Dumneavoastră nu aţi stat deoparte în 1991–1992 şi vă mulţumesc pentru sacrificiul pe care l-aţi făcut atunci. Aţi dat atunci un exemplu, aţi fost patrioţi care nu sunteţi indiferenţi de destinul ţării. Mă bucur că şi azi nu sunteţi indiferenţi. Vă mulţumesc şi pentru că, astăzi, susţineţi Partidul Democrat din Moldova. Vă asigur că aţi făcut alegerea înţeleaptă. Şi noi, cei din PDM, ţinem la Moldova şi vrem, ca şi dumneavoastră, ca în ţara noastră să fie pace şi stabilitate.
Vom purta discuţii doar cu acele partide care nu vor umbla la Acord. De asemenea, o condiţie va fi continuarea reformelor. Noi vom avea nevoie de o majoritate parlamentară pentru continuarea reformelor.
Cetăţenii ucraineni şi-au dat votul pentru restabilirea păcii, modernizarea ţării în baza modelului european şi pentru creşterea autorităţii ţării în lume. Rezultatul alegerilor parlamentare din Ucraina este un factor important în stabilizarea situaţiei din regiune… Sunt convins că o cooperare mai intensă între parlamentele ţărilor noastre poate servi drept un instrument suplimentar menit să încurajeze dezvoltarea unei relaţii reciproc avantajoase între Republica Moldova şi Ucraina.
În acest an am reuşit ceva, am mărit fondul pînă la 600 de milioane, însă e puţin. După calculele noastre trebuie să ajungem măcar la un miliard şi jumătate. Să introducem un impozit unic, atunci şi agricultorii vor fi mulţumiţi şi o să avem şi acumulări la buget.
Apropierea de Uniunea Europeană este în interesul nostru naţional, fiindcă înseamnă deschiderea de noi perspective şi nicidecum renunţarea la avantajele pe care le-am avut pînă acum. Apropierea de UE va stimula economia, va favoriza crearea locurilor de muncă şi va crea premise pentru îmbunătăţirea vieţii fiecărei familii din Moldova… Noi, democraţii, am venit cu o iniţiativă în Parlament, care a reuşit să fie votată doar în prima lectură. Am propus ca cetăţenii care muncesc peste hotare să-şi poată aduce acasă bunurile agonisite — fără taxe. Este o iniţiativă de respect pentru cei care îşi doresc să revină acasă. Unica soluţie însă să readucem moldovenii acasă este să asigurăm dezvoltarea economică.
Fără educaţie ţara nu poate să aibă viitor. Doar prin dezvoltarea acestui domeniu putem să ajungem ca în decurs de o generaţie ţara noastră să facă un salt de la o ţară săracă, la ţara dezvoltată. Noi trebuie să integrăm acest sistem de educaţie cu piaţa muncii.
În vremurile grele, cultura şi arta capătă o semnificaţie aparte. Cultura este cea care ne formează ca popor şi, în acelaşi timp, tot cultura este cea care ne apropie de alte naţiuni, pentru că legătura între culturi nu cunoaşte graniţe. Ne-am adunat astăzi împreună pentru a aduce un omagiu poetului naţional al Ucrainei, Taras Şevcenko, care a fost nu doar fondatorul literaturii moderne ucrainene, dar şi un important gînditor şi luptător pentru eliberarea naţională a poporului său… Moldova este casa noastră comună şi cred că noi toţi avem acelaşi scop — să trăim în pace şi bunăstare. Doar împreună putem asigura un viitor mai bun pentru ţara noastră.
Preşedintele Parlamentului Igor Corman a participat la concertul omagial dedicat celebrării a 200 de ani de la naşterea poetului naţional al Ucrainei, Taras Şevcenko. Evenimentul, desfăşurat sub patronajul Preşedintelui Parlamentului, a avut loc în cadrul celei de-a X-a ediţii a Festivalului Internaţional de Arte “Plai Natal”. Organizatorii Festivalului i-au mulţumit Preşedintelui Parlamentului pentru susţinere şi, în semn de înaltă apreciere, i-au oferit medalia “200 ani de la naşterea poetului Taras Hrehorovici Şevcenko”, instituită de Consiliul coordonator mondial al diasporei ucrainene pentru a cinsti memoria “Marelui Cobzar al Ucrainei”.
Sunt convins că, după alegeri, lucrurile se vor aranja. Avem relaţiile bune cu ţările din Est, Belarus, Kazahstan. Vrem să colaborăm cu toate ţările şi să dezvoltăm în continuare relaţiile cu Uniunea Europeană.
Astăzi porneşte Expresul Partidului Democrat. Vom merge la bordul mai multor autocare în sate şi oraşe pentru a discuta cu oamenii. Am decis să le cerem opinia cetăţenilor şi acum cînd suntem în campanie. PDM este partidul care se consultă cu oamenii şi vom ţine cont de părerea lor atunci cînd vom elabora politicile ce ţin de soluţionarea principalelor probleme pe care le au ei, familiile lor, localităţile lor.
