Maia Sandu

Faptul că PCRM nu mă agreează e mai degrabă un compliment pentru mine şi nu mă surprinde. E dovadă de consecvenţă ca, după mai multe încercări de a mă destitui din funcţie, comuniştii să nu accepte un guvern din care fac parte şi eu. (…)… el [Vladimir Voronin] înţelege foarte bine obiectivele pe care le urmărim noi în educaţie; nu e vorba de neînţelegeri care ar putea fi eliminate într-o discuţie. (…) După atîtea tentative, într-o anumită măsură umilitoare pentru ei, de a mă demite, dar şi după multiplele compromisuri pe care au trebuit să le facă în ultimele săptămîni, comuniştii aşteaptă un mic “sacrificiu” din partea celor care le cer să voteze guvernul.

Niciun partid nu a pus problema educaţiei la fel de tranşant şi deschis, precum a făcut-o PLDM. Am reuşit să aducem educaţia pe agenda societăţii. Am iniţiat reforme complicate, dar absolut necesare şi este foarte important să nu ne oprim aici.

…o echipă de experţi în colaborare cu Ministerul Educaţiei va elabora indicatori de performanţă pentru instituţiile din acest domeniu educaţional. Aceşti indicatori vor fi luaţi ca bază şi pentru salarizarea cadrelor didactice şi a directorilor de şcoli, astfel angajaţii din sistem să fie remuneraţi în funcţie de performanţe… Unul din indicatorii de calitate a unei instituţii de învăţămînt îl reprezintă gradul de inserţie pe piaţa muncii a absolvenţilor. Un rezultat bun înseamnă că tînărul şi-a găsit un loc de muncă la specialitatea pe care a studiat-o. Asta o să motiveze şcolile să stabilească relaţii mai bune cu mediul economic, inclusiv pentru asigurarea stagiilor de practică şi lucrul în comun la curriculum.

Reformele desfăşurate în domeniul învăţămîntului profesional tehnic, realizările şi problemele din acest domeniu au fost discutate în cadrul celei de-a doua ediţii a Conferinţei pedagogilor şi maiştrilor din învăţămîntul profesional tehnic. Evenimentul a fost organizat de Ministerul Educaţiei şi a avut drept scop consolidarea platformei de dialog între sistemul educaţional profesional tehnic şi partenerii sociali — agenţi economici, patronate, sindicate, comitetele sectoriale. Ministrul Educaţiei, Maia Sandu, a vorbit despre transformările care urmează să aibă loc pe termen mediu şi lung în sistemul învăţămîntului profesional din Republica Moldova. Ministrul a menţionat despre crearea centrelor de excelenţă, dezvoltarea învăţămîntului dual, prevederile Codului educaţiei cu privire la învăţămîntul profesional tehnic, rezultatele cartografierii instituţiilor profesional tehnice şi acţiunile care urmează a fi întreprinse de Ministerul Educaţiei pentru modernizarea acestora etc. În Republica Moldova activează 67 şcoli profesionale şi de meserii şi 43 de colegii.

Dacă ne-a reuşit ceva în acest răstimp, este pentru că mulţi profesori şi manageri şcolari au crezut în aceste schimbări şi ne-au sprijinit la fiecare etapă. Astăzi avem nevoie mai mult ca niciodată de profesori motivaţi care cred cu adevărat în misiunea lor.

În cadrul Adunării festive dedicate Zilei profesionale a lucrătorilor din învăţămînt au fost premiaţi cîştigătorii concursului republican “Pedagogul anului”, ediţia 2014. Învingătorii au fost nominalizaţi pentru trei categorii: Educatorul anului, Învăţătorul anului şi Profesorul anului. Fiecare a primit un premiu bănesc de 50 de mii de lei şi o diplomă de onoare din partea Ministerului Educaţiei. Totodată, cîştigătorilor li s-a acordat gradul didactic următor celui pe care îl deţin. Oficialii au adăugat că Guvernul şi-a schimbat pronunţat atitudinea faţă de cadrele didactice, prin mărirea cu 20 la sută a salariilor, dar şi prin măsurile compensatorii, care sunt prevăzute în Codul Educaţie.

Reforma educaţională se desfăşoară în ţări din toată lumea, iar cele care nu vor reuşi, vor rămîne în urma trenului cu 20–30 de ani. Nu e o lege perfectă, dar introduce elemente de responsabilizare şi infrastructură a calităţii.

