Trebuie să recunoaştem că între autorităţile centrale şi cele din Autonomie s-a format, din păcate, o prăpastie largă, care trebuie să fie remediată. Sunt acţiuni care pe viitor trebuie să le întreprindă actualul guvern. (…) În loc să propună ca obiective interesele Autonomiei şi ale Republicii Moldova, s-a vorbit mai multe despre viitoarea interacţiune cu Federaţia Rusă şi asta ne dă de gîndit şi de acţionat. Trebuie să ne securizăm spaţiul mediatic, să întreprindem măsuri energice pentru a ne proteja de propaganda neprietenoasă care vine din afară. Sperăm cu după această victorie doamna Vlah va reuşi să pună în lista de priorităţi interesul Republicii Moldova, şi nu al unui stat străin.
Preşedintele Nicolae Timofti şi liderul PLDM, Vlad Filat, au invocat aceleaşi argumente 2–3 săptămîni în urmă. Nu s-a schimbat absolut nimic. În privinţa doamnei Vlah am putea presupune că va proceda exact aşa cum au procedat predecesorii săi în funcţia de Guvernator. Dependenţa bugetului Găgăuziei în proporţie 70% de transferurile bugetare de la centru reprezintă “chezăşia” cooperării Comratului cu Chişinăul. Cel mai trist lucru este însă că după îndemnurile domnului Streleţ nu se va întîmpla nimic, la fel ca după îndemnurile domnilor Timofti şi Filat. Lucrurile vor merge din inerţie, totul depinzînd de faptul dacă proiectul “Novorossia” se va extinde pînă la gurile Dunării.
Iurie Leancă a intrat într-un cerc vicios de proaste influenţe. (…) Nu ne poate acuza nimeni de interese oculte, pentru că am promis că dumnealui va fi candidatul PLDM la funcţia de prim-ministru şi l-am înaintat, respectîndu-ne promisiunea.
Limbajul vag despre cercul vicios şi proastele influenţe asupra lui Iurie Leancă pot indica asupra unui singur personaj politic, capabil de astfel de performanţe. În mod curios, liderul PLDM a intrat în alianţă anume cu acesta, constituind coaliţia minoritară a PLDM-PDM. Despre susţinerea sau nesusţinerea de către PLDM a candidaturii lui Iurie Leancă la funcţia de prim-ministru se judecă după fapte şi nu după vorbe. Dacă PLDM ar fi pledat cu fermitatea pentru o coaliţie majoritară PLDM-PDM-PL, atunci suportul pentru candidatura lui Iurie Leancă ar fi fost vizibil şi sesizabil. Pledoaria pentru coaliţia minoritară, bazată pe moftul PCRM a fost o evidenţă clară a intenţie de “tragere în ţeapă” a lui Iurie Leancă, cu declinarea responsabilităţii pentru această faptă tovărăşească.
Indiscutabil, noi nu ne dorim ca el să plece, noi nu ne-am dorit niciodată ca dumnealui să plece. Cu toate că s-au depus eforturi enorme pentru a derula un serial melodramatic despre plecarea lui Leancă din partid, încă din prin iunie, anul trecut. Toată lumea aştepta că va pleca în august, că va pleca înainte de alegeri că va pleca după campanie. Toate aceste campanii mediatice bine organizate noi le-am trecut cu bine şi sper să le trecem şi acum. (…) În asemenea situaţii e mai bine să ei o pauză, să taci, să nu e declaraţii pripite.
În ajunul şi în timpul campaniei electorale pentru alegerile din 30 noiembrie 2014 preşedintele PLDM, Vlad Filat, afirma în public că Iurie Leancă îi este tovarăş de nădejde şi prieten. Aşa aflăm că liderul PLDM ascundea adevărul de alegători. Adică chiar liderul PLDM era parte a unei campanii mediatice la care se referă dl Streleţ. Declarîndu-se prietenul lui Leancă, liderul PLDM reconfirma că avea nevoie de imaginea acestuia. Dl Streleţ făcea bine dacă împărtăşea opiniei publice care au fost neînţelegerile dintre Leancă şi Filat, deşi acest lucru este imposibil odată ce îi recomandă lui Leancă să tacă, să ia o pauză şi să nu facă declaraţii. Evident, interesele şefului de partid, care finanţează funcţionarea maşinăriei politice, prevalează pentru beneficiarii acesteia.
