Semnare a Acordului de Liber Schimb dintre Turcia şi Moldova creează o premisă puternică de a trece la următoarea etapă: cooperarea industrială mai profundă ne va permite să valorificăm aceste oportunităţi. El a accentuat că cea mai strategică investiţie este cea făcută în oameni […] În contextul în care în care trecem prin diverse schimbări, încercăm să acredităm ideea pentru necesitatea unui Plan Marshall pentru Republica Moldova […] Pentru Republica Moldova este important să seteze cît mai multe platforme de comunicare pentru ca oamenii de afaceri din ambele ţări să cunoască cît mai bine posibilităţile care apar în raporturile economice, comerciale dintre Turcia şi Moldova.
La 11 septembrie 2014 a fost semnat Acordul de Liber Schimb dintre Republica Moldova şi Turcia. Potrivit acordului vor fi liberalizate schimburile comerciale între ambele ţări pentru circa nouă mii de poziţii tarifare. La data intrării în vigoare a Acordului, toate taxele vamale de import, precum şi orice taxe cu efect echivalent aplicate produselor industriale vor fi anulate, cu excepţia unor mărfuri industriale originare din Turcia, precum încălţăminte, mobilier, produse din plastic ş.a., pentru care Republica Moldova a solicitat instituirea unor perioade de tranziţie de la trei la şapte ani. Pentru produsele agricole, Acordul prevede concesii reciproce, fiind negociate contingente tarifare pentru produsele de interes sporit, inclusiv pentru anumite perioade ale anului (off-season), în limita cărora va avea loc reducerea în proporţie de 100% a taxei vamale în regimul clauzei naţiunii celei mai favorizate (MFN). Obiectivele Acordului vizează promovarea comerţului reciproc, dezvoltarea relaţiilor economice dintre ţări, asigurarea condiţiilor corecte pentru desfăşurarea unei concurenţe loiale în comerţul bilateral, contribuirea la eliminarea barierelor în calea comerţului, precum şi crearea condiţiilor pentru efectuarea investiţiilor, în special pentru dezvoltarea investiţiilor mixte în cele două state.
Să mă acuze cineva pe mine că plec de la minister din cauza BEM, e de-a dreptul ridicol. Păi ce legătură are MEC cu BEM sau ce legătură are activitatea mea cu BEM? De altfel e prima dată ca cineva încearcă să lege BEM de mine şi chiar m-a mirat asta, a apărut din senin, tocmai cu cîteva ore înainte să-mi anunţ demisia. Acolo alte ministere au gestionat situaţia şi ştim bine că ele nu ţin de PDM. Scopul însă cred că e clar, cineva încearcă să-şi spele imaginea în legătură cu acuzaţiile legate de BEM, transferînd asta pe mine. Numai că lucrurile nu se leagă deloc şi asta se va vedea şi mai tare în timpul apropiat, iar dacă vor insista pe acest comportament mîrşav, voi aduce eu mai multă claritate, ca să eliminăm orice confuzie.
La 2 iulie 2014, a avut loc şedinţa Biroului Permanent extins al Partidului Democrat din Moldova în cadrul căreia Ministrul Economiei, Valeriu Lazăr şi-a prezentat demisia, ulterior anunţînd, în cadrul unei conferinţe de presă, că transmite ştafeta vicepreşedintelui Parlamentului, Andrian Candu. Totodată, Valeriu Lazăr a spus că a venit cu cererea de demisie încă acum un an, însă, deoarece a fost implicat în mod direct în negocierile privind Acordul de Asociere, care prevede şi Acordul de Liber Schimb, a amînat această decizie pînă la ratificarea acordului, care a avut loc pe 2 iulie curent. Liderul democraţilor, Marian Lupu a ţinut să precizeze că solicitarea lui Valeriu Lazăr a venit din propria iniţiativă şi nu ca urmare a unor disensiuni, conflicte sau supărări.