PLDM a conştientizat importanţa educaţiei şi nu s-a temut să implementeze reforme în domeniu. Un partid care îşi ia angajamente în educaţie este unul curajos şi responsabil. Educaţia reprezintă calea cea mai sigură cale spre bunăstare şi succes. Şcoala trebuie să crească personalităţi integre, care să facă diferenţa dintre bine şi rău […] la 30 noiembrie nu vor avea loc simple alegeri, dar R. Moldova va demonstra dacă vrea un viitor european.

Aceasta a fost intenţia noastră, descentralizare şi nişte recomandări. După care a urmat o reacţie destul de negativă din partea anumitor instituţii. Am discutat subiectul şi am decis să schimbam textul acestei dispoziţii.

La 19 august 2014 ministerul Educaţiei a recomandat ca la careurile de 1 septembrie sa nu fie oficiate slujbe religioase, făcînd referire la caracterul laic al învaţamîntului. După cîteva zile a emis o noua circulara care nu mai conţine această recomandare.

Ajustarea reţelei de şcoli la numărul de elevi are loc în mod diferit pentru diferite localităţi. În ultimii doi ani, 96 de instituţii de învăţămînt au fost reorganizate din licee în gimnazii, din gimnazii în şcoli primare sau şcoli primare-grădiniţe. În perioada 2006–2013, 142 de şcoli au fost închise. Încă nu avem date despre reorganizările care au loc în 2014, dar nu credem că numărul acestora va fi mare. Reducerea în continuare a numărului de copii de vîrstă şcolară, dar şi lipsa de acţiune din partea unor raioane şi municipii, face ca numărul de şcoli care au puţini elevi să rămînă în continuare mare. Pe moment, avem 267 de şcoli mici. Vestea bună este că doar 117 din acestea au deficit bugetar. O parte din ele au statut de şcoli mici, care nu pot fi închise. Raioanele care au cele mai multe şcoli mici sunt Soroca, Floreşti, Ocniţa, Rezina, Briceni, Cantemir, Donduşeni. Pe fundalul declinului demografic, indicatorii de reţea nu s-au modificat dramatic: numărul de elevi la un cadru didactic a crescut de la 12 la 12.5, numărul mediu de elevi în clasă a crescut de la 20.5 la 21.1, în timp ce numărul mediu de elevi per şcoală s-a redus de la 310 elevi la 264.

Conform proiectului Legii bugetului pentru 2015, statul va aloca pentru un elev 8,771 lei, cu 27 la sută mai mult decît în anul curent. Totodată, va creşte şi suma alocată pentru o instituţie, aceasta constituind circa 428 mii de lei, cu 6% mai mult faţă de anul curent. În următoarele săptămîni, vom propune Guvernului modificări la formula de finanţare. De exemplu, pe moment, consiliul raional ori municipal poate reţine pînă la 5% din bugetul şcolilor pentru a forma componenta raională şi a finanţa proiecte costisitoare, pe care unele şcoli nu le pot realiza din surse proprii. În unele localităţi, consiliile raionale ori municipale distribuie aceşti bani pe criterii politice ori acoperă deficitul şcolilor mici în detrimentul investiţiilor în celelalte şcoli. Vom propune să reducem de la 5% la 3% mijloacele pe care le administrează consiliul raional ori municipal, diferenţa urmînd să rămînă în şcoli. De asemenea, şcolile primare şi şcolile primare-grădiniţe mici vor putea beneficia de mijloace din componenta raională, iar şcolile mici care au înmatriculaţi elevi cu cerinţe educaţionale speciale vor primi resurse suplimentare din Fondul pentru Educaţia Incluzivă.

Din lista codaşilor face parte şi municipiul Chişinău, unde din totalul de 124 de instituţii, 120 înregistrează deficit bugetar. În capitală, capacitatea şcolilor este folosită la doar 70%, iar în unele instituţii din sectoarele Rîşcani, Buiucani şi unele comune, doar 26–50% din spaţii sunt utilizate. În municipiu există în continuare un număr mare de instituţii cu un număr mic de elevi. Tocmai aceste instituţii au demonstrat rezultate mediocre la examenul de bacalaureat. Această atitudine din partea APL este în detrimentul copiilor pentru că nu duce la îmbunătăţirea condiţiilor de studiu nici pentru cei care merg în şcoli mici, nici pentru cei care merg în instituţii cu perspectivă. Consilierii locali trebuie să înţeleagă că această abordare nu le va aduce dividende politice pe termen mediu şi lung pentru că oamenii vor judeca despre performanţa lor nu în funcţie de numărul de şcoli în localitate, ci în funcţie de rezultatele elevilor care învaţă în aceste şcoli.