La 14 octombrie 2014, PDM a lansat campania “Expresul Partidului Democrat” pentru a le prezenta cetăţenilor din toată ţara în ce constau măsurile concrete pe care partidul le propune pentru creşterea nivelului de trai pentru fiecare familie. În premieră, democraţii au ales să se consulte cu cetăţenii înainte de a include aceste măsuri în programul electoral şi de guvernare cu care formaţiunea se va prezenta la alegerile din 30 noiembrie.
Am venit în această localitate [Briceni] pentru a vă oferi informaţii despre măsurile noastre prin care vrem să creştem economia ţării. PDM a elaborat un Plan Economic cu acţiuni concrete, care vor avea ca rezultat creşterea nivelului de trai pentru fiecare familie, pe care vrem să-l explicăm şi să cerem opinia cetăţenilor. Vom sprijini agricultura, vom dezvolta infrastructura, vom susţine micile afaceri de familie şi vom crea locuri de muncă potrivite şi bine plătite. Suntem încrezuţi că fără astfel de măsuri nimeni nu poate vorbi serios despre bunăstare pentru fiecare familie sau progres pentru ţară.
Scopul nostru este să trecem de la faza de monitorizare în faza de post-monitorizare. În următoarea perioadă ne vom concentra pe campania electorală pentru a asigura alegeri democratice şi corecte la 30 noiembrie, astfel încît, după aceste alegeri, să avem o guvernare pro-europeană, care va accelera implementarea Acordului de Asociere cu UE, respectiv îndeplinirea obligaţiunilor pe care ni le-am asumat faţă de Consiliul Europei.
Jose Luis Herrero a fost numit noul Şef al Oficiului Consiliului Europei în Republica Moldova începînd din octombrie curent, fiind succesorul lui Ulvi Alkhundlu. Anterior, acesta a deţinut funcţia de Şef al Misiunii OSCE la Skopje, avînd o vastă experienţă în oferirea asistenţei structurilor guvernamentale în implementarea reformelor democratice, precum şi în facilitarea dialogului şi negocierilor instituţionale.
Pentru a schimba situaţia în privinţa participării femeilor în procesele de luare a deciziilor nu este suficientă doar cota de reprezentare. Este important să avem condiţii în ţară pentru ca femeile să se implice activ în politică… Sper să avem forţe politice sănătoase în următorul Parlament care să acorde atenţia necesară acestor proiecte, iar implementarea lor va avea loc, cel mai probabil, în următorul ciclu electoral. Rezoluţia va fi transmisă tuturor deputaţilor şi va fi un document important cînd vor fi votate cele două proiecte de legi.
Participantele la forum au elaborat o Rezoluţie în care se cere adoptarea modificărilor corespunzătoare în cadrul legislativ, abilitarea femeilor pentru participarea în politică şi procesele de luare a deciziilor, consolidarea rolului femeilor în partidele politice şi promovarea şi eficientizarea politicilor publice centrale şi locale pentru asigurarea egalităţii de gen. Documentul a fost transmis Guvernului şi Parlamentului şi urmează să fie expediat tuturor partidelor politice.
Miza alegerilor din 30 noiembrie e foarte mare. De rezultatul acestor alegeri depinde viitorul ţării noastre şi al nostru. În aceste două luni de campanie vom merge în toate localităţile. Vom avea o comunicare sinceră cu cetăţenii noştri. Puterea noastră este şi într-o echipă profesionistă. Privesc cu mult optimism alegerile din 30 noiembrie.
Am obţinut dreptul cetăţenilor noştri de a circula liber fără vize în spaţiul european şi de a asocia Republica Moldova la UE. Nu există o altă cale de alternativă pentru dezvoltarea ţării noastre… Noi înţelegem foarte bine că nu va veni nimeni să facă în locul nostru aici în Moldova ceea ce avem de făcut noi. Nu va veni nimeni să ne facă curăţenie din propria ogradă, trebuie să o facem noi, şi trebuie să o facem nu cîndva, ci acum… PDM este forţa care promovează o nouă cultură politică şi o cooperare civilizată între instituţiile statului.
Profesionalismul şi abnegaţia dumneavoastră, susţinute de investiţii pe măsură şi un cadru legislativ bine articulat, vor asigura un sistem educaţional de calitate, echitabil şi accesibil. Pedagogii sînt cei care dezvăluie discipolilor tainele cărţii şi îi călăuzesc, cu răbdare şi înţelegere, în lumea cunoaşterii… În pofida greutăţilor şi a schimbărilor care au loc acum în sistemul educaţional, dumneavoastră, dragi profesori, rămîneţi a fi cei mai rezistenţi şi dedicaţi meseriei, fiind adevărate exemple de înţelepciune şi perseverenţă. Fie ca discipolii, în care aţi investit atîta suflet, să vă îndreptăţească aşteptările şi să-şi amintească întotdeauna cu drag de poveţele dumneavoastră.
