Vor fi multe acţiuni în judecată.
Vor fi multe acţiuni în judecată.
Cel puţin 4 mii de locuri de muncă vor fi create în următoarele luni în raionul Străşeni, ca urmare a venirii unui investitor nou în Subzona Economică Liberă de la Străşeni.
Este posibilă revizuirea tarifului pentru consumatorii finali din data de 1 ianuarie 2015. Acest lucru va fi făcut cu acordul ANRE. Acest lucru este posibil şi în condiţiile de relaţii complicate, dacă eşti un profesionist bun şi ai capacitatea să porţi negocieri.
Eu vă spun cu certitudine că, după alegerile parlamentare din 30 noiembrie, relaţiile cu Federaţia Rusă vor reveni la normalitate. Vor dispărea toate embargourile, iar cetăţenii noştri vor putea să muncească în continuare în Rusia.
Vom purta discuţii doar cu acele partide care nu vor umbla la Acord. De asemenea, o condiţie va fi continuarea reformelor. Noi vom avea nevoie de o majoritate parlamentară pentru continuarea reformelor.
Sunt mîndru să constatat că una dintre cele mai vechi şcoli de vinificare din Europa se află în Republica Moldova. Această instituţie evident că trebuie modernizată, avem nevoie de o şcoală care să crească cei mai buni specialişti, fiindcă industria vinului este una strategică în ţara noastră. În cel mult un an şi jumătate, vom avea o instituţie modernă, iar lansarea acestui proiect va forma specialişti competitivi. Dumneavoastră sunteţi cei mai buni ambasadori ai Republicii Moldova.
Guvernul nu a făcut nimic pentru dezvoltarea infrastructurii capitalei… Imediat după formarea noului Guvern în urma scrutinului din 30 noiembrie, voi veni cu o agenda pentru dezvoltarea capitalei. Vrem să se facă mai mult, să se construiască drumuri, poduri, ieşirile din oraş, să fie schimbate legile ca să putem lupta eficient cu comerţul stradal şi construcţiile neautorizate. Nici o guvernare nu a făcut nimic pentru dezvoltarea infrastructurii acestui oraş, nu a construit cel puţin un drum.
În viitorul Guvern vor fi persoane care nu sunt membri de partid. O să fie profesionişti. Nu spun că nu avem profesionişti în echipa noastră, dar vrem să selectăm pe cei mai buni profesionişti ai ţării.
Partidul nostru va veni cu o nouă iniţiativă de organizare a referendumului după alegerile parlamentare, pentru a nu ne pomeni în 2016, într-o nouă situaţie de blocaj cu alegerea preşedintelui, atunci cînd îşi finalizează mandatul preşedintele Timofti.
Cred că suntem unul dintre puţinele oraşe din Europa care nu are în prezent drumul spre aeroport iluminat. Iată de anul acesta, va fi luminat.
Primarul general al municipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă, a inaugurat la 30 ianuarie 2014 iluminatul stradal pe bd. Dacia, pe porţiunea Porţile Oraşului — Aeroportul Internaţional Chişinău. Reţeaua de iluminat public are cca 10 km şi este amplasată pe mijlocul traseului. În total au fost instalaţi 251 de piloni, cu înălţimea de 11 m şi 2 braţe, pentru a asigura iluminarea ambelor sensuri de circulaţie. Costul lucrărilor este de cca 22 milioane lei, bani alocaţi din bugetul municipal pentru anul 2014. Lucrările de modernizare a iluminatului stradal pe bd. Dacia, pe porţiunea Porţile Oraşului — Aeroportul Internaţional Chişinău, au demarat în luna aprilie 2014.
Începînd cu 1 octombrie [2014], salariul minim pe ţară va fi de 1,000 de lei. Această decizie va duce la majorarea cu 15% a salariilor pentru circa 120 de mii de angajaţi din sectorul bugetar. De la 1 octombrie, cu 20 la sută se va majora salariul pentru persoanele care muncesc în instituţii bugetare. Proiectele de hotărîre aprobate vor intra în vigoare de la 1 septembrie şi 1 octombrie.
