Partidul Liberal Reformator (PLR)
- Data înregistrării: 31 decembrie 2013
- Doctrina: Liberalism
- Nr. de membri: ~ 20,000 (decembrie 2013)
Filat crede că dînd mîna cu Iohannis va putea trage asupra sa lumina omului cinstit, onest, cult, necoruptibil, corect, care nu înşeală, integru şi onorabil pe care o emană personalitatea acestuia. Este falsă această percepţie: lumina emanată de Iohannis, din contră, scoate în evidenţă ridurile adînci şi pline de nămol de pe faţa cavalerilor economiei tenebre şi a banilor murdari.
Leancă a ruinat vineri, 14 noiembrie [2014], un mit frumos al politicianului de model european — înţelept, echilibrat şi corect — construit în scurta, dar deosebit de prolifica perioadă a aflării lui în prima funcţie a executivului. Leancă a dat peste cap speranţa că poate demonstra putere de voinţă şi caracter pentru a se desprinde de factorul devastator oligarhic, cel care paralizează statul, sărăceşte poporul, descurajează afacerile, cel care înfloreşte corupţia şi înmulţeşte disperarea. Prin demiterea la comandă politică a lui Ştefan Chitoroagă, Leancă a demonstrat că este o simplă sculă în mîna oligarhilor, că omul de stat de speţă europeană de care are nevoie Republica Moldova la această etapă a tranziţiei ei către spaţiul de valori europene, încă nu rezistă în faţa obedientului mărunt şi executor din el. Şi păcat. Noi, liberal-reformatorii, cei care l-am susţinut pe Iurie Leancă în lucrurile bune şi bine făcute pentru Republica Moldova, am sperat să găsim în el un partener în efortul de transformare a clasei noastre politice şi suntem profund dezamăgiţi să îl aflăm printre complicii contondenţi ai acestei ruşinoase şi monstruoase conspiraţii.
Stimate Domnule preşedinte, vă anunţăm că în pofida eforturilor noastre de menţinere a relaţiilor parteneriale şi în perioada campaniei electorale, ne confruntăm, la această etapă, cu o sfidare crasă a tuturor principiilor care au stat la baza acordului. Partenerii de coaliţie, PD şi PLDM, au recurs la presiuni şi şantaj asupra viceminiştrilor delegaţi în funcţie de PLR, au capturat Ministerul Tineretului şi Sportului prin racolarea la PD a ministrului şi l-au demis abuziv pe directorul agenţiei Moldsilva. Prin refuzul de a examina demersurile noastre legale, premierul Iurie Leancă a denunţat de facto Acordul de constituire a Coaliţiei, în care se prevede expres că: Încălcarea principiilor şi regulilor ce ţin de desemnarea, numirea, înlocuire şi/sau revocarea de persoane, modificarea structurii şi competenţelor instituţiilor sunt considerate încălcări grave a prezentului Acord şi duc la încetarea acestuia, la destrămarea Coaliţiei şi retragerea încrederii guvernului investit.
Domnule Preşedinte, liderii formali şi informali ai PLDM şi PD profită de încrederea cetăţenilor acordată la începutul mandatului, recurg la intimidarea angajaţilor şi funcţionarilor, utilizează resursele administrative în scopul electorale şi clientelare, exercită presiuni asupra agenţilor economici, demonstrînd prin toate acţiunile lor lipsă de respect pentru valorile democratice şi angajamentele luate faţă de cetăţeni şi partenerii care i-au votat.
Iurie Leancă, cel pentru care am votat la 30 mai 2013 pentru învestirea în funcţia de prim-ministru al Coaliţiei pro-europene se arată din ce în ce mai obraznic în campania electorală. Motivînd ridicol, la comanda lui Filat şi Plahotniuc, demiterea directorului general Moldsilva, Ştefan Chitoroagă, vicepreşedinte al PLR, Leancă este implicat direct în conjuraţia de îngrădire a accesului la guvernare al Partidului Liberal Reformator. Dînsul l-a învinuit pe Chitoroagă că foloseşte maşina în scopuri electorale şi l-a demis la propriu că maşina de serviciu a acestuia a fost implicată într-un eveniment rutier. De cînd Leancă e agent de circulaţie, ne întrebăm?
Alegerile din România sunt o mare lecţie pentru Republica Moldova. Ele ne arată că:
Faptul că ministrul Usatîi organizează împreună cu liderul PLDM, Vlad Filat, face întîlniri electorale cu lucrătorii medicali la Orhei, nu e deranjant pentru Iurie Leancă. Noi avem curajul de a spune adevărul. De două luni, Filat şi Plahotniuc încearcă să ne facă să plătim pentru faptul că spunem adevărul! PLR a fost supus, sub presiunea lui Filat şi Plahotniuc, unui embargou mediatic. În paralel, s-a încercat destructurarea noastră prin dna Ana Guţu şi Vitalie Marinuţa, s-a încercat coruperea viceminiştrilor, s-a făcut racolarea lui Bodişteanu. Episodul de azi, al demiterii directorului “Moldsilva”, Ştefan Chitoroagă, face parte din acelaşi scenariu.
Partidul Liberal Reformator salută ratificarea Acordului de Asociere dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova de către plenul Parlamentului European. Asistăm la un moment istoric, care marchează clar opţiunea europeană pentru Moldova, singura care conferă o cale sigură spre bunăstare şi stabilitate. Ratificarea Acordului de Asociere dovedeşte înca o dată că liberalii reformatori au luat decizia corectă pentru ţară cînd au venit la guvernare anul trecut, militînd pentru reforme şi pentru drumul european. PLR a asigurat stabilitatea guvernamentală fără de care azi nu s-ar fi făcut reformele şi nu s-ar fi ratificat Acordul.
…se vede clar că mai multe televiziuni au devenit platforme electorale pentru PD şi PLDM. Prin manipularea opiniei publice cu ajutorul mass media acaparate, prin lipsa de reacţie adecvată a instituţiilor statului care au obligaţia să vegheze buna şi corecta desfăşurare a campaniei, atenţionăm asupra unui control politic mult mai extins, din partea unor partide controlate de oligarhi.
Noi am sesizat şi Curtea Constituţională ca să dea o interpretare noţiunii de neutralitate fixată în Constituţie şi considerăm că aderarea la NATO în condiţiile cînd vedem cum se intensifică conflictul militar din zona estică a Ucrainei, avem nevoie de o alternativă clară pentru stabilitatea de ansamblu a Republicii Moldova, garanţia unei stabilităţi anume pentru parcursul acesta european. (…) Fortificarea securităţii statului este absolut necesară, altfel statul acesta riscă mîine, poimîine să dispară.
Politica este pentru cei tari, pentru cei puternici. Consider că dumnealui a dat dovadă de slăbiciune şi nu a rezistat. Îl priveşte decizia luată. Noi ne curăţim de uscături şi vreascuri. Pădurea se curăţă de uscături şi vreascuri.
Cazul Vitalie Marinuţă este simplu: plecarea lui de la PLR era previzibilă. În armată şi în partid a fost prezent doar ca formă, mai puţin prin conţinut. Cauza naţională, liberalismul sunt pentru el seminţe de ronţăit şi de scuipat. În cel mai bun caz pilule care dau bine la figură. Plecarea la PD explică esenţa incompatibilităţilor cu foştii colegi reformatori şi ne scuteşte să discutăm în continuare despre doctrinele lui declarative politice şi cele militare profesionale.
PLR a suportat un cutremur cu magnitudinea de 4,5 grade, ne-a scuturat binişor, dar am suportat. Am dorit ca Ion Sturza să devină locomotiva nu atît a PLR, cît a reformelor din Republica Moldova. (…) Nu ştiu ce s-a întîmplat, probabil, că a fost speriat de ceva. Prin tîrg se vorbeşte că Traian Băsescu i-ar fi arătat din deget la solicitarea unui lider de partid de la Chişinău. Iar afacerile lui Sturza sunt în România şi nu este exclus că a refuzat pentru a-şi proteja afacerile.
Noi admitem o coaliţie în care ar prevala interesele naţionale, ar continua reformele, dezvoltarea vectorului european. Cred că, ar putea fi condiţionări drastice în cazul unei coaliţii. În orice caz, noi nu ne vedem într-o coaliţie cu PCRM. Iar în ceea ce priveşte coaliţia cu PL, pot spune că, noi am fost pînă acum destul de toleranţi. Dacă Mihai Ghimpu va mai reduce din ambiţiile sale, de ce nu.
Furtul [postului de radio “Vocea Basarabiei”] s-a produs în formă latentă pe parcursul ultimilor patru ani în complicitate cu directorul executiv al postului, Veaceslav Ţîbuleac, membru PLDM. (…) Speculînd starea de necesitate financiară acută a postului de radio, existentă în realitate, Ţîbuleac a intrat în încrederea dlui Filat şi, probabil, a obţinut finanţările solicitate. Despre aceste finanţări, despre suma şi condiţiile de livrare a lor, dl Ţîbuleac a găsit de cuviinţă să nu pună la curent partenerii. Astfel directorul a devenit dependent de casieria PLDM. În consecinţă, politica editorială a postului de radio a devenit dependentă de agenda politică a partidului PLDM. Cu foarte mici excepţii, angajaţilor care au mai rămas, li se cere să execute comenzile politice şi acest lucru este deosebit de evident.
…modelul de politician al Anei Guţu se mulează perfect pe chipul eroinei principale din blockbuster-ul sovietic “Tragedia optimistă” — o femee-comisar, trimisă de comandamentul bolşevic pe o corabie rebelă să determine echipajul să lupte de partea lor… Acum ea are o cauză în care crede şi pentru care munceşte de zor: să facă pe dracu în patru ca partidul ei să nu treacă pragul electoral… Cîtă lipsă de imaginaţie avea, totuşi, sărmanul William Shakespeare. Să se facă el trăitor pe o zi în veacul nostru cred că s-ar simţi ruşinat de simplitatea intrigilor cu care a ţesut “Îmblînzirea scorpiei”. Orice na-m zice: lumea progresează…
Bodrug se întîlnea cu Sturza, îşi scriau, însă se creează impresia că negocieri adevărate nici nu au fost, deoarece eu o dată m-am întîlnit cu el, în toamna 2013, şi mi-a spus că nu are intenţii să intre în politică. Bodrug a fost cel care ne-a dat speranţe, ne spunea că negociază şi că totul va fi bine… Oleg Bodrug promitea PLR-ului că, urmare a faptului că Ion Sturza va adera la formaţiune, Partidul Liberal Reformator va lua 40% la alegeri… Atunci cînd eu am declarat că la o emisiune că da, Ion Sturza vine la PLR, m-am consultat cu Ion Hadârcă şi Oleg Bodrug şi i-am întrebat ce să răspund. “Spune că o să vină”, mi-au sugerat ei. Eu nu am vrut să-l pun în situaţie pe Ion Sturza, dar şi eu am căzut în jocul ăsta şi m-au pus şi pe mine într-o situaţie incomodă.
Nu am vorbit cu Iurie Leancă. Cei care critică activitatea PLR, în special Ana Guţu, cunoşteau pentru ce va lupta partidul în aceste alegeri — împotriva oligarhizării ţării. Nu le-am convenit, este clar la comanda cui se lucrează. Prin apelul de a se retrage din cursă, Ana Guţu s-a desolidarizat de PLR şi nu mai este subiect de actualitatea electorală pentru partid.
Ele nu sunt numeroase [organizaţiile neofasciste din Moldova], dar sunt gălăgioase. De obicei, aceste entităţi soio-politice sunt animate de extremişti notorii, cu siguranţă finanţaţi de FSB-ul rusesc. Grigore Petrenko, ex-comunist, şi Igor Tuleanţev, liderul organizaţiei Liga tineretului rus, sunt doi fruntaşi-extremişti, bine cunoscuţi prin acţiunile lor provocatoare, în spiritul şovinismului velikorus.
…propunerea iniţială a Anei Guţu de a participa în alegeri pe lista PLDM a fost respinsă unanim de Consiliul Naţional Politic. Prin gestul şi apelul său, Ana Guţu trădează aşteptările şi încrederea electoratului, întreaga echipă, structurile teritoriale şi simpatizanţii partidului care şi-au exprimat clar intenţia de a participa în campanie la evenimentul de lansare din 19 octombrie 2014.
Ne-am retras onorabil şi la timp din aceasta echipă oligarhizata. Sloganul “Moldova fără oligarhi” pare a fi ridicol şi lipsit de sens din moment ce PLR a încăput pe mîna fraţilor (verişorilor) Ţopa. Generalul Vitalie Marinuţa a avut dreptate, cînd a bătut alarma în luna februarie, PLR a devenit partid capturat, au fost duşi de nas membrii partidului cu promisiunea venirii lui Ion Sturza, se ştia deja demult că acesta nu va veni, dar majoritatea din biroul politic a preferat să îmbete cu apă rece oamenii cu discernămînt din PLR.
Din păcate, după declaraţia cu intenţii nobile din 12 aprilie 2013, aspiraţiile la o democraţie internă de partid, la meritocraţie şi profesionalism au degenerat în “găşcuirea” pe baze financiare a unei mîni de oameni, care au decis demult soarta PLR. Oleg Bodrug, miopul “jucător”, pretins “OlEGarh”, poartă şi acum documentele vizînd transferuri bancare pentru proiectele de mediu cu el in portofoliu, nicio tranzacţie nu se face fără acceptul sau. Şantajul primarilor, care au urmat PLR, a fost unul permanent, de genul: “Daca treci la PLR — vei avea bani pentru apeduct…”. Oamenii cu potenţial din PLR au fost marginalizaţi şi apoi eliminaţi — Vitalie Marinuţa, Gheorghe Şalaru, Dorin Duşciac, Sergiu Stanciu, subsemnata. Acum se pun presiuni pe premierul Iurie Leanca pentru a-i demite pe unii din vice-miniştrii PLR. De ce — răspunsul e simplu: după degrevarea pentru cursa electorală a unor miniştri ce vor încăpea pe listele PLR unii vice-miniştri ar trebui sa rămînă miniştri interimari şi vor scoate la iveală prea multe nereguli. Tineri, necorupţi, cu potenţial managerial de excepţie — de ce astfel de vice-miniştri nu convin PLR?
