opri parcursul pe care ni l-am asumat.
Toate aceste acţiuni provocatoare nu au cum să oprească procesul de integrare europeană a Republicii Moldova, iar încercările de a crea anumite tensiuni în cadrul coaliţiei de guvernare nu vor avea reuşite. Interesul ţarii este cel mai important şi noi ne vom concentra în perioada de viitor pentru a realiza scopul nostru naţional, cel de integrare europeană.
…
În 4 ani de guvernare am avut mai multe momente dificile, dar am demonstrat că ne dorim cu Federaţia Rusa o relaţie strategică, pragmatică. Eu sincer sper ca decizia respectivă va fi revăzută în perioada imediată şi că nu vor urma şi alte interdicţii, cum ar fi embargou la exportul de fructe şi legume moldoveneşti, sau acţiuni ce i-ar putea afecta pe cetăţenii noştri, care se află în Rusia.
…
Mizez în continuare pe sprijinul partenerilor şi cred că cea mai bună manifestare a acestei susţineri ar fi promovarea mesajului:
daca eşti european, bea vin moldovenesc şi mănîncă fructe moldoveneşti…
Integrarea europeană presupune un efort susţinut al tuturor şi nu poate să rămînă un proces al elitelor, ci trebuie să fie al societăţii întregi. Este momentul în care trebuie să ne unim cu toţii pentru efort comun.
Poporul moldovenesc este un popor cu tradiţii, un popor cu credinţă în Dumnezeu, ceea ce ne ajută să depăşim situaţiile dificile. Din aceste considerente, vizita Dumneavoastră este foarte importantă şi implică o puternică conotaţie spirituală.
Nu se discută despre un nou embargo. În privinţa vinurilor, noi am discutat despre ce s-a întreprins pentru a îndeplini cerinţele Rospotrebnadzor-ului, despre cele cîteva loturi care vor fi controlate adiţional şi probabil, nu vor fi returnate.
De ce să se anticipeze şi să se discute din start despre embargou, oare nu este logic ca la început să se invoce calitatea nesatisfăcătoare a vinurilor ca pretext pentru aplicarea ulterioară a embargoului? Oare nu tot la fel s-a produs în 2006, cînd la început au avut loc manifestări de nemulţumirea faţă de politicile autorităţilor moldovene, apoi au fost invocate pretenţii faţă de calitatea vinurilor, ceea ce a culminat cu impunerea embargoului?
Discuţiile despre introducerea unui eventual embargou împotriva vinurilor moldoveneşti au fost generate de ameninţările mai mult decît transparente la adresa Republicii Moldova ale vice-premierului rus, Dmitri Rogozin, din 2 septembrie 2013, urmate de declaraţiile şefului Serviciului sanitar rus “Rospotrebnadzor”, Ghenadi Onişcenko, care a declarat pe şleau că Rusia ar putea impune un embargou similar celui din 2006, atunci cînd vinurile moldoveneşti au fost interzise pe piaţa rusă, invocînd calitatea necorespunzătoare a vinurilor produse în Republica Moldova:
Dacă în viitorul apropiat, autorităţile de la Chişinău nu vor întreprinde măsuri esenţiale pentru a garanta siguranţa şi calitatea produselor livrate, atunci embargo-ul pentru vinuri poate deveni realitateDe fapt, măsuri esenţiale pot fi luate într-un termen mai mare, ci nu într-un viitor apropiat. În al doilea rînd, ştim din experienţa anterioară că atunci cînd conflictele politice dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă sunt atenuate calitatea vinurilor moldoveneşti se testează în baza la vreo 7 parametri biochimici, iar cînd relaţiile se tensionează, atunci apar din senin acte subnormative, care cer testarea la vreo 50 de parametri biochimici despre care exportatorii moldoveni nici nu ştiu. Aşa a fost în 2006 şi 2010, de ce n-ar fi aşa şi pe viitor?
Noi nu am susţinut această iniţiativă cu intonarea imnului. Noi considerăm că nu aşa se educă, nu se impune. Eu reiterez avizul nostru negativ.
Iniţiativa Guvernului privind proiectul de lege referitor la începerea săptămînii de studii în şcolile primare şi gimnaziale cu intonarea imnului de stat a fost avizată negativ de ministerul Educaţiei. În schimb, ceilalţi membrii Cabinetului de Miniştri au susţinut această iniţiativă, care urmărea “scopul de a contribui la educarea spiritului de respect faţă de simbolurile statului”.
Din păcate asemenea situaţi au existat şi există nu doar în Armata Naţională de la noi din ţară şi lucrul dat, totuşi, nu justifică această situaţie care este una gravă. Însă fiecare are gradul său de responsabilitate, iar responsabilitatea în cazul dat este al şefului armatei, adică a Şefului Statului Major.
În recomandările conţinute în Planul de Acţiuni pe liberalizarea regimului de vize sunt, de fapt, reflectate două elemente importante care şi fac parte din obligaţiunile noastre. Deci prima se referă la documentarea populaţiei care locuieşte în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, cu actele de identitate ale Republicii Moldova şi cea de a doua ţine de efectuarea unui control al fluxurilor migraţionale, în interiorul ţării. Anume în aceste două direcţii se lucrează foarte insistent. Deci există un plan de acţiuni şi fiecare instituţie responsabilă îşi cunoaşte foarte bine sarcinile formulate.
