Este o decizie a domnului Leancă. Sper că va fi una bună.
Preşedintele de onoare a PDM este în drept să spere că decizia lui Iurie Leancă de a părăsi PLDM va este una bună. Vorba e că în 2007 ex-vice-preşedintele PDM, Vlad Filat, a decis să părăsească formaţiunea, constituind PLDM. Proiectul PLDM a fost unul de succes, iar în 2015 acesta a format o coaliţie cu PDM, asumîndu-şi întreaga răspundere pentru guvernarea Republicii Moldova. Deci, a avut loc o despărţire pentru a se reuni. Societatea moldovenească este în drept să se mîndrească de capacitatea de manevrare a politicienilor autohtoni, dar cel mai important lucru este că acum ştie cine poartă întreaga responsabilitatea pentru ceea ce se întîmplă în ţară.
În urma alegerilor parlamentare, cred că mai întîi ar fi cazul să constituim coaliţia de guvernare, care să instaleze guvernul. De fapt, dl Timofti mai are de lucrat un an şi jumătate şi, în prezent, noi nici nu avem potenţialul necesar pentru a alege preşedintele, deoarece cele trei partide avem 55 de mandate. Formula pentru alegerea preşedintelui urmează să o găsim de comun acord şi fără grabă. Mă gîndesc că, dacă şeful statului va fi ales nu cu 61, dar cu 70–75 de voturi, ar fi un element de stabilitate pentru întreaga coaliţie. Şi n-ar fi oare bine să optăm pentru o soluţie, de tipul actualei, cînd preşedintele nu este implicat în activitatea de partid şi are libertatea de comunicare cu toate partidele, cu populaţia şi cu guvernul. Dar să fixăm în acordul de creare a coaliţiei că această funcţie îi revine cutărui partid ar fi o chestie cam deplasată.
Despre pledoaria PDM pentru alegerea directă a şefului statului aţi vorbit şi în septembrie 2014, cînd aţi blocat soluţionarea problemei respective, lăsînd-o pentru 2015, iar acum vă repetaţi. Nu credeţi că ar fi o ieşire demnă şi responsabilă ca să cedaţi partenerilor din PL funcţia de speaker, rămînînd să găsiţi o soluţie pentru alegerea şefului statului, aşa cum aţi insistat în septembrie 2014?
Revenirea la sistemul de alegere a preşedintelui de către cetăţeni este o chestiune foarte delicată. În genere, noi nu trebuie să vorbim doar despre modalitatea de alegere a preşedintelui, dar şi despre rolul acestuia. Am avut doi preşedinţi aleşi de popor, care erau în conflict şi cu parlamentul, şi cu guvernul. Vreţi să repetăm această practică? Băsescu la Bucureşti, ales de popor, s-a aflat zece ani în confruntare permanentă cu parlamentul ales de popor. Urmează să alegem una din trei: ori preşedintele este şeful executivului şi atunci schimbăm tot sistemul de putere, ori preşedinte este ales de întreg poporul, dar nu are împuterniciri, şi atunci el va intra în conflict cu parlamentul, ori să căutăm o soluţie pentru alegerea preşedintelui în parlament. Uitaţi-vă la Dodon, care iniţial nu sprijinea ideea, dar acum se simţit cal bălan şi optează pentru alegerea preşedintelui de întreg poporul. În acest sens, avem nevoie de o discuţie foarte conştientizată despre sistemul de putere în RM. Şi de o soluţie de compromis larg.
Problema alegerii directe a şefului statului este de mai mulţi ani una programatică pentru PDM, de cînd acesta problemă a devenit delicată şi în ce constă delicateţea ei?
Menţionaţi cazurile conflictuale dintre ex-Preşedintele Traian Băsescu şi Parlamentul României, dar evitaţi să menţionaţi efectul pozitiv — protecţia acordată de Preşedintele Băsescu DNA-ului, care a declanşat o adevărată luptă împotriva corupţiei, să înţelegem că PDM se teme că un preşedinte al Republicii Moldova, ales în mod direct, ar putea începe lupta împotriva corupţiei?
Invocaţi nume liderului PSRM ca o sperietoare, să înţelegem că PDM se teme de o eventuală victoria a lui Igor Dodon la eventualele alegeri directe ale şefului statului?