Sîntem mîndri de faptul că îndeletnicirea pe care am moştenit-o din moşi-strămoşi a devenit o artă, este în continuă dezvoltare, iar vinurile moldoveneşti tot mai mult îşi ocupă locul pe care îl merită pe piaţa mondială… Dacă o să întrebaţi cetăţenii altor ţări ce ştiu ei despre Moldova, cu siguranţă o să vă spună că Moldova este o ţară a vinurilor. Deşi este o ţară mică, Republica Moldova face parte din lista celor mai mari producători de vinuri din lume. Oraşele subterane ale vinurilor de la Cricova şi Mileştii Mici sînt unice şi cunoscute în întreaga lume.
Piaţa Marii Adunări Naţionale a găzduit Ziua Naţională a Vinului, în perioada 4–5 octombrie. Premiile concursului pentru cel mai bun vin de casă “Polobocul de aur 2014” au fost înmînate învingătorilor de Preşedintele Parlamentului Igor Corman.
Implementarea Acordului de Asociere cu UE ne va ajuta să modernizăm ţara prin reforme structurale în justiţie, educaţie, sănătate şi în alte domenii importante, dar, în paralel, trebuie să creăm condiţii pentru sporirea investiţiilor în Republica Moldova, astfel încît să asigurăm locuri noi de muncă. Totodată, trebuie să soluţionăm problemele care afectează relaţiile cu Federaţia Rusă — un partener important pentru noi şi să folosim posibilităţile oferite de UE pentru a susţine producătorii noştri locali.
Preşedintele Parlamentului, Igor Corman, a avut o întrevedere cu Max Alier, şeful misiunii Fondului Monetar Internaţional (FMI) pentru Republica Moldova. Principalele subiecte abordate în cadrul discuţiilor au vizat prognozele şi aşteptările cu privire la situaţia macroeconomică în anul 2014, perspectivele bugetare pentru anul curent şi cadrul bugetar pe termen mediu, precum şi situaţia din sistemul financiar-bancar naţional. De asemenea, oficialii au făcut un schimb de opinii cu privire la situaţia politică internă şi contextul regional. Ultima misiune a FMI s-a aflat în ţara noastră în perioada 22–30 aprilie curent. În cadrul ultimului program, Republica Moldova a beneficiat de asistenţă financiară din partea FMI în valoare de aproximativ 566 de milioane de dolari.
Sunt proiecte de lege foarte importante care nu pot fi amînate. În ultima perioadă au fost mai multe încercări de a se convoca în şedinţă Comisia Economie, din lipsă de cvorum, şedinţele nu au avut loc şi atestăm o situaţie că este problematic ca să avem rapoartele comisiei.
Belarus este un partener economic-comercial foarte important pentru Republica Moldova. Avem tradiţional o cooperare foarte bună. Ne dorim o cooperare foarte bună cu toţi partenerii tradiţionali din est şi suntem convinşi că Acordul de Asociere cu UE, de Comerţ liber cu UE nu trebuie, nu poate şi nu vine în contradicţie cu Acordul de comerţ liber în spaţiul CSI.
Scopul nostru este unul foarte clar în relaţia cu APCE. Interesul este să avem alegeri libere, corecte, ceea ce va constitui, de asemenea, un test al democraţiei. După aceste alegeri, prin implementarea Acordului de Asociere vom trece din perioada monitorizare în faza de post-monitorizare în relaţiile cu APCE.
Sprijinul statului în domeniul social depinde de posibilităţile bugetare, pentru care este nevoie de performanţă economică, investiţii, acces la piaţa europeană şi fonduri europene — tot ce numim noi modernizarea Republicii Moldova în contextul integrării europene.
Autorităţile au decis să mărească de la 1 noiembrie 2014 indemnizaţiile persoanelor care beneficiază de ajutor social. Anunţul a fost făcut de preşedintele Parlamentului, Igor Corman la ceremonia dedicată Zilei profesionale a angajaţilor din sfera protecţiei sociale. Începînd cu 1 noiembrie 2014, nivelul venitului lunar minim garantat va constitui 720 de lei în loc de 680 cum era pînă acum. În bugetul de stat au fost prevăzute în anul 2014 circa 500 de milioane de lei pentru acordarea ajutoarelor sociale şi alte 254 de milioane de lei pentru ajutor în perioada rece a anului.
Europenii s-au unit pentru a asigura pace şi prosperitate şi pentru a menţine cultura, tradiţiile şi limbile tuturor popoarelor de pe continentul european. Acelaşi obiectiv îl avem şi noi. Moldova este casa noastră comună şi toţi împreună trebuie să ne unim eforturile pentru a promova interesul nostru comun, modernizarea ţării şi bunăstarea cetăţenilor.