…prin desfăşurarea tranzacţiilor cu armamentul din dotarea Forţelor Armate, autorităţile naţionale ale Republicii Moldova n-au încălcat nici o prevedere a convenţiilor internaţionale din domeniu la care Republica Moldova este parte.
…tranzacţia respectivă n-a adus prejudicii de imagine Republicii Moldova, iar informaţiile prezentate de către sursele de informare în masă erau eronate şi nu corespundeau realităţii.
N.R. Omega: Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene susţine că prin desfăşurarea tranzacţiilor cu armament din dotarea Forţelor Armate nu s-a adus nici un prejudiciu imaginii Moldovei peste hotare, iar toate informaţiile prezentate de mass-media la acest subiect au fost doar minciună. Pe de altă parte, constatările făcute de MAEIE privind reflectarea tranzacţiei de mass-media moldovenească vin în contradicţie cu concluziile raportului Comisiei parlamentare de anchetă pe acest caz, care a fost adoptat unanim de Parlament. Pe data de 5 aprilie 2012, Comisia a prezentat raportul, în care a constatat că “lotul de armament din dotarea Forţelor Armate, stabilit prin contractele nr. 1/2011 din 5 iulie 2011 şi nr. 2/2011 din 23 august 2011, semnate cu compania letonă «Latspeceksports», a fost comercializat prin tratative directe cu un singur cumpărător, fără desfăşurarea concursului de comercializare, contrar prevederilor Regulamentului privind modul de comercializare a tehnicii militare, armamentului şi altor mijloace tehnice militare de care dispun Forţele Armate ale Republicii Moldova, aprobat prin Hotărîrea Parlamentului nr. 283-XIV din 17 februarie 1999”.
Punctele de control sunt implementate pentru ca să faciliteze experienţa străinilor care vin în Republica Moldova prin segmentul transnistrean. Cetăţeanul străin trebuia şi pînă acum, în termen de 72 de ore de la intrarea în ţară să meargă la Biroul de Migraţie şi Azil sau la un biroul al Î.S. “Registru” şi să-şi înregistreze şederea. Atunci cînd străinii nu se înregistrează, la ieşire sunt amendaţi. Astăzi amenda este de o mie de lei. Pentru a micşora această incidenţă, opţional, orice cetăţean străin se poate înregistra la punctul intern de control. Niciun cetăţean nu va fi stopat la aceste puncte de control. Serviciul este opţional.
În conformitate cu Hotărîrea de Guvern nr. 312 din 27 mai 2013, planul de înmatriculare în universităţi prevede un număr total de 20,475 de locuri, din care 6,755 de locuri cu finanţare bugetară şi 13,720 de locuri cu finanţare prin contract. Cele mai multe locuri bugetare au fost acordate pentru domeniul general de studiu “Ştiinţe ale educaţiei” — 1,670 de locuri, “Inginerie” — 870 de locuri, “Medicină” — 475 de locuri, “Ştiinţe exacte” — 315 locuri.
…
Tinerii din Republica Moldova pot candida şi pentru burse de studii peste hotarele ţării, care sunt disponibile în cadrul protocoalelor de colaborare. Astfel, tinerii mai pot candida pentru burse în România, Ucraina, Turcia şi Grecia.
…
Vom lansa curînd strategia “Moldova 2020”. Vom veni cu o serie de modificări în sistemul de învăţămînt. Vom face schimbări în curriculum, vom crea agenţii curriculare. Noi avem nevoie de o agenţie dedicată.
Pentru anul de studii 2013–2014, a fost redus numărul locurilor de studii cu finanţare de la Bugetul de Stat, în învăţămîntul superior. De asemenea, au fost alocate 9,218 locuri pentru ciclul II de studii — masterat, din care 3,568 de locuri cu finanţare bugetară (mai mult cu 158 de locuri în comparaţie cu anul 2012) şi 5,650 de locuri cu finanţare prin contract (mai mult cu 1,095 de locuri faţă de anul 2012). În plus, Guvernul României a făcut publică oferta de burse pentru cetăţenii Republicii Moldova, anul academic 2013–2014, fiind acordate 5,500 de burse, dintre care 1,500 burse — învăţămînt preuniversitar şi 3,300 burse — studii superioare ciclul I, inclusiv 390 burse pentru extensiunile Bălţi/Cahul. Pentru masterat, numărul de locuri cu finanţare bugetară s-a mărit cu 158, iar pentru cei dispuşi să plătească pentru contractul de studii la acest nivel, statul a oferit cu 1,095 mai multe locuri decît în 2012. Taxele pentru studii nu s-au majorat în 2013. Admiterea 2013 în instituţiile învăţămîntului superior cuprinde 34 de universităţi — 19 instituţii de stat şi 15 instituţii private.
Acolo este o problemă, s-a creat o datorie. Nu ştiu în ce măsură această datorie a Aeroportului este una corectă. Înţeleg că s-a atribuit iarăşi în urma unei decizii a unei instanţe şi acum se pune problema insolvabilităţii aeroportului.
N.R. Omega: Situaţia în care s-a pomenit Aeroportul internaţional “Mărculeşti” cu proprietăţi arestate în favoarea companiei “Moldasig”, în spatele căreia ar sta doi oligarhi moldoveni. Este vorba despre cîteva elicoptere care au fost utilizate la operaţiuni de pacificare sub egida ONU şi erau într-o stare perfectă. Aparatele de zbor au fost sechestrate la cererea companiei “Moldasig”. Din anul 2012, după schimbarea proprietarului, prin intermediul, fonatorul principal al companiei era una dintre cele mai mari companii de asigurare din Rusia “Rosgosstrah”.