Personal susţin şi împărtăşesc viziunea expusă de Dl Preşedinte Iohannis, în mod special accentuarea ideii de “responsabilitate comuna a partidelor proeuropene pentru parcursul democratic al Republicii Moldova”. Calific drept regretabilă retorica agresivă şi mentorală a liderului PL, dar şi poziţia ireconciliantă manifestată de PD referitor la participarea PL la guvernare. Deocamdată rămîn convins ca PL încă nu doreşte sincer să-şi asume responsabilitatea guvernării, dorind să stoarcă profit politic maxim din exploatarea tezei de “guvernare comună PLDM-PCRM-PD”.
Declaraţia respectivă reprezintă o reacţie la mesajul Preşedintelui României, Klaus Iohannis, transmis pe 4.02.2015 ambasadorului Republicii Moldova la Bucureşti, în care se menţiona că “rezultatul votului din 30 noiembrie 2014 trimite la o formulă de compunere a puterii executive în care responsabilitatea parcursului democratic al Republicii Moldova să fie împărţită între toate partidele proeuropene. Un guvern stabil şi cu o viziune unitară proeuropeană este de preferat oricărei alte soluţii de compromis. Asigurarea unei majorităţi parlamentare şi cu interese comune pe direcţia modernizării şi consolidării democratice a Republicii Moldova reprezintă garanţia unui Guvern stabil”. Este de menţionat că în procesul de constituirea a coaliţiei post-electorale de guvernare, PLDM a avut o poziţie foarte distinctă. Expresia acestei poziţii poate fi formulată în felul următor — de PLDM nu depinde nimic. Aşadar, potrivit PLDM — Preşedintele României, Klaus Iohannis, deopotrivă cu reprezentanţii familiilor de partide europene, au dreptate. Însă, PL este agresiv, iar PDM este ireconciliabil. Deci, de PLDM nu mai depinde nimic. Într-adevăr, PLDM nu mai are o poziţie distinctă despre cum trebuie ales şeful statului; trebuie sau nu mai trebuia realizată reforma teritorial-administrativă, etc.
Iurie Leancă este pro-european, la fel cum este şi PL. Dacă îi interesează integrarea europeană a ţării, atunci lasă să voteze guvernul, iar apoi, dacă doresc, să treacă în opoziţie şi să ne critice cît doresc. Cu PCRM am avut discuţii constructive. Ştiu că există nişte condiţii, dar ei au promis că vor susţine noua guvernare. (…) Vlad Filat a optat pînă în ultimul moment pentru o alianţă PLDM-PDM-PL, dar a fost extrem de dificil de negociat cu Mihai Ghimpu. Din partea liberalilor a fost un calcul cinic şi pragmatic ca să ne împingă în colţ. I-am propus şi susţinerea candidaturii lui Dorin Chirtoacă la alegerile pentru funcţia de primar de Chişinău, dar ne-au spus că Dorin se va descurca şi singur. Am fi acceptat şi ideea unui procuror general din afara ţării, în acest sens însă urma să operăm modificări la Constituţie. Cu toate că problema nu e în procurorul general, dar în sistem. Cred că PL nici n-a prea dorit să vină la guvernare, să-şi asume responsabilitatea în condiţii dificile.
Dacă PL nu a dorit să voteze un guvern de bună voie, atunci el este împins să o facă de nevoie. Adică, dacă PL nu-şi ia în consideraţie propriile interese, atunci există PCRM care are interese ce pot fi ajustate la cele ale APME. Acest subtext al mesajul transpare din invocarea apropiatelor alegeri locale în cadrul cărora liderii APME ar putea ajuta PCRM să-şi regleze conturile cu PSRM, care “reprezintă interesele altui stat”, iar sieşi şi-ar rezerva dreptul la orice metode pentru cucerirea Primăriei Chişinău.
