Politica noastră externă este una previzibilă, corectă şi are la baza interesul naţional. Acum, PLDM îşi propune un nou obiectiv ambiţios — Republica Moldova trebuie să lanseze negocierile de aderare la Uniunea Europeană.
Moldova îşi creează propriile alianţe după o analiză a riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii statului. La moment, sîntem parte a aranjamentului european de securitate comună. Facem parte din zona europeană lărgită de securitate şi stabilitate: Am început deja să contribuim la efortul UE în ceea ce priveşte menţinerea şi consolidarea păcii pe continentul european, cît şi în toată lumea. […] NATO ne ajută la reformarea şi modernizarea forţelor armate naţionale, instruirea personalului militar etc.
Este important sprijinul d-voastră în contextul reorientării Republicii Moldova spre alte pieţe de desfacere, fapt ce va contribui la dezvoltarea agriculturii şi va asigura o creştere durabilă a economiei naţionale, iar investiţiile străine în întreprinderile mici şi mijlocii vor permite crearea locurilor de muncă şi întoarcerea cetăţenilor noştri acasă.
La 3 octombrie, Viceprim-ministrul, ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Natalia Gherman, a deschis reuniunea consulilor onorifici ai Republicii Moldova, organizată de Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene. În cadrul evenimentului, la care au participat 23 de consuli onorifici, a fost efectuat un schimb de opinii pe marginea evenimentelor actuale din Republica Moldova şi cele de pe plan internaţional, participanţii fiind informaţi despre agenda de reforme a autorităţilor de la Chişinău, priorităţile politicii externe a ţării noastre şi activităţile Guvernului de susţinere a diasporei.
Noi am semnat, ratificat şi deja am început aplicare provizorie a Acordului de Asociere cu UE. Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător deschide noi perspective de acces a Moldovei pe piaţa europeană. […] Recent a fost finalizat un gazoduct care leagă Republica Moldova cu reţeaua de gaze europeană prin România. Alte proiecte strategice vor lega Moldova cu UE prin drumuri, poduri, etc în următorii 4 ani. […] Regimul liberalizat de vize obţinut pentru cetăţenii moldoveni în aprilie curent, cu noi oportunităţi de comerţ şi investiţii demonstrează că Moldova e pe calea cea dreaptă.
Odată ce ne-am determinat parcursul, urmează să ne focalizăm eforturile asupra consolidării democraţiei, a statului de drept, combaterii corupţiei, îmbunătăţiri climatului de afaceri, dezvoltării rurale, asigurării securităţii energetice, etc.
Soluţionarea problemei transnistrene şi reintegrarea ţării este o altă prioritate a Republicii Moldova. Efortul nostru rămîne constant: reglementarea politică, care să asigure suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova şi oferirea unui statut politic special regiunii transnistrene. […] Discuţiile privind aspectele politice şi de securitate trebuie să continue în format “5+2”. […] Continuarea prezenţei militare ruse, precum şi prezenţa muniţiilor, contrar înţelegerilor internaţionale şi Constituţiei Republicii Moldova, rămîne o problemă. Noi contăm că Federaţia Rusă îşi va încheia procesul de retragere [a trupelor], fără întîrzieri pe viitor. Credem de asemenea că aducerea acordurilor de menţinere a păcii în conformitate cu standardele internaţionale prin transformarea actualei operaţiuni militare într-o misiune internaţională civilă va conferi un impuls pozitiv procesului de pace.
Regretabil, actualmente Moldova se confruntă cu restricţii comerciale nejustificate din partea Federaţiei Ruse. În urma acestora au avut de suferit relaţiile comerciale ale Chişinăului cu toate ţările din CSI. Sperăm că dialogul care continuă cu partenerii noştri ruşi, în baza normelor Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) şi CSI, va contribui la reluarea unor relaţii comerciale normale. […] Accesul complet pentru vinurile şi produsele agricole moldoveneşti la piaţa UE, precum şi noul acord comercial cu Turcia va contribui la diversificarea pieţei în viitor.
Noi urmărim cu mare îngrijorare evoluţiile din Ucraina. Acum un an nimeni nu şi-ar fi putut imagina că Ucraina poate fi aruncată într-o criză atît de profundă. La fel ca şi Moldova Ucraina a ales calea integrării europene pentru a îmbunătăţi viaţa cetăţenilor, asigurînd reconcilierea şi securitatea pentru aceştia. Noi credem că alegerea suverană trebuie să fie respectată pentru toţi membrii comunităţii internaţionale. Noi chemăm la respectarea prevederilor Cartei ONU şi a Dreptului Internaţional. La fel ca şi alte ţări, noi niciodată nu vom recunoaşte anexarea Crimeei.