Este un lucru foarte serios, care, teoretic, ar putea pune în pericol integritatea şi independenţa Republicii Moldova. Dar eu bănuiesc că este iniţiativa unui grup mai mic, care are anumite scopuri politice obscure şi că nu are nimic comun nici cu voinţa şi nici cu doleanţele majorităţii cetăţenilor Republicii Moldova, inclusiv ale celor care locuiesc în autonomia găgăuză.
Ne bucură faptul că am reuşit să depăşim ambiţiile de partid, iar interesele naţionale au fost puse mai presus. Documentul îndeamnă toate părţile să revină la masa negocierilor […] declaraţia trebuie să fie punctul de pornire al negociatorilor […] documentul exclude orice acţiuni unilaterale întreprinse pe Nistru.
…vom veni cu o atitudine promptă şi punctuală. Această decizie, sub nicio formă nu se înscrie în eforturile pe care le-a înscris Chişinăul în ultimii ani pentru a edifica o zonă de confort şi de încredere între cetăţenii de pe ambele maluri ale Nistrului.
Nu voi sta la minister dacă nu voi avea suportul politic necesar. Acest lucru va fi clar în următoarele luni, cînd vom merge la Parlament cu mai multe acte: proiectul legii cu privire la crearea agenţiei de asigurare a calităţii în învăţămîntul superior şi vocaţional tehnic, proiectul Codului Educaţiei, care conţine modificări importante comparativ cu varianta precedentă, proiectul Strategiei Educaţiei 2020.
…
În multe cazuri, politicul este un impediment major pentru reformele în educaţie […] Un sondaj recent arată că 80% din populaţie este satisfăcută de calitatea educaţiei în Republica Moldova. Despre ce suport şi mai ales despre ce presiune pentru reforme putem vorbi? Trebuie să o luăm de la zero: să educăm societatea despre calitatea educaţiei […] De vină este sistemul excesiv de centralizat. Şi apoi, în multe cazuri, sunt nevoită să-mi asum responsabilitatea pentru lucruri pe care nu pot să le controlez.
Nu ştiu ce are dl Ghimpu în vedere atunci cînd vorbeşte despre o gîndire comunistă. Din punct de vedere profesional, eu m-am format în occident şi îmi este mai greu să fac comparaţie cu sistemul comunist.
…
Eu am declarat şi cu alte ocazii. Ceea ce am moştenit la minister pe dimensiunea management şi finanţe, nu a fost tocmai bine. În această situaţie, eu chiar cred că oamenii nu au meritat aceste prime. Ori, doar în comunism primele se acordau în mărime egală, pentru toţi, indiferent de performanţă.
Liderul PL, Mihai Ghimpu, a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, că Maia Sandu nu are ce căuta în viitorul Guvern. Potrivit lui Ghimpu, ministrul Educaţiei trebuie schimbat “deoarece are gîndire veche, comunistă şi pedepseşte funcţionarii după placul ei, nu după regulament”.
Consider că este o ignorare a Comisiei parlamentare care a depistat şi a spus că există încălcări. Mai există şi comisia interguvernamentală care este responsabilă […] cu siguranţă ceva nu este bine în acest proces.
…
Nici nu ştiu care puteau fi argumentele Procuraturii pentru clasare. De fapt, Procuratura urma să aducă la cunoştinţa membrilor Comisiei, să informeze plenul Parlamentului şi să discutăm în plenul Parlamentului. Comisia trebuie să se expună.
N.R. Omega: Membrul Comisiei parlamentare Securitate Naţională, deputatul PLDM, Alexandru Cimbriciuc, s-a indignat că clasarea dosarului deschis pe faptul vînzării armamentului din dotarea Armatei Naţionale Armenia pentru lipsa componentei de infracţiune şi fără a informa Comisia parlamentară specializată, este o ignorare a concluziilor deputaţilor care au depistat nereguli la efectuarea tranzacţiilor.
Este un acord-cadru foarte important, despre care am vorbit în diferite formate. Pe lîngă faptul că este beneficiar, Republica Moldova trebuie să şi contribuie. Acest cadru nou, care urmează să-l avem cu Uniunea Europeană, trebuie să ne facă nu doar să apreciem realizarea, dar, totodată să înţelegem că suntem parte a unui proces de gestionare a crizelor.
…
Asta înseamnă că, în continuare, trebuie să fim pregătiţi pentru a participa. La nivelul Ministerului Apărării suntem gata. Am demonstrat că avem oameni pregătiţi şi capacitate inclusiv la nivelul conducerii. Trebuie să fim gata şi la capitolul situaţii excepţionale şi poliţie, în toate domeniile.
N.R. Unimedia: Activitatea Ministerului Apărării a fost apreciată pozitiv de către premierul Vlad Filat în timpul şedinţei Guvernului. Aprecierile au venit în contextul ratificării unui acord RM-UE pentru ca statul nostru să poată participa la acţiunile Uniunii Europene de gestionare a crizelor. Premierul Filat a accentuat că ratificarea acordului este o realizare foarte importantă pentru Republica Moldova, întrucît va contribui la consolidarea relaţiei RM-UE în domeniul securităţi, fiind şi o prevedere expres a programului de guvernare.
PLDM va armoniza sistemul educaţional autohton cu cel European şi îl va moderniza pentru a răspunde mai bine cerinţelor de pe piaţa muncii.
