Nicolae Timofti

Cred că trebuie să intervenim în mod operativ în situaţia creată. L-am rugat pe ministrul de externe să ia măsurile necesare pentru a le interzice deputaţilor ruşi să vină în ţara noastră din propria dorinţă, în afara vizitelor oficiale în cadrul cooperării interparlamentare.

La întîlnirea de la Minsk, i-am propus domnului Putin… despre asta văd că nimeni nu vorbeşte, nici presa rusă, nici cea de la noi. Zic, Vladimir Vladimirovici, dumneavoastră aţi avut relaţii foarte bune cu ţările UE — Germania, Italia, Franţa, iar aceste relaţii bilaterale au adus beneficii ambelor părţi. Odată cu aderarea Republicii Moldova la UE, vor continua relaţiile bune, dacă Rusia îşi va dori acest lucru. Noi nu am făcut nimic împotriva Rusiei, nu am introdus embargouri, nu am dus armată pe teritoriul Rusiei. Facem totul ca să trăim bine.

Acum se va hotărî destinul ţării noastre, acum vom face pasul decisiv către Uniunea Europeană, de care ne-am apropiat sensibil în ultimii 5 ani. (…) Urmărind interese meschine şi conştienţi de faptul că, într-o Moldovă europeană nu-şi vor mai putea face mendrele ca mai înainte, unii aşa-numiţi politicieni încearcă să atace fundamentul european pe care aşezăm ţara noastră. Ei vorbesc despre proiecte asiatice iluzorii şi deşarte, seamănă vrajbă între oamenii acestei ţări şi încearcă prin tot felul de metode să destabilizeze societatea noastră, fiind de fapt portavocea unor forţe externe care nu ne vor binele şi pe care le cunoaştem cu toţii. Aceşti falşi politicieni, străini de esenţa poporului nostru, nu iau atitudine faţă prezenţa în stînga Nistrului a unei armate străine. (…) Sunt convins că la 30 noiembrie cetăţenii vor vota cu înţelepciune pentru ancorarea Republicii Moldova într-un spaţiu al bunăstării, democraţiei şi securităţii. În urmă cu cîteva zile Parlamentul European a ratificat Acordul de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Au apărut premisele care ne permit să depunem, anul viitor, o cerere de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Trebuie să credem în forţele noastre, în destinul nostru şi atunci vom reuşi!

Sunt ferm convins că acest sprijin va fortifica capacităţile Forţelor Armate, care vor putea contribui mai eficient pe viitor la realizarea sarcinilor de apărare a ţării, precum şi de menţinere a păcii în cadrul misiunilor internaţionale. (…) În prezent are loc procesul de profesionalizare a Armatei Naţionale, care îşi sporeşte capacităţile de apărare şi de participare la eforturile internaţionale de menţinere a păcii. Totodată, vor fi puse în aplicare instrumentele de control civil şi democratic asupra sectorului de securitate naţională. Mă bucur să constat că potenţialul uman şi tehnic actual al Forţelor Armate este în continuă creştere. Noua tehnică militară le va permite ostaşilor moldoveni să devină mai mobili, dar şi mai protejaţi. În condiţiile degradării climatului de stabilitate ca urmare a evoluţiilor din Ucraina, sprijinul partenerilor occidentali, în primul rînd din partea Statelor Unite ale Americii, ne oferă încredere că vom reuşi să facem faţă provocărilor de securitate regională.

Eu ştiu că toţi acei care vin la putere îşi doresc apropierea Republicii Moldova de România în sensul bun al cuvîntului. Să fim împreună, să fim cu aceleaşi gînduri, cu aceleaşi idei şi să facem totul ca pe ambele maluri ale Prutului, oamenii să se simtă bine si să-şi cunoască identitatea, să aibă un nivel de trai ridicat. Asta este esenţa relaţiilor noastre. Indiferent cine cîştigă în România relaţiile vor fi apropiate cu Republica Moldova.