În prima jumătate a anului curent, în baza deciziilor consiliilor municipale ori raionale, din componenta raională au fost repartizaţi circa 288 mil. de lei, ceea ce constituie 82 la sută din suma totală. Din acestea, aproximativ 51 la sută din cheltuieli au fost destinate reparaţiilor capitale şi curente ale clădirilor şcolare. O mare parte a alocaţiilor, circa 45 milioane de lei, au fost utilizaţi pentru acoperirea deficitului bugetar al instituţiilor de învăţămînt mici, în special pentru întreţinerea clădirilor. Unele consilii raionale tergiversează adoptarea deciziilor privind alocarea mijloacelor financiare, fapt care nu permite realizarea la timp a proiectelor şi duce la acumularea soldurilor la sfîrşit de an şi utilizarea acestor resurse în alte scopuri decît educaţionale.

În noiembrie 2012, Ministerul Educaţiei a prezentat toate actele cu privire la achiziţia acestor autobuze şcolare Procuraturii Generale, dar lucrurile se mişcă destul de încet, iar pînă se face lumină în acest caz, noi riscăm să ne trezim cu eroii acestei tranzacţii înapoi la minister.

…

Valentin Crudu [ex-viceministru al Educaţiei] a fost desemnat director executiv al acestui proiect. S-au procurat 45 de autobuze din mijloacele creditului şi 64 din contul Bugetului de stat.

…

În conformitate cu contractul de vînzare-cumpărare, un autobuz cu 27 de locuri a fost achiziţionat la preţul de 72,163 de dolari SUA şi un autobuz de 34 de locuri la preţul de 77,735 de dolari SUA. Toate bune şi frumoase pînă aici, dacă ministerul nu ar fi ştiut preţul de import al autobuzelor. După cum s-a dovedit mai tîrziu, majoritatea membrilor Comisiei de achiziţii nu au ştiut care sunt preţurile de import, dar cîteva persoane din minister totuşi au deţinut această informaţie. Ca dovadă este scrisoarea ministerului adresată Serviciului Vamal, prin care cere scutirea de TVA a bunurilor importate şi pot să vă prezint o copie pentru informare. În această scrisoare Ministerul Educaţiei indică că preţul de import al unui autobuz cu 27 de locuri este de doar, atenţie!, 38,730 dolari SUA, comparativ cu 72,163 dolari SUA cît a plătit ministerul. Şi preţul unui autobuz cu 34 de locuri este de 42,080 de dolari SUA comparativ cu 77,735 de dolari SUA achitaţi de minister. Puteţi face calculele ca să vă convingeţi dacă această tranzacţie a fost una bună pentru stat. Eu zic că a fost una proastă sau chiar foarte proastă.

Aceasta este decizia. Pentru moment, noi am expediat o scrisoare Curţii de Apel prin care cerem să ne explice cum să angajăm un şef de direcţie în situaţia în care noi avem deja angajat legal un alt şef de direcţie, care ar putea la rîndul lui să ne acţioneze în judecată. Deci, vrem o explicaţie aici. Şi mai este o problemă. Curtea s-a grăbit să emită această decizie şi ne-a indicat să-l restabilim ca şef de direcţie într-o direcţie care nici nu a existat, nici nu există. Deci, există o problemă de denumire acolo. Cred că nu au fost foarte atenţi cei de acolo şi acum aşteptăm răspunsul celor de la Curtea de Apel.

…

Avocatul acestuia [al lui Valentin Crudu] a încercat să-l transforme în disident politic, acesta însă a uitat să ne spună pentru care perioadă a activităţii lui Crudu în acest minister este el persecutat de Ministerul Educaţiei şi de PLDM, pentru perioada cînd a fost viceministru în timpul guvernului comunist sau cînd a fost funcţionar public de înaltă conducere în guvernarea democratică postcomunistă…

Adoptarea Codului Educaţiei, reforma examenelor de bacalaureat, renovarea şi dotarea şcolilor şi a grădiniţelor, conceptualizarea inspectoratului şcolar, iniţierea procesului de revizuire a curriculei — toate aceste acţiuni au drept obiectiv asigurarea condiţiilor necesare pentru educarea unei generaţii apte să construiască o lume mai bună.