Noi am anunţat candidatura în repetate rînduri, în campanie, după campanie. Anume din cauza campaniilor bine organizate despre cînd se va scinda PLDM. Candidatul PLDM este Iurie Leancă care are capacitatea de a forma o echipă bună şi va prezenta un program de guvernare foarte convingător pentru a putea merge mai departe. (…) Leancă are garantate la acest moment 42 de voturi, iar celelalte urmează să fie identificate printr-un apel la responsabilitate, raţiune şi solidarizare în numele viitorului nostru european. (…) N-aş vrea să anticipez, consider că sunt suficiente rezerve pentru a avea votat un guvern condus de Iurie Leancă. Deciziile comuniştilor de a susţine sau nu un Guvern în frunte cu dl Leancă ţine de chestiunile interne ale partidului. Nu avem de gînd să îi convingem, fiindcă ar fi nefiresc să purtăm negocieri cu un partid de opoziţie, fie ea şi constructivă care nu are reprezentanţi în Guvern. Apelul va fi către toţi deputaţii de a învesti un guvern pro-european.
Pledoaria pentru promovarea din partea PLDM a candidaturii lui Iurie Leancă la funcţia de prim-ministru este cu subtext. E un lucru promovarea unei candidaturi în cadrul unui coaliţiei majoritare şi este cu totul altceva promovarea unei candidaturi în cadrul unui guvern minoritar. Declaraţia lui Valeriu Streleţ este polivalentă. PLDM nu intenţionează să convingă PCRM să susţină candidatura lui Iurie Leancă, de aceea şi este exprimată rezerva că PCRM va vota pentru această candidatură. În aceste circumstanţe Iurie Leancă poate trece printr-o procedură de umilire publică de către coaliţia camuflată PLDM-PDM-PL, care din a două încercare ar putea alege o candidatură coordonată de comun acord. S-ar putea realiza şi o versiune potrivit căreia PL ar susţine guvernul Leancă, creîndu-şi şanse pentru o eventuală aderare ulterioară, de pe poziţii slăbite, la acordul de constituire a APME. Cel puţin, procedînd astfel PL ar putea menţine intriga în cadrul coaliţiei camuflate cu PCRM, declinîndu-şi responsabilitatea faţă de activitate eventualului guvern minoritar Leancă imediat după votarea acestuia. Cert este că un astfel de guvern Leancă ar fi unul de sacrificiu şi tranziţie, pînă la clarificarea relaţiilor în cadrul coaliţiei camuflate cu PCRM. În aceste circumstanţe, Iurie Leancă, ar trebuie să decidă dacă merită să se angajeze în aceste joc, în care puţine vor depinde de voinţa sa.
Partidul Liberal a dat dovadă de laşitate, a preferat să rămînă în opoziţie, în loc să-şi asume responsabilitatea guvernării alături de PLDM-PD. (…) Eu m-am convins cam pe la jumătatea drumului că Partidul Liberal nu doreşte să participe la guvernare, lor nu le este convenabil, ei judecă cinic, pragmatic iată, iată, trebuie, să intre în locale. Eu asta am înţeles şi le-am spus şi colegilor mei: “Fraţilor, degeaba batem apa-n piuă. Ăştia nu vor participa la guvernare”. Pînă la urmă a preferat o postură foarte comodă de opozant. Este o caracteristică a liberalilor, ei nu sunt capabili de a guverna. Acum sunt alegerile locale. Este bine să mergi în alegeri cu aură de opozant, să-ţi permiţi să spui ce doreşti, să-l înaintezi din nou pe Dorin Chirtoacă la Primărie, e foarte comod.
Acuzaţiile de laşitate la adresa PL, pentru că nu ar fi dorit să-şi asume responsabilitatea alături de PLDM şi PDM par a fi exagerate. Este adevărat că PL a invocat moştenirea toxică pe care a lăsat-o PLDM şi PDM Republicii Moldova după înlăturarea PL de la guvernare în mai 2013 urmată de ruinarea sistemului bancar din ţară. Chiar dacă am admite că PL a exagerat în condiţionările pe care le-a făcut în procesul de negocieri cu PLDM şi PDM, pentru a compensa daunele provocate de foştii şi potenţialii parteneri, totuşi, în faza finală a procesului, PL şi-a demonstrat disponibilitatea de a face cedări. De asemenea, liderul PL, Mihai Ghimpu, a invocat pericolul pentru formaţiunea sa de a rămîne în opoziţie, întrucît înţelege că toate “tunurile propagandistice”, ale PDM şi PLDM vor fi îndreptate spre primarul de Chişinău, Dorin Chirtoacă, pentru a nu admite realegerea acestuia în funcţia de primar. Minunile pe care le poate realiza propaganda PDM le-am văzut în cadrul alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014.