În prezent, ne confruntăm cu un val crescînd de provocări complexe. Moldova îşi aduce parte ei de contribuţie la depăşirea acestor provocări, la promovarea păcii şi stabilităţii în Europa. Noi am adoptat măsuri concrete de susţinere a ONU, UE şi NATO în acest sens. Anul curent, Moldova a contribuit cu participarea a 41 de militarei la misiunea KFOR din Kosovo, condusă de NATO sub autoritatea Consiliului de Securitatea a ONU.
Moldova susţine avansarea spre o societate liberă, incuzînd libertatea de expresie în Internet şi mass-media. În ultimii ani Moldova s-a regăsit printre ţările ale lumii cu cel mai rapid acces la Internet. Aproximativ 65% dintre moldoveni accesează internetul cel puţin o dată pe zi. Iată de ce sunt mîndră că Moldova a fost acceptată anul curent ca membru a Freedom Online Coalition. Calitatea de membru a Moldovei la Parteneriatul Guvernării Deschise este o altă contribuţie la angajamentele din cadrul ONU. În prezent Moldova implementează o agendă complexă de e-Guvernare. În prezent, Moldova este printre primele ţări din regiune şi printre primele 16 ţări din lume care dispun de Portal-uri de Date Deschise. Recent, în august 2014, Guvernul Moldovei a adoptat o nouă Politică pentru Date Deschise, în corespondenţă cu Carta Date Deschise a G8.
Anul trecut, puţini credeau că vor circula fără vize în UE, dar astăzi mai mult de 200 de mii de cetăţeni au beneficiat deja de acest drept, vom beneficia de călătorii mai ieftine cu avionul, studenţii moldoveni pot efectua stagii la cele mai bune universităţi din Europa, avem o conductă de gaze care va asigura securitatea energetică a R. Moldova etc. Determinarea pe care am avut-o în ultimii patru ani a permis să avem aceste lucruri. Produsele moldoveneşti au început să intre pe piaţa UE fără taxe de import, iar aceasta şi alte acţiuni sunt cea mai importantă dovadă a susţinerii ţării noastre de către UE.
Cred cu tărie în viitorul Republicii Moldova. Integrarea în Uniunea Europeană nu este un mit, ci o realitate, o realitate care aduce beneficii…
…
Mă mîndresc că sunt, am fost şi voi fi alături de PLDM, inclusiv în calitate de membru al acestei echipe.
Reuniunea este organizată la iniţiativa României şi Franţei — ţări care, în cadrul UE, gestionează grupul “Prietenii Moldovei”. La iniţiativa acestor două ţări, 28 de miniştri de externe din statele membre ale UE se vor reuni, pe 1 septembrie, la Chişinău. Într-adevăr, această reuniune e plină de simbolism. Pe 1 septembrie, va intra în vigoare Acordul de Asociere care prevede şi crearea unei zone de comerţ liber cuprinzător şi aprofundat între Republica Moldova şi UE… Vor fi nişte discuţii pline de conţinut despre parcursul european al Republicii Moldova, realizările obţinute în ultimii ani, dar miniştrii se vor concentra şi asupra modului în care UE poate ajuta Moldova la implementarea Acordului de Asociere şi a celui de Liber Schimb. Din punctul meu de vedere, aceasta este cea mai elocventă manifestare de susţinere a Republicii Moldova în procesul de integrare europeană şi o manifestare de solidaritate cu Republica Moldova într-un moment regional extrem de complicat pentru noi.
Gestul Rusiei este unul regretabil. Crearea zonei de comerţ liber între Republica Moldova şi UE nu înseamnă disponibilitatea Moldovei de a întrerupe relaţiile comerciale cu Rusia şi cu alţi parteneri din CSI. Prevederile despre instituirea zonei de comerţ liber cu UE nu intră în contradicţie cu prevederile zonei de comerţ care există între Moldova şi partenerii săi tradiţionali din Est. Adevărat, pe termen scurt, aceste restricţii comerciale impuse de Rusia ne vor afecta. Producătorii noştri agricoli vor întîmpina unele dificultăţi. Dar atît Guvernul Moldovei, cît şi UE vor susţine aceşti producători la maximum. Vom amortiza astfel şocul, iar pe termen lung, cu lecţia învăţată, ne vom diversifica pieţele şi nu ne vom mai confrunta cu astfel de situaţii. Vorbim în primul rînd de liberalizarea completă a pieţei UE pentru producţia vinicolă moldovenească — o decizie care a intrat, de fapt, în vigoare încă anul trecut. Din momentul parafării, semnării şi ratificării Acordului de Asociere UE — Republica Moldova, UE a dublat cotele de export la cel puţin 4 categorii de produse agricole moldoveneşti. Asemenea măsuri sunt într-adevăr fără precedent şi este cea mai elocventă manifestare de solidaritate cu Republica Moldova şi, în primul rînd, cu producătorii agricoli.