În alte ţări, popoarele mari duc o luptă la sînge pentru astfel de autonomii şi nu întotdeauna reuşesc acest lucru. Iar la noi, în Republica Moldova există un exemplu bun.
În acest sens, intenţionăm să modificăm 20 de legi naţionale, pentru ca legea despre autonomie [Gagauz Yeri] să fie pusă în aplicare, dar este foarte important ca această problemă să nu fie politizată.
Bulgarii sînt îngrijoraţi că în cazul în care vreodată, în Republica Moldova va avea loc o reformă administrativă, acest raion va nimeri într-o altă regiune administrativă a ţării. Eu sînt sigur că acest lucru nu se va întîmpla niciodată, dar ei cer garanţii. Eu personal sînt deschis pentru astfel de discuţii, dar e important ca Parlamentul să nu politizeze aceste probleme.
Integrarea europeană trebuie să devină un proiect naţional pentru care trebuie să avem şi consensul forţelor politice, şi sprijinul cetăţenilor. Trebuie să-i motivăm pe cetăţeni ca şi după alegerile parlamentare din noiembrie să continuăm acest proiect, care nu are alternativă.
Sancţiunile introduse [de către Rusia] sînt ilegale, n-au nicio argumentare de natură comercială. Ele au fost introduse în baza unor decizii politice, emoţionale, pornind de la contextul din regiune. O provocare serioasă este şi faptul că avem în ţară forţe politice care deschis optează pentru deturnarea agendei europene a Republicii Moldova, încearcă să folosească această conjunctură regională şi să divizeze societatea.
Odată cu trecerea timpului, lucrurile evoluează, realităţile politice se schimbă. Această prevedere a Constituţiei [Articolul 78, privind alegerea şefului statului] a rămas nemodificată. O sarcină importantă a parlamentului următor va fi rezolvarea acestei probleme şi operarea unor modificări.
Nu vom avea un scrutin electoral clasic, ci acum se va da un răspuns la întrebarea unde merge Moldova. În acest context, nu trebuie să uităm de provocările pe care le avem din partea Rusiei. Să nu uităm că avem oameni indecişi, care nu ştiu pe cine să voteze. Sunt mulţi cetăţeni care se întreabă unde este garanţia într-un viitor mai bun. Oamenii aşteaptă răspunsuri clare, trebuie să vadă că partidele Pro-Europene dau dovadă de unitate. Trebuie să le dăm încredere oamenilor, în special celor care şi-au pierdut încrederea în Coaliţie […] Totul depinde de noi toţi. Vom pierde toţi dacă nu se va ţine cont că nu avem un scrutin electoral clasic. Cei care vor încerca să apeleze la agresivitate cred ca vor avea de pierdut. Este nevoie mai mult decît un pact de neagresiune. Este nevoie să se poarte discuţii. Cu cît va fi mai clară poziţionarea partidelor din Coaliţie, cu atît mai puţine şanse rămîn pentru alţi actori care au apărut recent pe scena politică.
Este iniţiativa moldovenilor din Portugalia [iniţiativa legislativă de a scuti de taxe bunurile moldovenilor care decid să revină definitiv în ţară], eu doar am propus proiectul în Parlament. Trebuie să le arătăm conaţionalilor noştri că ţara îi aşteaptă cu uşa deschisă. Sper ca în septembrie, la începutul sesiunii de toamnă, să fie votat proiectul de lege în lectura a doua […] Trebuie să schimbăm lucrurile în ţară ca moldovenii să nu plece peste hotare, ca majoritatea cetăţenilor să se simtă confortabil acasă, să aibă locuri de muncă, să aibă un venit asigurat. Astfel se vor crea condiţiile ca şi alţi moldoveni plecaţi să revină.
Categoric nu vreau să discut despre anumite scenarii postelectorale. Eu vreau să spun cu siguranţă doar un singur lucru şi de aici, de fapt, reiese şi răspunsul la întrebare. Partidul Democrat va purta discuţii privind responsabilitatea pentru următoarea guvernare doar cu forţe politice sănătoase, partide democratice proeuropene, care împărtăşesc exact aceleaşi viziuni pe care le-a promovat Partidul Democrat de la 2009 încoace şi cred că sunt suficiente exemple. Mă refer aici la negocierile care au avut loc după alegerile din iulie 2009, noiembrie 2010. Partidul Democrat, chiar dacă au existat fel de fel de întrebări referitor la coalizarea cu alte forţe politice, noi întotdeauna am pus în capul mesei interesul naţional şi am discutat cu acele partide care ne duc pe calea pe care noi o considerăm unica posibilă pentru Moldova — modernizarea ţării pe model european, cu prioritizarea tuturor scopurilor ce ţin de domeniul social, ridicarea bunăstării cetăţenilor noştri — aceasta, de fapt, este chintesenţa poziţiei Partidului Democrat.