PLR va dispărea în neant după alegeri, va rămîne doar gestul celor 7 deputaţi, care, treziţi la viaţa de o “trădătoare”, au votat guvernul Leanca în 2013 şi prin aceasta a fost asigurată finalitatea coaliţiei pro-europene: liberalizarea vizelor şi semnarea Acordului de Asociere. Important e că a cîştigat din acest gest Republica Moldova şi cetăţenii săi, restul nu contează…Diferenţa de opinii e trădare? Unde vă e democraţia internă de partid? Unde vă e vizionarismul şi corectitudinea? Unde vă e responsabilitatea? Liberalism înseamnă, în primul rînd, RESPONSABILITATE. De fapt, de unde să faci un partid cu doctrină liberală pe ruinele mediocrităţii clientelare a unui fost partid-mamă…Despre trădare naţională vom vorbi la 1 decembrie 2014, cînd din cauza miopiei şi senilităţii intelectuale ale unor epave, pretinşi “bărbaţi ai neamului”, în Parlamentul RM se vor regăsi neo-fasciştii Petrenco, Tuleanţev şi Usatîi.
Nu ne va fi greu să convingem oamenii să ne voteze. Noi suntem stîlpii şi garanţii de maximă deschidere către UE. S-au făcut speculaţii referitor la listă, să mergem sau nu în alegeri, cu cine. Dar avem noi oare dreptul să-i dezamăgim pe cei care ne susţin? Odată ce suntem atacaţi, înseamnă că suntem o forţă.
PLR nu are dreptul să nu participe în actuala campanie, fiindcă nu putem să-i dezamăgim pe acei care aşteaptă o forţă nouă, necompromisă, cu adevărat reformatoare.
Albul este una din culorile preferate ale PLR-ului şi noi îl vom pune la treabă. Vom albi economia tenebră, economia neagră, economia gri, vom combate evaziunea fiscală… De ce să se ducă banii pe corupţi şi oligarhi, cînd pot să ajungă la pensionari şi în investiţii care să creeze servicii… ţara nu este săracă, oligarhii evazionişti o sărăcesc, luînd implicit bani de la educaţie, sănătate, armată… Putem vorbi despre apariţia unei găuri negre financiară în partea estică a Europei… după spălarea astronomică de circa 20 miliarde de dolari în care au fost implicate şi băncile R. Moldova.
Ţara mişună de agenţi FSB şi diferiţi legionari ca Antiufeev şi Aksionov care sunt pregătiţi în şcoala de prim-miniştri secesionişti din Transnistria. […] Ni se fură ce avem mai scump. Mîine ne putem trezi o suburbie a Moscovei, legalizată printr-un vot în Transnistria şi Găgăuzia.
PLR a salvat parcursul european al R. Moldova, dar încă nu şi-a încheiat misiunea… Ne propunem o Moldovă fără corupţie, fără oligarhi. Sistemul oligarhic nu vrea PLR la guvernare, pentru că urmează marile privatizări şi alocări de fonduri europene… Presa, în special cea audiovizuală, după ce a cunoscut o libertate în 2009, a ajuns astăzi în mîinile unor clanuri.
…sloganul partidului (PLR) în actuala campanie electorală este “Republica Moldova fără oligarhi!”
PLR lansează un apel public către partidele politice de a semna un Pact de garantare a cursului europeană al R. Moldova. Îndemnăm să adere la acest apel toate partidele pro-europene, să dea dovadă că susţin această idee naţională şi au capacitatea de a se ridica deasupra intereselor înguste.
Lansarea partidului [PLR] în campania electorală va avea loc duminică [19 octombrie 2014] şi lucrurile nu mai pot fi oprite. Participarea la alegeri a fost decisă de Consiliul Naţional şi nu înţeleg care e raţiunea acestui apel. Este o lipsă de consecvenţă din partea semnatarilor. Doamna Guţu a spus ca nu va aduce prejudicii partidului, iar acum… Să rămînă pe seama dumneaei. Probabil s-au temut de greul unei campanii electorale.
Erorile de strategie şi lipsa de viziune a actualei echipe de conducere a PLR a demonstrat incapacitatea de creare a unei mişcări de demnitate naţională de promovare a liberalismului şi a reformelor reale, mai ales de fortificare a dreptei politice ca alternativă fiabilă pentru viitorul Republicii Moldova. Ineficienţa regretabilă, admisă la nivel de strategii şi tactici pre-electorale ale PLR, este cauza principală a intenţiilor insuficiente de vot pentru acest partid… În acest context, noi, membrii activi ai PLR, trebuie să dăm dovadă de raţiune şi gîndire politică pe termen lung, aşa cum am procedat atunci, în 2013, cînd viitorul european al Republicii Moldova era în pericol. Pragul electoral pentru accesul în parlament fiind de 6%, devine clară posibilitatea pierderii voturilor pro-europene de centru-dreapta şi dreapta şi scăderea şanselor formării unei majorităţi pro-europene în viitorul parlament… formulăm acest apel către preşedintele PLR Ion Hadârcă, către colegii noştri, către echipele teritoriale, privind retragerea din campania electorală a Partidului Liberal Reformator pentru parlamentarele 2014 în favoarea partidelor proeuropene cu şanse reale. Aceasta ar permite să evităm risipirea voturilor pro-europene şi să profităm de o perioada propice pentru pregătirea, consolidarea şi relansarea partidului în alegerile locale din 2015.
Partidele componente ale Coloanei a cincia a Federaţiei Ruse (PCRM, PSRM, Patria, etc.) sunt deosebit de agitate. Au şi motivul: finanţatorul de la Kemlin le-a pus misiunea subversivă să deturneze Republica Moldova de pe drumul european cu alte metode decît cele aplicate în Ucraina. Sarcină deloc uşoară din postura ingrată de arcan politic al Moscovei care trebuie aruncat electoral pe grumazul Republicii Moldova…Spre marea lor nemulţumire, Curtea a statuat că “…procesul de integrare europeană a Republicii Moldova nu numai corespunde identităţii constituţionale a Republicii Moldova, ci orice altă orientare contrară este a priori neconstituţională”…Iar asta înseamnă că toată activitatea acestor partide componente ale Coloanei a cincea este neconstituţională, fiindcă ele propagă nebuneşte, într-o formă obscenă, dacă ţinem cont de mijloace şi de scopuri, “orientarea contrară” a Republicii Moldova… Asta mai înseamnă că şi Comisia Electorală Centrală trebuie să se autosesizeze, să examineze implicit şi de urgenţă legalitatea participării unor partide, blocuri (PCRM, PSRM, Patria, … şi altele) la cursa electorală cu discursuri neconstituţionale. Dacă ea ezită sau se va preface că nu “este la curent” cu încheierea Curţii, oricare partid concurent, organizaţie a societăţii civile este în drept să atace cazul în instanţa de drept comun.
Republica Moldova rămîne încă o ţară foarte uşor de manipulat şi foarte uşor de deraiat prin pîrghiile pe care le-a păstrat fostul centru imperial şi prin controlul pe care îl are asupra unor deputaţi, unor fracţiuni şi prin marele capital care este introdus aici pentru ca asemenea lucruri să aibă succes. Avem fracţiunea comunistă care lucrează, avem tînăra gardă ieşită tot din comunişti, care este coloana a V-a a lui Dodon… Încă din anii ’90 am atras atenţia că acest instrument important cum este mass-media este cedat în mîinile altui stat. Am ajuns şi la ziua cînd Consiliul Naţional de Securitate se întruneşte să discute acest lucru. Dacă am fi avut o lege a lustraţiei în anii ’90 şi la putere nu venea în post de preşedinte forţa care să servească altui stat, nu am fi ajuns la această stare.
Scrutinul din 30 noiembrie se prezintă din nou dezarmat de o lege în vigoare a lustraţiei. Or, în faţa acestei trepte de importanţă crucială a istoriei noastre, este necesară şi o regîndire a unui proces de lustrare, care înseamnă purificare, a pretendenţilor la guvernare. Lipsa legii nu înseamnă că acest filtru de purificare nu are cum funcţiona. Funcţiile lui le poate prelua o societate civilă matură, secundată de o mass-media naţională autentică şi responsabilă.
Apelul nostru se îndreaptă, deci, către aceste două componente extrem de importante ale societăţii noastre: să se organizeze şi să fie active în perioada electorală, să elaboreze criterii şi principii mult mai extinse decît ar prevedea o lege clasică a lustraţiei care are în vedere doar activitatea în perioada din ce în ce mai îndepărtată a regimului de pînă la 1991.
Ion Sturza a condus [mai-noiembrie 1999] un Guvern democratic şi reformator. Deci, este eminamente un reformator. Tocmai de aceea l-am şi invitat şi am accentuat că acum este momentul. Dacă a avut careva reticenţe, insatisfacţii că n-a împlinit visul cel mare atunci, noi oferim această posibilitate. PLR este un partid reformator prin excelenţă care promovează cursul european, care a demonstrat aceste capacităţi, în care el s-ar regăsi şi doctrinar, şi l-a nivel de conlucrare cu toţi din echipă, care împărtăşesc aceleaşi idei. Pînă în ultimul moment s-au dus aceste negocieri.
…
…cred că dl Sturza prin aceasta (refuzul de a se implica în campania electorală) a ratat şansa de a se relansa în politică într-un moment foarte propice, cînd chiar sunt puse la joc ideile şi principiile pentru care a pledat dlui. Alegerea îi aparţine. Poate încă nu e tîrziu, în ultimul ceas să se răzgîndească… Mulţi au spus că doar locomotiva Sturza ar putea salva Partidul Liberal Reformator. Nu este adevărat. Noi am lucrat şi asupra structurii, şi asupra agendei, mobilizării simpatizanţilor, membrilor noştri, etc. Am construit un partid flexibil şi eficient.
Noi am pornit de la premisa că la ora actuală de numele lui Iurie Leancă sunt legaţi aceşti importanţi paşi de integrare europeană, dar şi autoritatea şi ratingul pe care îl are în societate. Am pornit promovînd ideea unui sigur bloc electoral cu Leancă în frunte, nu însă o listă comună. Considerăm că ar fi fost cea mai eficientă ecuaţie electorală… S-a discutat cu dl Leancă despre asta. Eu personal nu am discutat. Noi am început acest dialog cu dl Filat şi nu puteam discuta cu altcineva. Chiar dlui Filat i s-a spus această variantă. Dumnealui a zis că nu vede utilitatea şi eficienţa unui bloc electoral acum cînd lucrurile nu mai pot fi schimbate şi a agreat doar ideea de listă. Participarea pe lista PLDM nu a întrunit susţinerea partidului.
Eu regret că nu s-a întîmplat lucrul acesta care ar fi adus o mobilizare şi mai mare a electoratului şi un pic ar fi atenuat nişte rezerve. Dl Leancă ştiu că a propus o listă a dumnealui şi am înţeles că ea în mare parte s-a realizat în formula în care a fost dată publicităţii, cu anumite nuanţe.
Dl Streleţ nu are de unde să cunoască pentru că nu a participat la discuţii. A fost un grup foarte restrîns de persoane, liderii partidelor. Au participat dl Filat, în discuţii neoficiale şi dl Leancă. De la PLR au fost şi Ana Guţu, Tatiana Potîng la un moment dat, apoi Oleg Bodrug în alt moment. Între timp ne-am înregistrat la CEC pentru că nu putem aştepta.
Noi am spus din start că excludem ideea unui bloc electoral, în schimb discutasem despre participarea candidaţilor PAD pe listele noastre şi ei parcă s-au arătat destul de deschişi pentru această opţiune. O decizie finală urma să fie luată la Consiliul Naţional Politic al formaţiunii, care trebuia să aibă loc ieri.
Societatea civilă şi mass-media trebuie să spună cu voce tare alegătorilor care partide, pretendenţi electorali:
Nu trebuie trecute cu vederea nici partidele, candidaţii:
Societatea civilă şi mass-media autentică au menirea să motiveze alegătorii ca ei să participe activ la alegeri, arătînd clar obiectivele acestui scrutin:
Republica Moldova merită să aibă în următoare perioadă istorică o guvernare credibilă, curată şi devotată interesului naţional.
Noi am insistat pe această idee [crearea unui bloc electoral cu PLDM], care este încă una viabilă. Iurie Leancă este cea mai potrivită candidatură care ar fi capabilă să-şi asume capacitatea de a duce un bloc electoral cu mare responsabilităţi de salvare a cursului european. S-a discutat într-un mod mai confidenţial s-a discutat cu domnul Filat şi domnul Filat nu a acceptat… Partidul Liberal Reformator duce tratative cu personalităţi marcante din Republica Moldova care se vor regăsi pe lista electorală a PLR şi în actuala listă ar putea interveni schimbări.
Doamna Guţu a fost cea care a promovat ideea de participare pe o altă listă electorală. Această idee nu a fost agreată de Consiliul Naţional al partidului, iar asta a scăzut din entuziasmul de participare. Dumneaei ne-a transmis un mesaj în care ne-a anunţat că nu va candida pe listă. O să aşteptăm ca să discutăm. Asta nu prejudiciază unitatea partidului.
Georgia a făcut paşi mari în dezvoltarea forţelor armate şi noi sîntem cointeresaţi în preluarea acestei experienţe, deoarece ne aflăm într-un proces amplu de restructurare şi modernizare a Armatei Naţionale. Acordul oferă posibilitatea de a îmbunătăţi relaţiile dintre ţările noastre, de a le face mai eficiente şi reciproc avantajoase.
Miniştrii Apărării din R. Moldova şi Georgia, Valeriu Troenco şi Irakli Alsania, au semnat, la Tbilisi, un Acord de cooperare în domeniul militar. Documentul a fost încheiat în cadrul vizitei oficiale a demnitarului moldovean în Georgia, care are loc în perioada 30 septembrie — 2 octombrie 2014. Ministrul georgian al Apărării, Irakli Alsania, a declarat că odată cu semnarea Acordului începe o nouă etapă de cooperare militară dintre instituţiile de apărare ale celor două state, ce oferă posibilitatea unui schimb de experienţă în domeniul apărării şi securităţii, precum şi oportunitatea de a participa în misiunile şi exerciţiile internaţionale de menţinere a păcii. În cadrul discuţiilor, Valeriu Troenco şi Irakli Alsania au abordat un larg spectru de probleme privind colaborarea bilaterală în domeniul securităţii regionale şi globale, inclusiv provocările existente la adresa acesteia. Interlocutorii au făcut un schimb de opinii privind experienţa acumulată de armatele Georgiei şi Republicii Moldova la diferite operaţiuni de menţinere a păcii sub egida ONU şi altor organisme internaţionale şi au accentuat importanţa participării statelor mici la procesul internaţional de construire a unui sistem eficient de securitate în lume.