…

Acei dintre noi care nu sprijină aceste reforme, sfidează nu doar procesul de evaluare, ci efortul întregii comunităţi educaţionale de a recîştiga încrederea societăţii. O să rămînem intransigenţi la acest capitol şi o să sancţionăm aspru tentativele de încurajare a corupţiei, inclusiv prin eliminarea din sistem a celor care se fac vinovaţi de asemenea acte.

Cum putem vorbi de calitate, de performanţa, de rezultate, dacă bacalaureatul devenise o fraudă, o şarada, lucru ce s-a întîmplat în decursul ultimilor ani? Toleranţa oficială a copiatului a penalizat adesea pe cei mai oneşti elevi.

Există probleme în spaţiul rural pentru că nimeni nu vrea să meargă acolo. Noi trebuie să îmbunătăţim aceste condiţii de muncă şi salarizare. Avem un program de subvenţionare, dar care nu este un mecanism suficient de bun. Cel puţin 10 ani trebuie să investim în pregătirea profesorilor şi un sistem de salarizare competitiv.

Cînd stau în birou nu susţin examen ca să fiu supravegheată, dar nu am nicio problemă să mi se pună cameră de supraveghere. Nu am nimic de ascuns. Nu ştiu dacă vreţi să se transmită toată ziua în PMAN cum stau eu la birou. Suntem absolut transparenţi şi cred că acest lucru s-a văzut în toate lucrurile pe care le-am făcut.

Educaţia trebuie să devină o prioritate naţională în Republica Moldova. Pentru îndeplinirea acestui deziderat, astăzi este necesară aprobarea Codului Educaţiei. Întreaga societate îşi doreşte acces şi şanse egale, relevanţă şi calitate în educaţie, ceea ce se poate obţine prin aprobarea Codului Educaţiei.

Curînd se vor împlini doi ani de cînd am preluat exercitarea mandatului de Ministru al educaţiei. În aceşti doi ani s-au întîmplat multe lucruri în educaţie, dar ceea ce îmi dă o satisfacţie deosebită este momentul de astăzi, cînd vin în faţa dumneavoastră cu ÎNCREDERE, cerîndu-vă să dezbateşi şi aprobaşi Codul educaţiei, proiect de lege MAJOR, care permite o REFORMĂ PROFUNDĂ şi REALĂ a educaţiei de toate nivelurile, FACILITEAZĂ INTEGRAREA sistemului de învăţămînt din Republica Moldova ÎN ARIA EUROPEANĂ A EDUCAŢIEI, ASIGURĂ MOBILITATEA academică, RECUNOAŞTEREA CALIFICĂRILOR şi ACCESUL PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ a cetăţenilor educaţi şi pregătiţi profesional.

Reformele nu au un caracter populist. Dimpotrivă, sunt reforme dificile, sunt şi reforme care trezesc rezistenţă, etc. Documentul [Codul Educaţiei] nu pică bine la alegeri, dar în pofida acestui fapt noi credem că este important să avem acest document adoptat acum pentru că nu ne mai putem permite luxul să îl mai tergiversăm. Avem nevoie de o nouă lege ca să schimbăm lucrurile în educaţie, iar dvs. spuneţi să mai sacrificăm un an din viaţa copiilor care merg la şcoală astăzi. Noi credem că este un document bun. Dacă era bun jumătate de an în urmă, veneam mai devreme.

O moţiune de cenzură este pentru noi o ocazie în plus să vorbim despre educaţie şi aceasta o să facem. O să vin şi o să vorbesc despre problemele din sistemul educaţional. Comuniştii au acum ocazia să-şi demonstreze interesul şi îngrijorarea reală adevărată pentru educaţie şi mă refer la procesul de votare a Codului Educaţiei, pentru că dacă chiar suntem îngrijoraţi să schimbăm lucrurile atunci trebuie să începem cu cadrul legislativ pentru ca noi şi ceilalţi actori din educaţie să putem să schimbăm lucrurile.