De la 1 octombrie 2014, cuantumul salariului minim pe ţară este stabilit de 1,000 lei (Hotărîrea Guvernului Nr. 550 din 09.07.2014). De asemenea, în contextul modificărilor la Legea Nr. 355 din 23.12.2005, cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar şi Legea Nr. 1432 din 28.12.2000 privind modul de stabilire şi reexaminare a salariului minim, de la 1 octombrie 2014, au majorate salariile angajaţilor bugetari salarizaţi în baza Reţelei tarifare unice (începînd cu 1,000 lei pentru categoria I de salarizare). Totodată, de la 1 septembrie 2014, au fost majorate cu 20% salariile cadrelor didactice.
Astăzi pot anunţa că, începînd cu 6 octombrie, curent, se vor putea face transferuri băneşti din Italia către Republica Moldova prin Poşta Moldovei la un comision de 5 euro pentru sumele de pînă la o mie de euro. Mai mult decît atît, avem stabilite aceste înţelegeri cu colegii din Portugalia — acordul a fost deja semnat. Cu cei din Spania semnarea acordului este pe ultima sută de metri. Acesta urmează să fie semnat în următoarele zile.
Serviciul de transfer monetar internaţional între oficiile poştale din Moldova şi Italia a fost lansat la 20 octombrie 2014. Noul serviciu permite moldovenilor care locuiesc în Italia să facă transferuri la o rată de cinci euro pentru orice sumă de pînă la 1000 de euro. Astfel, destinatarii plăţii din Moldova pot să ridice banii fie în euro, fie în lei moldoveneşti, practic la toate serviciile poştale din Moldova şi Italia.
Acest serviciu de transferuri de bani a fost negociat şi dezvoltat între ÎS “Poşta Moldovei” şi “Poste Italiane” în perioada ianuarie-septembrie 2014, cu suportul OIM Moldova şi al Băncii Naţionale a Moldovei, în cadrul Programului Global Comun OIM/PNUD/UNWomen “Integrarea Migraţiei în Strategiile Naţionale de Dezvoltare” — Faza II (MOMID), finanţat de Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare, SDC.
Economia, în opinia noastră, este industria, producerea. Şi trebuie să activeze pentru societate. Adică, dorim nu doar să creăm timp de patru ani cel puţin 200 de mii de locuri de muncă, dar şi salariul angajaţilor trebuie să fie unul pe măsură […] Vom confisca demnitarului corupt nu doar proprietatea ce-i aparţine, dar şi cea înregistrată pe numele rudelor. Vom reevalua rezultatele privatizării, vom clarifica situaţia cu managementul întreprinderilor mari de stat, cum ar fi “Moldtelecom”, “Calea Ferată din Moldova”. Vom introduce impozite pentru oamenii bogaţi, dar şi pe obiecte de lux.
Acestea sunt promisiuni electorale?
Ne dorim ca, cel puţin, pînă la 1 septembrie să reuşim suplimentarea rutelor de troleibuz şi, respectiv, autobuze. Circa 50 de unităţi la troleibuze şi, respectiv, 70 de unităţi la autobuze şi vrem să redeschidem cîteva rute de autobuz care au fost închise în anii precedenţi — 19, 36, 13 şi altele, în aşa fel încît să completăm liniile de autobuz şi troleibuz la un minim necesar care să asigure o circulaţie constantă a unităţilor de transport de la ora 6 dimineaţa pînă la ora 11 seara, la un interval nu mai mare de 10–15 minute şi, evident, un interval mult mai mic în orele de vîrf, în special pe rutele principale. Asta ar fi ceea ce putem să facem în condiţiile care ne-au fost create în urma grevei, în aşa fel încît să avem o situaţie cît de cît acceptabilă. Rutelor de microbuz le propunem, acelor care se suprapun peste autobuze şi troleibuze, să asigure accesul călătorilor din suburbii spre sectoare şi din cartiere mărginaşe, de asemenea, spre o arteră principală din sector.
În ceea ce priveşte depunerea cererii de aderare la Uniunea Europeană, după calculele noastre, acest lucru s-ar putea întîmpla în a doua jumătate a anului 2015, pe timpul preşedinţiei letone în Uniunea Europeană.