Chiar de Ziua Independenţei Moldovei, pe 27 august, a fost inaugurat gazoductul Iaşi-Ungheni în prezenţa prim-ministrului României, Victor Ponta, a prim-ministrului Republicii Moldova, Iurie Leancă, a comisarului european pentru energie Günther Oettinger. A fost un eveniment, evident, plin de simbolism, dar şi benefic sub aspect practic şi pragmatic. În premieră, Moldova va avea o sursă alternativă de aprovizionare cu gaze naturale. Deocamdată vorbim de cantităţi destul de modeste, dar proiectul va fi continuat. Gazoductul urmează a fi extins pînă în capitală, iar în cea de-a treia parte a proiectului, acesta va cuprinde toată ţara. Este un proiect strategic pentru asigurarea viitorului stabil şi independent al ţării.
Rusia rămîne un partener important în domeniul energetic pentru Republica Moldova. Cea mai mare parte a gazelor naturale este în continuare procurată din Federaţia Rusă. Moldova îşi achită foarte responsabil toate plăţile pentru consumul gazelor naturale şi aceste plăţi nu sunt deloc mici în comparaţie chiar cu mai multe state din Europa Centrală şi de Est. Atunci cînd se vorbeşte despre anumite angajamente şi obligaţii contractuale, Republica Moldova este cea care le onorează în mod exemplar.
Avem o înţelegere cu Ucraina, în cazul în care — presupunem — va fi sistată livrarea de gaze către Ucraina şi, respectiv, R. Moldova. Există posibilitatea de aprovizionare timp de cel puţin 6 luni de zile din rezervele interne ale Ucrainei, aceasta avînd mai multe capacităţi de stocare a gazelor în cazuri de forţă majoră. Dar şi mai important este acel proiect de aprovizionare a R. Moldova cu surse energetice alternative pe care l-am lansat cu România cu ceva timp în urmă şi care va fi dat în exploatare chiar de Ziua Naţională a R. Moldova, 27 august. Prima porţiune a gazoductului care va conecta R. Moldova la piaţa UE a gazelor naturale prin intermediul conductei Iaşi-Ungheni va deveni funcţională la sfîrşitul lunii august şi, repet, aceasta este doar prima parte a proiectului. Cu colegii români, cu susţinerea UE, ne gîndim la extinderea acestui proiect, pînă în capitala R. Moldova şi eventual reabilitarea pe plan de infrastructură a întregului sistem energetic moldovenesc.
Republica Moldova începe implementarea Zonei de Liber Schimb de la 1 octombrie curent [2014]. Din punctul meu de vedere, toate schimbările şi toate modificările, care de fapt şi reprezintă acea mult dorită modernizare a economiei ţării, ar trebui să fie suficiente pentru a convinge partea transnistreană că aceasta este calea spre progres şi aceste posibilităţi de a avea comerţ liber cu o piaţă enormă de 500 de milioane de consumatori în Uniunea Europeană ar trebui să fie tot atît de atractive pentru producătorii din stînga Nistrului, precum sunt deja atractive pentru cei din dreapta Nistrului.
Credeţi că este suficient să ai acces pe piaţa UE sau admiteţi că această piaţa ar mai trebui cucerită prin calitate şi preţ convenabil?
Este adevărat că o parte bună, importantă, a tuturor proiectelor finanţate de Uniunea Europeană ajunge deja de mai mulţi ani în localităţile din sudul ţării. Am fost recent în Găgăuzia, la Comrat şi vorbind în cadrul activităţilor prilejuite Zilei Europei, în regiunea găgăuză am menţionat mai multe proiecte finanţate de Uniunea Europeană pentru cei care locuiesc în regiune. Bunăoară, reconstrucţia spitalului clinic din Comrat, blocul chirurgical a fost modernizat inclusiv cu banii europeni. Deci, sunt proiecte desfăşurate în cel puţin patru localităţi din autonomia găgăuză privind biomasa şi asigurarea accesului la sursele energetice, reabilitarea drumurilor.
Da, opoziţia politică, Partidul Comuniştilor, Partidul Socialiştilor din Republica Moldova îşi construiesc strategiile electorale (deoarece suntem în an electoral) pe baza necesităţii efectuării unui model integraţionist de alternativă, ceea ce înseamnă integrarea Moldovei în Uniunea Euroasiatică. Acesta este un proiect elaborat şi promovat de Federaţia Rusă, care îi susţine pe acei actori de pe scena politică moldovenească, ce sprijină acest proiect.