Eu cînd aud că Federaţia Rusă se teme de impactul acestui Acord, adică încearcă să-şi protejeze piaţa de importurile din Moldova, care vin în Rusia, mie mi se pare chiar ridicol acest lucru. Fiindcă statistica arată că exporturile noastre în Federaţia Rusă sunt de circa 0.12% ponderea în Federaţia Rusă. Deci, Federaţia Rusă pentru noi este un partener important, fiindcă noi 20% exportăm încolo ponderea pentru Moldova. De ce să se apere ei? Sunt nişte chestii inventate şi sigur că este o decizie emoţională, politică, din cauza faptului că Ucraina, Georgia, Moldova s-au asociat la Uniunea Europeană.
Dacă e să vorbesc strict de Parlament, că Parlamentul este un circ, sunt tot timpul aici învinuiri şi certuri, este tot datorită faptului că anume acest lucru este reflectat mai mult de mass-media. Ori, în Parlament se munceşte uneori foarte mult pe proiecte importante de legi, care nu trezesc un interes atît de sporit. Şi cetăţenii poate mai puţin ştiu despre acest lucru. Dar oricum Parlamentul este oglinda societăţii, deci, oamenii ce îşi aleg, aceea au. Şi suntem în ajunul campaniei electorale, vom avea alegeri la 30 noiembrie şi iarăşi este o posibilitate pentru cetăţeni să se gîndească foarte bine pe cine aleg pentru următorii patru ani.
Este o decizie politică care vine în urma Asocierii Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Eu cred că prin astfel de metode Federaţia Rusă nu procedează corect în primul rînd. Şi în al doilea rînd face şi o greşeală, există riscul ca aici în ţară să se creeze o atmosferă anti-rusească pe care noi nu o dorim.
Este adevărat că oamenii văd că sunt reparate drumurile, instituţiile de menire socială din banii europeni, că este modernizată ţara, dar odată ce salariile nu pot satisface necesităţile populaţiei, oamenii vor fi nemulţumiţi. Este adevărat că, începînd cu anul 2008, nivelul mediu al salariilor a crescut cu 45 la sută, dar au crescut considerabil şi preţurile […] Noi prea puţin am vorbit despre acord. Oamenii simpli nu cunosc care sunt beneficiile lui. Noi trebuie să venim cu un mesaj clar, să explicăm oamenilor ce înseamnă acest acord, că trebuie să mergem înainte şi nu mai este cale de a da înapoi, că acest acord este doar în beneficiul Republicii Moldova şi este unica cale de acces la fondurile europene. Noi nu avem o altă ieşire din situaţie.
Relaţia cu România este mult mai bună decît a fost anterior şi eu sper că exact în aceeaşi direcţie se va dezvolta şi în continuare. Mesajele unioniste încurcă tuturor. Este o dovadă de egoism politic din partea celor care promovează astfel de mesaj şi vin din partea celor care nu cunosc realităţile din Republica Moldova şi încearcă să facă anumite jocuri politice acolo, la Bucureşti, exploatînd situaţia din ţara noastră […] Noi avem un singur proiect în Republica Moldova, o Moldovă europeană, care în viitorul previzibil va fi membră a UE. Ne dorim relaţii foarte bune în acest format cu România. Eu sunt adeptul modelului austro-german şi cred că după acest model trebuie să se dezvolte relaţia şi dintre Republica Moldova şi România.
Noi nu comentăm deciziile luate de alte ţări. Este o chestiune care vizează autorităţile de la Kiev. Este dreptul lor să ia decizii care vin să stabilizeze situaţia din ţara lor. Noi tot timpul am optat pentru deschidere faţă de regiunea transnistreană, decizii cu privire la liberalizarea circulaţiei cetăţenilor din stînga Nistrului, am luat şi decizii care au dus la îmbunătăţirea exportului de mărfuri din această regiune, etc. Noi, categoric, nu suntem pentru blocarea acestei regiuni, din contra suntem pentru integrarea acestei regiuni în acelaşi spaţiu, inclusiv în cel european.
Nu credeţi că exercitarea unor presiuni economice şi politice asupra regimului transnistrean l-ar face mai receptiv la îndemnurile de a renunţa la provocări împotriva şcolilor cu predare în limba română şi împotriva fermierilor din unele localităţi din Zona de Securitate?
La etapa în care suntem, ţinînd cont de contextul regional şi că în toamnă vom avea alegeri, avem de înfruntat mai multe provocări, care sunt interdependente. În pofida acestora, agenda noastră este clară: pe 27 iunie vom semna Acordul de Asociere, apoi îl vom ratifica în Parlament.
Cea mai mare realizare a Coaliţiei de Guvernare Pro-Europeană este asigurarea stabilităţii în ţară […] Nu este suficient să adoptăm legi bune, este nevoie de presiune din partea cetăţenilor, dar şi a Parlamentului, pentru a asigura implementarea acestora. Lucrurile nu se schimbă peste noapte, trebuie să educăm în întreaga societate o toleranţă zero la corupţie.