A fost adoptat un nou Cod al Educaţiei la 17.07.2014. Unul dintre obiectivele adoptării acestuia a fost de a armoniza sistemul educaţional naţional cu cel european, inclusiv pentru a răspunde adecvat cerinţelor de pe piaţa muncii.
PLDM va întreprinde un set de măsuri menite să majoreze substanţial bursele studenţeşti.
Au fost efectuate majorări ale burselor studenţeşti, însă aceste creşteri nu au fost substanţiale aşa cum s-a promis. La 12 martie 2014 Guvernul a adoptat o un proiect de hotărîre privind majorarea cu 10% a burselor. De burse majorate beneficiază studenţii instituţiilor de învăţămînt superior, elevii instituţiilor de învăţămînt mediu de specialitate, secundar profesional şi persoanele care-şi fac studiile postuniversitare. Au fost majorate bursele sociale şi bursele de merit (Bursa Republicii, Bursa Preşedintelui Republicii Moldova, Bursa Guvernului, Bursa Gaudeamus). Majorarea este aplicată de la 1 ianuarie 2014. Pentru aceasta, în bugetul de stat pentru anul curent, au fost prevăzute 25079,6 mii lei. Anterior, majorarea burselor s-a efectuat în septembrie 2009, pînă atunci bursa medie fiind de ~690 lei.
După majorare, în funcţie de categoria stabilită, mărimea bursei în universităţi fiind de 560–720 lei, în colegii 420–560, şcoli profesionale 330, programe de master-790 şi doctorat 1000–1150 lei. Bursa studenţilor din ultimul an de studii variază între 670 şi 860 lei, iar în cazul colegiilor, bursele elevilor din ultimul an de studii constituie 490–670 lei. Pentru studenţii din ultimul an de studii de la specialităţile pedagogie, agricultură şi medicină mărimea bursei variază între 780 şi 1010 la universităţi şi între 580 şi 780 la colegii. Aceştia beneficiază din 1 ianuarie 2013 de un supliment de 20% pentru primii ani de studii şi de 40% pentru anul terminal.
Din numărul total de 98 de mii de studenţi de burse beneficiază 14,474 studenţi de la Ciclul I şi 3,128 de la Ciclul II (~18%). Din numărul total de 30725 de elevi din colegii de burse beneficiază 13,872 de elevi (~45%), iar în şcolile profesionale de burse beneficiază toţi elevii care studiază la buget — 19,214. În instituţiile de învăţămînt superior şi mediu de specialitate bursele de studii se acordă semestrial, conform rezultatelor sesiunii de examinare şi se achită lunar.
Achitarea îndemnizaţiei unice de 10,000 de lei la naşterea copilului.
În 2014, îndemnizaţia unică la naştere este de 3,100 lei, respectiv, 3,400 lei pentru al doilea copil, pe cînd coşul de bunuri necesare pentru un copil la naştere este de 4,800 de lei. Această îndemnizaţie este de aproximativ trei ori mai mică decît cea promisă.
Prima lege pe care o va propune Guvernul PLDM va viza anularea imunităţii pentru toţi deputaţii… Vom propune şi altor partide să subscrie acestei iniţiative şi vom insista ca legea să fie votată prin vot nominal.
La 30 octombrie 2013, în Parlament este înregistrat proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea articolelor 70 şi 71 din Constituţia Republicii Moldova (proiect Nr. 430). Autor al proiectului a fost un grup de 50 deputaţi. Prin proiect, se propunea, inclusiv, excluderea alin. (3) din art. 70 din Constituţie, care prevede că deputatul nu poate fi reţinut, arestat, percheziţionat, cu excepţia cazurilor de infracţiune flagrantă sau trimis în judecată fără încuviinţarea Parlamentului, după ascultarea sa. Anterior, la 25 noiembrie 2011, un proiect similar, semnat de 36 deputaţi, a fost avizat pozitiv de Curtea Constituţională. În şedinţa plenară din 04 iulie 2014, proiectul Nr. 430 a fost respins de Parlament. Astfel, Parlamentul a reuşit să simplifice procedurile de ridicare a imunităţii judecătorilor, ezitînd să o facă, în aceeaşi manieră, în privinţa membrilor săi.
Prima lege pe care o va propune Guvernul PLDM va viza anularea imunităţii pentru toţi […] judecătorii. Vom propune şi altor partide să subscrie acestei iniţiative şi vom insista ca legea să fie votată prin vot nominal.
Au fost înregistrate mai multe încercări de a interveni legislativ în acest sens. La 15 noiembrie 2011, de către un grup de deputaţi, a fost înregistrat în Parlament proiectul de Lege pentru modificarea unor acte legislative (Nr. 2498), prin care se propunea simplificarea procedurii de ridicare a imunităţii judecătorilor. La 04 aprilie 2012, proiectul a fost retras. Ulterior, la iniţiativa Guvernului, autor nemijlocit fiind Ministerul Justiţiei, prin Legea Nr. 153 din 05.07.2012, a fost exclusă necesitatea obţinerii consimţămîntului CSM pentru pornirea urmăririi penale împotriva judecătorului, pentru reţinerea, aducerea silită, arestarea şi percheziţionarea acestuia în cazul săvîrşirii infracţiunilor de corupere pasivă şi trafic de influenţă, precum şi pentru sancţionarea contravenţională a judecătorului. Aceste prevederi au fost contestate la Curtea Constituţională, care parţial a admis sesizarea, respingînd-o în partea ce ţine de excluderea acordului CSM pentru pornirea urmăririi penale în privinţa judecătorului în cazul săvîrşirii infracţiunilor de corupere pasivă şi trafic de influenţă, aceste norme fiind recunoscute constituţionale. Ulterior, la 25 iulie 2014, în contextul hotărîrii Curţii Constituţionale menţionate, prin Legea Nr. 177, prin asumarea răspunderii politice a Guvernului în faţa Parlamentului, au fost adoptate modificări şi completări la cadrul legal relevant, prevederile speciale fiind extinse şi în privinţa infracţiunilor de spălare a banilor şi îmbogăţire ilicită. Totuşi, impactul acestor modificări nu va fi unul simţitor, dacă acestea nu se vor pune în aplicare plenar.