Noi am oferit toate soluţiile pentru colegii liberali. Poate este un calcul pragmatic şi cinic de a ne împinge pe noi într-un Guvern minoritar. Acest cinism trebuie să aibă anumite limite. Acum, aşteptăm un semnal de la PL. Dacă liberalilor nu le convine ce le-am propus noi, să pună ei pe hîrtie ce vor ei.
…m-am convins definitiv că PL nu doreşte să participe la guvernare. De fapt, cred că nici nu are capacitatea de a guverna.. Liberalii sunt, prin definiţie, opozanţi care, chiar şi în perioada participării la AIE 1 şi 2, tot în opoziţie au încremenit. E mult mai confortabil să critici, să dai aprecieri şi să te revolţi decît să te înhami şi să munceşti, să găseşti soluţii şi să ai grijă de oameni.. Eşti mult mai simpatic pentru presă cînd debitezi o sfîntă indignare cu o mină încruntată decît atunci cînd pui în practică politici de dezvoltare, care la început sunt luate în furci de mass media şi puzderia de experţi..
Am bătut apa-n piuă aproape 7 săptămîni, perioadă în care liberalii au invocat false “experienţe europene” şi au formulat solicitări care trec substanţial peste cota lor de încredere politică cu care au fost investiţi de cetăţeni. Pretinsul spirit reformist pe care şi-l arogă liberalii ne este altceva decît o banală bătălie pentru funcţii — hai să cerem cît mai mult, că oricum vom obţine mai mult decît merităm! Sau, după cum a remarcat Dl Ghimpu cîteva zile în urmă într-un moment de sinceritate, — încă trebuie să calculăm cînd PL pierde mai mult: daca participă la guvernare sau dacă rămîne în opoziţie?..
Chiar credeţi că PL “debitezi o sfîntă indignare cu o mînă încruntată”, atunci cînd invocă, de exemplu, necesitatea identificării vinovaţilor subminării periculoase a sistemului bancar din Republica Moldova?
Le-am dat o pauză [PL-iştilor] să se consulte şi ei cu partenerii lor europeni. Asta după ce la ultima rundă, ei au respins într-o manieră hotărîtă propunerile noastre. Sperăm că după această pauză să revină cu o poziţie mai responsabilă.
Care sunt totuşi propunerile PLDM, respinse de PL, opinia publică cunoaşte doar punctele de vedere ale PL?
Astăzi Moldova stă în faţa unor oportunităţi fără precedent. Am bătut cu insistenţă şi ni s-au deschis uşi. Ne rămîne doar să intrăm şi să păşim cu încredere în lumea modernă a valorilor europene.
Face declaraţii necumpătate [Ion Butmalai], lista a fost întocmită la biroul politic şi consiliul naţional politic, fără amestec din exterior.
Acuzaţiile lui Ion Butmalai au venit după ce anterior un alt deputat, Simion Furdui, care de asemenea nu a fost inclus in lista, l-a acuzat pe Vlad Filat ca s-ar fi lăsat influenţat de Iurie Leancă. Premierul ar fi venit cu propria lista atunci cînd au fost desemnaţi candidaţii. PLDM a negat acuzaţiile.
Lista PLDM a fost întocmită după criterii bine definite, astfel candidaţii care şi-au dorit să ramînă la Guvern sau să meargă la Guvern după alegeri au fost nevoiţi să anunţe înainte ca lista să fie întocmită… Am discutat cu colegii, astfel că să nu ne pomenim ca toţi candidaţii din listă să plece la Guvern, iar în Parlament să rămînă politicienii cei mai puţin mediatizaţi. Cei care vor la Guvern trebuie să spună din start, să nu pretindă la listă.
Discutarea şi aprobarea listei a avut loc într-o manieră democratică şi a fost aprobată prin vot de către Consiliul Naţional Politic. Avem o listă echilibrată, omogenă care ţine cont de reprezentarea proporţională nu doar a teritoriilor — unul din principiile de bază, dar şi a femeilor şi tinerilor. Venim cu o listă care să răspundă aşteptărilor societăţii, să asigure un parcurs corect al campaniei, orientat spre obiective importante pentru ţara noastră, bazat pe mesaje pozitive care ne vor asigura victoria în alegeri.