Nu credeţi că în perioada guvernării CPE stabile au fost preponderent scandalurile?
Oficial, auzim că nu există o modificare de poziţie. Ambii interlocutori (Serghei Narîşkin şi Valentina Matvienko, preşedinţii celor două camere ale Adunării federale a Federaţiei Ruse) au reiterat că în privinţa conflictului transnistrean putem să căutăm doar o soluţie politică, doar în cadrul negocierilor în acest format 5+2 şi doar respectînd integritatea şi suveranitatea Republicii Moldova.
Referitor la blocadă, am discutat la Sankt Petersburg. Sunt nişte clişee. De fapt, nu există nici o blocadă, iar asta o confirmă chiar şi datele statistice de la Tiraspol, unde în acest an se înregistrează o creştere cu 50% a volumului schimburilor comerciale, inclusiv cu UE. Am prezentat şi informaţia despre Acordul de Asociere, despre faptul că partea transnistreană a fost invitată la toate negocierile şi că, de fapt, eu au refuzat să implementeze aceste standard la ei. Avem toate argumentele că nu există nici o blocadă.
N.R.: Preşedintele Parlamentului, Igor Corman, a participat la o reuniune a CSI la St. Petersburg, avînd ocazia să discute cu preşedinţii celor două camere a Parlamentului rus. Înainte de plecare, Corman a spus la Chişinău că-i va întreba pe Serghei Narîşkin şi Valentina Matvienko cum au de gînd să răspundă apelului din 16 aprilie 2014 al legislativului de la Tiraspol, care decis să ceară Rusiei să recunoască independenţa regiunii transnistrene. Corman a lăsat să se înţeleagă că nu a obţinut un răspuns exact din partea celor doi demnitari ruşi despre cum va răspunde Kremlinul cererii parlamentului autoproclamatei republici transnistrene de a-i recunoaşte independenţa. În schimb, el i-a informat despre faptul că Chişinăul condamnă gestul Tiraspolului, ce ar fi urmat unor semne de deschidere manifestate de Chişinău, un exemplu fiind scutirea de accize a unor agenţi economici transnistreni. În timp ce speakerul se află la Sankt Petersburg, într-o conferinţă la Moscova, preşedintele rus, Vladimir Putin, a vorbit despre nevoia de a ridica ceea ce Rusia consideră a fi “o blocadă” a Tiraspolului şi a spus că populaţia din această regiune trebuie lăsată să-şi decidă singură soarta.
Pe 16 aprilie 2014 Ambasadorul Rusiei la Uniunea Europeană, Vladimir Cijov, a oferit un interviu pentru CNN în care a declarat că “isteria devine contagioasă, Rusia nu are intenţia de a anexa Transnistria, sau orice alt teritoriu din lume…”.
Tot pe 16 aprilie, preşedintele comitetului Dumei de Stat a Rusiei, Leonid Sluţki a comentat adresarea Sovietului supreme către Federaţia Rusă, subliniind că “dacă se va ajunge la libera exprimare a cetăţenilor privind incorporarea Transnistriei în cadrul Rusiei, atunci problema va trebuie examinată, dar în prezent este prematur să se vorbească despre o decizie concretă… Problema trebuie examinată foarte echilibrat. Este o problemă mai complicată decît cea a Crimeei. Chiar dacă am admite ipotetic că Transnistria ar fi acceptată ca subiect al Federaţiei Ruse, atunci imediat apere un şir de probleme de logistică, pornind de la lipsa unui hotar comun şi a comunicării aeriene. De aceea, atitudinea faţă de recenta adresare trebuie să fie foarte echilibrată.”
Pe 17 aprilie, Preşedintele Federaţiei Ruse Vladimir Putin a fost întrebat în cadrul unei emisiuni televizate despre adresarea Sovietului suprem al Transnistriei pentru a recunoaşte independenţa regiunii. Putin a răspuns după cum urmează: “Este o problemă serioasă — Transnistria. Acolo locuiesc mulţi cetăţeni ruşi, care sunt pentru Rusia. Oamenii au propria viziune faţă de viitor. Trebuie să avem un dialog cu R.Moldova şi Ucraina. Trebuie să intensificăm formula 5+2. Trebuie urgent să scoatem blocada Republicii Moldova şi Ucrainei. Cetăţenii care locuiesc în Transnistria trebuie să decidă singuri ce vor.”
Pe de altă parte, la 18 aprilie, Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a emis un comunicat de presă în care şi-a “exprimat îngrijorarea profundă faţă de adresarea aşa-zisului Soviet supreme al Transnistriei către unul dintre garanţii reglementării transnistrene — Federaţia Rusă, privind recunoaşterea independenţei”. În declaraţie se mai menţionează că problemele social-economice cu care se confruntă regiunea transnistreană sunt consecinţe ale politicii de autoizolare a autorităţilor regiunii. “Ucraina îşi reconfirmă atitudinea consecventă şi îndeamnă toate părţile procesului «5+2» să evite recurgerea la acţiuni ce pot să se răsfrîngă negativ asupra negocierilor şi pot destabiliza regiunea”.