Cercetarea ştiinţifică a suferit în ultimii 10 ani tranziţii de mare amploare: de la orientarea naţională, la cea internaţională şi globală; de la orientarea predominant disciplinară şi generată mai ales de curiozitatea epistemică, la cercetarea interdisciplinară orientată către rezultate relevante practic; de la micile laboratoare sau cabinete de explorare singulară, la lucrul în echipe şi în institute sau centre de excelenţă; de la orientarea academică, spre cea profesională; de la tematica de cercetare deschisă spre orizonturi fără limite, la cercetarea orientată de programe şi proiecte bine structurate, aşteptate cu realizări de către beneficiarii reali; de la finanţarea din fonduri publice sau academic-universitare, spre finanţarea din surse multiple, inclusiv private.

În acest context Republica Moldova are stringentă nevoie să restructureze administrarea şi coordonarea politicilor în cercetare astfel încît activitatea de cercetare să devină un promotor efectiv şi eficient de competitivitate economică, păstrîndu-şi în acelaşi timp rolul creator de cunoaştere şi formator de specialişti cu înaltă calificare asigurat prin programele de masterat şi doctorat — ciclurile II şi III Bologna desfăşurate în instituţiile de învăţămînt superior.

Reforma majoră a activităţii de cercetare din instituţiile de învăţămînt superior va putea fi implementată odată cu aprobarea în Parlament a Codului educaţiei care are prevederi clare privind organizarea activităţii de cercetare în universităţi şi care acordă drepturile de administrare şi valorificare a propriilor rezultate de cercetare ale universităţilor, precum şi obligativitatea recompensării autorilor drepturilor de proprietate intelectuală.

…orice reformă necesită implicarea oamenilor pasionaţi de ştiinţă şi doritori de performanţă în acest domeniu extrem de competitiv la scară mondială. Republica Moldova are mult de recuperat în acest domeniu şi nutresc speranţa că vom reuşi să atingem masa critică necesară producerii unei schimbări de substanţă în ceea ce priveşte atitudinea faţă de cercetare, atît a celor implicaţi în această activitate, cît şi a mediului social şi economic care ar trebui să beneficieze de rezultatele ei.

Motto-ul reformei iniţiate este: “Să învăţăm pentru viaţă, nu pentru şcoală!”. Accentul urmează a fi pus pe aplicabilitatea cunoştinţelor şi pe competitivitatea tinerilor, astfel ca aceştia să conştientizeze că rolul şcolii este de a-i pregăti pentru viaţă, şi nu de a fi într-o continuă goană după diplome obţinute cu orice preţ. În sistemul de valori european, educaţia de calitate se face pas cu pas, zi de zi, precum construcţia unei case, cărămidă cu cărămidă. Însă, în momentul în care cărămizile nu sunt aşezate temeinic la temelia construcţiei, aceasta se va dărîma. Tocmai de aceea reformele au drept finalitate formarea unor tineri stăpîni pe cunoştinţele acumulate, gata oricînd să dea piept cu toate provocările vieţii.

Ministerul Educaţiei continuă reforma examenului de bacalaureat. Vom acţiona cu fermitate şi consecvenţă pentru a preveni frauda, a recunoaşte meritele şi a-i recompensa pe cei care învaţă.

…

Măsurile antifraudă şi anticopiat vor fi promovate şi sprijinite în continuare. Pe parcursul întregului an şcolar 2013–2014 Ministerul Educaţiei a desfăşurat acţiuni de informare a publicului şi de pregătire a elevilor pentru examenul de bacalaureat. Metodologia de desfăşurare a examenului şi programele analitice au fost publicate încă în toamna anului 2013. De asemenea, au fost publicate modele de teste pentru ca elevii să aibă posibilitatea să exerseze. În plus, candidaţii la bacalaureat au beneficiat de meditaţii televizate şi radiofonice foarte utile. Pe data de 1 iunie 2014 a fost organizată Ziua uşilor deschise în centrele de bacalaureat din ţară pentru elevi şi părinţii acestora.

La sesiunea de bacalaureat 2014 au fost admişi 27,604 elevi, dintre care 21,333 sînt proaspeţi absolvenţi, iar 6,271 sînt restanţieri din sesiunile anterioare. Examenele se desfăşoară în 104 centre, în perioada 3–20 iunie 2014. Candidaţii susţine patru probe de examen — la limba de instruire, limba străină, disciplina de profil şi o probă la solicitare. Elevii alolingvi susţine suplimentar o probă la limba română, iar elevii de etnie bulgară, găgăuză şi ucraineană susţine şi o probă la limba maternă.