Te rog [alegătorule]! Fi-i responsabil! Studiază atent, scrutează migălos fiecare candidat la funcţia de deputat, fiecare partid candidat la putere. Analizează cine sunt, de unde vin, cine îi susţin, ale cui interese fac, cine îi finanţează; ce au făcut pînă acum; ce îşi propun să facă de acum înainte pentru tine şi pentru stat; ai cui supuşi, naşi, fini sau cumetri sunt; cum şi-au agonisit averile, sumele, palatele; cît se potrivesc rigorilor Adevărului; ce relaţie au cu Minciuna; de sunt cu Dumnezeu ori îl slujesc pe Mamon, demonul lăcomiei.
La 30 noiembrie 2014 va veni a Noua zi în care ţi se cere să-ţi exerciţi dreptul Suveran. Depinde de tine cum îl vei folosi: ori îl transformi în al nouălea val care te naufragiază din nou şi definitiv de această dată, ori te ridici pe acest val şi ajungi cu cinste şi în glorie la malul tău salvator. Să ştii: eşti foarte aproape de acest mal. Este celălalt mal al Prutului. El se numeşte Uniunea Europeană.
Nu renunţăm la ideea de participare la alegerile parlamentare în componenţa unui bloc electoral. Dacă nu ne vom înţelege în acest sens cu alte partide, vom participa la alegeri independent. Totodată, nu suntem de acord să includem candidaţii din partea PLR în lista electorală a altor partide. O astfel de variantă nu ne convine… Cu PLDM apar dificultăţi, deoarece ei nu doresc să creeze un bloc. Iar noi nu vom admite simpla includere a membrilor PLR pe lista electorală a PLDM. Includerea candidaţilor în lista unui alt partid presupune preluarea logotipului şi a altor semne ale partidului. Apare problema identităţii partidului, pe care dorim să o păstrăm.
Noi am propus PLDM-ului să mergem în bloc, ei au refuzat şi ne-au propus să includem lista noastră pe lista lor. În baza acestei propuneri, Ana Guţu a delegat ieri un reprezentant care a dat citire mesajului său în timpul şedinţei Consiliului Politic, de a merge mai departe pe lista PLDM. Propunere ei a fost votată de doar 3 membri, iar unul s-a abţinut, aşa că noi vom merge independenţi în această campanie electorală.
Duminică a avut loc şedinţa Consiliului Naţional care a încheiat procesul de formare a organelor de lucru ale partidului în conformitate cu prevederile congresului de constituire din 15 decembrie 2013. Discutînd despre participarea în alegeri a partidului, membrii Consiliului au reiterat convingerea că obiectivul naţional major al alegerilor este menţinerea Republicii Moldova pe vectorul european de dezvoltare, dar şi eradicarea corupţiei ca fenomen, concomitent cu reformarea statului şi crearea unor condiţii favorabile dezvoltării economiei în toate domeniile. De aici şi condiţia înaintată în unanimitate de membrii Consiliului, că orice bloc electoral format cu participarea Partidului Liberal Reformator trebuie să excludă elemente corupte sau coruptibile. Rigoarea este valabilă şi pentru eventualii parteneri de bloc, de uniune sau alianţă electorală.
Este ceva evident, care se poate întîmpla cînd la guvernare este o Coaliţie. Este ceva normal şi se poate întîmpla în orice Parlament. Este vorba despre legea privind modificarea şi completarea bugetului, sistemul energetic. Un alt proiect vizează scutirea de TVA pentru importul păcurii pentru că suntem în prag de iarnă.
…sesisez instituţia condusă de Dumneavoastră în vederea demarării unei anchete penale şi administrative pe numele lui Renato Usatîi, verificînd astfel legalitatea activităţilor sale pre-electorale, prin organizarea de concerte, însoţite de coruperea cetăţenilor, cu utilizarea banilor cash. Vă rog să investigaţi dacă aceste activităţi, coroborate cu dubla cetăţenie a lui R.Usatîi, sunt conforme legislaţiei Republcii Moldova, şi anume, Codul penal, Legea cu privire la partidele politice, Codul contravenţional.
Noi nu renunţăm la aceste discuţii şi vom insista ca ele să aibă loc, însă considerăm că ultimele şedinţe s-au transformat în conferinţe de presă ale preşedintelui Comisiei, Veaceslav Ioniţă. Dar conferinţele de presă nu trebuie amestecate cu activitatea Parlamentului.
Porţile noastre sunt deschise, dar în acelaşi timp şi pentru noi sunt deschise. Mai multe nu pot spune la această etapă, deoarece suntem în negocieri. Aceste tatonări vizează un spectru destul de larg, care cuprinde nu doar Coaliţia proeuropeană. E vorba şi de partide extraparlamentare […] Aceste discuţii s-au înteţit în momentul cînd PLR şi PLDM au sesizat Curtea Constituţională în privinţa organizării unui referendum privind alegerea preşedintelui ţării de către popor. Unii salută asta, iar alţii ne taxează că suntem un vagon ataşat PLDM. Nu este adevărat. Suntem o entitate distinctă şi trebuie să punem pe cîntar argumentele pro şi contra unei fuziuni.
Nu ştiu dacă ar exista altă formaţiune şi alt politican mai josnic şi mai pus pe rele decît Dodon şi camarila lui. Doar un stat invalid ca al nostru îi poate tolera acţiunile vădit ilegale cu care această lichea încearcă să aţîţe focul instabilităţii sub Republica Moldova cu teancurile de bani pe care i le pune la dispoziţie Kremlinul.
Asta este noua chiverniseală a Moscovei pentru Republica Moldova — să agite, folosind sume mari de bani, lichele pregătite să facă orice ca să tragă acest stat în mrejele fantomatice ale unui imperiu mort şi care mai produce moarte. Faptul că războiul dintre două popoare înrudite, pornit anume din vrerea celui ucrainean de a alege drumul european, civilizat de dezvoltare, nu deranjează lichelele. Ele cheltuie banii ruşilor cu nemiluita şi cheamă cu neruşinare oamenii noştri să urmeze pe această cale a pierzaniei, deşi şi ei şi copiii lor beneficiază din plin de bunurile civilizaţiei europene care se înfiripează şi la noi, în pofida greutăţilor prin care suntem nevoiţi să mergem. Dar, asta este misiunea lichelelor de profesie: să mintă, să tulbure oamenii, să cumpere sufletele lor, să-i abată de la calea dreaptă — pentru că banii sunt daţi anume pentru asta.
Ieri [14 septembrie 2014] a avut loc Congresul Partidului Liberal. Nu putem să trecem cu vederea faptul că el a ratat ocazia de a se reforma, deşi semnalele destul de puternice au existat încă din anul trecut, atunci cînd partidul se afla în epicentrul unei crize de proporţii care punea în pericol destinul european al Republicii Moldova. Spiritul autocritic a lipsit cu desăvîrşire la Congres şi acest fapt dovedeşte că partidul a rămas sub acelaşi plafon al divergenţelor dintre spiritul unui partid de tip european şi atmosfera demult impusă a unui partid de tip sovietic: dominat de o singură persoană şi supus fără cîrtire voinţei lui, chiar dacă această voinţă este profund greşită, precum s-a demonstrat ultima dată cu prisosinţă în 2013. Este regretabil şi faptul că la Congres au fost prefigurate şi forţele rivale, ca să nu spunem duşmanul nr. 1 al PL: aceştia sunt foştii colegi, cei care au încercat reformarea partidului, precum şi coaliţia de guvernare pro-europeană şi nicidecum comuniştii şi lichelele despre care am relatat mai sus. Nici un cuvînt despre o eventuală unitate a dreptei politice în lupta contra forţelor antieuropene întorlocare contra noastră de Moscova, unitate care ar trebui să existe în perspectiva alegerilor din 30 noiembrie. Păcat. De data aceasta greşeală nu este de măsura celei din 2013, care a fost şi ea foarte mare, dar reparată la timp prin curajul şi principialitatea foştilor colegi, blamaţi, de altfel, la Congres, ci cu cea din 2001, dacă nu chiar cu cea din 1812, an la care se referă deseori noul-vechiul ales lider liberal.
Au fost şase luni, în care noi, ca ţară şi armată, am fost supuşi unui test — testul profesionalismului. Constatăm astăzi cu mîndrie că am trecut acest test cu brio. Şi cînd fac aceste afirmaţii, mă bazez pe aprecierea conducerii KFOR, a armatelor partenere care s-au convins că ofiţerii şi subofiţerii Armatei Naţionale dispun de pregătirea necesară, sînt înteroperabili şi pot executa misiuni de orice gen.
Exact cu o săptămînă în urmă dl Sturza şi-a revizuit poziţia şi a declarat că nu se va implica în politică pentru că acest lucru nu i-l permit principiile şi valorile care îl definesc ca personalitate. Greu de înţeles motivele acestei schimbări radicale de poziţie în timp ce lăsa să se înţeleagă că este foarte mult ataşat de proiectul Partidului Liberal Reformator. Ataşat într-atît, încît traiectoria partidului a fost contopită, pe unde cu bune-voinţă şi speranţe, pe unde artificial şi cu rea-credinţă, în acest aliaj extrem de puternic şi promiţător: un partid reformator devotat cauzei naţionale şi principiilor europene de guvernare şi un politician cu ambiţii şi potenţe reformatoare de perspectivă. Fără să se gîndească la prejudiciile care vor fi aduse imaginii Partidului Liberal Reformator, dl Sturza a făcut un pas înapoi.
Nu neg ca avem probleme, că avem multă tehnica invechită, dar am inţeles că nu suntem singuri.
Ministrul Apărării, Valeriu Troenco, a participat la summit-ul NATO, desfăşurat în perioada 4–5 septembrie 2014, în Marea Britanie, unde Republica Moldova a fost inclusă în două programe noi ale Alianţei, unul care ţine de interoperabilitate, iar altul “Defence Capacity Building” are menirea sprijinirii procesului de modernizare a armatelor din ţările partenere. Republica Moldova îşi menţine cooperarea cu NATO şi în cadrul misiunii de pacificare KFOR din Kosovo, sub mandat ONU.
Situaţia este îngrijorătoare deoarece nu ar fi corect daca noi am zice că în statul vecin se desfăşoară acţiuni militare, sunt jertfe umane, se aplică armament greu şi noi suntem în afara pericolului. Noi suntem intr-o stare de maxima vigilenţa şi suntem gata să reacţionăm in caz de necesitate.
…
În prezent, Armata Naţională are strictul necesar pentru a se pregăti pe poligoanele Ministerului Apărării, pentru a menţine capacitatea necesară, pentru a avea un nivel satisfăcător de pregătire.
…
Eu regret ca mass-media, in ziua Armatei Naţionale, caută nod in papură şi caută neajunsuri.
Republica Moldova trebuie să-şi definească foarte clar atitudinea faţă de situaţia din Ucraina şi să numească fenomenul aşa cum este definit de experţi în conflicte militare: actualmente în Estul Ucrainei are loc un război de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, război care trebuie să fie condamnat vehement, iar comunitatea internaţională să ia măsurile necesare pentru a stopa imediat pierderile de vieţi omeneşti şi ocuparea teritoriilor ucrainene de către Rusia. Republica Moldova trebuie să-şi asume un discurs politic şi diplomatic corect şi adecvat situaţiei ca atare: Rusia este stat agresor, a invadat teritoriul Ucrainei şi, din această cauză, trebuie nu doar să fie sancţionată economic, ci să poarte răspundere penală pentru crime de război.
Eu voi folosi sintagma unui mare filosof italian care vorbeşte despre gîndire slabă. Datorită faptului că noi avem o societate slăbită la ora actuală, divizată, avem şi o independenţă slabă. Dar pentru prima dată după 23 de ani sărbătorim independenţa ca stat asociat UE. Şi asta trebuie să se înţeleagă: aceasta este direcţia noastră magistrală pe care trebuie s-o urmăm. Altfel, din independenţa noastră se va alege praf.
PLR consideră că Republica Moldova trebuie să-şi definească foarte clar relaţiile cu Federaţia Rusă. În primul rînd, trebuie constatată răcirea acestor relaţii în urma deciziilor unilaterale ale Rusiei. Guvernul trebuie să răspundă şi să introducă taxe vamale pentru produsele ruseşti. Trebuie iniţiată procedura de ieşire a Republicii Moldova din spaţiul CSI şi PLR a depus un proiect de lege în acest sens. De asemenea, în Moldova continuă propaganda rusească şi, din punct de vedere tehnic, ar fi posibilă înlocuirea emisiunilor informative şi de dezbateri prin care se face propagandă cu emisiuni autohtone.
PL e gata de campanie electorală — ce prost trebuie să fii ca să mai crezi în Chirtoacă şi mafia PL-istă de la Primărie! Şi-au bătut joc de cetăţeni, s-au îmbogăţit ilegal, mai au nas să critice corupţia fiind ei înşişi corupţi pînă în măduva oaselor! Triunghiul Grozavu-Blaj-Gurschi cu Chirtoacă, piatra angulară, au pus capacul capitalei europene!
Este oare bun Codul adoptat? Din punctul meu de vedere este revoluţionar, dacă am judeca după reglementările lingvistice — limba română în sfîrşit e la ea acasă în sistemul educaţional şi limba rusă, în sfîrşit, este o limbă străină ca altele şi va putea fi predată la alegere. Codul pare a fi echilibrat, dar, din păcate, în goana după echilibre exagerate, Codul Educaţiei a păstrat un set de jumătăţi de măsură — un soi de “tradiţii moldoveneşti”, cu iz răsuflat de sovietism totalitar, tot ele ţinîndu-ne în captivitatea nostalgiilor şi apucăturilor de rea pomină.
Aţi putea specifica explicit care sunt rămăşiţele de sovietism şi de tradiţii moldoveneşti din Codul Educaţiei?
Medicamentele generice nu sînt medicamente originale. Trebuie să recunoaştem că pacienţii din Moldova trebuie să recurgă la farmaciile din străinătate pentru a procura medicamente de calitate, iar aici în Moldova se vinde cretă ambalată, pe care voi o numiţi medicament generic. Eu sînt pentru ca această exclusivitate pentru medicamentele originale să fie şi 10, şi 20 de ani.