Avem 101 candidaţi plus doi supleanţi, adică 103. Discuţiile pe marginea stabilirii listei au fost într-o manieră democratică. Avem o listă omogenă, în care se regăsesc persoane din teritoriu, dar asigurăm prezenţa în listă a specialiştilor din diferite domenii. Avem deplina siguranţă că vom obţine victoria pentru a crea o coaliţie pro-europeană. Credem că vom avea nu mai puţin de 35 de mandate… Reacţiile unor colegi sunt fireşti, pentru că nu au fost înaintaţi în lista de candidaţi.
Sunt proiecte care vizează situaţia din agricultură. Este vorba despre ajustarea bugetului pentru a oferi agricultorilor suport necesar. În plen ar fi fost nevoie de un timp mai îndelungat pentru dezbateri. Este o cale mai raţională şi mai scurtă pentru a oferi soluţii agricultorilor. Cred că este o decizie corectă. Mai este vorba şi de un proiect ce vizează situaţia energetică, asigurarea pentru iarnă. Avem nevoie de acţiuni prompte, fără dezbateri în Parlament. Cred că opoziţia îşi va manifesta într-un alt mod grija faţă de agricultori şi ar putea înainta o moţiune de cenzură.
Avînd în vedere că Regulamentul Parlamentului, art. 4, alin. 11 stipulează că orice modificări intervenite în componenţa fracţiunii parlamentare se aduce la cunoştinţa deputaţilor în şedinţă plenară, ţin să informez Parlamentul Republicii Moldova că în şedinţa din 16 septembrie fracţiunea PLDM, întru executarea deciziei biroului central al partidului, a decis excluderea din componenţa fracţiunii a deputatului Ioniţă Veaceslav. Şi la moment componenţa numerică a fracţiunii PLDM este de 30 de deputaţi.
Tema aceasta se discută de ceva timp. Nu este o surpriză. Respectiv, era previzibil ca în ziua alegerilor parlamentare să organizăm un referendum. Interdicţii în acest sens nu există. În schimb, în cazul în care nu desfăşurăm referendum, sunt premise, că am putea să ne ciocnim cu anumite probleme, care ar duce la alegeri anticipate. După alegerile parlamentare, nu se ştie care va fi configuraţia politică şi s-ar putea să nu mai fie organizat referendum. Noi vorbim de nişte modificări simple, care ne-ar scuti de bătăi de cap.
În condiţiile vehiculării, în ultimul timp, a zvonurilor cu privire la părăsirea fracţiunii Partidului Liberal Democrat din Moldova de către un grup de deputaţi, membrii fracţiunii parlamentare a PLDM au adoptat o Declaraţie în care condamnă abordările speculative şi resping oricare supoziţii de acest gen. Deputaţii liberal-democraţi îşi reconfirmă ataşamentul pentru valorile şi obiectivele PLDM şi declară că îşi vor exercita mandatul de ales al poporului în componenţa fracţiunii parlamentare din care fac parte.
Spre deosebire de presupunerile lui [Veaceslav Ioniţă] că Dl Preşedinte Vlad Filat ar putea fi indirect responsabil şi beneficiar în cazul unor credite alocate de către BEM unor agenţi economici, Ioniţă este direct responsabil de tergiversarea mai bine de doi ani a modificării legislaţiei în domeniul asigurărilor. În rezultat a avut de suferit o companie internaţională, Moldova a primit numeroase reproşuri şi avertismente nu doar de la guvernul Austriei dar şi de la autorităţile europene, iar cetăţenii noştri au continuat să plătească cel mai mare preţ la Cartea Verde. Costul problemei este de cîteva zeci de milioane de lei, încasaţi nejustificat de la cetăţeni de un grup mic de asiguratori în privinţa cărora chiar şi Consiliul concurenţei, cu toate obiecţiile faţă de el, a emis un verdict de concurenţă neloială. L-am protejat şi l-am menajat, iar el ne-a manipulat, ştiind că avem nevoie de voturi pentru adoptarea legilor care să asigure parcursul european al ţării noastre şi, cel mai important, pentru ratificarea Acordului de Asociere.