La mine pe linia de priorităţi pentru viitor scrie, inclusiv, să mă implic plenar în ceea ce se numeşte diplomaţie, nu la nivelul oficial. O spun în premieră, în spaţiul public — Evgheni Şevciuk îmi este fost coleg de facultate. Eu cel puţin am de gînd să aloc timp, inclusiv la nivelul relaţiilor interpersonale, la nivelul relaţiilor între anumite asociaţii. Eu sunt sigur că ne vom apropia de anumite soluţii.
Îmi amintesc că în 2001, cînd negociam acordul cu Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC), eram numiţi trădători, ca ulterior Federaţia Rusă să fie susţinută de RM ca să adere la această organizaţie. Cred că noi vom susţine Federaţia Rusă cînd va sosi timpul să devină şi membru al UE.
Nu vreţi să-i propuneţi Federaţiei Ruse suportul Republicii Moldova în procesul de aderare la UE în schimbul renunţării la embargo împotriva vinurilor moldoveneşti pe piaţa rusă?
Nu intenţionăm să ieşim din CSI, dimpotrivă vrem să lărgim relaţiile de cooperare, în special, cu Federaţia Rusă, cu care avem economii complementare. Integrîndu-se într-o piaţă cu mare putere de cumpărare, cum este cea a UE dar şi liberalizînd comerţul cu Turcia, Republica Moldova reprezintă o oportunitate şi pentru companiile ruseşti, pe care le invităm să investească în Moldova şi să beneficieze împreună de regimurile comerciale preferenţiale pe care le-am negociat.
Nu aţi clarificat cumva dacă, în cadrul regimului de liber schimb, Turcia nu se teme de reexportul pe piaţa sa a “mărfurilor de calitate înaltă, la preţ redus” din Rusia prin Moldova, aşa cum afirmă că se teme Rusia de reexportul din UE?
Economicul merge ceva mai repede decît politicul şi vreau să scot în evidenţă acest lucru. Înseamnă că şi din perspectiva viitoarelor relaţii politice dintre Republica Moldova cu UE, de la noi toţi, cei care facem economie, sunt foarte mari aşteptări. De maniera şi randamentul acestui proces — adică în funcţie de cît de reuşit Republica Moldova se va integra economic cu UE — eu intuiesc că va depinde foarte mult viteza şi calitatea procesului de integrare la nivel politic.
Pregătim acum privatizări. În an electoral este riscant să insişti prea mult pe privatizări, dar pregătim sectorul energetic, pregătim o serie de întreprinderi din diferite domenii, cum ar fi Moldtelecom — operatorul naţional încă nu a fost privatizat. Dezvoltăm activ foarte multe proiecte de parteneriate public-privat.
Pregătirile iau în consideraţie experienţa concesionării Aeroportului Internaţional Chişinău şi privatizarea pachetului Băncii de Economii, a fost o experienţă pozitivă sau negativă?
Informaţia de ultimă oră arată că aceasta a fost o decizie mai mult politică, dar nu va avea continuitate. Ucraina nu va ieşi din CSI. Viitorul preşedinte, Petro Poroşenko, a fost şi ministru al Economiei. Noi avem o relaţie colegială, foarte bună şi din cîte eu îl cunosc, el nu va permite acest lucru. Într-adevăr, poporul ucrainean a demonstrat că este înţelept, a ales o persoană pe cît de inteligentă, pe atît de atît de echilibrată. Eu sunt sigur că lucrurile se vor rezolva şi Ucraina nu va ieşi din CSI.
Care sunt problemele concrete pe care le soluţionează Ucraina în CSI?
Poate credeţi că un eventual summit CSI ar oferi o posibilitatea pentru întîlnirea preşedinţilor Putin şi Poroşenko?
Pentru noi este important ca să utilizăm toate platformele posibile pentru ca să soluţionăm această problemă. Suntem într-o situaţie diferită faţă de anii precedenţi. Nu putem să numim embargou această interdicţie. Este vorba de “restricţii cantitative”. Am lansat procesul de consultări. Am rugat să încercăm ca acest consultări să fie lansate…, dar deja vedem. Nu aşteptaţi de la mine să vă dau apreciere pentru că se ajunge la speculaţii.