După data de 30 noiembrie, eu îmi doresc să rămînă la putere acele forţe care sunt şi astăzi, cele pro-europene, ca noi să putem să continuăm parcursul nostru european. Eu nu văd schimări mari, radicale în rezultatul alegerilor din Republica Moldova şi din România, fiindcă la bază sunt puse acele traditii, acele date culturale, istorice, frăţeşti care nu schimbă esenţa alegerilor.

Cetăţenii moldoveni trebuie în primul rînd să înţeleagă ce înseamnă să devii cetăţean al Uniunii Europene. Toţi cetăţenii îşi doresc să trăiască mai bine. Atunci cînd vorbim unde este mai bine, în trecutul pe care noi l-am avut sau în viitorul la care noi ne dorim să ajungem, desigur, sunt convins că mulţi au înteles deja că viitorul este mai frumos.

De prestaţia juriştilor depinde succesul de mai departe al ţării noastre şi bunăstarea tuturor compatrioţilor noştri, nu numai a unora dintre ei. Cu toţii avem dreptul la un tratament corect şi egal din partea instituţiilor statului. Dar ceea ce legile, şi în primul rînd Constituţia, garantează, Dumneavoastră trebuie să îndepliniţi. Nu uitaţi niciodată că nimeni nu este mai presus de Lege… Am încredere că se poate schimba mentalitatea corpului de jurişti şi îmi pun speranţa în tinerii competenţi şi merituoşi care vin în sistem, şi care trebuie selectaţi şi promovaţi după criterii profesionale şi de integritate… Sper ca peste un an, la o nouă aniversare a Zilei juristului, să putem vorbi de performanţe reale şi palpabile.

Acordul de Liber Schimb între Republica Moldova şi Uniunea Europeană nu va dăuna relaţiilor cu ţările CSI. Dimpotrivă, aceste două spaţii economice sunt complementare… Cu părere de rău, asemenea acţiuni [embargoul şi reintroducerea taxelor vamale de către Federaţia Rusă] diminuează încrederea în valabilitatea acordurilor semnate în cadrul CSI. Aceste demersuri plasează, de facto, ţara noastră în afara zonei de comerţ liber cu ţările CSI.

Preşedintele, Nicolae Timofti, şi-a exprimat regretul că, în pofida argumentelor aduse în cadrul consultărilor bilaterale, Federaţia Rusă a instituit un embargo şi a introdus unilateral taxe vamale pentru produsele moldoveneşti, pînă la intrarea în vigoare a Acordul de Liber Schimb între Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Preşedintele Timofti a declarat în cadrul Summit-ului că Republica Moldova doreşte dezvoltarea relaţiilor bilaterale între ţările CSI. De asemenea, preşedintele Republicii Moldova şi-a exprimat îngrijorarea şi faţă de degradarea climatului de securitate în regiune, ca urmare a evenimentelor din Ucraina. În replică, preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin a declarat: “Noi nu ne-am opus niciodată apropierii de UE şi noi înşine vrem o apropiere, dar problema sunt condiţiile cooperării dintre noi”. Putin a menţionat că Rusia este pregătită să acţioneze pentru rezolvarea problemelor legate de asocierea Republicii Moldova şi a Ucrainei la Uniunea Europeană. Ca modalitate de compromis, preşedintele rus a evocat că punerea în aplicare a componentei economice a Acordului de asociere a Ucrainei la UE a fost amînată pînă în 2016, subliniind că în acest răstimp se impune rezolvarea tuturor problemelor apărute între părţi. Potrivit şefului statului rus, problemele apar nu în legătură cu măsurile de protecţie pe care Federaţia Rusă le ia ca răspuns, ci din cauza faptului că partenerii nu consideră necesar să discute la timp, deschis, complet, la obiect şi profesionist despre riscurile care pot apărea pentru economia rusă şi pentru alte ţări CSI în legătură cu regulile de funcţionare a zonei de liber schimb.

