Vasile Botnari

Deşi e foarte important, nu e de de-ajuns să facem drumuri bune pentru transportul producţiei sau să modernizăm calea ferată sau porturile pentru transportul pe apă. Mai trebuie să ne şi facem cunoscuţi în Europa. Pentru aceasta PDM propune un plan finanţat de stat pentru ca în 3 ani de zile produsele moldoveneşti să devină cunoscute şi apreciate pe piaţa europeană.

Vom investi foarte mult în infrastructura, în materialul rulant, în locomotive, vagoane, dar şi în locuri de muncă. Suntem la etapa finală de negocieri cu băncile europene pentru obţinerea a 100 mil. euro investiţii pentru modernizare. Sigur că vor fi introduse şi multe tehnologii noi — vom lansa modernizarea vagoanelor aici la Chişinău, aceleaşi bilete electronice la care se lucrează acum şi pe care le vom implementa de la anul viitor… Nu vom înstrăina activele Căilor Ferate… Democraţii propun extinderea construcţiilor şi realizarea unei linii de cale ferată de mare viteză România — Moldova — Ucraina.

Proiectul de modernizare a întreprinderii “Căile Ferate din Moldova” este unul de perspectivă… Urmează că în următorii ani să fie dusă la capăt aceasta reformă, să fie investit foarte mult în infrastructura, în materialul rulant, în locomotive, vagoane. Sigur că vor fi introduse şi multe tehnologii noi, aceleaşi bilete electronice la care se lucrează acum şi care vor fi în anul viitor… Principala sarcină este stabilitatea şi oferirea serviciilor respective. Vor fi investiţii in infrastructura care nu au fost timp de 30 de ani în acest domeniul, prin procurarea a 11 locomotive moderne şi modernizarea infrastructurii drumului.

Ne dorim ca Portul fluvial Ungheni să beneficieze de mai multe investiţii, inclusiv în modernizarea echipamentului şi a navelor. Vrem să avem siguranţa că această ramură va creşte, iar noi, cei care muncim în acest domeniu, să avem garanţia zilei de mîine. Vrem să avem locuri de muncă stabile şi bine plătite… În ultimul an şi jumătate, am depus eforturi deosebite pentru relansarea navigaţiei interne şi dezvoltarea porturilor din Moldova. Astăzi, transportul fluvial, care nu a mai existat în Moldova timp de 25 de ani, reprezintă o oportunitate reală pentru creşterea economiei Moldovei prin oferirea căilor alternative mult mai ieftine de export şi import al mărfurilor. Vom continua să investim în această ramură, care aduce şi locuri de muncă noi, o dovadă a acestui fapt fiind dinamica înregistrată într-un singur an de Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti.

Vrem să ne axăm pe dezvoltarea regională. Este un lucru important. În cadrul campaniei ne vom axa puternic pe acest punct. Mai ales că este un punct care trebuie să îl atingem după semnarea Acordului de Asociere.

Vom face drumuri de ocolire la oraşele principale: Comrat şi localităţile cele mai mari. Antreprenorul cred că este foarte motivat să facă lucrările la timp, pentru că în fiecare zi de întîrziere se calculează penalitate.

Ministrul Vasile Botnari a inspectat mai multe drumuri aflate în reconstrucţie. Drumul Hînceşti-Lăpuşna va intra, de mîine, în reparaţii. Pentru reabilitarea celor 37 de kilometri de şosea vor fi cheltuite aproape 19 milioane de euro, iar banii provin din fonduri europene. Reparaţia va dura pînă în septembrie 2016.

Am avertizat compania de necesitatea finalizării lucrărilor pe partea de carosabil pînă la finele acestui an. Avem speranţa că antreprenorul este suficient de motivat să se grăbească, luînd în considerare că zilnic îi sunt calculate penalităţi pentru întîrziere… Proiectul de reabilitare a celor 86 km al drumului Chişinău-Giurgiuleşti prevede şi amenajarea trotuarelor, bordurilor, şanţurilor de evacuare a apei, iluminatului public în satele de pe traseu. Iată că parteneriatele noastre cu instituţii europene au beneficii concrete şi pentru locuitorii UTA Găgăuzia.