Începînd cu 1 ianuarie 2015 toate şcolile sportive din ţară vor fi finanţate de Ministerul Tineretului şi Sportului. A fost creată o bază juridică legală pentru formarea unui mecanism prin care să putem contribui la dezvoltarea acestora. Vom face tot posibilul ca să monitorizăm activitatea fiecărei instituţii din subordine. În sfîrşit, lacuna existentă în legislaţie a fost lichidată. În acest sens, avem o strategie bine definită pentru cele trei regiuni ale ţării: Nord, Centru şi Sud. Preconizăm ca în fiecare regiune să existe cel puţin o bază sportivă, iar în zona Centru să mai existe şi o mare bază pentru cantonamente.
Planul 2020 va produce schimbări de lungă durată pentru crearea locurilor de muncă. Viziunea noastră este ca anume sectorul privat să genereze cele mai multe locuri de muncă. Iar Guvernul va contribui la înlăturarea tuturor barierelor şi va oferi oportunităţi pentru ca sectorul privat să se dezvolte. Iată un detaliu concret: zece mii de locuri de muncă vor fi generate în următorii doi ani doar în urma implementării proiectelor de investiţie publică – proiecte care prevăd reparaţia şcolilor, construcţia drumurilor, grădiniţelor şi a reţelelor edilitare în fiecare localitate, în fiecare sat.
Nu credeţi că ar fi mai corect să vorbiţi despre creşterea numărului total de locuri de muncă şi nu despre cele generate, fără a spune şi cîte locuri de muncă vor fi lichidate?
Pînă la obţinerea statului de membru deplin. Şi o spun cu toată certitudinea că acest lucru se va întîmpla cel tîrziu în anul 2020. Pentru asta, pînă în 2017 ne propunem să obţinem statutul de ţară-candidat la aderare. De asemenea, ne propunem să valorificăm toate oportunităţile procesului de integrare europeană pentru a reintegra localităţile din stînga Nistrului în viaţa politică, economică şi spirituală a ţării, astfel încît şi concetăţenii noştri din Transnistria să poată beneficia din plin de progresul nostru spre Europa.
Un personal medical bine instruit şi motivat, un sistem medical profesionist şi modern este esenţial pentru sănătatea populaţiei din Republica Moldova şi aceasta este prioritatea absolută. Trebuie să asigurăm accesul cetăţenilor la servicii medicale de calitate. Paşii care îi vom întreprinde în acest sens sunt hotărîţi — din 1 iulie, salariile în medicină vor creşte cu 21% şi vom acorda o atenţie sporită pregătirii profesionale calitative a cadrelor din medicină. Pas cu pas vom atinge nivelul de salarizare demn de un lucrător medical, un salariu raportat la standarde europene.
Prin modificarea Regulamentului privind salarizarea angajaţilor din instituţiile medico-sanitare publice încadrate în asigurările obligatorii de asistenţă medicală, din iulie 2014 salariul medicilor pentru prima categorie a fost mărit cu 21%.
Corupţia fură prea mult de la cetăţeni. Corupţia strangulează economia, corupţia şifonează imaginea Moldovei. Pînă în 2020 va fi implementat un sistem de verificare a tuturor judecătorilor, cei necalificaţi sau corupţi vor fi eliminaţi din sistem.
În doar cîteva săptămîni, drumul naţional Chişinău-Ungheni-Sculeni va deveni un adevărat şantier de construcţie. Anterior, pe acest traseu au fost licitate trei segmente cu o lungime totală de 70 de km, iar astăzi vom semna pentru alte 22 de km. Pentru reabilitarea celor 92 km de drum vom valorifica, timp de doi ani, o investiţie ce se ridică la cca 75 de milioane de euro […] După ani de zile cînd Moldova nu avea bani pentru reabilitarea drumurilor, suntem obligaţi să valorificăm eficient investiţiile. Avem şi lecţii învăţate în urma realizării proiectelor precedente, de care vom ţine cont pe viitor.