În acest an avem o metodă prin care vom putea depista de unde a ieşit testul. Şi prin această metodă reuşim să responsabilizăm preşedintele centrului de bacalaureat, pentru că, îmi pare rău, dar, în primul rînd, aceasta va fi persoana care va fi responsabilă.

Doi, putem să identificăm şi mai departe decît centrul de bacalaureat, de unde apare testul, aşa că vreau să le spun tuturor să fie precauţi şi să nu fotografieze testele pentru că vor avea probleme.

În Republica Moldova, modelul actual de organizare a studiilor doctorale, de finanţare a ştiinţei universitare, de evaluare şi acreditare, denotă ineficienţă şi rezultate recunoscute la nivel internaţional insuficiente în raport cu calitatea capitalului uman din cercetare de care dispunem.

Punctul de plecare pentru acţiunile viitoare trebuie să fie înţelegerea unanimă a naturii educaţiei prin doctorat în universităţi în conformitate cu principiile europene reflectate în “Recomandări Salzburg II” din 2010. Ne propunem să îmbunătăţim esenţial calitatea programelor doctorale şi să creăm mai multe oportunităţi de carieră pentru tinerii cercetători. Credem că este importantă susţinerea finanţării distincte a programelor de doctorat şi instituirea de mecanisme transparente şi competitive de susţinere financiară a cercetării universitare.

Doar politicile Guvernului nu vor produce schimbarea. Universităţile trebuie să comunice cu mediul academic internaţional, cu reţelele internaţionale de cercetare. Universităţile trebuie să concureze şi să colaboreze în acelaşi timp pe proiecte de cercetare, inclusiv în programul Orizont 2020.

Este surprinzător că aceiaşi politicieni, care se opun — populist şi demagogic — măsurilor întreprinse pentru desfăşurarea corectă a examenelor, insistă că păstrarea examenului conduce la îmbunătăţirea rezultatelor. În acelaşi timp, este regretabil că ei preferă să politizeze un aspect pur tehnic prin care Ministerul Educaţiei încearcă să asigure o educaţie de calitate şi induc voit în eroare opinia publică prin declaraţii inflamante. Istoria românilor şi universală este disciplină obligatorie în planul cadru pentru gimnaziu şi nu este nici mai mult, nici mai puţin importantă decît Geografia, Fizica, sau Chimia. Sîntem de acord cu un singur lucru din declaraţia distinşilor deputaţi: să lăsăm deciziile din educaţie la latitudinea specialiştilor şi să evităm ingerinţa politicului. Ministerul Educaţiei face apel la corectitudine şi nu va politiza dezbaterea şi deciziile din educaţie.

Deputaţii Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, Corina Fusu şi Valeriu Munteanu au organizat o conferinţă de presă în cadrul căreia i-au cerut ministrului Educaţiei, Maia Sandu, să retragă ordinul prin care a anulat obligativitatea susţinerii examenului la disciplina Istoria Românilor pentru absolvenţii de gimnazii. Potrivit liberalilor, prin această măsură se urmăreşte ca tinerii de astăzi să nu-şi cunoască trecutul şi istoria neamului. Liderul PL, Mihai Ghimpu, nu a exclus implicarea “mînii Moscovei” în aceste schimbări în grila de examene.

Am discutat cu cîţiva dintre elevii supăraţi, cîţiva reprezentanţi a celor care au protestat. A fost o discuţie de cîteva ore. Ei nu au înţeles anumite lucruri, nu au înţeles intenţia noastră. Le-am explicat acestor tineri că nu ar trebui să se supere. Dacă fac un efort şi învaţă, vor lua o notă de trecere şi se descurcă mai departe […] Intenţia noastră nu este de a stresa pe cineva în timpule examenelor sau să facem condiţiile insuportabile. Noi doar încercăm să asigurăm nişte condiţii corecte şi egale de evaluare. Să îi descurajăm pe cei care cred că vor copia. Măsuri mai dure sunt doar pentru cei care vor să copieze. Camerele de supraveghere vor rămîne.