Noi sîntem hotărîţi să obţinem un scor electoral nu mai mic decît cel obţinut în noiembrie 2010. Contăm foarte mult pe forţa noastră ca partid, pe organizarea noastră, aspect asupra căruia am muncit foarte mult, în special, în ultimii 2 ani şi jumătate. Personal consider că un obiectiv minim de 35 mandate este unul absolut realist. Mai mult ca atît, aceasta este acea limită care ne va permite să asigurăm constituirea unei coaliţii democratice, deoarece un alt centru de gravitaţie mai puternic nu va fi pe eşichierul politic şi, respectiv, le va spulbera oricare îndoieli sau ezitări potenţialelor parteneri de coaliţie.
Campania va fi una extrem de dură, va fi una fără precedent, avînd în vedere şi diversificarea pieţii media, prezenţa masivă a mediei de limbă rusă locale sau chiar produsă în Federaţia Rusă. Trebuie să avem în vedere mizele pe care le fac partidele. Pe de o parte sînt partidele democratice, care îşi doresc să obţină un scop electoral cît mai bun pentru a asigura o continuitate a procesului de europenizare a ţării, pe de altă parte sînt oponenţii acestui curs, care îşi doresc şi ei un scor mai bun pentru a denunţa cu orice preţ Acordul de Asociere şi a orienta ţara spre Uniunea Vamală, spre vectorul estic. Anticipez că în această campanie vor fi folosite orice metode, multe din ele peste limita legalităţii. Anticipez că fruntaşii partidelor, în special cei ai PLDM, vor fi atacaţi dur, se vor insinua diferite situaţii, se vor vehicula neadevăruri şi vom avea nevoie de multă putere şi multă forţă pentru a rezista în aceste condiţii. Nu mai vorbesc de aplicarea unor metode de corupere a alegătorilor — începînd de la concerte în timpul cărora se împrăştie bani şi terminînd cu diferite cadouri sau chiar cu cumpărarea voturilor. Ne putem aştepta la orice, dar în final mizez încă o dată pe înţelepciunea şi pe responsabilitatea cetăţenilor noştri, care sper să nu se lase nici corupţi, nici induşi în eroare.
Fiecare partid ar trebui să îşi determine propria sa strategie de comportament în campanie, însă un asemenea angajament public ar trebui făcut în maniera în care să se specifice în ce condiţii nu s-ar face coaliţie cu PCRM. Comuniştii îşi mai schimbă retorica, dacă vor dori să participe la o coaliţie largă, care să asigure o majoritate constituţională. Dacă vor înţelege importanţa modificării unor articole în Constituţie, a promovării în continuare a integrării europene, atunci ei ar putea fi parte a unei coaliţii largi. Dar asta cu acordul celorlalţi membri ai coaliţiei. Situaţii pot fi diferite.
Noi nu excludem faptul că măsurile întreprinse de autorităţile de la Kiev vor avea un caracter foarte restrictiv se vor începe speculaţii despre blocada raioanelor de est ale Republicii Moldova, transnistrenii vor trîmbiţa în toată lumea că sunt izolaţi, blocaţi, şi vor căuta motive pentru provocări. De aceea, trebuie să echilibrăm această situaţie, şi împreună cu autorităţile transnistrene să găsim soluţia pentru a securiza hotarele.
Înainte de a căuta soluţia la care vă referiţi, nu credeţi că ar trebui să veniţi cu o ofertă pentru depăşirea situaţiei, care e oferta dvs.?
Nu, Moldova nu trebuie să adere la NATO. Acest lucru este argumentat de mai multe prevederi ale legislaţiei moldoveneşti. Mass-media a difuzat spusele lui Filat fără a pătrunde în esenţă. Am putea adera într-o anumită perspectivă, dacă se va schimba opinia publică în urma unei catastrofe geopolitice care va afecta poporul de rînd, dacă vom înţelege că avem nevoie să ne ascundem sub o anumită umbrelă în imposibilitatea de a ne apăra singuri — iată la ce s-a referit Filat. Cîndva aceasta s-ar putea produce, dar noi sperăm că nu va fi aşa.
De ce vă aventuraţi să rectificaţi mesajul şefului dvs. de partid, nu credeţi că ar fi mult mai potrivit ca dl. Filat să explice ce a avut în vedere?
Credeţi că cei care doresc aderarea Republicii Moldova nu au discernămînt şi nu înţeleg că aderarea la NATO trebuie să fie precedată de o catastrofă geopolitică?
Dvs. nu împărtăşiţi ideea preşedintelui Putin că catastrofa geopolitică a avut loc deja — destrămarea URSS, la ce altă catastrofă geopolitică vă aşteptaţi?