Anul acesta vom finaliza construcţia a circa 200 de locuinţe sociale. Blocul locativ din Călăraşi este primul care va fi dat în folosinţă, ulterior în lunile septembrie-noiembrie a.c., urmează să fie finalizate lucrările apartamentelor din raioanele Hînceşti, Sîngerei şi Briceni. Tot în acest an, începem construcţia locuinţelor sociale în raioanele Soroca şi Leova, iar în 2015 beneficiarii vor putea să îşi primească cheile.
Cei 10 mln de lei vor fi un colac de salvare. Banii vor fi alocaţi pentru noi producţii cinematografice ale unor cineaşti talentaţi, care în prezent fac filme în alte părţi, dar nu pentru Republica Moldova.
Credeţi că guvernarea va reuşi să adopte legea bugetului pentru 2015 înainte de începerea oficială a campaniei electorale la 30 septembrie 2014?
Minimul garantat va fi majorat la această etapă în legea bugetului pentru 2014. Este prevăzut ca minimumul să fie de 700 lei. Acest prag majorat înmulţit la coeficientul 1,6 ne va permite ca încă cîteva mii de familii să se încadreze în program şi vom examina posibilitatea majorării valorii ajutorului lunar dedicat familiilor pentru a suporta cheltuielile mai mari în perioada rece a anului.
Pentru determinarea cuantumului ajutorului social nivelul venitului lunar minim garantat pentru perioada ianuarie-octombrie 2014 a fost stabilit în mărime de 680 de lei şi începînd cu 1 noiembrie 2014 în mărime de 700 de lei (art. 4 din Legea bugetului de stat pe anul 2014, Nr. 339 din 23.12.2013). Ajutorul pentru perioada rece se stabileşte şi se plăteşte familiilor beneficiare de ajutor social, precum şi familiilor solicitante de ajutor social venitul global mediu lunar al cărora este mai mic decît nivelul venitului lunar minim garantat majorat de 1,6 ori. (p. 471 alin. b din Hotărîrea Guvernului Nr. 1167 din 16.10.2008, pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de stabilire şi plată a ajutorului social). În prezent Ministerul Finanţelor examinează posibilitatea majorării, începînd cu 1 noiembrie 2014, a cuantumului ajutorului pentru perioada rece de la 200 lei lunar la 250 lei.
Am toată încrederea că ratificarea va avea loc într-un timp nu prea îndepărtat, imediat după semnare, cred că în termen de maxim zece zile [iulie 2014]. Este nevoie de puţin timp pentru a pregăti procedurile necesare, raportul comisiei de profil. Şi am toată încrederea că voturile necesare pentru ratificarea Acordului se vor găsi. La fel cum am încrederea că procedura de ratificare de către celelalte 28 de parlamente ale statelor membre ale UE, de asemenea, va decurge într-un ritm rapid şi fără tărăgănări.
Acordul de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană a fost semnat la 27 iunie 2014 şi ulterior ratificat de către Parlamentul Republicii Moldova la data de 2 iulie 2014. Pînă la 21 octombrie 2014, şase dintre cele 28 state europene au ratificat deja AA Moldova-UE: Slovacia, România, Letonia, Lituania, Estonia şi Malta.
…am ajuns la concluzia […] că ne putem permite, în acest an [2014], să majorăm salariile cu 20% la pedagogi, plus o primă anuală care ar face ca această creştere să fie per ansamblu cam 27%. Dincolo de acest lucru, am extins această listă a oamenilor care vor beneficia de creşteri salariale şi la educatori care aveau salarii mult mai mici, şi la ajutori de educatori, şi la asistente medicale, şi la bibliotecari.