…sunt convins că noi, avînd de partea noastră legile Republicii Moldova şi avînd hotărîri ale organismelor internaţionale care au obligat Rusia să-şi retragă de pe teritoriul nostru forţele militare, vom reuşi. Noi niciodată nu am recunoscut prezenţa acestor forţe ca fiind una legală. Ele se află la noi pe teritoriul nostru contrar voinţei poporului şi voinţei ţării noastre. Sunt sigur, cum v-am spus, că va veni timpul cînd ele vor pleca benevol. Dar vreau să subliniez un lucru foarte important: toate aceste probleme se vor rezolva numai pe cale paşnică. Asta este poziţia Republicii Moldova. Niciodată nu ne-am dorit situaţii de conflict care să ducă la pierderi de vieţi omeneşti. Faptul e că ne-au impus din afară această situaţie, să ne apărăm cu arma în mînă. Accentuez: să ne apărăm, dar nu să atacăm. Noi vom face tot posibilul, pe cale paşnică, ca însăşi Rusia să înţeleagă că aflarea pe teritoriul unui stat străin a propriei armate, contrar voinţei unei ţări, nu duce la bine şi la păstrarea păcii.

Prezenţa unei armate străine pe teritoriul Republicii Moldova şi, mai cu seamă în perioada acestui conflict din Ucraina, desigur amplifică pericolul ca aceste trupe să fie folosite, în anumite situaţii, în escaladarea tensiunilor. Reieşind din declaraţiile făcute de partea rusă pînă acum, cred, totuşi, că aceste trupe nu vor fi folosite şi că ele nu prezintă un pericol pentru Ucraina. Partea ucraineană întreprinde, totuşi, măsuri pentru a preveni mişcarea acestor militari pe teritoriul său. Eu sper că acest conflict va fi rezolvat pe cale paşnică. Au fost deja încercări de a se ajunge la o rezolvare pe cale paşnică. Am în vedere acordurile care au fost semnate la Minsk. Sigur că aceste mijloace de rezolvare a conflictului vor fi exploatate şi în continuare. Situaţia este foarte simplă: Rusia să se dezică de aceste ambiţii expansioniste şi problema va fi rezolvată. Lucrurile depind nu de Ucraina, ci de Rusia, pentru că ea a intrat cu forţe militare pe teritoriul unui stat străin. Republica Moldova recunoaşte integritatea Ucrainei, recunoaştem pe deplin independenţa acestui stat vecin cu care suntem în relaţii foarte apropiate şi bune, şi depunem eforturi să păstrăm liniştea şi pacea în interesul popoarelor noastre.

Faptul că pe teritoriul Ucrainei, ca şi al Republicii Moldova de altfel, li s-a permis să activeze atîtor posturi de televiziune şi radio, demonstrează că niciodată nu au fost încălcate drepturile vorbitorilor de limbă rusă, sub acest aspect. Acum, acest drept care a fost respectat de către Ucraina şi este respectat de către Republica Moldova, vedem că este folosit de către Rusia în alte scopuri: se promovează politici antistatale, se lucrează împotriva cursului ales de aceste state. Cred că măsurile pe care le-a întreprins Ucraina au fost necesare în situaţia de acolo. Noi le respectăm fiindcă este o hotărîre a acestui popor, a acestui stat. În ceea ce ne priveşte, nu am adoptat măsuri atît de drastice, dar recent Consiliul Coordonator al Audiovizualului, a sancţionat unele posturi de televiziune de televiziune de la noi care au manifestat aceeaşi agresiune mediatică împotriva cursului proeuropean, şi aş spune eu, au dezinformat populaţia în Republica Moldova. Consider că măsurile adoptate de către CCA sunt corecte şi necesare la momentul actual.