Dacă nu vă aşteptaţi la o nouă catastrofă politică, de ce atunci liderul formaţiunii dvs. a început să vorbească de NATO?
Înţelegem că pentru PCRM cu cît situaţia este mai rea cu atît mai bine. Poate aspiraţiile comuniştilor de a reveni la guvernare înseamnă provocarea situaţiei tensionate din ţară, dar nu li se va primi nimic deoarece poporul Moldovei doreşte altceva.
Am toată încrederea că ratificarea va avea loc într-un timp nu prea îndepărtat, imediat după semnare, cred că în termen de maxim zece zile [iulie 2014]. Este nevoie de puţin timp pentru a pregăti procedurile necesare, raportul comisiei de profil. Şi am toată încrederea că voturile necesare pentru ratificarea Acordului se vor găsi. La fel cum am încrederea că procedura de ratificare de către celelalte 28 de parlamente ale statelor membre ale UE, de asemenea, va decurge într-un ritm rapid şi fără tărăgănări.
Acordul de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană a fost semnat la 27 iunie 2014 şi ulterior ratificat de către Parlamentul Republicii Moldova la data de 2 iulie 2014. Pînă la 21 octombrie 2014, şase dintre cele 28 state europene au ratificat deja AA Moldova-UE: Slovacia, România, Letonia, Lituania, Estonia şi Malta.
Fireşte că spre regret am avut dreptate că oricare nu ar fi acţiunile Republicii Moldova, precum cea de anulare a accize la mărfuri, Transnistria găseşte noi motive de a tensiona situaţia. Acest apel faţă de Federaţia Rusă este o sfidare la adresa tuturor participanţilor în formatul de negociere “5+2”. Fireşte este o încercare de tensionare a situaţiei. Vor să repete într-un fel scenariul Crimeei, neţinînd cont de faptul că există diferenţe enorme. Este regretabil că ei autoproclamatele autorităţi de la Tiraspol aleg calea confruntării, tensionării situaţiei. Depinde, în primul rînd, de reacţia autorităţilor de la Moscova. Noi contăm foarte mult că această reacţie va fi echilibrată şi în spiritul respectului faţă de integritatea teritorială şi suveranitatea Republicii Moldova, în conformitatea cu acordurile pe care le avem semnate.
Dacă e să respectăm întocmai toate rigorile, urma să fie depusă o cerere la secretariatul coaliţiei. Această cerere încă nu a fost recepţionată.
…
Nu trebuie să se exagereze pe calificarea militar sau nemilitar al ministrului. Să ţinem cont de faptul că avem o conducere a Ministerului Apărării care asigură desfăşurarea atribuţiilor fireşti ale acestei instituţii. Ministrul este o figură politică. Mai ţineţi cont şi de faptul că Republica Moldova, fiind un stat neutru, Armata are atribuţii strict de apărare. În cadrul unor agresiuni pot interveni alte state care au recunoscut neutralitatea ţării. Noi avem un şir de state care au recunoscut neutralitatea RM.
Nu credeţi că exagerările se produc nu pe dimensiunea: militar-nemilitar, ci pe dimensiunea algoritmică?
Care este poziţia PLDM privind redistribuirea împuternicirilor dintre ministrul Apărării şi Comandantul supreme, problemă din cauza căreia şi-a dat demisia ex-ministrul Vitalie Marinuţa?
CSI-ul demult s-a transformat într-un club al Preşedinţilor şi Primilor miniştri. Rolul acestei organizaţii din punct de vedere politic, militar este practic nul. Este o entitate în care se discută de regulă subiecte cu caracter economic, social, cultural. De regulă, reieşind din experienţa ultimilor ani, sau decenii.
În momentul cînd vom considera că această entitate nici nu ne reprezintă, nici nu ne aduce plus valoare în relaţiile noastre cu alte state şi nu vorbim doar de Rusia, vorbim de celelalte state membre, atunci probabil ne vom revizui poziţia şi mai ales în contextul eventualelor procese de semnare şi de ratificare a acordurilor de asociere şi de liber schimb s-ar putea constata că o parte din acordurile de liber schimb care sunt la moment în vigoare cu statele CSI trebuire revăzute sau poate chiar denunţate. Vom vedea, pas cu pas.