Noi nu intenţionăm să ieşim din prevederile zonei de comerţ liber care există în Comunitatea Statelor Independente, CSI, deoarece aceasta este tot o zonă de comerţ liber regional, care nu intră în contradicţie cu prevederile zonei de comerţ liber cu UE.
Membrii UE pot conta pe solidaritate, atît pe linie financiară, economică de stabilizare în zona euro şi nu în ultimul rînd de asigurare a securităţii şi stabilităţii. Noi tragem concluziile şi ne dorim să avem acelaşi sentiment de securitate de care s-au bucurat vecinii noştri, România, Bulgaria, ţările baltice.
În condiţiile în care Ucraina şi Federaţia Rusă nu se vor înţelege asupra preţurilor la gazele naturale şi dacă se va decide asupra unei eventuale întreruperi a livrărilor de gaz, Moldova va fi afectată imediat.
Ieri Comisia Europeană a formalizat iniţiativa legislativă privind abolirea regimului de vize pentru cetăţenii moldoveni, prin transmiterea propunerii către Parlamentul European, care va fi funcţional pînă la finele lunii martie 2014, după care va intra în campanie electorală. Considerăm că avem suficient timp să obţinem această decizie a Comisiei Europene şi a Parlamentului European. Sperăm ca recomandarea să fie aprobată de toate statele membre, ceea ce înseamnă finalizarea procesului. Aşteptăm că pînă în martie 2014, procedura va fi finalizată.
Începînd cu 28 aprilie 2014 de cetăţenii moldoveni pot călători fără vize spre 26 de ţări din Spaţiul Schengen, inclusiv spre Bulgaria, Croaţia, Cipru şi România, precum şi spre Islanda, Norvegia, Elveţia şi Liechtenstein şi, de asemenea, în Monaco, San Marino şi Vatican, ţări care nu au control de frontieră. Liberalizarea regimul de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova este prevăzută de Regulamentul UE Nr. 259/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 3 aprilie 2014 prin care a fost modificat Regulamentul Nr. 539/2001 de stabilire a listei ţărilor terţe ai căror resortisanţi trebuie sau nu să deţină viză pentru trecerea frontierelor externe ale UE, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 105, pagina 9–11.
În recomandările conţinute în Planul de Acţiuni pe liberalizarea regimului de vize sunt, de fapt, reflectate două elemente importante care şi fac parte din obligaţiunile noastre. Deci prima se referă la documentarea populaţiei care locuieşte în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, cu actele de identitate ale Republicii Moldova şi cea de a doua ţine de efectuarea unui control al fluxurilor migraţionale, în interiorul ţării. Anume în aceste două direcţii se lucrează foarte insistent. Deci există un plan de acţiuni şi fiecare instituţie responsabilă îşi cunoaşte foarte bine sarcinile formulate.
…prin desfăşurarea tranzacţiilor cu armamentul din dotarea Forţelor Armate, autorităţile naţionale ale Republicii Moldova n-au încălcat nici o prevedere a convenţiilor internaţionale din domeniu la care Republica Moldova este parte.
…tranzacţia respectivă n-a adus prejudicii de imagine Republicii Moldova, iar informaţiile prezentate de către sursele de informare în masă erau eronate şi nu corespundeau realităţii.
N.R. Omega: Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene susţine că prin desfăşurarea tranzacţiilor cu armament din dotarea Forţelor Armate nu s-a adus nici un prejudiciu imaginii Moldovei peste hotare, iar toate informaţiile prezentate de mass-media la acest subiect au fost doar minciună. Pe de altă parte, constatările făcute de MAEIE privind reflectarea tranzacţiei de mass-media moldovenească vin în contradicţie cu concluziile raportului Comisiei parlamentare de anchetă pe acest caz, care a fost adoptat unanim de Parlament. Pe data de 5 aprilie 2012, Comisia a prezentat raportul, în care a constatat că “lotul de armament din dotarea Forţelor Armate, stabilit prin contractele nr. 1/2011 din 5 iulie 2011 şi nr. 2/2011 din 23 august 2011, semnate cu compania letonă «Latspeceksports», a fost comercializat prin tratative directe cu un singur cumpărător, fără desfăşurarea concursului de comercializare, contrar prevederilor Regulamentului privind modul de comercializare a tehnicii militare, armamentului şi altor mijloace tehnice militare de care dispun Forţele Armate ale Republicii Moldova, aprobat prin Hotărîrea Parlamentului nr. 283-XIV din 17 februarie 1999”.