Ministrul Transportului şi Infrastructurii Drumurilor, Vasile Botnari, a efectuat, pe 9 octombrie, o vizită pe sectoarele de drum aflate în reabilitare de pe traseul naţional M3 Chişinău-Giurgiuleşti. El a atenţionat compania ce repară traseul Chişinău-Giurgiuleşti ca lucrările să fie finalizate pînă la începutul sezonului rece, astfel încît să nu mai existe dificultăţi în trafic. Potrivit ministrului, finanţarea proiectului este asigurată de partenerii europeni şi nu va fi admisă tergiversarea nejustificată a lucrărilor. Reabilitarea traseului Chişinău-Giurgiuleşti a început în martie 2013. Primii 55 de km pe segmentul Comrat-Ciumai, cu o investiţie de 25 mil. euro, urma să fie finalizată deja în 2014. O altă porţiune de 31 km de drum pe segmentul Ciumai-Slobozia Mare, costul căreia se ridică la 18,8 mil. euro, va fi practicabilă în 2016.

Este primul an cînd din Fondul Rutier au fost alocaţi mai mult de 400 de milioane pentru localităţile din ţară. În primul rînd ca să fie reparate drumurile cu menire socială: drumurile care merg spre grădiniţe, şcoli, centre medicale ca să poată să beneficieze copii noştri, oamenii în etate şi toţi restul.

Vasile Botnari a declarat că pînă în anul 2020 vor fi reabilitaţi 2000 de kilometri de drumuri naţionale. În prezent, o prioritate sunt căile de acces locale.

Gestionez acest domeniu de un an şi patru luni, perioadă în care s-a lucrat într-un ritm intens. Ca rezultat, iată că avem schimbări vizibile în domeniul nostru. Dacă în 2013 am avut şantiere deschise pentru 300 de kilometri de drumuri, în acest an am depăşit această cifră. La moment, avem în lucru peste 400 de kilometri de drumuri naţionale, iar în proces de achiziţie sunt încă cca 125 km de drum. Important este că din acest an am început să reparăm şi drumuri locale, din sate şi oraşe, proiect pentru care am alocat din Fondul Rutier, în premieră, 419 milioane de lei. […] Cu toate progresele din ramurile de transport, ne dăm seama că mai sunt multe lucruri de făcut şi suntem hotărîţi să avansăm. Fiecare leu investit în drumurile Moldovei, în căile ferate şi în transportul rutier, aerian se va întoarce întreit prin creşterea economică a ţării.

Autogara de Nord are solicitări din partea transportatorilor mult mai mari decît putea deservi şi se impunea deja de mai mult timp extinderea capacităţilor. Din acest motiv existau nemulţumiri din partea transportatorilor, care aveau timp limitat pentru îmbarcarea pasagerilor. În acelaşi timp, cele 1.2 hectare nu erau utilizate, devenind o adevărată gunoişte. Pînă la finele lui octombrie va fi finalizată construcţia peronului acoperit şi amenajat cu locuri de aşteptare, astfel ca să oferim confortul necesar călătorilor şi transportatorilor […] Anul acesta, vom finaliza prima etapă a proiectului, iar către anul viitor vom extinde infrastructura gării şi vom construi o nouă clădire cu sală de aşteptare, ghişee, utilităţile publice etc. Pentru aceasta vom apela şi la credite, costul investiţiei fiind estimat la cca 13 milioane de lei.

Cele 100 de milioane de lei rezervate din Fondul Rutier pentru reabilitarea drumului Orhei-Rezina se propune a fi redirecţionate la suplinirea lucrărilor de reabilitare a drumurilor locale ce asigură accesul la instituţiile de menire social-economică, dar şi pentru întreţinerea de iarnă a drumurilor publice.

Eu ca ministru responsabil de domeniul drumurilor consider că decizia finală privind traseul centurii Chişinăului trebuie luată doar în urma unor consultări publice cu experţii din domeniu, autorităţile locale, în primul rînd ale primăriei Chişinău, dar şi a primarilor din suburbii. Desigur, ne interesează şi opinia cetăţenilor, a celor care se vor folosi de această şosea. Vom face public conceptul elaborat, pe marginea căruia îi invit pe cei interesaţi să se expună.