Vom reduce numărul instituţiilor de control şi vom creşte pedepsele pentru darea şi luarea de mită.
Optimizarea organelor de control a fost demarată de guvernele anterioare. Este de remarcat adoptarea Legii Nr. 131 din 08.06.2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător, precum şi a hotărîrilor de Guvern Nr. 147 din 25.03.2013 privind punerea în aplicare a legii prenotate şi Nr. 694 din 13.09.2013 cu privire la aprobarea Metodologiei generale de planificare a controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei criteriilor de risc. Atribuţia de monitorizare a realizării acestor acte revine Cancelariei de Stat, evaluarea implementării cadrului normativ în domeniu făcînd parte din priorităţile pentru viitor. Prin intervenţiile legislative, au fost majorate pedepsele pentru luare şi dare de mită. Totuşi, impactul acestor modificări nu va fi unul simţitor, dacă nu se vor pune în aplicare plenar.
Vom reface peste 2,000 km de drumuri…
Pe parcursul anului 2010, anul la finele căruia a fost făcută promisiunea, s-au efectuat lucrări de reparaţie curentă pe o lungime totală de 2,832 km, inclusiv 1,621 km drumuri naţionale şi 1,211 km drumuri locale. Pe restul reţelei de drumuri publice s-au efectuat lucrări de întreţinere, care amînă deteriorarea drumului şi ca urmare asigură păstrarea patrimoniului statului respectiv şi securitatea circulaţiei. În prezent, situaţia este prezentată astfel:
În 2014 valoarea proiectelor de reabilitare a drumurilor naţionale constituie aproximativ 420 mln lei. Dacă luăm în consideraţie că sintagma “refacerea drumurilor” are în vedere îmbunătăţirea stării tehnice a reţelei drumurilor, atunci în anul 2013 pe o lungime de 1,600 km drumuri naţionale, starea tehnică a reţelei drumurilor (indicele mediu al planeităţii) s-a îmbunătăţit simţitor faţă de anii precedenţi. Potrivit Î.S. “Administraţiei de Stat a Drumurilor”, în anul 2010, ponderea drumurilor bune constituia 19.7%, a celor mediocre — 36.7%, drumuri rele — 27.1% şi foarte rele — 16.5%. În anul 2013, ponderea drumurilor bune constituia 41.26%, a celor mediocre — 37.99%, rele — 14.93% şi foarte rele — 5.82%.
…vom asigura accesul fiecărei gospodării la apă potabilă de calitate…
Promisiunea este nerealizată şi apare din nou în Platforma electorală a PLDM pentru alegerile parlamentare din anul 2014 “Înainte spre un viitor european” cu următoarea formulare “Pînă în 2020, fiecare casă din Moldova va fi conectată la apă potabilă de calitate şi sisteme de canalizare moderne”. Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, în anul 2013, doar un sfert din localităţile Republicii Moldova beneficiau de servicii centralizate de alimentare cu apă.
În anul 2014 prin HG Nr. 199 din 20.03.2014 a fost aprobată Strategia de alimentare cu apă şi sanitaţie (2014–2028). În strategie se menţionează, că:
…vom gazifica toate localităţile din Moldova.
Potrivit datelor Moldova Gaz, la data de 1 ianuarie 2014 numărul total al consumatorilor din republică a constituit 653720: agenţi economici — 11,948, consumatori casnici — 641,772, din care: sectorul blocuri locative — 320,994 şi sector privat — 320,778. Indicele, care atestă nivelul gazificării localităţilor din Republica Moldova, conform datelor din 01.01.2014, este de 58.6%, adică sunt gazificate aproximativ toate zonele ţării. Localităţile mun. Bălţi, raionului Criuleni, Dubăsari, Taraclia, Ştefan Vodă, UTA Gagauzia “Gagauz Yeri” sunt totalmente gazificate. Sunt conectate la reţelele de gaze naturale 897 de localităţi din totalul de 1,531, inclusiv 3 municipii, 49 de oraşe şi 845 de sate.
Indicii care atestă realizarea Programelor de investiţii sunt în descreştere:
În anul 2008 au fost construite în total 710 km de reţele, inclusiv:
În anul 2009 au fost construite 791.2 km de reţele, inclusiv:
În anul 2010 au fost construite 483.3 km de reţele, inclusiv:
În anul 2011 au fost construite 301 km de reţele, inclusiv:
În anul 2012 au fost construite 143.5 km de reţele, inclusiv:
În anul 2013 au fost construite 69.5 km de reţele, inclusiv:
În viitorul mandat guvernamental vom crea “ghişeul unic” la iniţierea afacerii.