Acum discutăm de la zero despre crearea unei noi coaliţii şi nu se pune problema că cineva a avut nişte funcţii şi trebuie să rămînă cu ele. Noi ieşim din sala de negocieri şi spunem că nu vrem funcţii, dar se demonstrează că totuşi funcţiile sunt problema principală.
Cînd afirmaţi că negocierile pornesc de la zero, nu credeţi că e o abordare greşită? Doar există o moştenire toxică a celor 5 ani de guvernare — privatizarea ilegală a BEM, concesionarea dubioasă a AIC, distrugerea sistemului bancar, etc., cum poate fi trecută cu vederea această moştenire pentru a începe negocierile de la zero?
În lume există guvernări minoritare, cu sprijin condiţionat. Asta ar însemna să nu avem o majoritate clară, nici angajamente reciproce puternice. Noi, însă, avem nevoie de un consens cît mai larg în privinţa integrării europene şi cred un guvern minoritar nu este deloc o soluţie bună pentru RM.
Alegerile anticipate ar fi o catastrofă pentru RM, care nu va fi guvernată încă cel puţin o jumătate de an. Şi responsabilitatea ar trebui să şi-o asume toate partidele care au acces în parlament (…) De fapt, astăzi, nici nu se pune astăzi problema ca PCRM să intre la guvernare în plină capacitate. Participarea lor la guvernare ar conduce mai degrabă la crearea unui guvern de uniune naţională, a unui guvern tehnocrat, cu persoane nepolitice în funcţiile responsabile. Părerea mea este că această situaţie ar îndreptăţi guvernarea.
De credeţi că alegerile anticipate ar deveni o catastrofă, oare PDM nu mai dispune de bani pentru a desfăşura o campanie de succes, în condiţiile în care cei mai renumiţi artişti din Europa şi Rusia — precum Toto Cutugno, Chris Norman, Andrei Malahov, Filip Kirkorov, Maxim Galkin, Laima Vaikule, etc., îşi demonstrează disponibilitatea de a susţine PDM pe gratis, aşa cum s-a întîmplat în noiembrie 2014?
În lume există guvernări minoritare, cu sprijin condiţionat. Asta ar însemna să nu avem o majoritate clară, nici angajamente reciproce puternice. Noi, însă, avem nevoie de un consens cît mai larg în privinţa integrării europene şi cred un guvern minoritar nu este deloc o soluţie bună pentru RM (…) Ideea a fost că toate cele trei partide din coaliţie să invităm comuniştii, fiindcă guvernul va avea nevoie de un sprijin mai larg din partea populaţiei. Şi nu avem nevoie de două partide agresive la guvernare. În condiţiile în care cu Dodon este acum greu să discuţi, o opoziţie constructivă şi una distructivă ar fi o soluţie pentru viitoarea guvernare. În ţările europene, opoziţia vede viitorul ţării aproape la fel ca şi guvernarea, cel puţin din punct de vedere strategic. Numai la noi, guvernarea trage într-o direcţie, iar opoziţia — în alta. Una din problemele fundamentale ale RM este că avem un stat divizat. Dacă nu putem linişti ţara în baza ideii ruseşti sau româneşti, trebuie să facem ca RM să emane stabilitate. Moş Vasile doreşte să trăiască în pace şi cu vecinul său ucrainean, şi găgăuz, şi bulgar, şi rus. De aceea, suntem obligaţi să apărăm interesul cetăţenilor RM, dar nu să promovăm interesele altor ţări.
Aţi putea preciza ce înţelegeţi prin opoziţie constructivă? Este vorba cumva despre o opoziţie instrumentală, similară celei în care s-a pomenit PDM în 2005, cînd a participat la alegerea şefului statului, alegîndu-se cu funcţia de preşedinte al CEC pentru un afiliat al formaţiunii?
Am văzut că cineva din subiecţii negocierilor se plimba cu schiurile [liderul PL Mihai Ghimpu]. Din aceste motive sigur că negocierile nu au avut loc şi discuţii despre negocieri nu puteau avea loc (…) Noi am spus şi am spus foarte serios de la bun început că vrem să avem o coaliţie care să continue tot ceea ce a făcut aceşti ani de zile, o coaliţie în trei, aşa cum a fost anunţat, cu PL. Şi am vrut în paralel să lărgim spaţiul de cooperare, să asigurăm guvernul şi guvernarea cu mai mare sprijin popular.