…noi am trecut printr-o situaţie similară cu cea din regiunile Lugansk, Doneţk, la începutul anilor 90 şi ştiţi cu ce s-a terminat. Este de remarcat faptul că metodele care au fost folosite în Transnistria, acum sunt folosite în Ucraina. Putem afirma că, în urmă cu peste 20 de ani, în Republica Moldova a fost creat un poligon pe care Rusia şi-a experimentat un plan de viitor, astăzi aplicat în Ucraina. În Republica Moldova se observă o tendinţă de dezbinare a statului, nu în zadar au fost desfăşurate referendumuri ilegale, au fost reţinute mai mult persoane care au acţionat ilegal etc. Să ştiţi însă că instituţiile de securitate ale statului funcţionează. Se lucrează, dar există lucruri despre care nu trebuie de vorbit, ci de acţionat. Cred că organele abilitate îşi fac datoria şi acţionează atunci cînd este necesar.

…căutăm şi alte surse ca să nu nimerim în situaţii dificile legate de asigurarea ţării cu gaze naturale, cu resurse energetice. Au fost întreprinse deja măsuri concrete. Mă refer în primul rînd la realizarea acelui plan de construcţie a gazoductului alternativ din România… N-o să fie uşor, ne dăm bine seama, dar lucrăm şi în altă direcţie: în lipsă de gaze să folosim mai multă păcură. De acum există şi hotărîri de guvern în acest sens. Noi am vorbit şi cu Domnul Lukaşenko în această privinţă. Sigur, nu e deloc uşor să asiguri stocurile necesare în aceste condiţii urgente, dar sperăm să găsim susţinere şi din partea României, şi din partea statului Belarus, şi din alte surse. Noi am vorbit şi cu Azerbaidjanul în acest sens. O să căutăm posibilităţi să rezolvăm problemele, dacă acestea vor apărea.

În funcţie de continuarea cursului nostru proeuropean, depinde viitorul copiilor noştri şi viitorul ţării noastre. Cursul european este unul vital pentru noi. Noi ne-am convins, în aceste situaţii dificile în care am fost puşi de către Rusia, că primii care ne-au ajutat au fost ţările Uniunii Europene şi vecinii noştri, ţara cea mai apropiată de noi în sens geografic şi istoric, şi cultural — România. România a sărit prima în ajutor şi, în aceste timpuri complicate şi pentru România, nu este atît de uşor să cauţi surse ca să poţi să ajuţi şi un stat cum este Republica Moldova. Dar, iată, ea le-a găsit, fiindcă conştientizează că fraţii trebuie ajutaţi la nevoie … Aşa că, am speranţa că oamenii vor vota partidele proeuropene. Eu am mai vorbit la această temă şi cu alte ocazii şi vă spun că noi trebuie să demonstrăm acum că suntem consecvenţi în alegerea noastră. Prin votul din 30 noiembrie, noi vom demonstra că într-adevăr, sincer, ne dorim parcursul european. În anii 90 noi am fost în aceeaşi situaţie cu Ţările Baltice. Aceste ţări astăzi sunt cu mult înaintea noastră fiindcă alegătorii au fost consecvenţi în alegerea lor.

Mari aşteptări nu am de la acest summit, dar am găsit de cuviinţă să particip la el pentru a continua relaţiile bune, existente între statele noastre, mai ales sub aspect bilateral. Sper că la aceste întîlniri vom avea posibilitatea să cunoaştem tendinţele unor state privind relaţiile noastre bilaterale, fiindcă în relaţiile ce ţin de CSI, ne convingem că ele nu sunt viabile, nu sunt suficient de funcţionale pentru Republica Moldova.

Acest drept [al minorităţilor etnice] a fost respectat de către Ucraina şi este respectat de către Republica Moldova, dar ne-a convins că el este folosit abuziv de către Rusia în alte scopuri: de a promova politici antistatale şi în Republica Moldova, şi în Ucraina. De fapt, aceste posturi [TV ruseşti], mai mult lucrează împotriva cursului ales de statele noastre.