Dacă dlui se simte vizat fiindcă dlui are business şi otrăveşte cetăţenii Republicii Moldova cu medicamente generice şi le vinde în farmaciile sale, îl priveşte. Faptul că aveţi interes în domeniul farmaceutic, cunoaşte toată lumea. Mai bine aţi înceta să otrăviţi cetăţenii Republicii Moldova. Să vă fie ruşine că vă îmbogăţiţi pe seama sănătăţii lor.
Stimaţi colegi, mie îmi pare foarte rău că dl Stati distorsionează mesajul meu. Dl Stati are nevoie de traducător. Eu am spus că religia iudaică este la baza tuturor civilizaţiilor şi religiilor. Dacă dvs nu cunoaşteţi limba română şi habar nu aveţi ce înseamnă xenofobia şi fascismul, vă invit să vă înscrieţi la organizaţia lui Petrenco “Antifa”. El o să vă înveţe toate detaliile. Dvs sunteţi cel care daţi dovadă de intoleranţă, xenofobie, ură rasială şi românofobie. Şi, de fapt, dvs sunteţi cei care trebuie să fiţi lipsiţi de cetăţenie.
Cine v-a spus că religia iudaică este la baza tuturor civilizaţiile şi religiilor, da de civilizaţiile Chinei, Indiei, Americii, pînă la venire europenilor, aţi auzit, nici de zoroastrism nu aţi auzit?
Plecarea mea din funcţie a fost onorabilă, ca să nu fiu trimis din funcţie, prin sustragerea nestatutară a susţinerii politice, aşa cum s-a procedat cu domnul ministru Gheorghe Şalaru. Dar la comanda “şefului”, sustragerea susţinerii politice a membrilor fondatori ai PLR este obligaţiunea actuală a conducerii partidului. Cu toate că am fost membri fondatori şi eu şi domnul Şalaru, la ordinul cuiva din alt partid, în detrimentul viitorului PLR, am fost vînduţi pe bani grei şi noi, şi ministerele pe care le-am condus. Cineva face bani foarte grei. Iar membrii simpli ai PLR sînt doar mioriţe. Păcat. Am început ceva măreţ, dar avem şansele să terminăm ca ceva mizerabil, foarte mizerabil. Cu regret Hadârcă, Bodrug şi Guţu joacă un alt joc decît al celor 20.000 de mii de membri ai PLR. Banul pentru ei este mai presus decît demnitatea şi promisiunile. Îmi este ruşine că fac parte şi eu din acest proiect, dar nu am încotro. Eu nu îmi trădez echipa, chiar dacă ea mă trădează pe mine.
Niciuna dintre sarcinile avute pe linie de partid, fie organizarea filialelor teritoriale de care a fost responsabil, fie pregătirea de congres, nu le-a onorat în niciun fel, ele rămînînd breşe lăsate în construcţia partidului. Preocuparea majoră a dlui Marinuţa a fost cum să devină dînsul unic şi cel mai iubit lider. Narcisimul, dragostea de sine, lipsa spiritului critic asupra propriilor merite şi capacităţi au descoperit în răstimp o persoană cu dificultăţi în relaţiile colegiale de partid. Aceeaşi atitudine a demonstrat-o şi în calitatea sa de ministru al apărării, problemele abundînd în toate compartimentele armatei. Unii observatori ne împărtăşeau impresia lor că dl Marinuţa pare mult mai activ pe reţelele Internet-ului decît în Armata Naţională, fapt asupra căruia i-a fost atrasă atenţia.
Pace în suflet şi unire în ţară. Peste Prut şi oriunde am dori avem libera circulaţie. Mai sunt cîrcotaşi şi dodonişti care vor să facă referendum. Nu le va merge. Nu au nicio şansă. Este o zi însorită. Vă mulţumesc că aţi rezistat şi aţi aşteptat. Astăzi, Parlamentul şi-a onorat misiunea sa istorică. Pentru prima dată, o clasă politică şi o coaliţie şi-a asumat angajamentele faţă de electorat. Vom trăi într-o altă calitate. Este o zi a unor împliniri. Aşa trebuie să ne vadă fraţii noştri români şi Europa.
Începînd cu 1 ianuarie 2015 toate şcolile sportive din ţară vor fi finanţate de Ministerul Tineretului şi Sportului. A fost creată o bază juridică legală pentru formarea unui mecanism prin care să putem contribui la dezvoltarea acestora. Vom face tot posibilul ca să monitorizăm activitatea fiecărei instituţii din subordine. În sfîrşit, lacuna existentă în legislaţie a fost lichidată. În acest sens, avem o strategie bine definită pentru cele trei regiuni ale ţării: Nord, Centru şi Sud. Preconizăm ca în fiecare regiune să existe cel puţin o bază sportivă, iar în zona Centru să mai existe şi o mare bază pentru cantonamente.
Republica Moldova nu va putea soluţiona din punct de vedere politic pe termen scurt şi mediu diferendul îngheţat din regiunea secesionistă Transnistria. Soluţii pe termen mai lung există — odată cu creşterea calităţii vieţii în rezultatul implementării Acordului de Asociere, dorinţa de reintegrare a RM va veni din partea cetăţenilor din stînga Nistrului. Deja numărul solicitanţilor de paşapoarte biometrice din stînga Nistrului a crescut geometric […] Dacă Rusia nu va încerca noi provocări în zona secesionistă din stînga Nistrului, există şanse reale de reconciliere ale ambelor maluri ale Nistrului. Dar, repet, aceasta nu se va întîmpla foarte curînd.
Voi face tot posibilul ca toată fracţiunea, nu doar eu, să voteze pentru ratificarea Acordului de Asociere cu UE. Beneficiile sunt incomensurabile, faţă de ceea ce ne oferă spaţiul estic.
…
În acelaşi timp, este vorba de posibilitatea de a face studii, de a moderniza economia şi infrastructura, educaţia şi toate celelalte componente. Beneficiile acestea sunt deja palpabile prin proiectele care vin. Deja şi preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a spus că ne acordă 50 de milioane de euro pentru a susţine parcursul european. Cine altcineva ne-ar mai da atîta susţinere?
Alo! Procuratura? Îl cunoaşteţi pe Formuzal? Da pe Marchel? Da pe Harbuz, pardon, Garbuz? Aţi consultat art.32 şi 54 din Constituţie? Că dă mă rog, nu e treaba mea, un biet deputat, ce nu are dreptul să facă ingerinţă în activitatea instituţiilor de drept (parcă aşa mi-a răspuns cineva de la CSM) să vă dau lecţie de profesionalism… Troika Formuzal, Marchel, Garbuz arde în zbucium separatist, da procuratura se piaptănă…
Aţi putea comunica Procuraturii şi la care articole din Codul Penal vă referiţi atunci cînd solicitaţi intervenţia pentru pedepsirea celor trei?
Noi ne aflăm într-o situaţie de maximă atenţie deoarece pericolul este iminent. Situaţia încă nu s-a normalizat în regiune. În Ucraina merg lupte crîncene şi distanţa pînă acolo e mică. Noi trebuie să fim permanent gata pentru a reacţiona în caz de necesitate […] Te trezeşti mîine cu anexarea unei părţi a teritoriului. Blocul NATO a devenit garantul stabilităţii şi apărării intereselor celor mici, altă forţă care ar putea rezista Federaţiei Ruse practic nu există.
Credeţi că NATO este garantul apărării intereselor celor mici din cadrul organizaţiei sau al tuturor celor mici?
Credeţi că NATO a intervenit adecvat în criza ucraineană, după anexarea Crimeei de către Federaţia Rusă?
Cîtă originalitate şi inovaţie! A dat Domnul şi PL s-a trezit din somn, Ghimpu amintindu-şi, probabil dintr-o dată, că da, parcă insista cîndva fostul ministru Vitalie Marinuţă la una din şedinţele biroului PL, asupra necesităţii profesionalizării armatei naţionale… Ţin minte perfect acea şedinţă. Ministrul apărării de atunci Vitalie Marinuţă îi explica, mai ales liderului “în fum” — urat al PL (ceilalţi colegi nu aveau niciun dubiu referitor la necesitatea profesionalizării armatei naţionale) cu lux de amănunte, care ar trebui să fie strategia dezvoltării armatei în sensul profesionalizării ei pe etape, astfel încît procesul să fie finalizat către 2017. La toate argumentele prezentate de Marinuţă, Ghimpu arunca replici tăioase, neacceptînd ideea, invocînd contextul preelectoral, lipsa banilor şi faptul că profesionalizarea armatei nu va găsi sprijin popular.
Înţelegem că îi reproşaţi liderului PL lipsa originalităţii şi inovaţiei, invocarea contextului electoral, etc., cum vă explicaţi atunci că măsurările sociologice arată că suportul popular pentru PL este mult mai mare decît pentru PLR, din care faceţi parte şi care s-a desprins de PL?
Animozităţile în jurul proiectului Codului educaţiei sunt atît de mari, încît devine foarte clară neadoptarea acestuia, ba mai mult, buclucaşul proiect nu va fi adoptat nici în următoarea legislatură. De ce? Fiindcă în RM politicul prevalează asupra raţiunii educaţionale, care raţiune ar trebui să fie în afara oricărei ambiţii electorale. Miopia dividendelor politice este atît de acaparatoare, încît nu mai contează nicio expertiză, nicio experienţă europeană — nimic!
În jurul acestui subiect sînt foarte multe frămîntări, au început şi ironizări deja. Adeseori chiar Dumnealui a fost nevoit să intervină ca să tempereze spiritele, pentru că sînt mulţi care fac analize şi concluzii foarte pripite. Au fost nişte semnale care vorbesc de capacitatea şi a Partidului Liberal Reformator, dar şi a domnului Ion Sturza, ca fiind unul din reformatorii sfîrşitului anilor 90, cel care a fost la un pas să integreze Republica Moldova în Uniunea Europeană, dacă nu erau nişte jocuri de culise care au perturbat procesul şi au dus la demisia Guvernului Sturza. Deci, împărtăşind aceste valori, Dumnealui a participat la Congresul de constituire a PLR cu un discurs foarte eficient şi cu ecou mare în societate, care a stîrnit şi a alimentat anumite speranţe dar şi animozităţi, şi reticenţe în acelaşi timp din partea unui alt segment, care nu prea agreează aceste îmbunătăţiri, dar şi revenirea unuia din politicienii noştri şi oameni de afaceri dintre cei mai importanţi.
De ce nu-l rugaţi pe Ion Sturza să se exprime explicit — ce vrea?
Noi considerăm că în ritmurile care s-au profilat în ultimul an, mesajele care ni le-au adus înalţii demnitari europeni, în momentul cînd ne vom face temele pe acasă, noi avem foarte bune şanse pentru a cîştiga acest joc, în care se joacă destinul existenţei Republicii Moldova. Dacă următorul mandat va fi de asemenea al Coaliţiei Pro-Europene se poate vorbi în mod real despre obţinerea statutului de ţară candidată şi despre o perspectivă reală de aderare la UE pînă în 2019.
Aţi putea să precizaţi, la care ritmuri vă referiţi că s-au profilat, la cele a mesajelor de încurajare?
Ca să obţină un mandat CPE ar trebui să participe la alegeri, credeţi în posibilitatea unui bloc electoral al CPE?
Fracţiunea Partidului Liberal Reformator îşi exprimă profunda îngrijorare în legătură cu situaţia creată sistemul în financiar-bancar din Republica Moldova. Implicarea frauduloasă a băncilor rezidente ale Republicii Moldova şi a mai multor instanţe judecătoreşti în spălarea a peste 18 miliarde dolari proveniţi din Federaţia Rusă, tranzacţii care au fost permise în mod tacit de BNM şi instituţiile de control ale statului. În al doilea rînd, considerăm inadmisibil acceptul BNM pentru vînzarea către banca de stat a Federaţiei Ruse, Vnesheconombank, a unui pachet important de acţiuni ale Băncii de Economii, cedarea controlul asupra unicii bănci de stat către Federaţia Rusă contravine interesului Republicii Moldova. Constatăm, de asemenea, atitudinea iresponsabilă a BNM şi guvernatorului vizavi de fluctuaţiile cursului valutar din Republica Moldova. Constatăm lipsa de profesionalism a guvernatorului BNM Dorin Drăguţanu.
Avem acceptul că dl Sturza va veni în echipă. Rămîne să vedem finalitatea, ce funcţie, cum, în ce mod. Că va veni Ion Sturza în echipă am spus-o şi iarna, şi vă repet acum. Pînă la toamnă cred că se va întîmpla asta.
Noi nu am schimbat candidatura (dlui Vitalie Catană). Urmează să vedem care va fi decizia prim-ministrului şi a preşedintelui. Noi insistăm pe această candidatură. Dacă va exista o rezistenţă şi o opunere radicală, vom lua ulterior o decizie. Această candidatură nu are probleme nici pe dimensiunea dosarului, nici personal, totul este bine. Vom vedea care vor fi argumentele şi dacă vor fi plauzibile.
…
Dacă vom pune în fruntea ministerului un militar, trebuie să ia Kalaşnikov-ul în mînă? Ostaşii să meargă în luptă? Care este sensul? Există şeful Statului Major şi viceministru care sunt militari de carieră şi cunosc bine armata. Ministrul Apărării este o figură politică.
Înaintarea candidaturii dlui Catană este o acţiune algoritmică, în ce relaţie cu PLR se află dl. Catană, care anterior a fost înaintat la funcţie de director SIS din partea PL?
Care este experienţa managerială a dlui Vitalie Catană, ce sarcină i-a formulat PLR pentru depăşirea neînţelegerilor privind împuternicirile care trebuie să-i revină ministrului Apărării şi Comandantului suprem, din cauza cărora şi-a dat demisia reprezentantul PLR, Vitalie Marinuţa?
Conform normelor democratice, dar şi principiilor demnităţii ofiţereşti, în momentul în care am constatat o divergenţă profundă cu Comandantul Suprem asupra aprecierii stării actuale dar şi planurilor de viitor ale Armatei Naţionale, am considerat onorabil să-mi dau demisia. Lucru firesc în orice stat democratic cu o cultură politică dezvoltată. Cu regret, în discuţiile, care au început recent, şeful statului a expus viziuni, aprecieri şi opinii pe care le consider ca fiind insuficient documentate. În mod sigur, cineva l-a consiliat greşit.
Cu toată stima şi respectul faţă de instituţia Prezidenţială nu pot să fiu de acord cu abordarea simplistă şi metoda atacului la persoană, aleasă de această instituţie pentru a comenta circumstanţele plecării mele din funcţia de Ministru al Apărării. Nu-mi permit deocamdată să dau replica meritată acestor declaraţii, dar onoarea militară mă obligă, cel puţin, să nu las acest derapaj fără atenţie.