Zeci de elevi au protestat în faţa Guvernului, exprimîndu-şi nemulţumirea faţă de noile reguli propuse pentru sesiunea de bacalaureat din 2014 şi cerînd demisia Ministrului Educaţiei, Maia Sandu.

Este o nouă regulă pe care am introdus-o în metodologie. Deţinătorii locurilor la olimpiadele republicane nu vor fi eliberaţi cu 10 din oficiu. Nu aceasta trebuie să fie motivaţia. În acelaşi timp, testele la bacalaureat sunt pentru un elev cu un nivel mediu de cunoştinţe şi nu ar trebui să fie o problemă pentru olimpici. Toată lumea trebuie să susţină în aceleaşi condiţii examenele de bacalaureat. Olimpicii sau cei care vor să devină olimpici trebuie să aibă altă motivaţie decît notele de la examenele de bacalaureat.

Venim cu o propunere care asigură condiţii de învăţare a limbii române, a limbii materne pentru alolingvi şi cel puţin două limbi de circulaţie internaţională, dintre care una este engleza. Asta înseamnă că statul garantează condiţii egale de învăţare a limbi engleze în toate şcolile, dar părinţii, elevii vor alege care limbă o vor studia.

…

Limba rusă este la alegere. Cineva o să aleagă rusa, cineva engleza. Noi punem limba engleză nu ca obligativitate pentru toţi, dar ca garanţie din partea statului. Statul trebuie să garanteze condiţii de studiere a limbii engleze în toate şcolile. Limba rusă poate fi aleasă ca şi celelalte limbi străine.

Pînă la adoptarea Codului Educaţiei limba rusă este disciplină obligatorie care se studiază clasele V-IX.

La noi în ţară, există cultul notelor. Plus ne confruntăm cu o problemă că există prea multe discipline în ciclul primar şi acest lucru nu vine de la Minister. Acest lucru se întîmplă pentru că anumiţi învăţători încearcă să atingă anumite performanţe. Practicile şi teoriile contemporane spun că este mai bine să începem să notăm copilul mai tîrziu. Acest lucru creează nişte aşteptări care nu sunt neapărat corecte.

Cadrele didactice au o înţelegere îngustă şi deformată a abuzului faţă de copii. Analiza datelor denotă faptul că mai puţin au fost sesizate cazurile de neglijare şi exploatare prin muncă. De asemenea, avem instituţii şi raioane unde au fost raportate zero cazuri de abuz, lucru care nu poate fi adevărat. Ne dorim să ajungem la o asemenea situaţie, dar mai avem de muncit pînă acolo. Avem şi unele raioane unde cifrele sunt exagerate. Cazurile de conflict nu sunt neapărat şi cazuri de violenţă sau abuz […] 211 cazuri grave suspecte de abuz au fost deferite poliţiei. Nu ştim deocamdată care este finalitatea acestora.

Prevenirea şi combaterea abuzului faţă de copii în instituţiile de învăţămînt este una din priorităţile Ministerului Educaţiei. Datele statistice arată că numai pe parcursul lunilor martie-mai 2013 în au fost înregistrate 3,714 cazuri de violenţă asupra copiilor. Dintre acestea 1,448 s-au manifestat prin abuz fizic iar 1,460 prin abuz psihologic. Datele respective se conţin în primul raport elaborat de Ministerul Educaţiei privind abuzul faţă de copii. Majoritatea cazurilor au fost identificate de angajaţii sistemului educaţional, multe dintre acestea s-au petrecut înafara instituţiilor de învăţămînt. Din numărul total de cazuri de abuz şi violenţă asupra copiilor aproape 700 au fost cazuri de neglijare, 122 de exploatare prin muncă şi 18 cazuri de abuz sexual. Pentru soluţionarea problemelor de acest gen au fost instruiţi 116 formatori care vor asista Direcţiile raionale şi municipale de învăţămînt în organizarea activităţilor de prevenire şi combatere a violenţei asupra copiilor.

Noi nu am susţinut această iniţiativă cu intonarea imnului. Noi considerăm că nu aşa se educă, nu se impune. Eu reiterez avizul nostru negativ.

Iniţiativa Guvernului privind proiectul de lege referitor la începerea săptămînii de studii în şcolile primare şi gimnaziale cu intonarea imnului de stat a fost avizată negativ de ministerul Educaţiei. În schimb, ceilalţi membrii Cabinetului de Miniştri au susţinut această iniţiativă, care urmărea “scopul de a contribui la educarea spiritului de respect faţă de simbolurile statului”.