Vom dezbate şi vom aproba această declaraţie ca să fie clară poziţia Republicii Moldova la acest subiect. Noi sigur suntem îngrijoraţi şi urmărim cu multă atenţie evoluţiile din Ucraina. Noi optăm ferm pentru integritatea teritorială a Ucrainei, suntem interesaţi ca ţara vecină să se dezvolte pe un făgaş democratic.
…
Noi suntem îngrijoraţi de anumite evoluţii pentru că şi Republica Moldova se confruntă, cu părere de rău, cu problema separatismului. Mă refer aici la regiunea transnistreană. Aş compara această situaţie în care ne aflăm cu un cutremur, care a pornit în imediată apropiere de Republica Moldova. Sperăm foarte mult ca acest cutremur să fie localizat, să nu se extindă. Şi noi ne aflăm în această zonă seismică.
Acest joc de-a referendumul din Găgăuzia a luat sfîrşit. Aprecierea o va da instanţa de judecată şi eu cred că toată lumea înţelege care va fi această apreciere, chiar şi din declaraţiile pe care le-a făcut başcanul Formuzal am înţeles că autorităţile autonomie se vor conforma deciziei judecăţii. Cel de al doilea referendum are un context mai larg cu implicarea clară a opoziţiei şi cea socialiştilor. Astfel de încercări de a scoate anumite dividende politice în seama unor opţiuni politice externe a RM nu le consider binevenite.
În niciun caz, ceea ce a avut loc în Comrat nu poate fi un precedent şi în alte localităţi sau municipii din RM. Înţeleg că aceşti deputaţi se ascund sub imunitatea parlamentară, dar reprezentanţii autorităţilor locale trebuie să înţeleagă să nu se joace cu focul, pentru că vor răspunde în faţa legii tot ei.
Am întreprins vizita reprezentativă la Comrat nu pentru a îmbuna pe cineva, nu pentru a bloca aşa-numitele referendumuri. Noi astăzi am mers acolo cu un mesaj de deschidere.
…
… referendumurile din Găgăuzia nu vor avea finalitate… Este rolul judecăţilor, organelor de drept să stabilească în ce măsură sunt legale sau ilegale aşa-numitele referendumuri.
…
… într-adevăr declaraţiile preşedintelui României au turnat mută benzină în focul care încetişor s-a aprins în Găgăuzia… pe lîngă faptul că noi avem o problemă şi la nivel de ţară: se confundă procesul de integrare europeană, ideea europeană cu ideea unirii, pe care încearcă s-o promoveze, în ultima perioadă, preşedintele Băsescu… nu ne ajută astfel de declaraţii.
…
…. nu este cazul de a organiza referendumuri în urma unor declaraţii (ale preşedintelui Băsescu). Vă spun şi acum că în cadrul UE astfel de subiecte cum ar fi pierderea statalităţii Republicii Moldova nici nu pot să existe şi nimeni nu înţelege care este sensul unor astfel de declaraţii. Nici în România, la modul serios, astfel de declaraţii nu sunt luate în consideraţie.
…
Eu nu cred că domnul Băsescu doreşte rău Republicii Moldova. Mi-aş dori foarte mult ca dumnealui cu mai multă atenţie să urmărească evoluţiile din ţara noastră şi să analizeze care este impactul unor astfel de declaraţii asupra procesului de integrare europeană, asupra coeziunii societăţii moldoveneşti şi per ansamblu eu sper să ajungă la o concluzia că, într-adevăr, astfel de declaraţii nu-şi găsesc locul.
Suntem convinşi că trebuie să schimbăm puţin, nu doar puţin, ci chiar mai mult viziunea. Acest dialog, aceste discuţii sunt foarte importante. Consider că acele momente care există, acolo unde apar întrebări, acolo unde trebuie de soluţionat probleme concrete, suntem obligaţi să le rezolvăm împreună. Cred că trebuie să acţionăm ca nişte cetăţeni ai unui stat. Consider că asta aşteaptă cetăţenii de la noi, indiferent unde locuiesc, în autonomie sau în alte raioane ale ţării.
Subiectele politice care sunt acolo cu aceste două referendumuri preconizate pentru 2 februarie, le vom discuta. Ne dăm seama că ele au un pronunţat caracter electoral, ţin de evoluţiile şi din regiune, dar nu numai… forţe politice de la Chişinău se implică direct în situaţia din autonomie, deputaţii din fracţiunea PCRM sunt foarte activi acolo în teritoriu la acest subiect, reprezentanţii altor forţe politice zilele trecute au participat şi agită lumea acolo.