Consider că, subiectul dat trebuie să fie neapărat discutat, poate chiar şi public, însă nu în condiţiile actuale de tensiune internă şi regională.
Actualmente, este necesar de concentrat toate eforturile pentru a asigura în continuare buna funcţionare şi dezvoltare a sistemului naţional de apărare, scop pentru realizarea căruia atît eu, cît şi echipa ce am avut onoarea să o conduc au lucrat eficient pe parcursul ultimilor patru ani. Restul mai tîrziu.
Cine este responsabil direct pentru elaborarea planurilor de viitor în domeniul apărării naţionale — Comandantul suprem, Statul Major, ministrul Apărării, din care parte au apărut divergenţele?
Acuzaţi informarea precară a Comandantului suprem sau ceva mai grav?
Îndemnul de a asigura în continuare buna funcţionare şi dezvoltare a sistemului naţional de apărare cui îi este adresat, celor care nu v-au înţeles propunerile de reformare?
Constatăm cu tristeţe că agresiunea militară a Federaţiei Ruse sfidează nu numai suveranitatea unui stat independent, ci şi orice normă internaţională. Prin introducerea trupelor armate în Ucraina şi destabilizarea organizată a instituţiilor acestui stat, conducerea Rusiei a încălcat normele securităţii internaţionale şi tratatele pe care le-a semnat.
Afirmăm cert că decizia oficială cu privire la introducerea trupelor ruse în Ucraina este un tertip menit să legifereze invazia militară rusească în Crimeea, care are loc deja de cîteva zile. Prin comportamentul Preşedintelui şi Parlamentului Federaţiei Ruse au fost sfidate şi, practic, anihilate toate mecanismele de securitate din Europa de după 1991. Federaţia Rusă a adoptat un comportament iresponsabil, bazat pe mentalităţi de sorginte imperialistă.
Deşi PLR şi-ar fi dorit exercitarea deplină a mandatului pentru realizarea plenară a reformelor demarate în domeniu, menţionăm că aceasta este o decizie personală, asumată şi chibzuită, a domnului ministru.
PLR îşi exprimă susţinerea şi sprijinul politic pentru Vitalie Marinuţa, care este şi rămîne un membru important al echipei Partidului Liberal Reformator.
Domnia sa a stat, împreună cu alţi colegi, la baza fondării partidului şi va activa în continuare în calitate de vicepreşedinte. În activitatea sa de partid, domnul Vitalie Marinuţa va contribui la promovarea securităţii naţionale şi politicilor de apărare în Republica Moldova.
Menţionăm că decizia personală a domnului ministru nu afectează în nici un mod stabilitatea coaliţiei de guvernare şi parcursul reformelor ce ţin de agenda procesului de integrare europeană.
Postul de Ministru al Apărării este distribuit algoritmic între componentele coaliţiei de guvernare?
Are PLR printre membri şi simpatizanţi manageri militari pentru a ocupa funcţia de Ministru al Apărării?
Prin ce se deosebeşte politica de cadre a PLR de cea a PL, care a regretat promovarea dlui Marinuţa în funcţia de Ministru al Apărării?
Faptul că azi se cere ca să stopăm reformele importante în domeniul apărării şi ministrul Apărării să dea mai multe împuterniciri Comandantului Armatei mi se pare incorect şi contravine viziunilor mele de dezvoltare şi control democratic al structurilor militare. Dacă facem acest lucru, doar mimăm calea de dezvoltare democratică, înseamnă că doar mimăm reformele care şi aşa în sectorul de apărare au decurs foarte şi foarte anevoios.
Deschideţi parantezele, ce înseamnă stoparea reformelor, cine se opune la modul concret şi cum?
Ce fel de împuterniciri suplimentare rîvneşte Comandantul suprem?
Azi dimineaţă i-am prezentat premierului Iurie Leancă cererea de demisie. Am făcut acest lucru drept consecinţă a unor divergenţe de opinie cu şeful statului, comandantul suprem al forţelor armate, privind dezvoltarea şi reformarea sistemului naţional de apărare. Am un şir de documente care vin să certifice realizările mele şi ale echipei pe care am condus-o în aceşti patru ani şi cinci luni. Sunt multe, dacă stăm să analizăm condiţiile în care au fost realizate ele, cu un buget auster.
…
În numele instituţiei şi în numele meu personal, aduc profunde condoleanţe şi îmi cer scuze în faţa părinţilor şi rudelor celor decedaţi. Mi-am asumat responsabilitatea pentru fiecare soldat decedat, cu toate că responsabilitatea directă e pe seama altei funcţii. Republica Moldova a ales parcursul european, iar în ţările europene forţele armate sunt mereu sub control civil. Faptul că azi se cere să stopăm reformele importante şi ministrul Apărării să dea mai multe împuterniciri comandantului armatei mi se pare incorect şi contravine viziunilor mele de dezvoltare şi control democratic a structurilor militare. Dacă facem acest lucru, înseamnă că doar mimăm reformele care şi aşa în sectorul de apărare au decurs foarte anevoios.
…
Nu umiliţi armata, nu o implicaţi în jocuri politice. Susţineţi-o căci armata este a noastră, a tuturor. Aveţi surori, fraţi părinţi care îşi exercită serviciul militar în condiţii destul de drastice, condiţii deloc uşoare doar pentru că au un crez.
…
Mă voi axa pe susţinerea tezei de doctorat pe care am planificat s-o fac în aprilie, dar cred că după ultimele evenimente va trebui s-o rescriu, pentru că teza este în domeniul relaţiilor civil-militare şi abordarea acestor subiecte în contextul Republicii Moldova.
Avertismentul dvs. privind implicarea armatei în politică este unul abstract de ordin general sau e bazat pe fapte concrete, deconspirate de dvs.?
Care este valoarea ştiinţifică a tezei dvs. de doctorat dacă vă decideţi s-o rescrieţi cu o lună înainte de termenul fixat pentru susţinerea acesteia?
Noi suntem în imediata vecinătate. Evenimentele au o conotaţie internă, însă faptul ca au luat atitudine diplomaţii europeni arată gravitatea evenimentului. Amploarea ar putea depăşi cadrul Ucrainei. Noi trebuie să exprimăm o îngrijorare dublă în acest sens.
Nu consider că ultimele cazuri de suicid, omor din Armata Naţională sunt un motiv ca eu să îmi dau demisia.
…
Cînd va fi motivul, nu ştiu care, dar cînd voi considera că eu am încălcat, într-adevăr, ori cineva din conducerea de vîrf a Ministerului Apărării care trebuia să controleze sau trebuia să nu facă ceva, inclusiv mită sau altceva, eu nu voi ezita să-mi dau demisia. Pentru mine postul în sine nu este ca scop. Scopul meu este ca noi să promovăm Armata Naţională şi să lucrăm în aşa mod ca ea să fie într-adevăr cea mai respectată structură a statului.
Echipamentul pe care îl are Armata Naţională în dotare este cel moştenit de la Uniunea Sovietică. Din ’92 încoace, noi nu am procurat nimic. Nu avem tancuri, avem doar maşini blindate.
…
Ei au tancuri, noi nu avem. Au aceeaşi tehnică, din anii ’90. Tot e moştenită din perioada sovietică.
…
Nu trebuie să ne axăm pe politica militară, pe posibilitatea unui eventual conflict militar, să ne arătăm muşchii, ci pe discursul diplomatic, schimbarea misiunii de menţinere a păcii, din una militară în una civilă.
…
Există un plan de reînnoire, dar trebuie ca acesta să fie aprobat. Noi ne propunem ca din 2015 să avem 0,5% din PIB ca pînă în 2020 să avem 1% din PIB. Acest lucru ne va permite să profesionalizăm armata, să reparăm unele piese din artilerie, din tehnica blindată, etc. În curînd, vom primi cîteva zeci de maşini Hummer, prin programul de Asistenţă a SUA. Va fi dotat Batalionul de Destinaţie Specială, dar şi alte unităţi.
Anterior, aţi afirmat că Armata Naţională este pregătită să dea ripostă celei transnistrene, acum mizaţi pe diplomaţie, aceasta din cauză că din 1992 Armata nu a mai fost dotată cu echipament nou?
Ce trebuie întreprins pentru ca bugetul ministerului Apărării să crească cu 0,1% din PIB pe an, aşa cum transpare din declaraţia dvs.?
Lansarea acestui proiect ne va permite să asigurăm cu spaţiu locativ 111 familii de militari şi să iniţiem, ulterior, programe de reparaţie a căminelor şi edificiilor, unde astăzi locuiesc angajaţii Ministerului Apărării. Mai mult, planificăm în perspectivă şi unele proiecte ipotecare de construcţie a locuinţelor pentru angajaţii Ministerului Apărării. În urma acestora militarii noştri vor beneficia de apartamente la preţuri avantajoase.
Ministerul Apărării a organizat o ceremonie de lansare a proiectului-pilot de parteneriat public privat privind construcţia spaţiului locativ de serviciu pentru militarii Armatei Naţionale. În calitate de obiect al parteneriatului, a fost selectat terenul din str. Vasile Lupu 61/1, municipiul Chişinău, cu suprafaţa de 1,2434 ha, administrat de către Ministerul Apărării. Ministerul Apărării a creat o comisie specială, ce va monitoriza implementarea proiectului respectiv. Fondul de spaţiu locativ va fi dat în exploatare şi transmis Ministerului Apărării în termen de 18 luni de la primirea autorizaţiei de construcţie (sfîrşitul anului 2015). Conform tranzacţiilor efectuate pe piaţa imobiliară din Republica Moldova, valoarea financiară a fondului de spaţiu locativ, ce urmează a fi transmis Ministerului Apărării de către partenerul privat, constituie peste trei milioane de euro, pe cînd valoarea terenului care a fost pusă la dispoziţia companiei de construcţie de către minister constituie circa 1,68 milioane de euro.
Am decis să fac publice unele informaţii referitor la ceremonia de decorare a unui grup de deputaţi din parlamentul RM cu Ordinul “Steaua României” (n.r. pentru sesizarea Curţii Constituţionale privind statutul limbii române), căci privesc.eu a difuzat doar ceremonia oficială şi lumea a fost lipsită de posibilitatea de a se minuna de incultura şi bădărănismul celui mai mare liberal al românităţii Mihai Ghimpu…
Ghimpu a transformat ceremonia de decorare într-o campanie dezgustătoare de PR pentru un partid, care se agaţă de firele de paie ce-i vin în cale, pentru a ieşi din cloaca în care s-a autocatapultat. PL-ul a venit, cum s-ar zice pe aici, “cu droaia” la Cotroceni: şi ministrul-hoţoman de drumuri şi trenuri eurofurate Şalaru, şi primarul scîncitor Chirtoacă, şi liderul nedecorat de data asta Ghimpu, şi nişte secretare de pe la partid ca să facă figuraţie, stil vorbelor lui Banciu, că, mă rog — ditamai grup de deputaţi-plagiatori şi profitori au fost băgaţi în seama de preşedintele Băsescu!
…
Acum nu vreau să învinuiesc pe nimeni, dar i-am răspuns doamnei de la protocol că pe mine Ghimpu nu mă reprezintă, şi că dacă aş fi cunoscut scenariul acestei ceremonii, mai ales prezenţa în forţă, absolut ridicolă a PL-iştilor, nu aş fi venit. Finalmente, ceremonia a avut loc, Preşedintele Băsescu şi-a cerut el scuze de la mine pentru “divergenţele din grupul nostru”. I-am răspuns că el nu trebuie să se simtă vinovat pentru ceea ce se întîmplă. Şi de fapt, nu mai suntem demult un grup. Am fost. Cîndva. Regret şi acum că m-am sacrificat pentru ca cineva să ajungă deputat, preşedinte interimar (absolut accidental), primar etc… I-am mai spus încă ceva Preşedintelui Băsescu — românismul trebuie să fie în afara oricărei doctrine politice, românismul e un cadru existenţial în care te naşti, eşti educat, şi apoi îl promovezi prin acţiuni şi fapte concrete.
De ce nu aţi vorbit despre neajunsurile din PL pe cînd făceaţi parte din această formaţiune?
Personal, aş opta pentru dezvoltarea capabilităţilor de participare cu contingent militar în operaţiuni de menţine a păcii sub egida ONU, spre exemplu, pe continentul african. Multe ţări folosesc această posibilitate pentru a-şi dezvolta capabilităţile sale militare. Noi deja avem 12 observatori militari care activează în diferite funcţii în operaţiunile ONU, avem reprezentanţi în conducerea de vîrf a Departamentului de menţinere a păcii din New York şi cred că următorul pas ar fi să dezvoltăm o unitate, un batalion, în jur de 600–700 de oameni pe care să-i putem detaşa în operaţiuni de menţinere a păcii a ONU.
Acţiunea în sine, numită de organizatorii ei drept “referendum”, a fost declanşată din raţiuni strict politice, nu are niciun temei legal şi nu poate avea nici un fel de consecinţe juridice.
Autorităţile din Găgăuzia au ignorat cu desăvârşire posibilitatea de a afla opinia oamenilor pe căi legale, ignorând procedurile Comisiei Electorale Centrale şi legislaţia cu privire la referendumuri. Acţiunea din 2 februarie s-a bazat exclusiv pe manipularea opiniei publice.
Cei care au stat în spatele acestei acţiuni încearcă să compromită ideea de autoritate legala in Republica Moldova, care este o garanţie pentru fiecare cetăţean şi pentru stat.
Obiectivul major al forţelor implicate în organizarea acestui referendum ilegal este mult mai larg decât acţiunea din raioanele de sud şi ţinteşte destabilizarea situaţiei pe întreg teritoriul Republicii Moldova. În acest context, constatăm că cea mai mare parte din responsabilitatea pentru situaţia creată o poartă Partidul Comuniştilor. Această formaţiune a susţinut deschis ideea referendumului, pentru care a pregătit din timp terenul prin acţiunile sale anterioare de nesupunere civică din 2010, aşa-numitul congres civic din 2011, campania de subminare a simbolurilor statului, subminarea activităţii instituţiilor statului, dezbinarea pe criterii etnice a societăţii, promovarea separatismului.
Cu siguranţă, decizia Curţii Constituţionale din 5 decembrie 2013, prin care a fost constituţionalizată Declaraţia de Independenţă, pune punct din unghiul de vedere juridic pe problema limbii oficiale din RM şi problema identitară, civilizatoare şi istorică — suntem români, vorbim limba română, istoria noastră este cea a românilor, iar în 1940 şi 1944 am fost ocupaţi de imperiul sovietic.