Republica Moldova acordă o importanţă majoră dezvoltării şi extinderii relaţiilor de prietenie şi colaborare cu Federaţia Rusă. Îmi exprim speranţa că, prin eforturi comune, vom reuşi să impulsionăm dialogul moldo-rus, atribuindu-i un nou nivel calitativ, în beneficiul ţărilor şi popoarelor noastre.

În cadrul întrevederii, am discutat în mod concret perspectivele realizării unor proiecte comune în complexul agroindustrial, domeniile energeticii, transportului electric şi infrastructură.

Au fost examinate, în special, probleme ce ţin de sporirea livrărilor de produse agricole, pomi-legumicole şi vinicole moldoveneşti în Republica Belarus. De asemenea, am discutat despre extinderea cooperării în sfera de producţie, avînd în vedere necesităţile crescînde ale economiei moldoveneşti de tehnică agricolă şi ale oraşelor — de noi troleibuze şi autobuze de producţie bielorusă.

…cele două părţi şi-au reiterat ataşamentul faţă de principiile respectării suveranităţii şi integrităţii teritoriale a ambelor state şi s-au pronunţat pentru soluţionarea problemelor actuale ale securităţii internaţionale, respectîndu-se principiile şi normele dreptului internaţional.

Autorităţile manifestă deschidere pentru comunicarea cu toate minorităţile naţionale pentru consolidarea societăţii. Totodată, vă amintesc şi de responsabilitatea Dumneavoastră de a fi loiali acestei ţări, aflate pe calea integrării europene.

Peste 500 de reprezentanţi ai minorităţilor s-au reunit la 18 septembrie în cadrul primei ediţii a Forumului minorităţilor etnice din Republica Moldova cu genericul “Inima mea e Moldova”. La Forum au mai participat Premierul, Iurie Leancă, Preşedintele ţării, Nicolae Timofti, şeful Legislativului, Igor Corman, reprezentanţi ai corpului diplomatic şi ai societăţii civile.

În Republica Moldova există cadrul legal necesar, conform standardelor internaţionale, care garantează fiecărui cetăţean dreptul la păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase. Armonizarea relaţiilor dintre etniile conlocuitoare şi dialogul intercultural reprezintă unul dintre obiectivele strategice ale politicii interne a Republicii Moldova.

Am emoţii cînd mă întîlnesc cu oamenii, dar pe urmă îmi trece. Aşa m-am obişnuit. Am responsabilitate faţă de mine, de cetăţeni, de ţară. De aceea citesc de pe foaie, ca să nu vorbesc în plus pentru că după asta au ce comenta.

Constituţia a marcat deschiderea Republicii Moldova către lumea civilizată din spaţiul euro-atlantic de care ne-am apropiat în aceşti 20 de ani cu tempouri diferite, e adevărat, dar în mod progresiv şi continuu… Legea Supremă a suportat periodic modificări în virtutea faptului că nu este imuabilă, ci dimpotrivă, unele prevederi ale sale sunt imperfecte, imprecise sau depăşite de timp… Discuţii s-au purtat şi în jurul locului Procuraturii în sistemul organelor de drept, inclusiv modul de numire a Procurorului General, precum şi, bineînţeles, modalitatea de alegere a preşedintelui ţării. Cea mai importantă reformă constituţională, cea din 2000, nu a avut darul să limpezească unele prevederi, aşa încît este firesc că în ultimii ani s-au intensificat dezbaterile privind revizuirea Legii Supreme, urmate de discuţii privind oportunitatea cercetării unor atribuţii ale Curţii Constituţionale… Mi se pare absolut firesc şi necesar ca o Constituţie să fie adaptată la noile realităţi politice, economice şi sociale.

Evoluţiile primejdioase din Ucraina ne confirmă încă odată necesitatea unei armate bine pregătite în plan profesional, gata să facă faţă oricăror pericole externe. Această situaţie ne determină să formulăm noi exigenţe faţă de pregătirea profesională a componentelor Forţelor Armate. Este de-a dreptul crucială importanţa creării unor structuri de forţă care să corespundă necesităţilor şi cerinţelor noului mediu de securitate.