Investiţia pentru primele trei sectoare ale centurii, care vor intra în reabilitare totală din anul viitor, se ridică la 52 milioane de euro, bani oferiţi anterior de către băncile europene pentru realizarea programului de reabilitare a drumurilor. Subiectul discuţiilor în ambele proiecte va fi drumul de ocolire a părţii de sud-est al capitalei, două sectoare dintre care la moment nu există şi urmează să fie construite de la zero. În urma consultărilor, trebuie să decidem care va fi traseul şi să trecem la elaborarea studiului de fezabilitate. În ambele cazuri vom construi o şosea cu patru benzi de circulaţie şi intersecţii denivelate pentru a fluidiza şi securiza traficul.

Obiectivul nostru este să construim un drum de ocolire modern, care să corespundă cerinţelor europene, pentru a uşura traficul în oraş. Existenţa unei centuri a Chişinăului va permite redirecţionarea integrală a transportului de tranzit, dar şi accesul mai uşor la destinaţie pentru chişinăuieni, ocolind centrul oraşului.

Prin intermediul întreprinderii de stat “Gări şi Staţii Auto”, subordonată ministerului, am iniţiat un plan de renovare şi modernizare a tuturor gărilor auto din ţară, pentru a le oferi călătorilor condiţiile şi confortul necesar. Pentru renovarea gării din Străşeni a fost valorificată o investiţie de 1 mil.lei. Anul acesta, vor mai fi inaugurate trei clădiri după modernizare — în Călăraşi, Floreşti şi Ungheni. Vom continua în acest tempou, astfel ca să ajungem să modernizăm întreaga reţea de gări din Moldova, care a ajuns în stare deplorabilă.

Pentru aceste drumuri se oferă garanţie de minim 10 ani, iar dacă vor apărea defecte, acestea vor fi remediate din contul companiilor care le reabilitează.

Producătorii agricoli au apreciat beneficiile modalităţi de transportare de alternativă, deschisă odată cu redarea navigabilităţii rîului Prut. La momentul actual, Portul Fluvial Ungheni a recepţionat deja solicitări pentru transportarea a cca 200 de mii tone de cereale. Planificăm să exportăm pe rîu în acest an cel puţin 300 de mii de tone […] Cerealele vor fi transbordate din barje direct pe nave maritime. Din septembrie, această operaţiune va putea fi efectuată la mila 71 pe Dunăre, la o distanţă de doar 15 km de la Cîşliţa-Prut. Aceasta va permite exportul grînelor în mai multe ţări pe cale maritimă.

Situaţii cînd cursele aeriene sunt reţinute pentru mai multe ore, iar pasagerii rămîn blocaţi în aeroporturi nu trebuie să existe. Compania [Air Moldova] urmează să implementeze în acest scop un Plan de măsuri urgente, realizarea căruia va fi monitoriza strict […] Pentru cazurile de întîrzieri mari, pasagerii trebuie să fie despăgubiţi de către companie, în funcţie de timpul de aşteptare, aşa cum prevede legislaţia în domeniu. Toate compensaţiile trebuie achitate în termen cît mai scurt.

Deja de azi [15 august 2014], drumul naţional Hînceşti-Cimişlia intră în reparaţie. În 2013, a fost finalizată reabilitarea porţiunii de drum de la Chişinău pînă la Hînceşti, iar acum vom continua pînă la Cimişlia. Planificăm să continuăm în 2015 cu reabilitarea acestui traseu pînă la Basarabeasca […] Pînă la finele anului planificăm să mai semnăm alte 6 contracte, astfel ca să avem în lucru cca 500 km de drum.

Reţeaua feroviară din Moldova necesită investiţii enorme atît în înnoirea materialului rulant — a vagoanelor de pasageri, vagoanelor marfare, a locomotivelor — dar şi a infrastructurii. Vă anunţ că suntem, în acest scop, la o etapă finală pentru obţinerea finanţării de 100 milioane de euro din Băncii Europene pentru Reconstrucţii şi Dezvoltare şi Băncii Europene pentru Investiţii. Planificăm să începem modernizarea liniilor de cale ferată cît mai rapid.

Avem experienţa proiectelor precedente, cînd din cauza mobilizării lente a companiilor au fost înregistrate mari întîrzieri la reabilitarea drumurilor. La momentul semnării contractelor, companiile au fost avertizate că nu vom admite tergiversări. Nu vom accepta scuze că nu se reuşeşte şi îi vom taxa pe cei care vor depăşi termenii anunţaţi. Suntem dispuşi să mergem pînă la rezilierea contractelor, dacă şantierele nu vor fi deschise în termenii stabiliţi.