…
După decizia CC din 5 decembrie 2013 este imperios necesar să fie creat un Departament de politici lingvistice, fie pe lîngă Ministerul Educaţiei, fie pe lîngă Ministerul Culturii. Astfel de organisme există şi sunt recomandabile conform modelului de state, unde există confruntări lingvistice, în virtutea circulaţiei mai multor limbi.
Nu credeţi că asupra ocupaţiei din 1940 şi 1944 ar trebui să se pronunţe politicienii şi nu Curtea Constituţională prin intermediul hotărîrilor sale?
Cînd veţi lansa la modul oficial iniţiativa creării Departamentului de politici lingvistice?
Pentru Ministerul Apărării este esenţial să se înţeleagă că reformarea sectorului de securitate şi apărare nu este doar responsabilitatea instituţiei, pe care o conduc. Ea implică o serie de structuri ale statului, cum ar fi Serviciul de Informaţii şi Securitate, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei, Consiliul Suprem de Securitate şi organizaţii neguvernamentale. Iată de ce este vital ca toate părţile să conştientizeze rolul care le revine şi să-şi conjuge eforturile pentru realizarea acestui obiectiv.
În RM problema denumirii limbii este şi, cu siguranţă, va fi pe larg exploatată de către politicieni în scopuri manipulatorii, astfel contribuind la ţinerea în neştire a unei părţi bune a electoratului. Partidele de stînga insistă asupra teoriei moldovenismului, care coboară în Evul Mediu, aceştia ignorînd astfel în mod voit istoria, deoarece statele europene moderne s-au format către mijlocul sec. al XIX.
Nu credeţi că argumentul dvs. subminează cauza pe care o promovaţi, doar în sec. XIX Basarabia nu era în cadrul României?
Eu aştept acţiuni concrete, o foaie de parcurs pentru unire? Cît ar dura aceste acţiuni? Omul care şi-a asumat asemenea lucruri trebuie să ofere şi o foaie de parcurs. Să ne spună cum vede dlui acest proces.
…
Eu o văd unirea cu nişte poduri construite peste Prut, cu drumuri, cu gazoducte, cu linii de tensiune înaltă de conectare a sistemelor energetice. Eu împărtăşesc aceste idealuri, dar de 22 de ani să aud doar declaraţii patriotice, iertaţi-mă, dar cred că trebuie să trecem la fapte concrete.
…
M-a derutat, pentru că aceste declaraţii au distras atenţia de la evenimentul principal. În loc să fim întrebaţi de jurnaliştii din spaţiul estic despre realizările noastre, despre Republica Moldova, eram întrebaţi să interpretăm declaraţiile lui Traian Băsescu. Chiar asta era subiectul zilei? Era o derută.
…
Mai există şi o opoziţie internă. Mai există şi un Rogozin care nu este doar un spectator aici în Republica Moldova. Cînd plasezi toate aceste declaraţii într-un context, în care ne aflăm noi foarte specific şi în care ne fierbem în fiecare zi, nu văd rostul acestor declaraţii şi care ar fi motivul ca ele acum să fie făcute.
Va întreprinde ceva PLR pentru a valorifica potenţialul declaraţiei unioniste a Preşedintelui Băsescu?
După ce vice-preşedintele PL Dorin Chirtoacă s-a înrudit prin alianţă cu Preşedintele Băsescu, credeţi că mai este loc pe spectrul politic din Republica Moldova şi pentru alte formaţiuni unioniste?
Declaraţie Preşedintelui Băsescu privind noul proiect de ţară — unirea cu Moldova, îi face pe politicienii moldoveni să solicite o foaie de parcurs privind realizarea obiectivului menţionat. Este firesc, fiindcă ar vrea să ştie ce poate urma şi cum ar trebui să reacţioneze. Pe de altă parte, este neverosimil să existe foaie de parcurs pentru un astfel de proiect, iar dacă ar exista ar fi trebuit păstrat în secret
Vom deveni forţa schimbătoare a R. Moldova, un partid care într-adevăr va aduce schimbarea pînă la capăt. Noi suntem cei pe care i-am aşteptat. Noi suntem schimbarea. Suntem partidul care poate să spună NU unor procese care nu ne reprezintă, aşa cum am făcut-o în aprilie. Suntem forţa care va decide viitorul R. Moldova.
Noi am format această coaliţie pentru a depăşi nişte obstacole, nişte momente de criză, şi pentru a atinge nişte obiective, care au şi fost atinse în bună parte. Dar noi toţi vorbim limba română şi toţi cei care chiar de fapt nu o recunosc şi vor s-o treacă prin referendum tot româna vorbesc, aşa, în discuţii particulare.
Dar altceva e că fac jocuri pentru electorat. Noi aici suntem mai deschişi în acest sens, ne vom axa în continuare pe valorile care ne unesc, iar în ceea ce priveşte împărtăşirea idealurilor noastre, sunt nişte lucruri pe care nimeni nu ni le poate lua. Vom convinge, vom găsi argumente să convingem electoratul, şi nu doar cel pro-românesc, dar şi cel care este în ezitare. Există o marjă mare în aşteptare şi un procent foarte mare de alegători încă indecişi.
Trebuie să înţelegem că de dragul electoratului colegii dvs. de coaliţie afirmă nu ceea ce gîndesc, ci ceea ce li-ar place alegătorilor să audă?
Dacă în ultimii 20 de ani nu a fost posibil să convingeţi cea mai mare parte din alegători că limba oficială este româna, pe ce vă bazaţi că acum veţi reuşi, aţi identificat deja argumentele la care vă referiţi?
Sperăm că Italia va semna, cît mai curînd, acordul tehnic, care va da undă verde detaşării contingentului moldovenesc în Kosovo. Cei 41 de militari ai Armatei Naţionale, pregătiţi şi instruiţi conform standardelor NATO, sînt gata de misiune.
Le vom aminti celor care îi glorifică pe deputaţii PL că sesizarea a fost depusă de Ana Guţu la 26 martie, cînd PL-ul umbla cu sesizări pe la CC, solicitînd interpretarea cu rea voinţă a constituţiei şi legilor statului. PL-ul era în aşteptarea alegerilor anticipate, liderul PL îşi freca mîinile de plăcere, savurînd din eterna-i ţigară nerespectuoasă faţă de colegi şi zicînd: “Eu simt că vor fi anticipate!” Şi cum să nu fi fost! Nu-i ardea lui Ghimpu la 26 martie de limba română! El se războia cu corupţii din guvernul AIE, dar desigur, care corupţi nu erau cei din PL, gen ministrul transporturilor sau alţi colegi de gaşcă, iubitori de business cu benzină şi motorină.
La 26 martie 2013, dvs. aţi cerut doar stabilirea echivalenţei sintagmelor “limba moldovenească” şi “limba română”, ce vă nemulţumeşte în faptul că PL nu împărtăşeşte acest punct de vedere, doar CC a constatat că nu sunt echivalente?
Ştiaţi că sub egida lui Mihai Ghimpu, pe cînd era Preşedinte interimar, a fost creat un grup de lucru pentru pregătirea redacţiei noi a Constituţiei, în care Declaraţia de independenţă a fost introdusă în calitate de Preambul?
… cei din PL sunt doar nişte plagiatori ordinari!, sesizarea lor fiind depusă la 15 septembrie. Documentele video sunt o dovadă a consecventei deputatului Ana Guţu. Doar cei care nu vor să vadă nu vor vedea niciodată.
(Ne)stimaţi foşti colegi din PL! Aţi furat nu doar ideea (fapt reprobabil, dar poate fi iertat, căci Ana Guţu a promovat dintotdeauna libera circulaţie a cunoaşterii), grav este că aţi furat neruşinat documente de la Curtea Constituţională! Cetăţenii trebuie să afle adevărul.
(Ne)stimaţi foşti colegi din PL! Niciodată nu aţi pus mare preţ pe ideile deputatului Ana Guţu, care vă sensibiliza în cadrul şedinţelor de birou, de fracţiune, despre necesitatea promovării proiectului de lege privind politicile lingvistice, despre alte proiecte cu subiecte identitare, la care, pretindeţi de o manieră fariseisă, a fi partidul number one în materie de preocupare! Fals! Vă acuz public de furt intelectual, de sustragere ilicită de la CC a documentelor Înaltei Instanţe, aţi procedat ca nişte hoţi ordinari, acum ne dăm seama că aceasta, de fapt, vă defineşte.
A propos despre dividendele politice, Ana Guţu niciodată nu a avut nevoie de ele, este profesor universitar şi cel mai mare dividend al său este recunoştinţa academică a discipolilor şi recunoaşterea scrierilor ştiinţifice în plan internaţional. Aceste dividende sunt perene, restul e vanitas vanitatis…
Ideea prevalării Declaraţiei de independenţă asupra Constituţiei a fost vehiculată încă în decembrie 2009, în cadrul elaborării, sub egida Preşedintelui interimar Mihai Ghimpu, a redacţiei noi a Constituţiei, la ce vă referiţi atunci cînd acuzaţi de plagiat?
Aţi putea preciza, este vorba de furt de documente de la CC sau de scurgere intenţionată de informaţie şi documente şi cine concret se face vinovat?
Să desfăşurăm referendum, într-un an electoral, mie mi se pare o idee hazardată. Asemenea valori, asemenea noţiuni cum ar fi limba, istoria şi alte noţiuni fundamentale nu se rezolvă prin referendum.
Credeţi că societatea moldovenească este consolidată în măsura în care aceleaşi valori sunt, deopotrivă, împărtăşite de toţi cetăţenii?
Cînd există disensiuni, cum e mai bine să fie depăşite — prin ai pune pe cetăţeni în faţa unui fapt împlinit sau prin ai consulta?
Solicit Înaltei Curţi să se pronunţe definitiv asupra denumirii corecte a limbii vorbite pe teritoriul RM, ţinîndu-se cont de textul Declaraţiei de Independenţă, care face referinţă la “limba română” şi nu la limba moldovenească, de opiniile ştiinţifice exprimate în plan internaţional şi naţional românesc. Solicit de asemenea constituţionalizarea Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova din 27 august 1991, adică ridicarea acestui document politic fondator al statului Republica Moldova la rang de normă constituţională prin declararea acesteia drept corp comun cu textul Constituţiei, deoarece Declaraţia de Independenţă a RM este documentul politic, ce primează ca timp şi importanţă asupra documentului juridic — Constituţia RM, care decurge din Declaraţia de Independenţă. Astfel, prin aceasta se va recunoaşte, inclusiv din punct de vedere juridic, denumirea corectă a limbii oficiale din RM — limba română. Excelenţele voastre, distinşi judecători ai Curţii Constituţionale, Vă rugăm să faceţi lumină din punct de vedere juridic pentru adevărul ştiinţific, şi anume, că limba română e denumirea corectă a limbii vorbite în Republica Moldova, răspunzînd astfel năzuinţelor seculare ale generaţiilor de intelectuali din spaţiul istoric-civilizator românesc. Dumneavoastră sunteţi români şi veţi face dreptate limbii române din Republica Moldova!
Deputaţii au atribuţii ce ţin de solicitarea interpretării normelor constituţionale sau de a face sugestii cum să trebuie să procedeze Curtea Constituţională?
În procesul de interpretare a prevederilor Constituţiei, Curtea Constituţională trebuie să pornească de la atribuţiile sale, prevăzute în mod expres de legislaţie, sau de la sentimentele generate de apartenenţa etnică?
Eu cred că declaraţia a picat prost în mijlocul Summit-ului de la Vilnius. La conferinţa de presă al Forumului Parlamentar pentru Democraţie, la care am participat şi eu, jurnaliştii de la televiziunile ruseşti care erau prezente s-au axat doar pe această problemă. Au fost deplasate un pic accentele şi eu cred că politicienii atunci cînd fac anumite declaraţii trebuie să se gîndească la consecinţe şi impactul pe care le are.
…
Cunoaştem că aici în Republica Moldova nu ne-a fost deloc uşor: să adoptăm toate legile pe care ni le-am asumat, a fost şi opoziţia foarte activă şi societatea civilă nu a fost întotdeauna de partea noastră. Cred că în acest moment trebuie să avem o abordare pragmatică şi să separăm dimensiunea sentimentală şi patetică de cea pragmatică. Exact ceea ce spune Crin Antonescu — el nu vine să vîndă iluzii, ci vine să ajute la transformarea podurilor de flori în poduri de beton şi de piatră. Trebuie să fortificăm relaţiile economice, să facem aceste conexiuni energetice ca să nu depindem sută la sută de resursele energetice ruseşti.
Trebuie să înţelegem că dl Crin Antonescu procedează corect, pragmatic, în comparaţie cu Preşedintele Băsescu, care exploatează dimensiunea sentimentală?
Cine împiedică fortificarea relaţiilor economice dintre România şi Republica Moldova?
Cînd politicienii moldoveni au ajuns la concluzia necesităţii dezvoltării relaţiilor economice bilaterale, sunteţi primul politician care ajunge la această concluzie?
Va trebui să soluţionăm problema transnistreană în parcursul nostru european astfel încît ea să fie scoasă de pe ordinea de zi atunci cînd vom semna acordurile cu UE. Nu va fi uşor pentru că sunt forţe politice externe care susţin enclava transnistreană financiar. În cooperare cu comunitatea internaţională va trebui să ne afirmăm poziţiile inclusiv cu privire la retragerea efectivelor militare ruseşti şi retragerea armamentului stocat în regiunea transnistreană.
Este un moment istoric că la Ziua Naţională a României, la Bucureşti, a participat atît Preşedintele RM Nicolae Timofti cu o delegaţie, cît şi eu, în calitate de Ministru al Apărării.
Semnarea acestor două documente ne va da posibilitatea, după părerea noastră, de a avea o cooperare mai bună, de a dezvolta şi de a schimba unele acte care ne vor da posibilitatea să modernizăm, să facem un pas mai rapid în procesul de cooperare cu structurile nord-atlantice şi astfel să avem şi noi în Republica Moldova o armată mai modernă, o armată mai bună, prin preluarea experienţei de la partea română. Importanţa dezvoltării relaţiilor de parteneriat în România creşte şi mai mult după parafarea la Vilnius a acordului de asociere cu Uniunea Europeană. Sunt convins că avem toate capacităţile să folosim la maximum posibilităţile pe care ni le oferă, după parafarea acordului şi să demonstrăm scepticilor că asocierea sau integrarea în UE va aduce numai beneficii Republicii Moldova pe toate dimensiunile, inclusiv pe cea militară.