…

În calitatea mea de Comandant Suprem al Forţelor Armate voi susţine şi în continuare eforturile de transformare a Armatei Naţionale într-o structură capabilă să execute misiunile de apărare a statului. Armata Naţională trebuie să continue reformele pentru a face un salt calitativ semnificativ spre profesionalizare.

Noi trebuie să păstrăm bunele relaţii cu Rusia. Noi nu avem pretenţii teritoriale faţă de Rusia, Rusia are pretenţii faţă de teritoriul nostru. Noi vrem să păstrăm relaţiile de bună vecinătate şi cu Ucraina, şi cu Rusia, dar în special cu România. Noi vrem să asigurăm securitatea statului.

Rusia va face o mare greşeală, dacă va accepta să alipească regiunea transnistreană a Republicii Moldova […] Am luat cunoştinţă de ceea ce a anunţat aşa-numitul soviet suprem de la Tiraspol [în privinţa demersurilor de anexare a Transnistriei la Rusia]. Cred că astfel de acţiuni sunt contraproductive şi nu aduc bine Republicii Moldova şi nici Rusiei.

N.R.: Vicepremierul rus, Dmitri Rogozin, a anunţat despre organizarea de către Guvernul Rusiei, la 20 martie, a unei reuniuni “în legătură cu introducerea blocadei de către Ucraina la frontiera cu Transnistria”. El a spus că “frontiera dintre Ucraina şi Transnistria a fost închisă pentru toţi bărbaţii de 18–65 ani care deţin cetăţenie rusă”. Potrivit lui Rogozin, după ce această chestiune va fi discutată la Guvern, va urma o discuţie cu preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin. “Situaţia este mult mai complicată în cazul Acordului de Asociere a Moldovei cu Uniunea Europeană. Chişinăul nu se gîndeşte aproape deloc la Transnistria şi toate acţiunile conducerii Republicii Moldova arată că Transnistria, de fapt, nu mai este pămîntul Moldovei. Ne vom baza pe aceste fapte şi vom trage propriile concluzii”.

Fostul Ministru al Apărării, dl Marinuţa, şi-a dat demisia din propria iniţiativă. Dar dlui, neavînd demnitate de general a spus nişte lucruri care nu corespund adevărului. El a declarat că a plecat din funcţie din cauza că ar fi în contradicţie cu şeful statului, că Comandatul Suprem ar fi fost împotriva reformelor. Este o aberaţie. Niciodată nu a fost şi nu va fi aşa. Eu sunt reformator ca viziune, în sensul că accept tot ce se propune în folosul şi în interesul Republicii Moldova. Dacă s-ar propune ceva pentru binele Armatei Naţionale, eu aş susţine.

…

A avut loc furt de arme şi eu am fost informat din alte surse, nu de minister şi nu de ministru al Apărării. Este foarte grav, din punctul meu de vedere, ca Comandatul Suprem să afle din alte surse. Au dispărut două automate Kalashnikov din depozite şi asta prezintă pericol pentru cetăţeni. Atunci nici măcar nu ştiam la cine au ajuns aceste arme, acum cunoaştem. Şi clar că l-am atenţionat.

…

Cum puteam să tac. Dlui a ascultat şi apoi a anunţat că-şi dă demisia. Iar cînd a ieşit în faţa presei a găsit alt motiv, care l-a găsit de cuviinţă. Dl Marinuţa, anterior, cu anii în urmă a depus o cerere de demisie. Se pare că el simte că nu poate duce această greutate în spate, dar eu i-am propus să se mai gîndească, să nu se grăbească. Acum el a ieşit în presă, a acuzat Comandantul Suprem. Nu a procedat deloc corect.