De aceea am venit cu ideea să găsim o modalitate de conlucrare cu fracţiunea Partidului Comuniştilor. Am avut această receptivitate din partea fracţiunii şi mie mi s-a părut logic că trebuie să realizăm acest lucru. Adică, noi nici nu am avansat în negocieri în trei, dar am avut un semnal foarte explicit că noi nu negociem cu fracţiunea comuniştilor.
Poate negocierile nu au loc pentru că negociatorii nu vor să deschidă parantezele şi să spună care sunt abordările, cererile şi ofertele lor în procesul de constituire a coaliţiei de guvernare?
Aţi putea preciza care sunt abordările, cerinţele şi ofertele exacte ale PDM pentru PLDM şi PL?
Noi nu vorbim acum de PCRM la guvernare. PCRM-ul singur a spus: "Dorim să fim o opoziţie constructivă. Dorim cîteva instituţii repartizate de către guvernare, instituţii subordonate Parlamentului mai mult". Au fost nominalizate chiar instituţii concrete. Fapt care crea o anumită atmosferă pozitivă în jurul acestei coaliţii din trei partide – PD, PLDM şi PL. Fiindcă una dintre sarcinile foarte importante este să asigurăm mai multă stabilitate în Republica Moldova, să asigurăm cît mai multă populaţie să sprijine ceea ce face guvernul, pornind de la ideea că, efectiv, un procent destul de mic, în comparaţie cu cealaltă tabără, a votat actuala guvernare.
Care este opţiunea PDM pentru transformarea PCRM în opoziţie constructivă: Oferirea unor instituţii subordonate Parlamentului, aşa cum cere PCRM; sau depolitizarea totală a acestor instituţii aşa cum prevede Hotărîrea Curţii Constituţionale din 21.12.2010?
Ideea PDM de a accepta repartizarea PCRM a unor instituţii subordonate Parlamentului (CCA, CEC, Curtea de Conturi) reprezintă de fapt o atragere implicită a PCRM la guvernare. Acest lucru contravine Hotărîrii Curţii Constituţionale din 21.12.2010 care face o delimitare clară între funcţiile de interes public deosebit şi funcţiile de interes politic deosebit. Astfel, PDM rămîne părtaş al ideii politizării funcţiilor de interes public.
Eu îmi doresc ca liberalii să fie mai constructivi, să caute soluţii împreună cu noi. Eu le-aş da un sfat liberalilor — să nu încerce să speculeze… Liberalii trebuie să declare că nu acceptă şi să se ducă în opoziţie. Republica Moldova are nevoie de o guvernare.
Se face numai speculaţii pe tematică europeană. Noi vrem o guvernare moldovenească, cu strategie europeană. Noi trebuie să decidem soarta coaliţiei în Parlament şi soarta Executivului… Nu trebuie să atingem funcţia de preşedinte. La preşedinte expiră termenul în 2016. Coaliţia se va aduna şi vom discuta pe parcurs.
Nu credeţi că responsabilitatea pentru impasul negocierilor porneşte de la nedorinţa PDM de a desfăşura referendumul privind alegerea directă a şefului statului în ziua alegerilor parlamentare?
PDM poartă responsabilitatea pentru criza în procesul de negocieri provocată de invocarea de către PL a partajării şi a funcţiei de şef al statului. Dacă PDM ar fi acceptat propunerea PLDM de desfăşurare a unui referendum privind alegerea directă a Preşedintelui în ziua alegerilor parlamentare (30.11.14), aşa cum prevăd şi documentele oficiale ale PDM, acum nu ar fi existat acest impediment care a fost previzibil şi care s-a manifestat în permanenţă, după toate alegerile parlamentare.
Dacă PDM este o formaţiune responsabilă, aceasta ar putea ceda PL-ului funcţia de Preşedinte de Parlament şi ar înlătura astfel impedimentul legat de problema alegerii şefului statului în procesul de negocieri privind constituirea coaliţiei de guvernare. În acest fel, PDM şi-ar lăsa sieşi posibilitatea de a înainta candidatura de şef a statului la momentul potrivit în martie 2016.
Miracole nu există. Pentru a avea bani pentru acoperirea necesităţilor sociale, pentru majorarea pensiilor şi salariilor, avem nevoie de bani în buget, iar pentru ca aceştia să vină de un sistem fiscal transparent, fără birocraţie şi corupţie, de stabilitate şi reguli clare de activitate.