Experienţa României în reformarea sistemului naţional de apărare şi securitate, precum şi instruirea cadrelor militare, conform standardelor moderne, este foarte utilă şi necesară pentru noi. Prin preluarea acesteia, noi, cei din Republica Moldova, vom reuşi nu doar implementarea proiectelor de reformare şi modernizare a armatei, a sistemului naţional de apărare şi securitate, dar şi creşterea interoperabilităţii cu partenerii noştri.
Pesticidele rămase pe teritoriul Republicii Moldova, încă din perioada sovietică, reprezintă unul dintre principalii inamici ai sănătăţii populaţiei din ţara noastră. Şi pentru că Armata Naţională are grijă de siguranţa oamenilor, contribuţia la reambalarea pesticidelor şi produselor chimice periculoase din Basarabeasca şi, în curînd, din Ialoveni şi Anenii Noi, este un pas înainte spre realizarea acestui obiectiv.
Dacă partidul comuniştilor a vrut să îşi arate faţa şi puterea, trebuie să le spunem că asta le-a reuşit. Lumea a avut un prilej în plus să vadă o faţă roşie — stacojie, crispată de ură, grobiană la trăsături, animată nervos de o gură necurată, din care s-au scurs şuvoaie de murdării verbale, articulate în altă limbă decît cea a localnicilor pămîntului. Iar puterea lor este cea care s-a văzut. Manifestaţia de sîmbătă a epigonilor stalinişti a fost nimic altceva decît un icnet de agonie al resturilor comunismului pe pămîntul chinuit al Basarabiei.
Manifestaţia a fost moderată în limba rusă, nu este limba oficială. Comuniştii ar trebui să reprezinte tot poporul, mulţimea era alcoolizată, comuniştii sunt în disperare, o disperare care vine din exterior vrînd să lucreze cartea unui alt stat ca să deturneze calea Moldovei înainte de a ajunge la Vilnius. Nu cred că acest partid ar mai fi capabil să convingă alegătorii că ei sunt viitorul ţării.
Semnarea documentului (Acordul de Asociere a RM la UE) se va produce înainte de expirarea mandatului actualului Parlament European şi al actualei Comisii Europene. Aceasta înseamnă că cel tîrziu spre vara anului viitor sperăm să semnăm Acordul de Asociere şi să reuşim să-l ratificăm în Parlamentul Republicii Moldova, înainte de dizolvarea Parlamentului pentru a fi lansată campania pentru viitoarele alegeri parlamentare.
Acordul de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană, care cuprinde şi Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Comprehensiv RM-UE, a fost semnat la 27 iunie 2014 la Bruxel. Documentul a fost semnat de prim-ministrul Iurie Leancă, iar de partea Uniunii Europene, Herman Van Rompuy, preşedintele Consiliului European, Jose Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, şi înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, vicepreşedintele Comisiei, Catherine Ashton.
În raportul de care se spune în conferinţa de presă comunistă (conferinţă de presă ţinută de Alexandr Petkov şi Grigore Petrenco pe 13 noiembrie 2013) nu este nimic în adresa Republicii Moldova sau nimic discriminatoriu în adresa Republicii Moldova. Doar se constată faptul că acea navă a sosit din Benghazi, a aterizat în Republica Moldova, din Republica Moldova a plecat la Erevan şi se menţionează că a fost o scrisoare de interpelare ca noi să constatăm dacă a avut ceva marfă aeronava cînd a sosit.
…la ministerul Apărării într-adevăr a fost o interpelare de la ministerul de Externe pe data de 8 februarie curent, datată cu data de 7 prin care s-a solicitat să dăm un răspuns dacă nava a avut marfă la sosire sau nu şi altă informaţie ce cunoaştem despre nava în cauză.
Noi am dat informaţia dată pe data de 20 februarie către ministerul de Externe, sunt ferm convins că şi mai departe informaţia a fost transmisă la Organizaţia Naţiunilor Unite. Vă rog să vă uitaţi pe raportul în cauză: raportul a fost datat cu 15 februarie şi pus în circulaţie doar pe data de 9 martie. Adică deja pe 15 februarie, cînd noi încă scriam răspuns, el era deja pregătit, copertat, dat pentru citire. Consider că în următorul raport va fi deja şi răspunsul nostru. Adică este o simplă manipulare de informaţie pentru a discredita Guvernul Republicii Moldova, pentru a aduce mai mare tensiune în ţară în special în preajma Summit-ului Parteneriatului Estic şi nimic mai mult.
…şi procuratura generală a studiat cazul mai bine de un an în cele mai mici detalii şi a prezentat publicului larg cele mai mici detalii […] Avem pe baza cazului dat răspunsul ministrului Apărării din Armenia, că acea primă partidă care a decolat de aici de pe Aeroportul Mărculeşti a ajuns în Armenia şi a fost descărcată conform certificatului de utilizator final. A doua oară, nava a zburat goală din Republica Moldova, adică ea nu a dus marfă.
Mîine pretinsele “Mame ale ostaşilor” mă ameninţă că vor veni împreună cu alte organizaţii în faţa guvernului ca sa ceară demisia mea. Cu alte organizaţii e clar din start — lupta politică e mîrşavă în Republica Moldova şi toate metodele sunt bune. Pentru unii chiar şi moartea unui tînăr este o oportunitate de a face PR pentru sine şi formaţiunea sa. Este regretabil, dar aşa e.
…
…unica organizaţie căreia consideram pînă nu demult că aş fi obligat să ofer explicaţii mai detaliate era aceasta. Cu regret constat că nu este chiar aşa. Dirijorul din spate (ştiu cine) le-a ordonat, poate le-a şi plătit şi ele sunt la datorie. Politica a pătruns şi aici.
…
…cum de găsesc timp pentru a împărţi fluturaşi prin oraş cu chemare la protest şi pentru a sta cîteva ore în faţa Guvernului? […] După părerea mea, banii sau faptul că eu am rupt-o cu echipa ce le controlează. (poate) […] Oare cît costă ora de protest?
Sunteţi militar de carieră, puteţi vorbi direct, fără ocolişuri, cine face PR?
Credeţi că mamele care îşi deplîng moartea copiilor participă la acţiuni de PR?
Noi nu participăm în cadrul blocurilor militare, nici de data aceasta nu ne punem ca scop participarea. Este o misiune de menţinere a păcii, dar totodată trebuie să fim interoperabili cu ţările partenere în regiunile în care noi dorim să ne integrăm. Cooperarea pe domeniul dat este o parte componentă a procesului de integrare europeană.
N.R. Publika: Parlamentul a votat un proiect de hotărîre cu votul majorităţii privind participarea a unui contingent de militari moldoveni la operaţiunea de menţinere a păcii în Kosovo. Ministrul Apărării, Vitalie Marinuţa, a fost invitat în Parlament pentru a argumenta decizia de a trimite militari moldoveni în Kosovo. Opoziţia comunistă a refuzat să voteze documentul, acuzînd guvernarea că nu respectă statutul de neutralitate al Republicii Moldova. Contingentul a fost format din 33 de militari, instruiţi pentru misiuni de securitate şi pază a obiectivelor militare. Anterior, militarii moldoveni au participat la mai multe operaţiuni de menţinere a păcii, inclusiv în Irak, între anii 2003 şi 2008. Atunci, Moldova a trimis un efectiv total de 107 militari, constituit din ofiţeri de stat major, infanterişti şi genişti.
Republica Moldova nu poate doar să primească fonduri şi grant-uri din partea NATO pentru a distruge pesticide sau muniţii expirate şi dvs. vă daţi bine seama de acest lucru şi nu este vorba de trimiterea tinerilor la moarte în Kosovo.
11 milioane de lei sunt preconizate pentru anul viitor, marea majoritate sunt diurnele militarilor de acolo.
Potrivit Ministerului Apărării: Republica Moldova va detaşa un contingent format din 41 de militari la operaţiunea internaţională de menţinere a păcii din Kosovo, în componenţa Forţei Multinaţionale de Menţinere a Păcii (KFOR). O decizie în acest sens a fost aprobată, astăzi, de Parlamentul Republicii Moldova. Contingentul va fi format dintr-un pluton de 33 de militari, destinat pentru misiuni de securitate şi pază a obiectivelor militare şi de patrulare, o echipă de geniu compusă din 7 militari, precum şi un ofiţer de stat major. Republica Moldova va oferi armament, muniţii, echipament individual şi special necesar îndeplinirii misiunii. Participarea Armatei Naţionale în operaţiuni de menţinere a păcii sub egida ONU datează cu anul 2003. De atunci, 86 de militari moldoveni au participat în misiunile desfăşurate sub conducerea organizaţiei respective în Coasta de Fildeş, Liberia, Sudanul de Sud, Georgia şi Kosovo. La momentul actual, Armata Naţională este reprezentată de 10 militari în cadrul misiunilor de menţinere a securităţii internaţionale sub egida ONU, iar un ofiţer din Ministerul Apărării al Republicii Moldova activează la New York, SUA, în cadrul Departamentului ONU pentru operaţiuni de menţinere a păcii (DPKO).
Oare nu se află, mă întreb, într-un mare păcat Biserica rusă şi toţi vasalii ei locali atunci cînd sărbătoresc aici, la Chişinău, cu fastul debordant al corsarilor de mare, cei 200 de ani de la săvîrşirea acestui mare păcat? Ori, sărbătorit poate fi ceva care aduce pace, libertate, civilizaţie, cultură şi prosperitate, nu războaie, sărăcie, înstrăinare de limba maternă şi de valorile străbune, agresiune, înfometare, deportări, moarte. Toate le-am avut de acolo, din Rusia, în aceşti 200 de ani de cînd biserica rusă a venit să toarne agheasmă peste locul unde politicul imperial rus a înfipt baioneta. Şi atunci Vă întreb pe voi, dragi concetăţeni, mîndri urmaşi de curteni, de viteji, de mazili sau de răzeşi, ce sărbătorim?
Iată care este marea nedumerire legată de vizita Patriarhului Rus. Cele mici, dar care provoacă şi ele o mare scîrbă, ţin de obedienţa nemăsurată a capilor statului nostru suveran şi independent care se prosternează în faţa cinului bisericesc rus aflat întro misiune de marcare a teritoriilor ocupate de avangarda armată imperială. Nu înţeleg, de exemplu, ce au să comunice cetăţenilor săi conducătorii noştri de stat atunci cînd îl onorează pe Chiril cu o primire oficială? Că salută, de rînd cu patriarhul Chiril şi cu oberprocurorul de astăzi, Vladimir Putin, ruperea în două a Moldovei în 1812, că îmbrăţişează agresiunea din 1940, că aprobă genocidul de după 1944, că salută pe cel care a blagoslovit atacul hoardelor cazace în 1992? Sau că sunt în consens cu gestul de batjocura cu care vine în Republica Moldova capul bisericii ruse, care din Chişinăul îngenunchiat va pleca imediat la Tiraspol să însufleţească regimentele ruse de ocupaţie dislocate acolo?
Niciodată nu am spus că totul este ideal în Armata Naţională. Avem aceleaşi probleme cu care se confruntă şi societatea. Pe alocuri, sunt chiar şi mai multe probleme: începînd de la calitate încorporării, calitatea serviciului militar, asigurarea socială, salariile, spaţiul locativ, etc. Toate aceste lucruri nu contribuie la o calitate foarte înaltă a serviciului militar. În ultimul caz, vorbim despre nerespectarea regulilor statutare. Marea majoritate a tuturor procedurilor prescrise pentru serviciul de gardă au fost respectate.
A cerut cineva să aduceţi starea de lucruri în Armata Naţională într-o ordine ideală, oare aşteptările nu erau să fie îmbunătăţită starea lucrurilor sau cel puţin să nu degradeze?
Eu i-am spus şi dlui Preşedinte, şi dlui Prim-ministru, dacă este necesitatea şi dumnealor consideră că este nevoie şi va schimba lucrurile demisia mea, atunci eu o voi accepta.
Nu cred că demiterea Ministrului Apărării sau chiar şi a comandantului Armatei Naţionale, şefului Marelui Stat Major care răspunde direct de pregătirea şi disciplina în armată, ar rezolva problema în cauză.
…în cazul dat, vina mea este doar că nu am putut să conving conducerea de vîrf că bugetul Armatei Naţionale de 256 milioane este unui mizer şi care nu dă posibilitatea ca noi să hotărîm problemele măcar parţial.
Vom lupta ca bugetul să fie cel puţin dublat, cu toate că există probleme în ţară şi la alte compartimente. Nu este un capriciu al Ministrului Marinuţa, reprezintă o necesitate vitală pentru a scăpa procesul de nimicire al Armatei Naţionale.
Un sergent pe contract care ar trebui să se ocupe direct cu educarea militarilor în termen are un salariu în jur de trei mii de lei.
La momentul actual sunt opt cazuri. Majoritatea cazurilor au fost incidente […] Dacă este să ne referim la suicid, atunci vreau să menţionez că statistica cazurilor de suicid în Armata Naţională este mai mică decît în ţară.
În acel moment, fără comandă şi într-un mod spontan, un militar de gardă a ieşit fără permisiune din formaţie, a încărcat arma şi, fără somaţie, a efectuat un foc în direcţia soldatului Uşurelu. Ca rezultat, ostaşul a căzut la pămînt, sîngerînd în regiunea abdomenului.
Din constatările preventive ale medicilor, glonţul a pătruns în corp sub un unghi de 45º, de jos în sus, ceea ce arată că tragerea nu a fost efectuată direct în victimă.
Fiind interogat de către membrii comisiei interne, militarul care a executat tragerea a recunoscut fapta comisă şi a explicat că a tras accidental din armă, încălcînd astfel grav prevederile Regulamentului serviciului de garnizoană şi serviciului de gardă. La moment, militarul se află în stare de şoc şi nu poate oferi mai multe detalii despre cele întîmplate. Colegii de serviciu declară că cei doi militari erau prieteni.