Cred că acest subiect este unul artificial, fiindcă nu este pusă sub semnul întrebării independenţa, suveranitatea Republicii Moldova, atunci nu văd care este sensul unui referendum legislativ la acest subiect. De asemenea, nu se pune întrebarea privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, deci nu văd sensul altui, celui de-al doilea referendum consultativ. Ele sunt utilizate politic şi umflate artificial.
Urmărim cu multă atenţie ceea ce se întîmplă în autonomia găgăuză. Sigur că aceste evoluţii au un context pronunţat electoral. În aceste evoluţii sunt implicate forţe politice de la Chişinău. Nu doar activişti PCRM sunt foarte activi acolo, ci şi deputaţii comunişti. După ce a dat greş cu revoluţia de catifea, PCRM crede că poate să testeze astfel de lucruri acolo.
În aceste condiţii, sunt sigur că, în septembrie 2014, Republica Moldova va semna Acordul de Asociere cu UE şi vom reuşi să-l ratificăm în legislatura actualului Parlament.
Acordul de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană, care cuprinde şi Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Comprehensiv RM-UE, a fost semnat la 27 iunie 2014 la Bruxel. Documentul a fost ratificat ulterior de către Parlamentul Republicii Moldova la data de 2 iulie 2014. În favoarea documentului s-au pronunţat 59 de deputaţi din totalul de 101. Opoziţia comunistă a părăsit sala de şedinţe, înainte ca proiectul să fie supus votului. Socialiştii au votat împotrivă. Votul a fost unul nominal. Fiecare deputat a anunţat de la microfon care este opţiunea sa de vot.
Deciziile Curţii Constituţionale nu pot fi comentate. Aşteptăm ca ea să fie publicată în Monitorul Oficial. Trebuie să vedem şi partea care a motivat această decizie. Dar, cu toţii ştim că anumite modificări la Constituţie pot fi operate cu 2/3 din voturile deputaţilor. Nu văd acum finalitatea unei astfel de acţiuni în Parlament. Astfel de decizii importante nu vizează doar clasa politică. Trebuie să fie consultat şi poporul. Consider oportună ideea de consultare a cetăţenilor în cadrul unui referendum. Nu cred că acum este important ce consideră unii sau alţi politicieni. Important este ce spun cetăţenii. Clasa politică nu trebuie să dea tonul. Ea este obligată să ţină cont de opinia cetăţenilor.
Pînă la consultarea poporului, vă veţi conforma hotărîrii CC sau nu?
Afirmaţi că clasa politică nu trebuie să dea tonul, că este obligată să ţină cont de opinia cetăţenilor, dar de hotărîrea CC clasa politică trebuie să ţină cont?
Oare hotărîrile CC se anulează prin referendum?
Probabil comuniştii vor să meargă la delegaţia Uniunii Europene să le amintească că în anul 2004 cînd erau la guvernare au luat o decizie ca să promoveze cursul ireversibil de integrare europeană. Probabil ei vor să mulţumească delegaţiei UE şi diplomaţilor europeni că iată în sfîrşit visele lor sunt realizate.
…
Felul în care au ieşit oamenii în PMAN în ziua de trei noiembrie, o zi însorită cu mesaje bune, binevoitoare, diferă de ziua de 23 noiembrie o zi ploioasă cînd am auzit mesaje barbare, primitive. Comuniştii devin extremişti. Acest partid, practic părăseşte tribuna parlamentară şi încearcă să se transforme într-un partid extraparlamentar, într-un partid de stradă.
Depunem toate eforturile ca pînă la sfîrşitul anului curent să putem desfăşura şedinţele în clădirea Parlamentului. Lucrările sunt în curs de desfăşurare, eu personal monitorizez. Nu intenţionez să exercit presiuni, ca să apropii cu cîteva zile acest eveniment, de aceea nu pot să numesc acum data.
Reparaţia clădirii Parlamentului a fost finalizată la 30 decembrie 2013, iar la 13 februarie 2014 a avut loc prima şedinţă a legislativului în clădirea renovată. Reparaţia clădirii a început în 2009, dar a fost oprită un an mai târziu din lipsă de bani, lucrările fiind reluate 2012. Între timp şedinţele plenare ale Parlamentului au avut loc la Palatul Republicii, iar deputaţii şi aparatul legislativului îşi au birourile în clădirea Ministerului Agriculturii.
Şi, cu această revoluţie de catifea, eu sunt sigur că cetăţenii noştri, în majoritatea lor, doresc pace, doresc linişte, doresc să vadă rezultate de la guvernare — şi noi muncim în această direcţie — iar opoziţia face ce consideră că este bine să facă. Atît timp cît fac aceste acţiuni într-un cadru legal, este dreptul lor pînă la urmă s-o facă, iar următoarele alegeri vor arăta în ce măsură pot ei să manipuleze oamenii, să vină cu astfel de abordări.