Conform Legii Nr. 161 din 22.07.2011 a fost implementat ghişeul unic în desfăşurarea activităţii de întreprinzător. Totodată, în data de 16 iulie 2014, Guvernul a aprobat proiectul de lege pentru eficientizarea activităţii ghişeului unic la înregistrare afacerilor. Potrivit proiectului de lege, solicitantul se va prezenta o singură dată la ghişeul unic pentru iniţierea şi/sau desfăşurarea afacerii pentru depunerea şi recepţionarea informaţiei privind înregistrarea de stat. Totuşi, documentul a fost elaborat cu întîrziere şi încă nu a fost aprobat de către Parlament.
Vom oferi credite şi subsidii pentru afaceri mici şi vom asigura investirea în economia ţării a banilor cîştigaţi peste hotare de către cetăţenii noştri. Toate aceste acţiuni vor avea drept rezultat crearea a peste 100,000 de noi locuri de muncă bine plătite.
În perioada 2010–2013 numărul persoanelor angajate în cîmpul muncii în Republica Moldova a crescut cu doar 29,400, de la 1,143.4 mii la 1,172.8 mii (conform datelor Biroului Naţional de Statistică). Astfel, obiectivul de a crea 100,000 de noi locuri de muncă nu a fost îndeplinit. Mai mult decît atît, nu s-a reuşit nici abilitarea întreprinderilor mici şi mijlocii, ponderea cărora în total angajare a diminuat: de la 58.8% din numărul total de angajaţi în 2010 la 56.8% în 2013. Astfel, numărul de angajaţi în cadrul IMM-urilor a diminuat cu 3.6%, de la 309,434 în 2010 la 298,430 persoane în 2013.
Prin Hotărîrea de Guvern Nr. 972 din 18.10.2010 a fost aprobat Programul de Atragere a Remitenţelor în Economie “PARE 1+1”, care este destinat lucrătorilor migraţi şi/sau rudelor de gradul întîi ai acestora care doresc să investească în lansarea sau/şi dezvoltarea unei afaceri proprii. Totodată, funcţionează şi un program de subvenţionare a producătorilor agricoli, în cadrul căruia, în 2013, au fost oferite circa 454 milioane de lei. Cu toate acestea, mecanismul de alocare a acestor subvenţii rămîne a fi îmbunătăţit esenţial, sub aspectul transparenţei, eficienţei şi echităţii. Impactul acestor măsuri este unui modest.
Bazîndu-ne pe paşii făcuţi în domeniul integrării europene vom asigura în următorii trei ani investiţii în ţară de 2.6 miliarde de dolari.
Pentru atragerea investiţiilor de $2.6 miliarde în primii trei ani ai mandatului, ar fi trebuit ca începînd cu anul 2011 să fie atrase anual cîte $800–900 milioane. De fapt, în 2011 volumul investiţiilor străine directe a fost de ~$320 milioane de dolari; în 2012 — aproximativ $160 milioane; în 2013 — aproximativ $200 milioane; în prima jumătate a anului 2014 — aproximativ $165 milioane, ceea ce este de 3–4 ori mai puţin decît s-a preconizat.
Continuînd cu aceeaşi insistenţă şi încredere vom obţine schimbul economic liber, fonduri europene pentru economie şi infrastructură…
La 12 ianuarie 2010 Republica Moldova şi Uniunea Europeană s-au angajat în negocierea unui Acord de Asociere (AA), care urma să înlocuiască Acordul de Parteneriat şi Cooperare (APC). Cea mai mare parte a AA se referă la Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzătoare (ZLSAC). Pentru a pregăti Moldova pentru începerea negocierilor asupra ZLSAC, Uniunea Europeană a remis executivului moldovean un set de recomandări, care au fost transpuse în Hotărîrea Guvernului Nr. 1125 din 14 decembrie 2010 cu privire la aprobarea Planului de acţiuni al Republicii Moldova privind implementarea Recomandărilor Uniunii Europene pentru instituirea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător între Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Majoritatea recomandărilor UE reprezentau, de fapt, restanţele majore ale Republicii Moldova în implementarea părţii economice a Planului de Acţiuni UE — Republica Moldova (PAUERM). Trei ani mai tîrziu, la 29 noiembrie 2013, în cadrul Summit-ului UE de la Vilnius, Republica Moldova a parafat Acordul de Asociere cu UE. La 27 iunie 2014 AA a fost semnat, iar la 2 iulie 2014 — ratificat de către Parlamentul Republicii Moldova. La 1 septembrie 2014 la Chişinău s-a desfăşurat cea de-a IX-a Reuniune a Grupului pentru Acţiunea Europeană a Republicii Moldova (GAERM). Principalele subiecte au vizat agenda europeană a Republicii Moldova, în special punerea în aplicare provizorie, începînd din ziua de 1 septembrie 2014 a Acordului de Asociere Republica Moldova — Uniunea Europeană.
…pînă la sfîrşitul anului 2012 cetăţenii noştri vor avea dreptul de a circula în UE fără vize.