Noi avem în Constituţie o prevedere foarte clară. Întrebaţi-i pe cei de la NATO, Statele Unite acum cîteva zile au spus că ei respectă dreptul şi poziţia Republicii Moldova de a fi un stat neutru. Pentru a schimba Constituţia, trebuie să mergem la referendum. De aceea, se face foarte multă demagogie în jurul acestei chestiuni.
Pensiile putem să le plătim din impozite de la stat, nu plătesc nicăieri din casa partidului. Votaţi partidul nostru şi o să vă dăm pensii, votaţi partidul nostru şi noi o să dăm de lucru copiilor noştri acasă, iată ce vrem să spunem noi.
În perspectiva în care în rezultatul alegerilor nu va exista o majoritate clară apare pericolul ca unii actori politici să se folosească de moment şi să provoace destabilizarea situaţiei în ţara. Deja s-au evidenţiat în presă lideri a unor partide concurente care anunţă deschis că nu exclud petrecerea alegerilor anticipate în decurs de 6–7 luni, în perioada imediată după alegeri. Ce înseamnă această declaraţie de fapt? Realitatea este că astăzi se doreşte împiedicarea creării majorităţii parlamentare, instalării guvernului şi într-un final provocarea dezordinelor în masă, prin întărtarea unor grupuri de populaţie împotriva altora. În practică asta ar însemna nu numai stoparea procesului de integrare europeană dar şi autoizolarea Republicii Moldova, crearea unei atmosfere de confruntare de lungă durată şi drept rezultat o criză politică, economică şi socială profundă.
Un alegător interesat de soarta Republicii Moldova şi de progresul democratic si prosperitatea acestei ţări nu poate sprijini idei radicale, xenofobe si extremiste. Partidul Democrat contează pe oamenii care gîndesc!
Trebuie să avem oameni tineri în Parlament. Prezenta lui Constantin Ţuţu este un exemplu pentru a demonstra că tinerii sunt preţuiţi acasă, pot fi sprijiniţi şi acasă. El trebuie sa fie un exemplu pentru tineri, să se ocupe cu sportul, nu la beci sau la bar, ci la sală să meargă.
Ziarul de gardă (ZdG) a scris în ediţia din 2 octombrie 2014 despre faptul că Constantin Ţuţu va fi pe lista PD-ului la alegeri, deşi este inculpat într-un dosar penal, examinat şi tergiversat la Judecătoria Orhei. Acest lucru a fost confirmat de surse credibile din interiorul PD.
Acum 18 ani, am pornit la drum cu cîteva mii de membri. Astăzi, suntem peste 50 de mii. Am devenit o forţă de care va depinde soarta ţării. PDM devine un partid solidar în interiorul său şi doreşte să transmită aceste lucruri în societate.
Noi ce o să umblăm acum cu toate aceste liste? Aceste alegeri au fost un sondaj intern, o consultare internă a partidului şi nu-i o chestie de a face campanie publicitară. Sondajul a fost făcut pentru partid, iar în baza acestor date noi ne-am consultat şi am făcut lista. Şi aici ne-am oprit… Eu de la bun început am spus că vreau ca în faţă să fie mai mulţi oameni tineri. Presupun că în sondaje am obţinut multe voturi, dar eu am luat această decizie [de a promova tinerii, care nu s-au regăsit în lista de candidaţi] şi o consider corectă.
Am avut doi preşedinţi aleşi direct. Această experienţă ne-a demonstrat că tot timpul au fost disensiuni serioase între ramurile puterii. Eu nu zic că suntem categoric împotriva revenirii la alegerea directă a preşedintelui. Dar nu vrem ca acest lucru să fie făcut în fugă, trebuie să discutăm problema dată, să vedem care vor fi competenţele preşedintelui. În caz contrar, am putea avea conflicte, o putere instabilă. Pe mine nu mă aranjează să facem o cîrpeală a Constituţiei. Pe noi ne interesează un sistem de guvernare stabil, modern şi de lungă durată.
Am avut discuţii pe această temă. Este un subiect la care se discută de mai demult în Coaliţie, dar există o recomandare a Comisiei de la Veneţia care spune că referendumurile constituţionale nu trebuie să aibă loc în aceeaşi zi cu alegerile parlamentare, pentru că altfel este sustrasă atenţia oamenilor de la tema principală.