N.R. Omega: Potrivit Ministerului Apărării, pe 12 iulie, la Brigada Infanterie Motorizată “Moldova” din Bălţi un soldat a fost împuşcat mortal, în urma unei trageri “spontane”. Ministerul Apărării susţine că în seara de 12 iulie soldatul, Mihai Uşurelu, făcea serviciul de gardă la postul nr. 4 în parcul auto al unităţii militare. La schimbul gărzilor, “soldatul Uşurelu, care era santinelă la postul 4, a părăsit postul, deplasîndu-se spre postul nr.3”. Uşurelu a fost somat să rămînă pe loc, însă nu a ascultat comanda superiorului. Sursa citată susţine că expertiza medico-legală a demonstrat că focul de armă nu a fost tras direct în soldat.
La momentul actual, suntem în studierea cazului dat. Este decizia Curţii de Apel Bălţi pentru achitarea unei datorii şi eu cred că în timpul apropiat, cazul dat va fi soluţionat. Contestăm, suntem în litigiu. Nu este nimic ieşit din comun, există un proces de judecată şi eu sunt ferm convins că cu abilităţile tuturor structurilor statale noi vom soluţiona cazul dat.
N.R. Omega: Situaţia în care s-a pomenit Aeroportul internaţional “Mărculeşti” cu proprietăţi arestate în favoarea companiei “Moldasig”, în spatele căreia ar sta doi oligarhi moldoveni. Este vorba despre cîteva elicoptere care au fost utilizate la operaţiuni de pacificare sub egida ONU şi erau într-o stare perfectă. Aparatele de zbor au fost sechestrate la cererea companiei “Moldasig”. Din anul 2012, după schimbarea proprietarului, prin intermediul, fonatorul principal al companiei era una dintre cele mai mari companii de asigurare din Rusia “Rosgosstrah”.
Moţiunea simplă înaintată de fracţiunea PCRM pentru demiterea Ministrului Apărării este o strategie de discreditare a actualei guvernări şi nu este în folosul cetăţenilor Republicii Moldova.
…
În pofida faptului că Ministerul Apărării şi-a îndeplinit practic toate obligaţiunile trasate, suntem criticaţi în ultimul timp, sunt multe atacuri asupra ministrului şi instituţiei pe care o conduc. Îmi pare rău că la această moţiune s-au alăturat şi unii foşti colegi de ai mei, care sunt sigur că nu ştiu ce fac şi au deviat de la parcursul nostru european, de la acele viziuni pe care le au forţele politice din dreapta. Vreau să îndemn colegii mei atunci cînd vor ridica mîna să voteze să se gîndească că o fac nu împotriva Ministrului Apărării, Vitalie Marinuţa, dar împotriva RM.
…
Încă un motiv nedeclarat este prezenţa unui pluton din Armata Română la aplicaţiile militare recente de la Bulboaca. A fost o aplicaţie de certificate a unui contingent a programului NATO. Este un program iniţiat în 2006. Anul acesta s-a început al doilea ciclu pentru o altă subunitate. Această cooperare nu a fost inventată anul acesta sau la începutul lui 2009 de către Vitalie Marinuţa. Avem astfel de exerciţii încă din 1994, cu reprezentanţi din alte ţări. Chiar în prezent se desfăşoară astfel de exerciţii. Noi avem mai multe acorduri de colaborare cu circa 16 state, care ne dau posibilitatea să desfăşurăm aceste exerciţii.
Nu cunosc toate circumstanţele care au fost la locul, în satul dat, urmează să mă documentez […] este un suicid, a fost constatat de către medicii legişti.
În conformitate cu informaţia pe care o posed eu de la procuratura militară şi a medicilor legişti, nu a fost ostaşul maltratat, nu a avut fractură, sunt datele de ieri, confirmate şi astăzi. Nu au fost vînătăi.
N.R. Omega: Pe data de 25 iunie, Ministerul Apărării a anunţat printr-un comunicat că un militar în termen al Armatei Naţionale “a fost găsit strangulat”. Potrivit sursei, “acesta a părăsit samovolnic teritoriul Bazei de instruire militară Bulboaca pe data de 23 iunie , iar corpul neînsufleţit al ostaşului a fost depistat abia pe data de 25 iunie, în fîşia forestieră din apropierea poligonului Bulboaca”. Ministrul Marinuţa a declarat că informaţiile privind caracterul violent al morţii militarului, care ar fi avut o mînă şi un picior fracturate, dar şi două plăgi pe corp, “sunt incorecte”. Joi, 27 iunie, în plenul Parlamentului mai mulţi deputaţi au cerut repetat demisia Ministrului Apărării, după ce au fost divulgate mai multe detalii privind moartea militarului de la baza Bulboaca. S-a anunţat că corpul neînsufleţit al acestuia a fost deja adus părinţilor din raionul Briceni într-un sicriu de plumb. Potrivit mărturiilor rudelor, citate de deputaţi, după ce au deschis sicriul, aceştia au descoperit semne de moarte violentă: un picior şi o mînă fracturate şi două plăgi, care vorbesc despre aplicarea violenţei asupra tînărului şi nu despre un suicid anunţat anterior de autorităţi.
Nu am ascuns niciodată informaţia despre faptul că am candidat pe lista PCRM alegerilor locale din 2007, la Holercani, informaţia este publică şi pe site-ul CEC-ului.
Am spus despre faptul că am candidat pe listele comuniştilor la locale şi am zis că dacă exista posibilitatea ca PL să fie şantajat din acest motiv, atunci eu renunţ.
Pe urmă, insă, am rupt legătura cu Tudor Tanasev care este şi acum primar, pentru că se adîncise prea mult în PCRM.
Nu credeţi că diapazonul dvs. de preferinţe doctrinare este prea larg?
Îmi pare foarte rău că avut de suferit fratele meu, care a fost în business în Chişinău încă din 2004, a muncit peste hotare, a strîns ceva bani ca la urmă să fie presat prin metode NKVD de Ghimpu şi aliaţii lui, pentru că asupra mea nu puteau face aceste presiuni.
…
Un alt antreprenor, în 2007, la fel ca şi fratele meu a cumpărat 10 autobuze în Cahul. În perioada anilor 2007–2013 şi-a dezvoltat afacerea şi are 30 de autobuze şi a procurat şi autobuzele fratelui. În Cahul se poate să circule astfel de autobuze, iar la Chişinău — nu.
N.R. Omega: Ministrul Apărării, Vitalie Marinuţa, a recunoscut că fratele său avea o afacere în dezvoltare în Chişinău din 2004. Acesta activa în sfera transportului privat şi intenţiona să pună pe rutele municipale mai multe autobuse. După conflictul pe care l-a avut cu liderul PL, Mihai Ghimpu, fratele său a avut de suferit. Anterior, liderul PL, Mihai Ghimpu, a anunţat că Marinuţa i-a cerut lui şi primarului capitalei, Dorin Chirtoacă, să faciliteze deschiderea unor rute pentru fratele său, pe care urmau să fie puse mai multe autobuze, care ar fi adus prejudicii municipalităţii.
Nu voi demisiona şi nu am motive să o fac. Dacă aş fi făcut ceva împotriva Constituţiei, contrar legilor, aş fi declarat ceva care ar fi contribuit la denigrarea situaţiei din est sau a Republicii Moldova, atunci nu aş ezita să demisionez. Am acceptat să ofer un interviu pentru că am vrut să calmez spiritele. Noi întreprindem doar măsuri paşnice, pe cale diplomatică. Am dorit să vin cu o explicaţie militară cu privire la situaţia care s-a creat.
Îmi pare rău că opoziţia Ghimpu împreună cu opoziţia Voronin au făcut un front comun. Nu regret niciun cuvînt din cele spuse, pentru că este bazat pe o analiză, pe cunoştinţe, pe lucrul echipei Ministerului Apărării. Nu cred că pot să îmi permit luxul de a afirma contrariul. Noi ne antrenăm mai mult pe menţinerea păcii, dar noi nu uităm şi de misiunea constituţională a Armatei Naţionale. Pentru ce mai investim, dacă Ministrul Apărării va ieşi cu declaraţii incerte.
Opoziţia vă critică pentru că este opoziţie, dvs. nu admiteţi că oferiţi prea multe pretexte opoziţiei pentru a vă cere demisia?
Ce atribuţii constituţionale are Armata Naţională în reglementarea conflictelor interne, dacă conflictul transnistrean nu este unul intern, atunci nu credeţi că acest lucru trebuie să fie declarat de conducerea de vîrf a ţării şi nu de Ministru Apărării?
…provocări vor avea loc cu o intensitate şi mai mare pe parcursul verii şi toamna, cu scopul de a ne destabiliza. Se încearcă de a provoca la acţiuni mai dure cu privire la soluţionarea conflictului transnistrean. Acest lucru nu se va întîmpla, atît timp cît Armata Naţională, cît şi organele de menţinere a ordinii vor fi vigilenţi şi nu ne vom lăsa atraşi într-o astfel de cursă. Vom folosi doar instrumentele diplomatice.
La momentul actual, problema transnistreană nu trebuie să fie o îngrijorare acută, anume din punct de vedere militar. Nu există premise.
Am început un dialog cu omologul din Rusia, să analizăm posibilităţile militarilor de a ajuta să soluţionăm conflictul diplomatic. Am convenit să studiem posibilitatea scoaterea blindatelor de la posturile de menţinerea păcii. Am convenit să discutăm mai intens despre problemele în cauză. Am înaintat o invitaţie de a vizita Republica Moldova, pentru a merge împreună şi de a ne documenta direct din teritoriu, să analizăm situaţia de pe celălalt mal al Nistrului.
…două grupări propun eliminarea din sală a ministrului apărării, da? Domnul ministru a făcut o declaraţie pertinentă, una de demnitate, una care să insufle încredere cetăţenilor noştri să nu intre în panică în legătură cu ceea ce se întîmplă acum la Nistru şi peste tot. Acest atac vine, probabil, din dorinţa de a se răzbuna. Lumea uită de interesul naţional şi vrea răzbunare, pur şi simplu, personală.
Eu detest acest lucru şi susţin această ordine de zi în continuare şi consider că ceea ce a declarat domnul Marinuţa, pur şi simplu, a fost luat din context, iar declaraţia lui este una de demnitate naţională.
Armata Naţională are capabilităţile necesare pentru a-şi îndeplini misiunile constituţionale şi alte misiuni care stau în faţa ei. Vreau să explic de ce atît eu, cît şi analiştii Armatei Naţionale considerăm ca situaţia nu poate degenera într-un conflict militar. Provocări, altele decît cele de ordin militar, sunt convins că vor fi, intensitatea lor va spori pe parcursul verii şi în special la toamnă, dar excludem provocările cu caracter militar. Să vă spun de ce. În primul rînd, potenţialul armatei nistrene nu le permite declanşarea unui conflict militar şi mai ales nu permite continuarea acestei acţiuni, de unii singuri.
Dar nu admiteţi că regimul transnistrean, în general, nu întreprinde nimic de unul singur, iar ceea ce întreprinde ţine prin excelenţă de provocări?
De jure Transnistria este parte a Republicii Moldova, ce misiuni constituţionale are Armata Naţională în procesele şi provocările de ordin intern?
Vreau să menţionez că suntem gata să dăm ripostă unui atac din partea forţelor transnistrene. Cetăţenii trebuie să aibă încredere în forţele Armatei Naţionale, În acelaşi timp trebuie să înţeleagă faptul că premise pentru declanşarea unui conflict armat pe Nistru nu sunt, la acest moment, cu toate că situaţia este destul de tensionată şi problematică.
…
Provocările, altele decît cele de ordin militar, sunt convins că vor fi, intensitatea lor va spori pe parcursul verii şi în special la toamnă, dar excludem provocările cu caracter militar.
N.R. Omega: Ministrul Apărării, Vitalie Marinuţa, a afirmat că Armata Naţională este gata să riposteze forţelor militare transnistrene, dacă va fi declanşat un conflict armat pe Nistru. El s-a arătat sigur că partea transnistreană va avea raţiune şi nu va merge la conflict deschis, deşi trebuie să ne aşteptăm la o tensionare maximă a situaţiei în toamna curentă. Situaţia s-a tensionat între cele două maluri ale Nistrului după ce autorităţile de la Chişinău au anunţat administraţia nerecunoscută de la Tiraspol că intenţionează să deschidă şase puncte de control al migraţiei pe frontiera administrativă. Drept răspuns, liderul separatist de la Tiraspol, Evgheni Şevciuc, a anunţat semnarea unei “legi” privind frontiera de stat pe Nistru. După aceste acţiuni, comunitatea de experţi a început să vorbească despre un posibil conflict armat pe Nistru.
Consider că din sursele bugetare ale Ministerului Apărării nu pot fi alocate surse pentru plata înapoi a acestor finanţe, pentru că bugetul ministerului Apărării şi aşa este unul auster. Eu cred că ar trebui să fie găsite sursele în cauză în rezerva Guvernului sau în altă parte […] sursele financiare pentru contractul în cauză au fost vărsate la Ministerul Finanţelor, în Trezoreria de Stat a Republicii Moldova.
N.R. Omega: Ministrul Apărării, Vitalie Marinuţa, a declarat că structura pe care o conduce nu va achita prejudiciile pretinse de compania letone “Latspeceksports” SIA pentru tranzacţia cu armament din dotarea Armatei Naţionale. Potrivit ministrului Apărării, suma pretinsă de compania letonă trebuie transferată din buget sau să fie dus la bun sfîrşit contractul în cauză. Odată încheiat contractul cu compania letonă, Ministerului Apărării revenindu-i doar 5 milioane lei, care au fost alocate Ministerului Apărării la finele anului 2011 pentru asigurarea alimentaţiei şi echipamentului militar.
Cu regret poziţia unor lideri din PL este că schimbarea va veni doar cel puţin peste 10 ani, atunci cînd protagonistul schimbării va fi gata pentru a prelua iarăşi ştafeta. Pînă atunci, dacă nu ne restructurăm, nimeni nici nu trebuie să se gîndească la această schimbare, anunţată încă în 2005, iar despre cea pînă la capăt nici nu discutăm.
…
Faptul dat l-a confirmat însuşi cel, care a fost idealul schimbării (Dorin Chirtoacă), speranţa viitorului. Rar cine merge împotriva “familiei” (Mihai Ghimpu) pentru binele naţiunii şi cu vorba mereu a fost mai uşor decît cu fapta. Însă vorba cîntecului: “Eminescu să ne judece”. Istoria şi cetăţenii să ne judece după fapte.
Aţi plecat din PL pentru că aţi ajuns la concluzia că activitatea politică a formaţiunii este o afacere de familie a preşedintelui Ghimpu?
Doriţi o schimbarea mai rapidă, dar nu vă temeţi că după părăsirea PL lucrurile vor rămîne, oricum, neschimbate?