La 12 ianuarie 2010 Republica Moldova şi Uniunea Europeană s-au angajat în negocierea unui Acord de Asociere (AA), care urma să înlocuiască Acordul de Parteneriat şi Cooperare (APC). În paralel, începînd cu 15 iunie 2010, autorităţile comunitare au negociat cu autorităţile moldoveneşti condiţiile de eliminare a vizelor pentru cetăţenii Republicii Moldova care călătoresc în UE. În consecinţă, Planul de Acţiuni privind liberalizarea regimului de vize (PALRV) a fost prezentat autorităţilor moldovene de către Comisie la 24 ianuarie 2011. PALRV conţinea 4 blocuri importante: securitatea documentelor; imigraţia ilegală; ordinea publică şi securitatea; relaţii externe şi drepturile fundamentale. După implementarea timp de mai bine de trei ani a prevederilor Planului de Acţiuni, în cadrul şedinţei din 14 martie 2014, a Consiliului Uniunii Europene, reunite în formatul miniştrilor pentru Transport, statele membre ale UE au susţinut propunerea Comisiei Europene de anulare a vizelor pentru călătoriile de scurtă durată (pentru o perioadă de şedere de pînă la 90 de zile pe parcursul a 6 luni) în spaţiul Schengen, pentru cetăţenii R. Moldova. Preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, şi reprezentantul Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, ministrul adjunct de externe al Greciei, Dimitris Kourkoulas au semnat, la 3 aprilie 2014, modificarea Regulamentului 539/2001, pentru a permite transferul Republicii Moldova în lista ţărilor terţe ai căror resortisanţi sunt exoneraţi de obligativitatea vizei. Acesta a fost pasul oficial final în cadrul procedurii. Publicarea documentului invocat în Jurnalul Oficial al UE a avut loc la 8 aprilie şi a intrat în vigoare la 28 aprilie 2014.
În următorul mandat de patru ani vom mări pensia minimală la 1,300 lei…
Procedura de indexare anuală a pensiilor a fost introdusă începînd cu 1 aprilie 20031 încă în timpul guvernării comuniste. Astfel, conform acestei proceduri, coeficientul de indexare anuală a acestor prestaţii de asigurări sociale este aprobat anual de către Guvern şi reprezintă media dintre creşterea anuală a indicelui preţurilor de consum şi salariului mediu pe ţară pentru anul precedent. În urma indexării operate la 1.04.2014, pensiile au fost majorate cu 6.45% (în anul 2010 — 4.3%; 2011 — 7.8%; 2012 — 9.6% şi 2013 — 6.75%)2. Astfel, indexării au fost supuse peste 650.8 mii de pensii, dintre care 494.6 mii de pensii fiind cele pentru limită de vîrstă3.
Mărimea medie a pensiei pentru limită de vîrstă indexate în 2014 a constituit 1,116.75 lei4 cu o “rată de înlocuire” de 27.9% din veniturile salariale anterioare pensionării5. La rîndul său în urma indexării pensia minimă pentru limită de vîrstă pentru lucrătorii din economia naţională a constituit 798.33 lei, iar pentru cei din agricultură — 710.72 lei. De menţionat că, pe parcursul anilor 2010–2014 mărimile minime ale pensiilor pentru limită de vîrstă, chiar cu indexările operate, au variat nesemnificativ. În anul 2010, pensia minimă pentru limită de vîrstă în economia naţională a constituit 594.62 lei, iar în agricultură — 529.37 lei; în 2011 — 641 lei şi 570 lei respectiv, în anul 2012 — 702.54 lei şi 625 lei respectiv; în anul 2013 — 749.46 lei şi 710.72 lei. Prin urmare, cu cît mărimile pensiilor sunt mai mici, cu atît mai mici sunt şi efectele indexărilor efectuate.
În mare măsură această stare a lucrurilor poate fi explicată prin mecanismul existent de indexare a pensiilor (creşterea galopantă a salariilor medii care este disproporţionată faţă de salariile din care pensiile de facto sunt calculate), precum şi specificul formulelor de calculare a pensiilor, care ambele generează inegalităţi şi necesită o revizuire lucru care nu a fost făcut.
Totuşi în scopul redresării situaţiei în domeniu, începînd cu 1 aprilie 2013 a fost introdusă prestaţia de “suport financiar suplimentar de stat” în cuantum de 90 lei pentru beneficiarii de pensii mărimile cărora după indexare nu depăşesc 1,300 lei pe lună6. De la 1 aprilie 2014, mărimea prestaţiei a fost majorată de la 90 lei pînă la 180 lei lunar7, iar de 1 iulie a fost majorat şi plafonul de venit lunar ce dă dreptul la aceasta prestaţie de la 1,300 lei la 1500 lei. Îndeobşte nu este clar pe ce s-a bazat determinarea plafonului de venit de 1,300 lei iniţial şi 1,500 lei ulterior, pentru că aceste nu sunt corelate/ancorate nici cu minimul de existenţă pentru pensionari (care în anul 2013 a fost 1,326.9 lei, şi de 1,390.9 lei în semestrul I 20148), dar nici cu pragul sărăciei absolute (care în anul 2013 a fost de 1,196 lei9).
Cu toate acestea putem concluziona că, măsurile spontane luate nu au contribuit la soluţionarea situaţiei, iar valoarea pensiei minime în continuare rămîne a fi cu mult sub valoarea celei declarate în promisiunea politică. În aceste condiţii propunerea făcută nu poate fi considerată ca fiind realizată într-o proporţie satisfăcătoare.