Este o iniţiativă bună, pe care o susţinem, dar trebuie să vedem cum, în ce formă, să revenim la ea. Nu este neapărat să meargă toţi în acelaşi jug, există o libertate a partidelor de a lua anumite decizii.
Aceşti 5 ani au fost grei, Republica Moldova s-a confruntat cu multe probleme, s-a demonstrat că clasa politică nu este încă foarte matură ca să evite problemele care apar. Sper că această experienţă pe care am acumulat-o să ne ajute în viitor […] Deci, sper ca PDM, colegii care vor fi în Parlament, vor ţine cont de ceea ce s-a întîmplat, pentru ca să avem înainte alţi 20 ani care să ne pună în rînd cu lumea civilizată. Îmi doresc ca Moldova să devină un factor de stabilitate în această zonă a Europei şi atunci noi ne vom mîndri cu munca pe care o realizăm în ultimii ani din zile.
Să înţelegem că planificaţi ca PDM să se menţină la guvernare încă 20 de ani?
Dacă PDM consideră că mai e nevoie de 20 pentru a pune Republica Moldova în rînd cu lumea civilizată, atunci trebuie să înţelegem că nu împărtăşeşte optimismul PLDM de a aduce Republica Moldova în UE pînă în 2020, adică peste 6 ani?
Nu au fost niciun fel de discuţii în coaliţie pe această temă. Am văzut această ştire la Unimedia. Trebuie să recunosc că m-a mirat foarte mult. Din punctul meu de vedere, dl Catană este un analist politic “destul de simpatic”. Nu ştiu dacă a avut vreodată de furcă măcar cu vreo doi-trei oameni, să-i conducă. Dl Catană, ca viziune, este din sectorul din dreapta, chiar de dreapta dreptei. Nu ştiu dacă noi, în situaţia de astăzi, avem nevoie de un ministru care să facă declaraţii aprinse. Este o chestie delicată. Nu ştiu dacă este potrivită această candidatură.
…
Eu sper că o să mai fie un schimb de păreri. Ministerul Apărării au o mie şi una de probleme. Trebuie un om care cunoaşte bine armata, care cunoaşte bine împrejurările […] cel puţin un manager cu experienţă. Nu avem nevoie de un om cu experienţă politică.
Dacă în cadrul coaliţiei de guvernare nu vă puteţi dezice de principiul algoritmic de numire în funcţii, atunci poate măcar în al cincilea an de guvernare elaboraţi o metodă de selectare şi înaintare a cadrelor, cel puţin măcar pentru a nu afla din presă ce fac colegii dvs.?
Care este punctul de vedere al PDM în privinţa conflictului de competenţe dintre Ministrul Apărăii şi Comandantul Suprem, din cauza cărui şi-a dat demisia ex-ministrul Marinuţa?
Noi săptămîni în şir deviem discuţiile în Parlament pe teme sensibile, pe teme care nimănui nu-i trebuiesc. Dacă un partid se gîndeşte că doar cu limba română o să intre data viitoare în Parlament, greşeşte foarte mult.
…
Eu mă bucur că dna Corina Fusu a primit astăzi satisfacţie de la discuţiile despre limbă şi mă bucur că dl Munteanu nu vrea să cedeze niciun centimetru. Noi de centimetrul dumitale nu avem nevoie.
Propunem să mergem mai departe, să votăm, să ratificăm acest Acord. Eu i-aş sfătui pe unii colegi să nu-şi piardă cunoştinţa cînd aud sintagma de limba moldovenească.
Declaraţia a fost făcută în contextul dezbaterilor parlamentare pe marginea ratificării Acordului dintre Republica Moldova şi Regatul Spaniei privind cooperare şi asistenţă reciprocă în domeniul vamal, încheiat la Madrid în 22 octombrie 2013. Acordul a fost încheiat în limbile spaniolă şi moldovenească, pînă la adoptarea de către Curtea Constituţională a hotărîrii nr.36 privind interpretarea articolului 13 alin.(1) din Constituţie în corelaţie cu Preambulul Constituţiei şi Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova. Declaraţia a fost o reacţie a PDM la solicitarea PL de amendare a Acordului şi înlocuirea sintagmei de “limbă moldovenească” cu sintagma “limba română”.