…

Comandatul armatei este Şeful Statului Major, el are nemijlocit atribuţii de organizare şi conducere a armatei. Ministru al Apărării este mai mult o figură politică. Nu s-a schimbat nimic la nivel de asigurare a securităţii şi nu există un pericol, aşa cum se interpretează".

SIS are datoria de a anihila tentativele forţelor interne şi externe, antrenate în activităţi separatiste şi de contestare a principiilor suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova.

Republica Moldova are nevoie de un serviciu de inteligenţă modern, capabil să răspundă ameninţărilor complexe ale lumii moderne, reformarea şi dezvoltarea instituţiei reprezentând una din priorităţile de bază.

Pînă la acest moment, ceea ce a făcut opoziţia se încadrează în limitele legii. Cu unele abateri, atunci cînd s-au năpustit asupra sediului Preşedinţiei şi au rupt uşile instituţiei. Acum fac în limitele permisului, cu lozinci de ale lor.

Ei vorbesc despre revoluţia de catifea. În Europa a fost aplicată pentru prima dată în Cehia. Această revoluţie de catifea s-a terminat cu dispariţia Partidului Comunist de la conducerea acelui stat. Îi previn pe toţi. Să acţioneze în limitele legii, să nu încalce drepturile altor cetăţeni şi să facă civilizat tot ce intenţionează să facă. Acei care vor să treacă limitele legi, vor fi pedepsiţi.

Noi o să discutăm esenţa acestei propuneri şi o să vedem unde vrea să ducă (Republica Moldova). Poporul găgăuz nu doreşte acest lucru. Dacă vrea să plece… Noi nu-l trimitem nicăieri.

…

Sunt reprezentanţi ai unor structuri ostile cursului nostru european. Unul dintre lideri este Formuzal. De aceea şi promovează aceste idei. Formuzal dacă vrea să plece, să plece. Noi nu îl trimitem nicăieri. Vrem ca el să rămînă în Moldova şi să lucreze pentru RM şi pentru Găgăuzia.

În situaţia pe care o cunoaştem şi declaraţiile care au fost făcute anterior de Rusia, acest act este neprietenesc, necreştinesc, nefrăţesc. Nu pot să spun care este motivul acestei decizii: că problema e în calitatea vinurilor sau că a coincis cu perioada în care Moldova se pregăteşte pentru Summit-ul de la Vilnius.

Ei dacă dispun de aceste pîrghii şi se consideră ca ţară care vrea ca Moldova să fie cu Rusia sunt problemele lor. Întreprindem măsuri ca să avem surse alternative şi la gaze şi în ce priveşte piaţă de desfacere, ca să nu depindem doar de un partener.

Într-o perioadă în care lumea este polarizată, Biserica are menirea să apropie oamenii.

…

Noi credem în puterea dialogului.

Dumnealui (Vitalie Marinuţa) cînd m-a anunţat sîmbătă dimineaţa (13 iunie 2013), a spus că o să-şi anunţe demisia. Eu i-am spus să nu se grăbească. Am o experienţă referitor la Armată şi nu este o situaţie cînd un ministru trebuie să-şi dea demisia.

…

Noi am luat act de această situaţie, am atenţionat pe dl Ministru şi Şeful Statului Major de situaţia care s-a creat, de aceste fapte mai precis. Vom asculta deja în septembrie, cînd va fi o şedinţă consacrată tot problemelor legate de reforme în rîndurile Armatei Naţionale.

…

Pur şi simplu, a fost o coincidenţă de fapte care au dus la aceste decese ale unor persoane angajate în Armată. Fiecare caz separat nu sunt legate de activitatea în Armată.

…

Se mai întîmplă, ştiţi. Nu pot să spun că este un număr mare sau mic. În orice caz, legat de pierderea vieţii omeneşti este o tragedie, pentru familie, pentru cel care a decedat şi pentru toată societatea. Eu vorbesc despre fenomene care trebuie stopate, însă aşa motive care ar sta la baza unor decizii serioase nu le văd la moment. Deşi sunt neplăcute.