De la 1 septembrie 2014, au fost majorate cu 20% salariile cadrelor didactice (inclusiv a celor din învăţămîntul preşcolar, primar, secundar general, alte forme de învăţămînt preuniversitar, etc.) De menţionat că, acestea vor fi reexaminate şi majorate anual, de la 1 septembrie, pe măsura creşterii procentuale a salariului mediu prognozat pe economia naţională pentru anul gestionar faţă de salariul mediu al cadrelor didactice din învăţămînt real atins în trimestrul IV al anului precedent, (Anexa 11 din Legea Nr. 355 din 23.12.2005, cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar). De asemenea, a fost majorată şi mărimea premiului anuală care constituie cel puţin un salariu lunar de bază (tarifar sau de funcţie), calculat proporţional cu timpul efectiv lucrat în anul respectiv care se plăteşte cadrelor didactice la sfîrşitul anului de studii (Hotărîrea Guvernului Nr. 180 din 11.03.2013, cu privire la cu privire la plata premiului anual personalului din unităţile bugetare).
Urmează să fie semnat în Polonia acordul prin care guvernul polonez ne oferă 100 milioane de euro pentru dezvoltarea zootehniei şi dezvoltarea legumiculturii din Republica Moldova, punînd la dispoziţia întreprinzătorilor moldoveni bani extrem de ieftini pe 25 de ani, cu 5 ani termenul de graţie, cu o dobîndă de 0,15%.
Acordul a fost semnat la 14 mai 2014 în cadrul vizitei Prim-ministrului Iurie Leancă la Varşovia cu ocazia participării la Reuniunea anuală a Guvernatorilor Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.
Anul acesta, vom repara drumurile din peste 700 de sate. Pentru raionul Hînceşti în acest scop au fost prevăzute 23,3 milioane de lei, mijloace din care vor fi reparate drumuri de acces către 35 de localităţi. Prioritate va fi acordată asigurării accesului către şcoli, spitale, Primării. An de an, vom extinde volumul alocaţiilor, astfel ca în cîţiva ani să soluţionăm problema drumurilor din ţară atît la nivel naţional, cît şi local […] Banii vor fi alocaţi autorităţilor locale, care vor organiza licitaţiile pentru selectarea executorilor. Important este ca aceste mijloace financiare să fie utilizate corect, conform destinaţiei.
Tot în acest an, ne propunem să reparăm încă 1 500 de kilometri de drumuri, dar şi alte proiecte importante pentru infrastructura ţării. Vom face din R. Moldova un adevărat şantier, unul pentru sporirea bunăstării vieţii cetăţenilor.
În 2014, PLDM îşi va concentra eforturile pentru a identifica sursele şi mecanismul care să facă posibilă nu doar indexarea pensiei, dar şi majorarea acesteia.
În urma indexărilor operate la 1.04.2014, pensiile au fost majorate cu 6.45%. Indexării au fost supuse peste 650.8 mii de pensii. Mărimea medie a pensiei pentru limită de vîrstă indexate în 2014 a constituit 1,116.75 lei cu o “rată de înlocuire” de 27.9% din veniturile salariale anterioare pensionării. La rîndul său în urma indexării pensia minimă pentru limită de vîrstă pentru lucrătorii din economia naţională a constituit 798.33 lei, iar pentru cei din agricultură — 710.72 lei.
…în anul curent, urmează să semnăm Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, care prevede inclusiv Acordul de Comerţ Liber, iar acest eveniment de importanţă naţională va ancora definitiv Republica Moldova în spaţiul valorilor europene, va face ireversibil procesul de integrare europeană, pentru a cărui reuşită am muncit continuu, timp de mai mulţi ani.
Acordul de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană, care cuprinde şi Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Comprehensiv RM-UE, a fost semnat la 27 iunie 2014 la Bruxel. Documentul a fost semnat de prim-ministrul Iurie Leancă, iar de partea Uniunii Europene, Herman Van Rompuy, preşedintele Consiliului European, Jose Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, şi înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, vicepreşedintele Comisiei, Catherine Ashton.
În aceste condiţii, sunt sigur că, în septembrie 2014, Republica Moldova va semna Acordul de Asociere cu UE şi vom reuşi să-l ratificăm în legislatura actualului Parlament.
Acordul de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană, care cuprinde şi Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Comprehensiv RM-UE, a fost semnat la 27 iunie 2014 la Bruxel. Documentul a fost ratificat ulterior de către Parlamentul Republicii Moldova la data de 2 iulie 2014. În favoarea documentului s-au pronunţat 59 de deputaţi din totalul de 101. Opoziţia comunistă a părăsit sala de şedinţe, înainte ca proiectul să fie supus votului. Socialiştii au votat împotrivă. Votul a fost unul nominal. Fiecare deputat a anunţat de la microfon care este opţiunea sa de vot.