Sunteţi la curent că potrivit articolului 140(1) din Constituţie "Legile şi alte acte normative sau unele părţi ale acestora devin nule, din momentul adoptării hotărîrii corespunzătoare a Curţii Constituţionale", şi atunci cum trebuie să se procedeze corect?
Bine, acest referendum nu va fi recunoscut. El nu face altceva decît să creeze confuzie. Pentru Partidul Democrat, ca şi pentru celelalte partide, care sunt în coaliţia de guvernare, este o problemă care trebuie abordată cu calamitate, dar şi principial.
Nu o să votez acum, că nu avem decizia desfăşurată a Curţii Constituţionale. Trebuie să vedem care sunt motivele anunţate şi opiniile separate ale magistraţilor. Constituţia este actul juridic, iar Declaraţia de Independenţă este doar un document. […] Noi am devenit ostatici, unii ai Moscovei, alţii ai Bucureştiului şi nimeni ai Chişinăului, dar sunt şi formaţiuni care apără interesele cetăţenilor. PD a fost creat cu ideea de a apăra statalitatea R. Moldova… În ultimul timp, noi avem dezmăţul ăsta unionist în ţară şi nu ne ocupăm cu treburile noastre.
Aţi putea preciza, dumneavoastră personal, al cui ostatic sunteţi?
Declaraţiile dlui Băsescu pun într-o dificultate coaliţia de guvernare de la Chişinău. Noi trebuie să avem o relaţie sinceră şi pragmatică cu Bucureştiul. Aceste afirmaţii vin să dea apă la moară comuniştilor. Ele sunt un element de destabilizare, acum, cînd noi de fapt avem nevoie de stabilitate pe parcursul nostru european.
…
Preşedintele României a fost egoist în acest caz, declaraţiile fiind făcute în interesul său şi al forţelor politice pe care le reprezintă.
În ce constă dificultatea, de ce nu puteţi reacţiona tranşant — împărtăşeşte CPE, sau măcar PDM, ideile Preşedintelui Băsescu sau nu?
Eu mă bucur că opoziţia a avut astăzi un discurs destul de paşnic. Dle Voronin, Parlamentul nu poate să se autodizolve şi de aceea noi ne aşteptăm la alegeri anticipate. De aceea vă chem să muncim paşnic şi eficient încă un an şi jumătate. Lăsaţi revoluţia de catifea, mai bine să ne întîlnim la o cafea sau la un ceai şi să discutăm serios cum să facem ca să realizăm împreună perspectiva europeană a ţării noastre.
…trebuie să existe un control şi o evidenţă a circulaţiei populaţiei […] Noi avem multe cazuri de contrabandă, de trecere a mărfurilor peste Nistru, evidenţa aceasta trebuie realizată. Cine aduce contrabanda, nu cetăţenii? Trebuie să existe un control. Doar nu vreţi să cumpăraţi marfă alterată venită de undeva prin contrabandă.
…
Toţi cetăţenii noştri trec prin filtru, prin fel de fel de controale, pe unii chiar îi întorc înapoi, inclusiv deputaţii. Nu cred că din această parte a Nistrului există contrabandă în Transnistria, nu prea am auzit de acest lucru. Dacă Guvernul face un efort ca să creeze condiţii ca această contrabandă să nu existe, eu cred că este un lucru normal […] poliţia are dreptul să controleze.
…
Dacă vreţi ca în ţară să fie regulă, trebuie să acceptaţi ca cetăţenii Republicii Moldova să aibă asupra sa documente, să fie legitimaţi atunci cînd este necesar.
N.R.: Guvernul a remis Parlamentului un proiect de lege privind modificarea Codului Contravenţional care prevede că nedeclararea de către cetăţenii străini şi apatrizi la autorităţile competente în termenul stabilit de lege, despre faptul intrării pe teritoriul Republicii Moldova prin segmentul de frontieră moldo-ucrainean, necontrolat de autorităţile de la Chişinău, se pedepseşte cu amendă variind între 200 şi 400 de lei. Potrivit viceministrului de interne Dumitru Ursachi, această condiţie vine de la structurile europene şi se referă şi va avea efecte şi asupra locuitorilor din stînga Nistrului care nu posedă cetăţenie moldovenească şi care nu s-au înregistrat la organele competente în termen de 90 de zile de la intrarea pe teritoriul Republicii Moldova.