N.R.: În cadrul conflictului dintre Ucraina şi Rusia, autorităţile de la Kiev au examinat posibilitatea ieşirii ţării din componenţa CSI. Premierul Ucrainei, Arseni Iaţeniuk, a declarat mai tîrziu că această procedură este prematură, dar nu a respins o atare posibilitate. La 20 martie 2014, preşedintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, a anunţat că fracţiunea liberalilor intenţionează să înregistreze un proiect de lege privind ieşirea Moldovei din CSI. Partidul Liberal Democrat din Moldova nu respinge ideea ieşirii Moldovei din componenţa CSI, dar acest lucru trebuie făcut “pas cu pas”.
Referitor la acest referendum s-a pronunţat atît CEC cît şi instanţa de judecată de la Comrat, astfel încît subiectul referendumului nu poate fi tema unui referendum local.
Poziţia PLDM-ului a fost foarte tranşantă şi înainte ca Curtea Constituţională să se pronunţe asupra acestei probleme. Noi am spus tot timpul că adevărul ştiinţific este incontestabil, iar cei care au ales să numească limba pe care o vorbesc “moldovenească” au tot dreptul. Constatăm că s-a făcut un act de justiţie, iar faptul că limba română şi-a recăpătat numele său oficial este un fapt ce ne bucură.
Sunteţi la curent că hotărîrea CC se referă nu doar la probleme lingvistice, ci şi la problema transnistreană, forţele de ocupaţie, etc.?
Credeţi că implicaţiile politice ale hotărîrii CC ar fi trebuit să fie discutate cu reprezentanţii Parlamentului şi Guvernului înainte de publicarea hotărîrii?
Aceste puncte de control intern migraţionale activează în baza unui regulament intern al Guvernului. Adică proiectul Nr. 250 nu reglementează activitatea acestor puncte. Proiectul Nr. 250 are misiunea de a clarifica amenzile, de a stabili nişte principii foarte clare pentru străinii care intră în Moldova prin segmentul de pe teritoriul Moldovei, dar care nu poate fi controlat în totalitate de Republica Moldova şi stabileşte nişte reguli mai clare de joc […] proiectul 250 se referă la străinii care nu au cetăţenia Republicii Moldova […] Varianta finală a proiectului 250 va face referinţă la cei care domiciliază permanent pe teritoriul Transnistriei, dar nu au cetăţenia Republicii Moldova pentru care va fi un regim în general diferit, care să-i afecteze cît mai puţin.
N.R.: Au fost instalate şase birouri de control al migraţiei pe frontiera administrativă de pe Nistru, chiar dacă nu există încă o bază legislativă definitivă pentru aceste proceduri. Cele şase birouri de control al migraţiei au fost deschise în localitatea Hîrbovăţ, r. Anenii Noi, satul Hagimus, r. Căuşeni, s. Sănătăuca, r. Floreşti şi oraşele Dubăsari, Criuleni şi Rezina. Ele vor începe să funcţioneze de săptămîna viitoare, acţiunea fiind parte a planului de acţiuni pentru liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană. Potrivit guvernării punctele sunt deschise pentru controlul fluxului migraţiei pe acest segment de frontieră, dar şi pentru “facilitarea” înregistrării temporare a străinilor, care intră în Moldova. Pe data de 5 iunie curent, majoritatea parlamentară a votat în prima lectură Legea Nr. 250 privind regimul străinilor, inclusiv modificări la Codul Contravenţional, care prevăd amendarea cetăţenilor străini, ce nu se înregistrează la autorităţile moldoveneşti timp de 72 de ore după intrarea pe teritoriul ţării. Modificările prevăd şi amendarea locuitorilor din stînga Nistrului, care nu deţin cetăţenie moldovenească. Potrivit modificărilor adoptate, locuitorii regiunii transnistrene ce nu deţin cetăţenie moldovenească şi străinii care vizitează Moldova inclusiv Transnistria vor fi amendaţi cu 200–400 lei.
Ne bucură faptul că am reuşit să depăşim ambiţiile de partid, iar interesele naţionale au fost puse mai presus. Documentul îndeamnă toate părţile să revină la masa negocierilor […] declaraţia trebuie să fie punctul de pornire al negociatorilor […] documentul exclude orice acţiuni unilaterale întreprinse pe Nistru.