Ne propunem ca Acordul de Asociere să fie semnat şi ratificat pînă la sfîrşitul lunii septembrie 2014, pe durata mandatului actualului Legislativ.
Acordul de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană, care cuprinde şi Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Comprehensiv RM-UE, a fost semnat la 27 iunie 2014 la Bruxel. Documentul a fost ratificat ulterior de către Parlamentul Republicii Moldova la data de 2 iulie 2014. În favoarea documentului s-au pronunţat 59 de deputaţi din totalul de 101. Opoziţia comunistă a părăsit sala de şedinţe, înainte ca proiectul să fie supus votului. Socialiştii au votat împotrivă. Votul a fost unul nominal. Fiecare deputat a anunţat de la microfon care este opţiunea sa de vot.
Ieri Comisia Europeană a formalizat iniţiativa legislativă privind abolirea regimului de vize pentru cetăţenii moldoveni, prin transmiterea propunerii către Parlamentul European, care va fi funcţional pînă la finele lunii martie 2014, după care va intra în campanie electorală. Considerăm că avem suficient timp să obţinem această decizie a Comisiei Europene şi a Parlamentului European. Sperăm ca recomandarea să fie aprobată de toate statele membre, ceea ce înseamnă finalizarea procesului. Aşteptăm că pînă în martie 2014, procedura va fi finalizată.
Începînd cu 28 aprilie 2014 de cetăţenii moldoveni pot călători fără vize spre 26 de ţări din Spaţiul Schengen, inclusiv spre Bulgaria, Croaţia, Cipru şi România, precum şi spre Islanda, Norvegia, Elveţia şi Liechtenstein şi, de asemenea, în Monaco, San Marino şi Vatican, ţări care nu au control de frontieră. Liberalizarea regimul de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova este prevăzută de Regulamentul UE Nr. 259/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 3 aprilie 2014 prin care a fost modificat Regulamentul Nr. 539/2001 de stabilire a listei ţărilor terţe ai căror resortisanţi trebuie sau nu să deţină viză pentru trecerea frontierelor externe ale UE, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 105, pagina 9–11.
Depunem toate eforturile ca pînă la sfîrşitul anului curent să putem desfăşura şedinţele în clădirea Parlamentului. Lucrările sunt în curs de desfăşurare, eu personal monitorizez. Nu intenţionez să exercit presiuni, ca să apropii cu cîteva zile acest eveniment, de aceea nu pot să numesc acum data.
Reparaţia clădirii Parlamentului a fost finalizată la 30 decembrie 2013, iar la 13 februarie 2014 a avut loc prima şedinţă a legislativului în clădirea renovată. Reparaţia clădirii a început în 2009, dar a fost oprită un an mai târziu din lipsă de bani, lucrările fiind reluate 2012. Între timp şedinţele plenare ale Parlamentului au avut loc la Palatul Republicii, iar deputaţii şi aparatul legislativului îşi au birourile în clădirea Ministerului Agriculturii.
În cadrul Parteneriatului Estic, Moldova a primit pînă acum cele mai multe fonduri. Doar în anul 2013 am reuşit să asfaltăm 110 km de drumuri din fonduri europene, iar din 2014, tot cu ajutorul UE, vom deschide noi şantiere de reparaţii. În următorii trei ani, am planificat să reparăm circa 400 de km de drumuri.
După îndeplinirea condiţionalităţilor de către Republica Moldova pentru a beneficia de regim liberalizat de vize, va urma partea tehnică. Nu este nimic complicat. Urmează ca această procedură să fie trecută. Nu o să vă spun acum luna, dar cu toată certitudinea pot să vă spun că se va întîmpla pînă la alegerile din noiembrie anul viitor.
Începînd cu 28 aprilie 2014 de cetăţenii moldoveni pot călători fără vize spre 26 de ţări din Spaţiul Schengen, inclusiv spre Bulgaria, Croaţia, Cipru şi România, precum şi spre Islanda, Norvegia, Elveţia şi Liechtenstein şi, de asemenea, în Monaco, San Marino şi Vatican, ţări care nu au control de frontieră. Liberalizarea regimul de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova este prevăzută de Regulamentul UE Nr. 259/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 3 aprilie 2014 prin care a fost modificat Regulamentul Nr. 539/2001 de stabilire a listei ţărilor terţe ai căror resortisanţi trebuie sau nu să deţină viză pentru trecerea frontierelor externe ale UE, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 105, pagina 9–11.
Semnarea documentului (Acordul de Asociere a RM la UE) se va produce înainte de expirarea mandatului actualului Parlament European şi al actualei Comisii Europene. Aceasta înseamnă că cel tîrziu spre vara anului viitor sperăm să semnăm Acordul de Asociere şi să reuşim să-l ratificăm în Parlamentul Republicii Moldova, înainte de dizolvarea Parlamentului pentru a fi lansată campania pentru viitoarele alegeri parlamentare.
Acordul de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană, care cuprinde şi Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Comprehensiv RM-UE, a fost semnat la 27 iunie 2014 la Bruxel. Documentul a fost semnat de prim-ministrul Iurie Leancă, iar de partea Uniunii Europene, Herman Van Rompuy, preşedintele Consiliului European, Jose Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, şi înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, vicepreşedintele Comisiei, Catherine Ashton.
Mă bucur să constat că lucrările pe acest gazoduct (Iaşi-Ungheni) se derulează aşa după cum ne-am planificat şi sînt convins că, în primul trimestru al anului 2014, vom reuşi să finalizăm gazoductul Iaşi-Ungheni. Sînt convins încă o dată că împreună cu alte elemente al acestui proiect, vom reuşi să diversificăm rutele de aprovizionare cu resurse energetice, în mod special ne referim la gaze, a Republicii Moldova.
Această promisiune a fost realizată, dar cu întîrziere, la 27 august 2014. Gazoductul Iaşi-Ungheni a fost lansat oficial în prezenţa Prim-ministrului Iurie Leancă, a Premierului român, Victor Ponta, a Comisarului European pentru Energie, Günther Oettinger, a mai multor miniştri din Guvernele de la Chişinău şi Bucureşti, precum şi a reprezentanţilor misiunilor diplomatice acreditate la Chişinău, a autorităţilor publice locale şi a locuitorilor din zonă. Gazoductul Iaşi-Ungheni este un proiect de interconectare a sistemelor de transport al gazelor naturale dintre Republica Moldova şi România. Costul total al proiectului este de 26 de milioane de euro, dintre care şapte milioane constituie un grant din partea Uniunii Europene. Gazoductul, cu lungimea totală de 43.2 kilometri, are o capacitate de 1.5 miliarde de metri cubi de gaze, dintre care, iniţial, din România va fi livrat un volum de pînă la 50 milioane de metri cubi pe an.
Sînt convins că vom reuşi, aşa după cum am planificat, să parafăm cele două acorduri la Vilnius şi, după aceea, prin reforme accelerate în Republica Moldova, prin demonstrarea faptului că sîntem foarte serioşi în reforma justiţiei, în reforma Procuraturii, în lupta împotriva corupţiei, să ne pregătim pentru semnarea acestor două acorduri foarte importante.
La 29 noiembrie 2013 Republica Moldova a parafat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Evenimentul a avut loc acum la Summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius. Pe document şi-au pus semnătura prim-ministrul Iurie Leancă, şefa diplomaţiei de la Bruxelles, Catherine Ashton, şi comisarul european al Comerţului, Karel De Gucht.
După alegerile din 2014, abrogarea acestei legi (cu privire la modificarea Regulamentului Parlamentului), a celei cu privire la închiderea şedinţelor Guvernului, dar şi a altor atentate la democraţie, prezente sau viitoare (pe care noi le monitorizăm şi le notăm), vor fi o precondiţie a noastră, a liberalilor, pentru formarea unei noi Guvernări cu adevărat democratice şi proeuropene.