În conformitate cu Hotărîrea de Guvern nr. 312 din 27 mai 2013, planul de înmatriculare în universităţi prevede un număr total de 20,475 de locuri, din care 6,755 de locuri cu finanţare bugetară şi 13,720 de locuri cu finanţare prin contract. Cele mai multe locuri bugetare au fost acordate pentru domeniul general de studiu “Ştiinţe ale educaţiei” — 1,670 de locuri, “Inginerie” — 870 de locuri, “Medicină” — 475 de locuri, “Ştiinţe exacte” — 315 locuri.

…

Tinerii din Republica Moldova pot candida şi pentru burse de studii peste hotarele ţării, care sunt disponibile în cadrul protocoalelor de colaborare. Astfel, tinerii mai pot candida pentru burse în România, Ucraina, Turcia şi Grecia.

…

Vom lansa curînd strategia “Moldova 2020”. Vom veni cu o serie de modificări în sistemul de învăţămînt. Vom face schimbări în curriculum, vom crea agenţii curriculare. Noi avem nevoie de o agenţie dedicată.

Pentru anul de studii 2013–2014, a fost redus numărul locurilor de studii cu finanţare de la Bugetul de Stat, în învăţămîntul superior. De asemenea, au fost alocate 9,218 locuri pentru ciclul II de studii — masterat, din care 3,568 de locuri cu finanţare bugetară (mai mult cu 158 de locuri în comparaţie cu anul 2012) şi 5,650 de locuri cu finanţare prin contract (mai mult cu 1,095 de locuri faţă de anul 2012). În plus, Guvernul României a făcut publică oferta de burse pentru cetăţenii Republicii Moldova, anul academic 2013–2014, fiind acordate 5,500 de burse, dintre care 1,500 burse — învăţămînt preuniversitar şi 3,300 burse — studii superioare ciclul I, inclusiv 390 burse pentru extensiunile Bălţi/Cahul. Pentru masterat, numărul de locuri cu finanţare bugetară s-a mărit cu 158, iar pentru cei dispuşi să plătească pentru contractul de studii la acest nivel, statul a oferit cu 1,095 mai multe locuri decît în 2012. Taxele pentru studii nu s-au majorat în 2013. Admiterea 2013 în instituţiile învăţămîntului superior cuprinde 34 de universităţi — 19 instituţii de stat şi 15 instituţii private.

Nu voi sta la minister dacă nu voi avea suportul politic necesar. Acest lucru va fi clar în următoarele luni, cînd vom merge la Parlament cu mai multe acte: proiectul legii cu privire la crearea agenţiei de asigurare a calităţii în învăţămîntul superior şi vocaţional tehnic, proiectul Codului Educaţiei, care conţine modificări importante comparativ cu varianta precedentă, proiectul Strategiei Educaţiei 2020.

…

În multe cazuri, politicul este un impediment major pentru reformele în educaţie […] Un sondaj recent arată că 80% din populaţie este satisfăcută de calitatea educaţiei în Republica Moldova. Despre ce suport şi mai ales despre ce presiune pentru reforme putem vorbi? Trebuie să o luăm de la zero: să educăm societatea despre calitatea educaţiei […] De vină este sistemul excesiv de centralizat. Şi apoi, în multe cazuri, sunt nevoită să-mi asum responsabilitatea pentru lucruri pe care nu pot să le controlez.

Nu ştiu ce are dl Ghimpu în vedere atunci cînd vorbeşte despre o gîndire comunistă. Din punct de vedere profesional, eu m-am format în occident şi îmi este mai greu să fac comparaţie cu sistemul comunist.

…

Eu am declarat şi cu alte ocazii. Ceea ce am moştenit la minister pe dimensiunea management şi finanţe, nu a fost tocmai bine. În această situaţie, eu chiar cred că oamenii nu au meritat aceste prime. Ori, doar în comunism primele se acordau în mărime egală, pentru toţi, indiferent de performanţă.

Liderul PL, Mihai Ghimpu, a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, că Maia Sandu nu are ce căuta în viitorul Guvern. Potrivit lui Ghimpu, ministrul Educaţiei trebuie schimbat “deoarece are gîndire veche, comunistă şi pedepseşte funcţionarii după placul ei, nu după regulament”.