1 Art. 13, alin.1. din Legea nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998 privind pensiile de asigurări sociale de stat
2 Hotărîrea Guvernului nr. 170 din 12.03.2014, cu privire la indexarea prestaţiilor de asigurărisociale şi a unor prestaţii sociale de stat; Hotărîrea Guvernului nr. 202 din 19.03.2010; Hotărîrea Guvernului nr.150 din 14.03.2011; 157 din 12.03.2012; şi Hotărîrea Guvernului nr. 177 din 07.07.2013
4 Conform datelor CNAS
5 Calculele autorilor în baza datelor BNS şi CNAS
6 Legea nr. 51 din 28.03.2013, privind modificarea unor acte legislative
7 Legea nr.147 din 17.07, 2014, privind modificarea unor acte legislative
8 BNS. Baza de date statistice
9 ME (2014). Nota informativă. Sărăcia în Republica Moldova
În următorul mandat de patru ani […] vom creşte alocaţia pentru naşterea copilului pînă la 10,000 lei…
Pe parcursul anilor 2010–2014 mărimile indemnizaţiilor unice la naştere au continuat a fi majorate anual conform mecanismului determinat în acest sens încă de guvernarea precedentă. De la 1 ianuarie 2014, mărimile acestor prestaţii sociale cu titlu universal (atît pentru persoanele asigurate, cît şi cele neasigurate) au constituit 3100 lei la naşterea primului copil şi 3,400 lei la naşterea fiecărui copil următor. În raport cu anul 2010 mărimile acestor prestaţii sociale în valoare nominală au sporit semnificativ, sau cu circa 82% în cazul indemnizaţiilor pentru naşterea primului copil şi cu circa 70% în cazul indemnizaţiilor pentru fiecare copil următor1. Cu toate acestea,chiar şi în urma majorărilor efectuate, mărimile acestor plăţi în anul 2014 nu au reuşit să atingă cuantumul promisiunii politice declarate constituind doar 31% din acesta în cazul indemnizaţiilor unice la naşterea primului copil şi doar 34% în cazul celor la naşterea fiecărui copil următor. Prin urmare acest rezultat nu poate reflecta asupra atingerii într-o măsură satisfăcătoare a promisiunii politice date.
Totuşi ar fi incorect de a se considera că eforturi pentru schimbarea mecanismului existent de calculare a mărimilor acestor plăţi nu au fost depuse. Astfel, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei a elaborat şi promovat spre aprobare Strategia pentru protecţia copilului pentru anii 2014–20202, care printre obiectivele sale specifice îşi propune şi ajustarea mărimilor indemnizaţiilor unice la naştere la coşul minim de consum în acest sens (metodologia de determinare a căruia încă este în proces de elaborare) şi care conform estimărilor efectuate de către experţii independenţi în anul 2013 a variat în jurul a 4,800 lei3.
1 Calculele autorlor în baza datelor Anexei Nr. 1 din Hotărîrea Guvernului Nr. 1478 din 15.11.2002, cu privire la indemnizaţiile adresate familiilor cu copii.
2 Hotărîrea Guvernului Nr. 434 din 10.06.2014, privind aprobarea Strategiei pentru protecţia copilului pe anii 2014–2020
3 Proiect 2014–2020. Indemnizaţii unice la naştere pînă la 5,000 de lei
În următorul mandat de patru ani vom mări […] indemnizaţia lunară pentru creşterea copilului pînă la 1,300 lei.
După o stagnare pe parcursul anilor 2011–2013, mărimile indemnizaţiilor lunare pentru creşterea şi îngrijirea copilului pînă la împlinirea vîrstei de 1.5/3 ani în anul 2014 au crescut. Astfel, în urma majorărilor efectuate de la 1 ianuarie 2014, mărimea indemnizaţiei lunare pentru îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 1.5 ani în cazul persoanelor neasigurate a constituit 400 lei, înregistrînd o creştere în raport cu anii precedenţi de circa 33% şi de 60% faţă de anul 20101. În cazul persoanelor asigurate care cresc şi îngrijesc copii pînă la vîrsta de 3 ani, mecanismul de calcul al mărimilor cestor prestaţii sociale în anul 2014 s-a modificat, baza de calcul fiind determinată în proporţie de 30% din venitul mediu lunar asigurat realizat în ultimele 12 luni calendaristice premergătoare lunii naşterii copilului2, dar nu mai puţin de 400 lei. Anterior modificărilor operate baza de calcul servea 30% din venitul asigurat pe ultimele 6 luni premergătoare naşterii. Aceste modificări au stîrnit discuţii aprinse în societate fiind considerate ca insuficient gîndite şi care conduc la reducerea mărimilor prestaţiilor respective.
Cît priveşte coraportul acestor prestaţii cu minimul de existenţă pentru copiii în vîrstă de pînă la 1 an, datele BNS arată că în anul 2013 aceste plăţi în cazul persoanelor neasigurate acopereau doar 50.7% din plafonul respectiv, pe cînd în cazul persoanelor asigurate îl depăşeau cu 68%3. Pentru anul 2014, aceste estimări încă urmează a fi efectuate.
În ceea ce priveşte nivelul realizării promisiunii politice, actualmente nu se poate considera că aceasta a fost îndeplinită într-o măsură satisfăcătoare deoarece cuantumul enunţat de 1,300 lei pe luna al indemnizaţiilor respective nu a fost atins.
1 Calculele autorlor în baza datelor Anexei Nr. 2 din Hotărîrea Guvernului Nr. 1478 din 15.11.2002, cu privire la indemnizaţiile adresate familiilor cu copii.
2 Conform articolului 7 al Legii Nr. 289-XV din 22 iulie 2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale.