Partidul Democrat se opune închiderii de spitale în republică şi susţine modernizarea sectorului de sănătate din Moldova.
Am fost la Soroca, unde am vizitat un spital în proces de modernizare, cu echipamente noi, numai că medicii de acolo mi-au spus că anul acesta nu a venit nici un doctor tînăr să lucreze la ei, iar 30% din medicii care activează sînt pensionari.
Este important să preluăm expertiza şi bunele practici ale ţărilor din Vest în domeniul sănătăţii, iar integrarea europeană înseamnă inclusiv un mod de viaţă sănătos, apă de calitate şi condiţii mai bune de trai.
La 17 octombrie 2014, Premierul Iurie Leancă a primit cea mai înaltă distincţie a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii pentru realizările obţinute în domeniul controlului tutunului. Premierul Iurie Leancă se numără printre cei 37 de premiaţi din lume: reprezentanţi ai Executivelor, instituţii sau organizaţii care au realizat progrese în lupta cu fumatul. Din regiunea europeană doar cinci persoane s-au ales cu această distincţie. Premiul, care reprezintă o medalie şi o diplomă de recunoştinţă i-a fost oferit de Zsuzsanna Jakab, Directorul Regional pentru Europa al OMS. Premierul a declarat că promovarea modului de viaţă sănătos este o prioritate pentru autorităţile de la Chişinău. În fiecare an, Organizaţia Mondială a Sănătăţii oferă distincţii personalităţilor din întreaga lume, care s-au manifestat activ în domeniul controlului tutunului. Premiul se dă din anul 1988. Iniţiativa Premierului Leancă a fost lansată la 17 decembrie 2013, cînd Guvernul a aprobat o decizie fără precedent pentru Republica Moldova privind controlul tutunului. Proiectul interzice fumatul în spaţiile publice închise şi semiînchise, la locul de muncă şi în transportul public şi introduce sancţiuni atît pentru gestionarii spaţiilor în care este interzis fumatul, cît şi pentru fumători. La scurt timp, Premierul Iurie Leancă s-a lansat într-o campanie antifumat, într-un spot video în care îndemna oamenii să renunţe la fumat, avertizînd despre pericolul tutunului asupra sănătăţii. Prim-ministrul atrăgea atenţia că Moldova a ajuns pe locul patru în Europa după numărul de fumători, cu aproape 750 de mii de dependenţi de nicotină.
Avem infrastructură modernă şi condiţii bune pentru ca medicii, dar mai ales tinerii specialişti, să rămînă să profeseze în Republica Moldova. Pentru a avea specialişti buni, trebuie să le oferim condiţii de muncă, echipament modern, salarii decente şi o perspectivă clară a zilei de mîine. Sunt sigur că strategia care vizează serviciile de sănătate este una necesară, corectă şi se implementează pas cu pas. Am un sentiment de bucurie: Moldova se modernizează, Moldova merge înainte.
Cazul cetăţeanului Vladimir Duplinschi din s. Ermoclia, Ştefan Vodă, şomer, care a fost întemniţat pentru lipsă de poliţă medicală în trecut şi neachitarea penalităţilor aferente acesteia, a şocat o ţară întreagă. Aplicarea unor astfel de sancţiuni persoanelor neangajate în cîmpul muncii, cărora statul nu le poate garanta un loc de muncă sau surse de existenţă decente, constituie un act cinic şi inuman.
Actualmente în Republica Moldova există zeci de mii de familii care întîmpină dificultăţi financiare enorme la procurarea poliţei de asigurare medicală, care doar în ultimii doi ani, inclusiv în perioada aflării Dumneavoastră la conducerea Guvernului, s-a scumpit cu ritmuri de 4 ori mai mari decît cele de creştere a veniturilor populaţiei. În acelaşi timp, au fost înăsprite semnificativ şi sancţiunile pentru neplata datoriilor faţă de asigurările medicale. Mai grav este faptul că mii de cetăţeni în dificultate sunt impuşi să achite retroactiv costul poliţei de asigurare medicală şi penalităţile devastatoare pentru termene ce depăşesc acţiunea poliţei.
Medicamentele generice nu sînt medicamente originale. Trebuie să recunoaştem că pacienţii din Moldova trebuie să recurgă la farmaciile din străinătate pentru a procura medicamente de calitate, iar aici în Moldova se vinde cretă ambalată, pe care voi o numiţi medicament generic. Eu sînt pentru ca această exclusivitate pentru medicamentele originale să fie şi 10, şi 20 de ani.
Da, dvs să permiteţi să procuraţi medicamente originale. Dl Ghimpu vă dăruieşte perle şi le puteţi amaneta. Însă, oamenii care cheltuie ultimii bani pentru preparatele medicale, se folosesc şi de medicamentele generice. Ele corespund legislaţiei în vigoare şi au dreptul la existenţă. AGEPI activează în folosul companiilor farmaceutice mari care se vor îmbogăţi pe piaţa noastră săracă cu taxe suplimentare.
Proiectul de lege discutat a fost iniţiat de AGEPI şi are misiunea de ajusta cadrul legislativ naţional privind protecţia şi asigurarea confidenţialităţii datelor în cadrul procedurilor de înregistrare, de testare şi omologare a produselor farmaceutice, agrochimice şi fitosanitare ce conţin compuşi chimici noi la cerinţele acquis-ului comunitar. Iniţiativa legislativă a fost adoptat în prima lectură, cu majoritatea de voturi.
Dacă dlui se simte vizat fiindcă dlui are business şi otrăveşte cetăţenii Republicii Moldova cu medicamente generice şi le vinde în farmaciile sale, îl priveşte. Faptul că aveţi interes în domeniul farmaceutic, cunoaşte toată lumea. Mai bine aţi înceta să otrăviţi cetăţenii Republicii Moldova. Să vă fie ruşine că vă îmbogăţiţi pe seama sănătăţii lor.
Un personal medical bine instruit şi motivat, un sistem medical profesionist şi modern este esenţial pentru sănătatea populaţiei din Republica Moldova şi aceasta este prioritatea absolută. Trebuie să asigurăm accesul cetăţenilor la servicii medicale de calitate. Paşii care îi vom întreprinde în acest sens sunt hotărîţi — din 1 iulie, salariile în medicină vor creşte cu 21% şi vom acorda o atenţie sporită pregătirii profesionale calitative a cadrelor din medicină. Pas cu pas vom atinge nivelul de salarizare demn de un lucrător medical, un salariu raportat la standarde europene.
Prin modificarea Regulamentului privind salarizarea angajaţilor din instituţiile medico-sanitare publice încadrate în asigurările obligatorii de asistenţă medicală, din iulie 2014 salariul medicilor pentru prima categorie a fost mărit cu 21%.
Dezvoltarea alternativelor private la serviciile oferite de stat, cum ar fi sistemul de pensii private, sistemul de asigurare medicală privată etc. şi oferirea dreptului de alegere liberă între serviciile publice sau private.
Nu au fost înregistrate acţiuni concrete în acest domeniu. Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală (Nr. 1585 din 1998) obligă toţi cetăţenii să se asigure în mod individual doar la CNAM, dacă nu sunt angajaţi sau vor fi asiguraţi de Guvern unele categorii prin transferul banilor doar către CNAM. Cu toate că după cum arată mai multe studii de fezabilitate privind implementarea asigurărilor medicale private, obstacole în dezvoltarea asigurărilor medicale private nu au fost create, iar pînă la moment în această direcţie s-a menţinut status quo. De menţionat că, asigurătorii privaţi insistă că s-ar putea implica eficient în procesul de distribuire a resurselor acumulate în sistemul de sănătate, fără însă a pretinde la resursele deja acumulate în fondurile CNAM. Totuşi MS consideră că este prematură discuţia despre liberalizarea pieţei asigurărilor medicale obligatorii în Republica Moldova şi la această etapă, ar trebui mai întîi să se analizeze modul de soluţionare a problemelor existente în sistem şi abia după rezolvarea acestora, se va discuta despre liberalizarea pieţei asigurărilor medicale obligatorii.
Extinderea serviciilor medicale în mediul rural, prin crearea oficiilor pentru medici de familie şi acordarea stimulentelor de stabilire în mediul rural.
Această promisiune a fost apreciată cu “Bine”, căci în scopul eliminării diferenţelor între zonele rurale şi urbane, în perioada 2011–2014, Ministerul Sănătăţii şi CNAM au realizat mai multe măsuri ce au creat facilităţi adiţionale pentru medicii de familie din mediul rural:
Îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale acordate cetăţenilor în cadrul sistemului de asigurări medicale obligatorii, în mod special al mamei şi copilului şi, respectiv, extinderea categoriilor de persoane asigurate.
Această promisiune este notată cu “Satisfăcător” căci indirect am putea concluziona prin rapoartele anuale de activitate ale Ministerului Sănătăţii că în acest domeniu au fost realizate un şir de măsuri ce ţine de fortificarea infrastructurii secţiilor de ginecologie, obstetrică şi pediatrie; dotarea lor cu echipament medical performant; instruirea specialiştilor, inclusiv în cadrul proiectelor finanţate de partenerii internaţionali de dezvoltare. În consecinţă au fost îmbunătăţiţi indicatorii statistici:
Creşterea veniturilor salariale ale personalului din sistemul de sănătate prin schimbarea mecanismului de salarizare.
În conformitate cu rapoartele anuale de activitate ale Ministerului Sănătăţii, comparativ cu anul 2010, cînd salariul mediu al medicilor la o funcţie ocupată a constituit 3,981.36 lei, salariile medicilor s-au mărit cu 21% în 2013: fiind de 4,134.21 lei — în 2011; 4,404.12 lei — în 2012; şi circa 4,873 — în 2013. Dar totuşi salariul medicilor este practic de 2 ori mai mic decît salariul din domeniile activităţilor financiare, de asigurări şi a tehnologiilor informaţionale. Abia începînd cu 2014 medicii rezidenţi din cadrul serviciului de asistenţă medicală primară primesc pe lîngă bursa de studiu de 900 lei şi un salariu de medic începător. Iar prin modificarea Regulamentului privind salarizarea angajaţilor din IMSP încadrate în asigurările obligatorii de asistenţă medicală, din iulie 2014 salariul medicilor pentru prima categorie au fost mărit cu circa 21%.
Ar fi fost “Excelent” dacă se majorau salariile medicilor de cîteva ori, analogic majorărilor aplicate salariilor judecătorilor. Nu s-a notat cu “Bine” căci salariile nu sunt nici în topul clasamentului salariilor medii, fiind la mijlocul acestuia. Nu s-a notat nici cu “Satisfăcător” din considerentul căci totuşi salariul medicilor a crescut cu doar 22.4% proporţional cu Indicele preţurilor de consum şi Rata inflaţiei (21.1%), în timp ce Salariul mediu nominal a crescut cu şi mult mai mult: 29.3%, în aceeaşi perioadă. Cu toate că CNAM-ul raportează o mărire a salariului mediu lunar al medicilor pentru o unitate în instituţiile medicale publice contractate cu circa 22% (de la 3,832 lei în 2010 la 4,734 în 2013), această mărire s-a înregistrat doar în instituţiile contractate din Fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală.
Dezvoltarea infrastructurii sistemului de sănătate şi dotarea cu echipamente moderne în corespundere cu standardele internaţionale prin punerea în aplicare a unui program general de investiţii şi atragerea de fonduri europene.
În perioada ianuarie 2010 — august 2014 Ministerul Sănătăţii (MS) a raportat că următoarele instituţii medico-sanitare publice (IMSP) au beneficiat de echipamente medicale performante din bugetul de stat, fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală, granturi/donaţii, etc.: 8 spitale republicane, inclusiv printr-un parteneriat public-privat; 3 spitale municipale; 15 spitale raionale, inclusiv unul printr-un parteneriat public privat; peste 60 centre de sănătate din zona rurală; 11 centre de sănătate publică; 2 centre de transfuzie a sîngelui; şi mai multe staţii de asistenţă medicală urgentă.
Ar fi fost “Excelent” dacă se procura echipament pentru toate IMSP conform programului aprobat de MS. Astfel, se notează cu “Bine” din considerentul că circa jumătate din IMSP au fost dotate din sursele identificate suplimentar la bugetul instituţiilor medicale şi alocărilor neînsemnate a fondatorilor acestora.
Cu referire la construcţii şi reparaţii a IMSP: peste 60 Centre de Sănătate din zona rurală au fost construite sau reparate capital; s-a construit un bloc chirurgical nou modern la Spitalul Clinic Republican (SCR); s-a renovat capital secţia de imagistică din cadrul SCR printr-un proiect de parteneriat public-privat; a continuat reconstrucţia blocului curativ nr.2 a SCF “Vorniceni”; s-a reconstruit blocul 4 şi secţia de terapie intensivă ale Centrului Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Urgentă; au fost efectuate reparaţii în alte 10 spitale; s-a construit clădirea Centrului regional de transfuzie a sîngelui, or Cahul.
Obiectivele de guvernare ale PL în domeniul sănătăţii includ:
dezvoltarea serviciului de urgenţă, inclusiv aerian.
În primăvara anului 2014 Ministerul Sănătăţii în comun cu Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor au prezentat primul elicopter care va presta pe bază regulată servicii de ambulanţă aeriană pentru spitalele din Republica Moldova. Aeroambulanţa a fost dotată cu echipamentul necesar pentru a oferi ajutor medical pacienţilor aflaţi în stare gravă, precum şi pentru transportarea de organe prelevate de la donatori. Elicopterul a fost renovat cu scopul de a transporta pacienţii grav bolnavi şi de a le oferi şansa de a supravieţui. În aeroambulanţă pot fi transportaţi doi pacienţi în poziţie culcată, un pacient pe brancardă, sau un nou născut. Pînă la moment elicopterul nu a fost utilizat conform destinaţiei.
Obiectivele de guvernare ale PL în domeniul sănătăţii includ:
majorarea cotei de compensare a medicamentelor pentru persoanele cu venituri mici.
Ministerul Sănătăţii în anul 2013 a îmbunătăţit mecanismul de includere a medicamentelor în lista medicamentelor compensate elaborat anterior (fiind modificată prin Ordinul Ministerului Sănătăţii Nr. 914 din 19 decembrie 2012 “Cu privire la Consiliul pentru medicamente compensate”). Şi pentru prima dată au fost incluse medicamente compensate pentru mai multe maladii neacoperite pînă atunci. CNAM raportează mărirea sumei medii compensate pentru o reţetă de la 42.6 lei în 2010 la 52.4 lei în 2013, inclusiv cu mărirea numărului de reţete compensate achitate de CNAM de la 2,744,381 (2010) pînă la 3,120,779 în 2013.
Cheltuielile pentru medicamentele compensate au crescut de la 116.8 milioane lei în 2010 la 163.5 milioane lei în 2013.
Cu toate că în 2013 comparativ cu 2010, cheltuielile pentru medicamentele compensate au crescut cu circa 40% (cu circa 14% — numărul reţetelor şi cu circa 23% — suma medie compensată pentru o reţetă), realizarea acestei promisiuni se notează cu “Satisfăcător”, căci indicele preţului de consum şi inflaţia au crescut cu 19.3% în această perioadă. De asemenea, compensarea medicamentelor nu prevede careva diferenţe între persoanele cu venituri mici şi cele cu venituri mari.
Modernizarea sistemului ocrotirii sănătăţii:
reducerea preţurilor la medicamente prin elaborarea şi implementarea unei politici eficiente de formare a preţurilor la medicamentele importate.
Pentru reducerea preţurilor la medicamente Ministerul Sănătăţii implementează Regulamentul cu privire la modul de aprobare şi înregistrare a preţurilor de producător la medicamente, aprobat prin Hotărîrea Guvernului Nr. 525 din 22 iunie 2010, prin înregistrarea regulată a preţurile de producător, cu ajustarea Catalogului naţional de preţuri de pe pagina electronică a Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale.
Ar fi fost “Excelent” dacă micşorarea preţurilor ar fi fost înregistrată în toţi 4 ani, dar nu doar în anul 2011 (-3.1%). Nu se notează nici cu “Bine” căci doar într-un an (2011) preţurile s-au micşorat, iar deja în următorul an (2012) preţurile au început din nou să crească (+1.4% — 2012). În 4 ani (ianuarie 2010 — august 2014) preţurile s-au majorat totuşi cu 6.7% (în 2013: + 4.2%, iar în primele 8 luni ale 2014: + 4.2%), în timp ce Indicele preţurilor de consum şi Rata inflaţiei au crescut cu 21.1%, iar Salariul mediu nominal a crescut cu 29.3% în aceeaşi perioadă, şi din aceste considerente se notează cu “Satisfăcător”.
Modernizarea sistemului ocrotirii sănătăţii:
înzestrarea instituţiilor medicale cu utilaj medical performant.
În perioada ianuarie 2010 — august 2014 Ministerul Sănătăţii (MS) a raportat că următoarele instituţii medico-sanitare publice (IMSP) au beneficiat de echipamente medicale performante din bugetul de stat, fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală, granturi/donaţii, etc.: 8 spitale republicane, inclusiv printr-un parteneriat public-privat; 3 spitale municipale; 15 spitale raionale, inclusiv unul printr-un parteneriat public privat; peste 60 centre de sănătate din zona rurală; 11 centre de sănătate publică; 2 centre de transfuzie a sîngelui; şi mai multe staţii de asistenţă medicală urgentă. Iar cu referire la construcţii şi reparaţii a IMSP: peste 60 Centre de Sănătate din zona rurală au fost construite sau reparate capital; s-a construit un bloc chirurgical nou modern la Spitalul Clinic Republican (SCR); s-a renovat capital secţia de imagistică din cadrul SCR printr-un proiect de parteneriat public-privat; a continuat reconstrucţia blocului curativ nr. 2 a SCF “Vorniceni”; s-a reconstruit blocul 4 şi secţia de terapie intensivă ale Centrului Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Urgentă; au fost efectuate reparaţii în alte 10 spitale; s-a construit clădirea Centrului regional de transfuzie a sîngelui, or Cahul.
Ar fi fost “Excelent” dacă se procura echipament pentru majoritatea IMSP conform programului aprobat de MS. Dat fiind faptul că principala responsabilitate de dotare şi reparaţie a instituţiilor revine totuşi administraţiilor publice locale (fondatorii), se notează cu “Bine” din considerentul că Ministerul Sănătăţii a reuşit iniţierea şi implementarea mai multor proiecte de acest gen din diferite surse (credite şi granturi oferite de partenerii internaţionali de dezvoltare, locaţii din bugetul de stat şi din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală).
Modernizarea sistemului ocrotirii sănătăţii:
sporirea nivelului de remunerarea a muncii medicilor.
În conformitate cu rapoartele anuale de activitate ale Ministerului Sănătăţii, comparativ cu anul 2010, cînd salariul mediu al medicilor la o funcţie ocupată a constituit 3,981.36 lei, salariile medicilor s-au mărit cu 21% în 2013: fiind de 4,134.21 lei — în 2011; 4,404.12 lei — în 2012; şi circa 4,873 — în 2013. Dar totuşi salariul medicilor este practic de 2 ori mai mic decît salariul din domeniile activităţilor financiare, de asigurări şi a tehnologiilor informaţionale. Abia începînd cu 2014 medicii rezidenţi din cadrul serviciului de asistenţă medicală primară primesc pe lîngă bursa de studiu de 900 lei şi un salariu de medic începător. Iar prin modificarea Regulamentului privind salarizarea angajaţilor din IMSP încadrate în asigurările obligatorii de asistenţă medicală, din iulie 2014 salariul medicilor pentru prima categorie au fost mărit cu circa 21%.
Ar fi fost “Excelent” dacă se majorau salariile medicilor de cîteva ori, analogic majorărilor aplicate salariilor judecătorilor. Nu s-a notat cu “Bine” căci salariile nu sunt nici în topul clasamentului salariilor medii, fiind la mijlocul acestuia. Nu s-a notat nici cu “Satisfăcător” din considerentul căci totuşi salariul medicilor a crescut cu doar 22.4% proporţional cu Indicele preţurilor de consum şi Rata inflaţiei (21.1%), în timp ce Salariul mediu nominal a crescut cu şi mult mai mult: 29.3%, în aceeaşi perioadă. Cu toate că CNAM-ul raportează o mărire a salariului mediu lunar al medicilor pentru o unitate în instituţiile medicale publice contractate cu circa 22% (de la 3,832 lei în 2010 la 4,734 în 2013), această mărire s-a înregistrat doar în instituţiile contractate din Fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală.
Modernizarea sistemului ocrotirii sănătăţii:
dezvoltarea domeniului de profilactică a maladiilor, propagarea unui mod sănătos de viaţă.
În perioada 2010–2014 au fost organizate instruiri, ateliere de lucru şi seminare, au fost editate materiale informative şi distribuite spoturi pentru diferite grupuri ţintă în domeniul promovării alimentaţiei sănătoase, activităţii fizice, prevenirii consumului de alcool şi a tutunului, prevenirii anemiei la gravide şi promovarea consumului de apă potabilă sigură, domeniul promovării sănătăţii şi profilaxia bolilor transmisibile şi netransmisibile. Au fost desfăşurate campanii de informare şi comunicare privind promovarea sănătăţii şi educaţie pentru sănătate, inclusiv şi în cadrul diferitor Zile Mondiale. A fost iniţiat din 2012 screening-ul pentru identificarea pacienţilor cu patologii cardiovasculare şi oncologice. Iar din 2013 în cadrul asistenţei medicale primare s-a introdus plata pentru atingerea indicatorilor de performanţă, care sunt accentuate pe profilaxie, în mărime de 15% din suma totală achitată anual de către CNAM.
Ar fi fost evaluată realizarea promisiunii cu “Bine” dacă indicatorii evaluaţi în studiul STEPS de la finele 2013, efectuat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, ar fi demonstrat un impact concret al măsurilor de mai sus asupra comportamentului populaţiei:
Modernizarea sistemului ocrotirii sănătăţii:
lupta împotriva fumatului şi alcoolismului.
Deşi Ministerul Sănătăţii a elaborat şi implementează Programul naţional privind controlul alcoolului pentru anii 2012–2020 (HG 360/2012), totuşi 61.9% din populaţie este consumatoare curentă de alcool (au băut alcool în ultimele 30 de zile) şi 19.5% din populaţie a fost antrenată în consumul episodic abuziv de alcool, adică mai mult de 6 băuturi la o ocazie (conform studiului STEPS din 2013 realizat de OMS). Datele OMS ne indică o rată de 28% al fumătorilor adulţi la 31.12.2012 şi care este evident mai mare decît rata ţărilor care au înregistrat progrese în combaterea tabagismului. MS a elaborat şi implementează Programul naţional privind controlul tutunului pentru anii 2012–2016, dar din păcate pînă la moment nu s-au aprobat amendamentele la legea pentru controlul tutunului, elaborată tot de MS. Astfel, conform ultimelor rapoarte ale OMS prevalenţa fumatului în Moldova era circa 28% mult mai mare decît media globală.
Cu toate că incidenţa alcoolismului a scăzut de la 120.9 bolnavi (în 2010) la 87.7 bolnavi (în 2013) la 100 mii populaţie, coborînd pe al doilea loc în lume după volumul consumului de alcool pe cap de locuitor (16.8 litri), conform ultimului raport al OMS, iar numărul fumătorilor a scăzut cu circa 1%, totuşi numărul femeilor fumătoare s-a triplat comparativ cu anul 2010. În acest context, se notează cu “Nesatisfăcător”, căci acţiunile întreprinse nu sunt prompte şi au impact redus la nivel naţional, inclusiv din cauza neaprobării amendamentelor la legea cu privire la controlul tutunului. Situaţia actuală în domeniul consumului de alcool şi tutunului nu poate fi “Satisfăcătoare” şi din cauza lipsei acţiunilor concrete din partea politicienilor.
Modernizarea sistemului ocrotirii sănătăţii:
asigurarea medicală din contul statului pentru persoanele care nu sînt încadrate în cîmpul muncii şi îngrijesc o persoană cu dizabilităţi ţintuită la pat.
Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală (Nr. 1585 din 1998) a fost modificată în 2013 (prin Legea Nr. 77 din 12.04.2013) şi stabileşte din 01.07.2013 că Guvernul va avea calitatea de asigurat nu numai pentru persoanele care îngrijesc persoane cu dizabilităţi de grad sever din copilărie ţintuiţi la pat, ci şi pentru toate persoanele care îngrijesc persoane cu dizabilităţi de grad sever apărute în diferite circumstanţe (din copilărie, afecţiuni generale, boli profesionale) etc. care necesită îngrijire şi/sau supraveghere permanentă din partea altei persoane. Anume din aceste considerente această promisiune poate fi calificată ca îndeplinită “Excelent”.
Modernizarea sistemului ocrotirii sănătăţii:
acordarea facilităţilor la procurarea poliţei de asigurare medicală pentru persoanele de pînă la 30 de ani.
Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală (Nr. 1585 din 1998) prevede expres un număr determinat de categorii care pot beneficia de reduceri în anumite condiţii, printre care tinerii de pînă la 30 ani nu se regăsesc, iar în acest context, se notează cu “Nesatisfăcător”. De notat că această lege a fost modificată în 2013 cu includerea persoanelor care îşi fac studiile peste hotarele ţării atît la universităţi cît şi rezidenţii studiilor postuniversitare în lista celor care beneficiază de reduceri la procurarea poliţei de asigurare medicală. Astfel, lista beneficiarilor de asigurare medicală obligatorie pentru care Guvernul are calitatea de asigurat a fost extinsă, dar fără includerea tinerilor de pînă la 30 ani.
Modernizarea sistemului ocrotirii sănătăţii:
asigurarea medicală din contul statului pentru mamele care nu sînt încadrate în cîmpul muncii şi îngrijesc copii pînă la 3 ani.
Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală (Nr. 1585 din 1998) a fost modificată în 2013 (prin Legea Nr. 77 din 12.04.2013) prin includerea în categoriile asigurate din contul statului a tuturor persoanelor înregistrate oficial în calitate de şomer, indiferent dacă acestea beneficiază sau nu de ajutorul de şomaj. Adică, dacă mamele neîncadrate în cîmpul muncii şi care îngrijesc copii pînă la 3 ani trebuie să se înregistreze oficial în calitate de şomer.